Cuvântul, ianuarie 1925 (Anul 2, nr. 46-69)

1925-01-01 / nr. 46

tasramg CUVÂNTUL De la C. F. R. Focul din gara Iaşi «NOI AMĂNUNTE» După cum s-a anunţat la timp, a­­laltă din noapte, la orele 11 şi 10 mi­luiie a izbucnit un puternic incendiu la un biurou al serviciului mişcării din gara Iaşi. Focul a fost observat la timp de către un paznic de noapte şi numai datorită acestui fapt flăcările nu au luat proporţii catastrofale. La faţa locului au sosit imediat organele de conducere ale regiona­lei cfr. Iaşi, care au luat primele măsuri pentru localizarea incendiu­lui. Focul a fost stins la orele 3 din noapte, cu ajutorul a trei locomotive, trase la peronul gării, şi a postului de pompieri. A ars camera externă, plafonul şi pardoseala de la serviciul L. Din cercetările făcute s-a dove­dit că focul a luat naştere de la soba biuroului, care fusese prea muult um­plută cu lemne de servitoarea Maria Diaconescu. Pagubele sunt însemnate. 5 Mm. pe oră O SITUAŢIE INTOLERABILA Organele căilor ferate din Dobro­­gea au intervenit pe lângă direc­ţiunea generală cft., în sensul ca să se îndrepte situaţia deplorabilă, a cir­culaţiei trenurilor pe linia Medgidia- Hamangia, din cauza defectuozităţii maşinelor şi a aparatelor telegrafice şi telefonice.­­ I . Trenurile pe această linie circulă cu câte şeapte şi opt ore întârziere, locomotivele fiind nevoite a-şi face presiune aproape din doi în doi kilo­metri. Viteza trenurilor de călători, pe această năpăstuită linie este de 5 kilometri pe oră. Aşa­dar, după şease ani de la în­cheierea păcii în România mai exista trenuri cari să fie întrecute de carele trase de boi. Tot din cauza defectuozităţii trafi­cului între Medgidia şi Hamangia, lucrările pentru construirea liniei Ha­­marigia-Babadag suferă mări neajun­­ suri.­­[ Traficul direct polon român Direcţiunea generală a căilor ferate a pus în vedere tuturor organelor sale că începând de la 1 Ianuarie 1925 la Verificarea taxelor traficului direct de cărbuni polon­ român, să nu se mai aplice nici un spor sau reducere până la nouă ordine. Incendiul din staţia Călăraş — TREI RĂNIŢI — Un puternic incendiu a izbucnit­eri dimineaţă in staţia Călăraşi. Vagonul No. 2302 încărcat cu bi­doane cu spirt şi făcând parte din gar­nitura trenului No. 749, a luat foc, arzând cu desăvârşire. Organele din staţie au luat măsuri la timp pentru izolarea Vagonului in flăcări de restul garniturei. Trei persoane au fost ușor rănite. S’a deschis o anchetă. 1 1 • ’ Cabinetul socialist danez acceptă cu răceală trimisul Sovietelor Cercurile guvernamentale Sovie­tice din Moscova sunt serios preo­cupate de primirea rece şi ostenta­­tiv rezervată pe care a avut-o la Copenhaga, — cu toată prezenţa îa putere a cabinetului Socialist Ko­­betzki, — noul plenipotenţiar so­vietic transferat de la Reval. Această atitudine a fost provo­cată de către opinia publică dane­ză, care crede în participarea ac­tivă a plenipotenţiarului sovietic, pe când era secretar personal al lui Zinoviev, la pregătirea loviturei comuniste care a avut loc la 1 De­cemb­rie ln Reval. ­OTO­Bl­tt&ftr­mmmmsm V9CREDITUL MINIER CS Societate Anonimă Română pentru desvoltarea Industriei Miniere înştiinţare Ca urmare, la publicaţiunile făcute la timp pentru chemarea la vărsământul al doilea — de 100 lei — al acţiunilor din emi­siunea 7-a Consiliul de Administraţie al societăţii în şedinţa dela 19 Decembrie a. c., a decis să acorde participarea la divi­dend pentru acest vărsământ cu începere dela 1 Aprilie 1925 acelor Domni acţionari cari vor efectua vărsământul după data de 31 Decembrie 1924 însă înainte de 31 Martie 1925. In acelaş timp — lnând seama de dorinţa exprimată de Dom­nii acţionari şi în vederea extinderii programului de­ lucru —■ societatea conform deciziunei Consiliului de Administraţie — va primi în cursul lunei Ianuarie 1925 vărsăminte integrale an­ticipate pentru complectarea valoarei nominale a acţiunilor din emisiunea 7-a, acordându-se acestora dreptul la dividend cu începere dela 1 Ianuarie 1925. Consiliul de administraţie FABRICA Dr. G. Sofronie s’a mutat în Str. General Lahovari, consultaţii de boale interne şi de copii dela 3­6 ABONAMENTE la ziarul «CUVÂNTUL» I an 500 lei 6 luni 250 „ 3 luni 150 „ In străinătate abonamen­tul se socoteşte dublu, de HAINE, GHETE, PALTOANE, COSTUME şi PĂLĂRII, gata şi de comandă. 1.000 lei Mare reducere de preţuri numai pentru 10 zile s’a pus în vânzare, cu următoarele preţuri: Un Demepalton dela „ Costum complect „ Palton vătuit Una scurtă vătuită dela Una scurtă vătuită cu guler de astrahian 1 pereche GHETE moderne N. B. — Cine se prezintă cu acest anunci beneficiază de 10% reducere din preturile de reclamă. LaBRENER Str. Colţii Ho. 850 in 1.450 1. 900n 1.300 lei 525 n­ 19­25. mm mm Bl Teatrul MARIOARA VOICULESCU ON PALATUL CERCULUI MILITAR­ Vineri 2 Ianuarie — Pentru prima oară R­EGELE Comedie în 4 acte de FLERS şi CAILLAVET, în rolurile principale D-nele Olga Culutza, Aura Radovici, D-nii I. Morţun, Ovid Brădescu, Niculescu Buzău i Economice & Financiare Restituirile Ungariei către România Leni a rămas staţionar la toate sursele străine, închiderea Paris ni-i transmite 9.55 închiderea Zürich la 2.65 iar închiderea New-York la 0.52 Tendinţa pieţei a fost nedecisă. Ceva mai animată la amiază, când cererea compensa oferta, la orele 5 toate devizele rămân oferite, lucru explicabil în ajunul Anului Nou. FRANCUL FRANCEZ cerut de dimineaţă la 10.53 rămâne oferit la 10.58. LIRA STERLINA, cerută la 919 e oferită la 920. LIRA ITALIANA, cerută de di­mineaţă la 8.31 e oferită spre seară la 8.26. DOLARUL cerut la 194, e oferit la 194.50. COROANA AUSTRIACA rămâ­ne oferită la 27.70 COROANA CEHA e oferită la 5.93. FRANCUL ELVEŢIAN se men­ține la 38. BURSA DIN PARIS 30 Decembrie Londra 87.48 New-York 18.47­­* Belgia 92.17 Italia 77.40 Praga 55.80 România 9.55 Elveţia 359.50 BURSA DIN ZURICH Berlin 122.3734 Președintele consiliului d. I. I. C. Brătianu a convocat ori după a­­miază la d-sa acasă pe d-nii Tătă- Bescu, subsecretar de stat, Tancred Constantinescu, ministrul indus­triei, Crăsnaru, secretarul general al ministerului de interne și un nu­măr de prefer­­ţi şi primari din ju­deţele şi oraşele unde lipsa de grâu şi făină este mai simţitoare. S-a discutat modul cum ar putea mai bine să fie aprovizionată, po­pulaţia din centrele mari, acolo unde lipsa pâinei a fost mai resim­ţită şi unde preţul pâinei şi al făi­­nei a fost urcat, dând loc la mari nemulţumiri în rândurile populaţi­­unei. După lungi discuţiuni la cari au participat toţi cei de faţă, s’a ad­onis principiul rechiziţionărei grâu­lui, însă pentru a nu da loc la a­­buzuri a rămas ca consiliul de mi­niştri să fixeze printr’un jurnal normele prin care să se efectueze rechiziţionarea grâului fixând în a-­­­celaş timp şi suma pentru vagonul de grâu r­echiziţionat. De­­.temeni se va mai stabili şi zotiUriude să fie rechiziţionat TÂRGUL EFECTELOR Bursa efectelor a fost neobişnuit de animată în cursul dimineţei de ieri. S’au făcut numeroase tranzac­ţii cu pui de I. R. D. P. şi CREDIT MINIER. Celelalte acţiuni­ s-au menţinut la cursurile cele mai ri­dicate ale zilei precedente. ASTRA ROMANA a încheiat la 6.800 în bursa oficială. CREDIT MINIER (opt.) încheie la 1620, în scădere faţă de ziua pre­cedentă. CREDIT MINIER (pui) încheie la 970/990. L R. D. P. (opt.) în mică urcare, încheie la 1200. I. R. D. p. (pui) încheie la 695/705. STEAUA ROMANA oferite la 3400. CONCORDIA, în mică urcare, în­cheie la 1840/1890. PETROL-BLOK e neglijat la 570. MICA câștigă câteva puncte, în­cheind la 810.­­ ROMANO-BELGIANA DE PE­TROL încheie la 74. S. R. D. prinde un curs favorabil la 620. grâul şi mai ales dacă, s'arj putea să se facă rechîziţiuni dintrfo lo­calitate, pentru alt judeţ. In linii generale s’au hotărît ur­mătoarele: Guvernul va da ordin autorităţi­lor administrative şi comunale scă evalueze stocurile de grâu existen­te, urmând să raporteze la centru cantităţile de grâu disponibile. Se va transporta apoi grâul în oraşele unde se va simii lipsă şi în special în Ardeal unde preţul grâu­­lui a atins suma de 115 mii lei va­gonul. PRIMARII SUNT VINOVAŢI In vederea raţionalei aplicări a rech­ziţiei grâului, vor fi convocaţi la Bucureşti primarii oraşelor din ţară pentru a primi Instrucţîuni. Părerea generală a membrilor gu­vernuîui este că actuala criză a pâinei se datoreşte lipsei de pre­­vedere a primarilor, cari n’au luat nici un fel de măsură pentru re­glementarea desfacerei grâului şi făinei, din care cauză s’a produs dezechilibrul de preţuri pe piaţă. Conform tratatului de la Trianon Ungaria va începe a restitui Ro­­mâniei ceiace i se cuvine. D. dr. I. Manolescu şeful servi­ciului de restituire de la Buda­pesta s’a înapoiat în tară — toate lucrările fiind terminate. Cu începere de la 1 Ianuarie 1925 Ungaria va plăti României suma de bani cuvenită prin acordul încheiat în Aprilie 1924 — în schimbul ani­malelor ce ni s’au luat de unguri in război Cu această sumă se va cumpăra pentru România locomo­tive din Ungaria. O delegaţie ro­mână de ingineri va pleca în acest scop la Buda­pesta. Totdeodată guvernul ungar a­­vi­zat direcţia generală a C. F. R. să trimită delegaţi cari să primească cele 290 cisterne româneşti luate în timpul războiului şi găsite în Un­garia de către delegaţii noştrii. Cu prilejul congresului cooperaţiei PRIN PROCEDEE DE ASER­VIRE POLITICA LA CONGRES DE PARODIE Toate ziarele se ocupă acum în prea­­­ma congresului de lucruri absolut zadar­­nice. Ce-au discutat şi ce s’a hotărât in tCmgr­esete regionale va fi tot aşa de inu­­til ca şi ce se va discuta in congresul de la 3 Ianuarie. In multe judeţe s’au făcut presiuni ca delegaţii la congres să fie aleşi dintre cei ce frecventează anumite cluburi politice. In oraşe, unde prefectul şi primarul nu au aproape nici o legătură cu mişcarea cooperatistă, au fost delegaţi să repre­­zinte regiuni unde cooperaţia a fost ti­ranizată de finanţa politică care n’a avut niciodată interesul să vadă o ţărănime progresând economiceşte. Dacă la codificarea acestei mişcări care ţine­­de şase ani, s’a făcut uz de a­­celeaşi moravuri de aservire politică, fie ce nu s’ar face şi azi la această parodie de congres ! De aceea zicem că este uri congres inu­­til pentru că acelaş sistem a fost in vi­­goare acum ca şi întotdeauna :­­de a face legi numai 'după statistici de biurou şi cedcule raţionale de multe ori eronate, fără a veni in contact direct cu acei că­­rora li se va aplica legea şi cu cei in­­sărcinaţi cu aplicarea legii. Aişa că vor continua şi de aici înainte luptele politice zadarnice cari vor face să lâncezească încă multă vreme această ramură de activitate al cărei principiu fundamental este armonia socială. Capitala NENOROCIREA DIN GARA DE NORD Funcţionarul Mişu Niţulescu, în etate de 28 ani, a căzut eri­d­­a­ vic­tima unui grav accident Vovnd Ba­sarăi dintr-o garnitură spre a se duce la domiciliul său din str. Panduri 49, a alunecat sub sca­ra vagonului, fracturându-şi picio­rul stâng. In stare disperată, el a fost tran­sportat cu o ambulanţă a «Salvării» la spitalul Filantropia. ACCCIDENT DE TRAMVAI O altă nenorocire, s’a întâmplat ori pe la orele 3 jum. în dreptul ha­lei Ghica-Vodă. Tânărul C. Scorţeanu, voind să coboare dintr’un vagon electric du­pă linia 16, a alunecat, căzând între scară și mormanele de zăpadă din marginea stradei, unde a fost stri­­vit Victima s’a ales cu un picior și mai multe coaste fracturate. In stare gravă a fost internat la spitalul Brâncovenesc. Institutul meteorologic Presiunea a scăzut in toată tara, va­riind intre 772 mm. la Ghiorghioni şi 768 mm la Piatra-Neamţ. Cerul se menţine acoperit şi timpul lipsit de precipitaţiuni eceptând Itoralul mării şi Nordul Basa­rabiei, unde azi dim. ningea. Temperaturile au crescut mai pretutin­deni variind azi dim. intre 5 gr. în Nor­dul ţării şi 5 gr. R. Herculane. Azi noap­te minimile au coborât între 19 gr. la Ghiorghieni şi 1 gr. la Constanţa. Marile inundaţii din Anglia DOUA LOCALITĂŢI SUB APA.­­PODURI ŞI LINII FERATE DISTRUSE Leafield 30. — In urma inundaţii­­lor, două localităţi istorice au dis­părut acum sub apă: Runnymcde unde regele John a semnat «Magna charta» şi livada din Walton unde Iuliu Cezar a trecut râul. Mai mul­te acte de pământ în apropiere de Maidenhead sunt inundate. Ploaia torenţială a fost generală şi din di­­ferite părţi ale ţării se anunţă inun­­darea terenurilor măi joase. O par­­te din cheiul din Tassagh și o linie laterală a calei ferate nordice din Irlanda sunt inundate iar șinele stau suspendate în aer ca o disabntă de aproape 30 picioare. Opera de re­parare a început imediat. Podul din Fermanagh a fost com­­piect ridicat din loc. Podul cărei ferata «Great western» lângă Bar­mouth în Wales a fost mutat din locul său din cauza valurilor agita­­te, iar calea ferată e inundată. Tra­­ficul a fost suspendat vremelnic şi substituit prin serviciul omnibuse­lor cu motor. Politice După vacanţă, vor fi aduse în discuţia Corpurilor legiuitoare, ur­mătoarele proecte de lege: Impreviziunea, reforma adminis­trativă, consiliul legislativ, legea presei, organizarea bisericească, le­gea organizării judecătorești şi or­ganizarea căilor ferate. Astăzi la orele 10 a. m., d. Tzancof, primul ministru al Bulgariei va pă­răsi Capitala pledând la Giurgiu­ cu trenul auto-motor al d-lui Ionel Brătianu1. Auto-motorul se va opri la Ra­madan, unde premierul bulgar se va Îmbarca pe Un vapor, trecând la Rusciuk. D. Tzankoff, preşedintele Consi­liului bulgar, însoţit de d. Mincoff, secretar general al ministerului de externe, a plecat­eri dimineaţa cu un tren special la Sinaia. La orele 12, Regele a primit la Castelul Peleş într’o lungă audien­ţă pe şeful guvernului bulgar, pare a pite în curent pe Suveran cu sco­pul vizitei sale. D. Tzankoff şi însoţitorii săi au fost apoi reţinuţi la dejun de către Suveran. La orele 2 jumătate premierul bulgar a părăsit Sinaia, iar la orele 6 a sosit în Capitală, descinzând la Athénée Palace. D. L G­. Duca ministru de ex­­­terne, va ţine interimatul minis­trului de finanţe, pe tot timpul cât d. Vintilă Brătianu va fi în străină­tate. 1. Din cauza abundenţii de materie, suntem siliţi a suspenda azi şi mâine con­tinuarea foiletonului nos­tru «Paşaportul negru». Militare D-l general Mărdărăscu, ministrul de răsboi a plecat aseară in ţară pentru­ a continua inspecţia diferitelor trupe. 1 K­­ D-sa se va înapoia in Capitală la Ianuarie. Administrative Eri dimineaţă a avut loc la mi­nisterul de interne depunerea jură­mântului a trei noi prefecţi: dd. P. Iliescu prefect al judeţului Teleor­man, I. Bogdan Munteanu prefect de Ialomiţa şi Ştefan Bellu prefect de Buzău. Parîs 80 (Rador). Camera a dis­cutat ori chestiu­nea douăsprezeci­­milor provizorii, d-l Louis Marin a reclamat garan­­ţii pentru sigu­ranţa Franţei ce­rând ca aliaţii să ................­­ se pună de acord D. RAYNALDY pentru revizuirea frăţească a tutu­ror datoriilor de război, ţinând sea­ma de aportul fiecăruia, nu numai în bani dar şi în vieţi omeneşti. D. Clémentel a declarat că d-l Reynaldy, fără a sacrifica întru ni­mic interesele Franţei a găsit so­luţia prin care se evită o ruptură Paris 30 (Rador). — Interviewat de «New-York Herald», d-l Clémen­tel a declarat că emoţia produsă în Statele­ Unite cU privire la dato­riile Fra­nţei a fost provocată de reaua interpretare cu voinţă făcută de inamicii Franţei a unui anumit paragraf din regentul inventar, al finanţelor franceze. Paragraful menţiona numai că o parte din opinia publică franceză FURNISORUL^CURfll REGALE PIVNIŢELE CELE MAI BUNE VINURI DIN ŢARA CABINET LEANCA ALB fi NEGRU um 1 r Expoziţii La 1 Ianuarie se va deschide în sala de sus Ateneului expoziţia de pictură a d-nei Gabriella Constan­tin — cunoscută publicului bucu­­reştean prin trecuta expoziţie de la «Cercul Militar». Diverse Asociaţia studenţilor tutoveni «Al. Vlahuţă» va da un mare fes­tival artistic-literar Duminecă 4 ianuarie 1925, în localul teatrului «Carol cel Mare» cu concursul cer­cului literar al revistei «Gândirea» sub patronajul d-nei Eliza G. Pal­lad­y. D. Pamfil Şeicaru va ţine o conferinţă având ca subiect: «Intre Orient şi Occident». Serbarea se termină cu dans. Programul detailat se va anunţa la vreme.­­ . Căile ferate cehoslovace au in­vitat C. F. R. la o conferinţă, care­­ va avea loc la 15 ianuarie, la Praga. ’ Este vorba ca la această confe­rinţă să se fixeze normele circula­tei unor trenuri directe de marfă, mare viteză, între România şi Ce­hoslovacia în legătură cu asemenea trenuri care circulă între Cehoslo- Italia Austria şi Germania.­vacia, D Mârzescu, ministrul justiţiei, lucrează la regulamntul pentru pu­nerea în aplicare a legei portului armelor, regulament care va intra după sărbători în vigoare. D. judecător de instrucţie M. Pa­­padopol a depus, ieri, plângere la parchet împotriva ziarului «Lupta», pentru motivul că în acest ziar s-a strecurat o informaţie cu caracter calomnios, după care în contra d-lui Papad­opol e’ar fi deschis o anchetă. — ştire complet lipsită de temei, jî­ ?- -5 ______ ■ • La 1 Ianuarie 1925 ora 10 şi 45 dim. se va oficia la Mitropolie un Te-Deum In prezenţa Regelui, Regine şi a Principilor Moştenitori. La această solemnitate vor lua par­te toţi ofiţerii generali, comandanţii de brigadă, şefii de corpuri şi servicii cât şi asimilaţii lor aflători în Bucu­reşti.­­ Este obligatorie ţinuta de cere­monie în tunici, chipiul cu fireturi, brâu dupe armă, sabie, mari­­tuci, cordoane, ordine, decoraţiii. comercială dăunătoare mai ales Alsaciei, Loreneî şi regiunea Saar întrucât priveşte repartiţia repa­raţiilor, toţi jurisconsulţii declară că juridiceşte, pe baza tratatului din Versailles­, America nu poate cere procente din reparaţiunile ger­mane însă după dreptate este im­posibil să opunem un refuz naţiu­­nei americane care ne-a dat în timp de război bani şi soldaţi şi conti­nuă să se acorde un sprijin amical. Miniştrii aliaţi vor negocia la 1 ianuarie 1925 chestiunea repartiţiei despăgubirilor, iar chestiunea da­toriilor interaliate se va pune poate mai curând decât se crede. D. Clémenel a declarat că nu va lua nici un angajament definitiv mai înainte de­ a prezenta parlmen­­tului spre aprobare rezultatele e­­ventualelor negocieri. ar găsi echitabil ca datoriile de răz­boi să fie repartizate şi achitate proporţional cu bogăţia ţărilor alia­­te. Clémentel însă nu a adoptat a­­ceastă sugestie şi desigur nu o va invoca în momentul discuţiei pro­blemei. Franţa nU intenţionează să tăgăduiască nici Una din datoriile sale iar semnătura sa va fi consi­derată întotdeauna drept sectă. Paris 30 (Rador).—La Cameră, d-l Renauld ţinând locul d-lui Herriot a cerut amânarea desvoltărei inter­­pelărilor privitoare la punerea sub urmărire a ziarului «Eclair». Gene­ralul Nollet a făcut un istoric al o­peraţiunilor de control in Germania şi a amintit că ultimele descoperiri de înarmare au adus conferinţa am­basadorilor la constatarea că Ger­mania nu a îndeplinit comliţiunile a­nclctare pentru a beneficia de evad­erarea Coloniei pe ziua de 10 Ianua­rie. D-l Nollet cred­e ri publicaţiunea documentelor în «Eclair» este ino­portună şi contrarie intereselor Franţei căci raportul era un docu­ment interaliat. Nollet a adăugat că alte două documente găsite cu prilejul percheziţiei făcute la «B­­elair» pun în cauză într’un chip foarte evident o putere streină şi ating în mod incontestabil siguran­ţa externă a statului. Generalul Nol­let a încheiat declarând că va pune fără nici o rezervă în serviciul Fran­ţei experienţa căpătată în Germania ! In urma acestor lămuriri trei din patru interpelatori şi-au retras in­terpelările anunţate. Camera, după cererea guvernului a votat cu una­nimitate de do2 voturi amânarea ce­leilalte interpelări relative la ur­mărirea ziarului «Eclair». .....-te—XXÖ0ÍX--------­ Politica externă a Franței UN EXZOZEU AL D-LUI HERRIOT COLABORAREA FRANCO-EN­­GLEZA. — CHESTIUNEA MARO­CULUI Lafarette 30. — Omisiunea sena­­torială a afacerilor străine a dat ascultare d-lui Herriot care consta­tă cordialitatea raporturilor dintre Franţa şi Anglia, identitatea intere­selor şi a vederilor mai ales în Me­­diterana şi Orient şi declară că a­­genţii celor doua ţări au primit in­strucţiuni pentru cea mai strânsă colaborare. Privitor la Maroc, guvernul a ho­­tărât să evite ori­ce acţiune suscep­­tibilă de a pune pe tapet o discu­­ţiune internaţională. Securitatea zo­nei franceze va fi pe deplin salv­gardată. Record de viteză in avionul Lafayette 30. — Aviatorul Doret a bătut recordul mondial al iuţelii, parcurgând 1000 km, în­­­tre 30 mi­nute, 32 secunde. la Sa© Amsterdam New-York Londra Paris Milano Praga Budapesta Belgrad Bucureşti Varşovia Viena 208.50 5.13^ 24.23 27.80 2162^ 15.571/2 70 3/8 7.80 2.65 99 72.40 Noul regim al pâinei Rechiziţionarea grâului Consfătuirea de la d. I. I. C. Brătianu Chestiunea despăgubirilor şi datoriile Franţei O punere la punct pentru Si­linite INFORM­AJIIINI —---------0x0-------—!— •.!.:/ -. v v-e-r.-.-v... - Pub­lieA •' ..: :: ''V - V rwmn,M:: vom publica într’o serie de articole şi interviewuri Rezultatul anchetei pe care trimisul nostru special a făcut-o cercurile conducătoare minoritare printre reprezentanţii autorizaţi ai i­dustriei şi comerţului din Ardeal şi Banat Ş»­in­ DN­ „Ml în discuţia Camerei francei# Lămuririle generalului Nollet Amânarea interpelărilor anunțate Declaraţiile d-lui Clementei *: iMipmn ••

Next