Cuvântul, noiembrie 1925 (Anul 2, nr. 297-322)

1925-11-01 / nr. 297

­ Curierul judiciar PRIMĂRIA LA DISPOZIŢIA SOC. «FRIGUL» Mai mulţi locuitori din str. Ge­neral Candiano au făcut recurs la contenciosul administrativ al Casa­ţiei împotriva deciziei Primăriei Capitalei prin care o redeclară stra­dă, dându-se utilităţii publice, o porţiune de loc pe care aceşti lo­cuitori o declaraseră trecere pen­tru ei şi, fiind aşezată în aşa fel, că numai ei se puteau servi, nu pu­tea fi declarată expropriabilă pen­tru utilitatea publică. Substratul a­cestei decizii era că Primăria, ce­dând insistenţelor soc. «Frigul», care avea nevoe să-şi lege cu cale ferată depozitele sale din acea par­te, a luat această hotărâre care n’a­ducea alt folos de­cât acestei so­cietăţi îi prejudicia interesele lo­catarilor din numita stradă. S. IlI-a a înaltei curţi a admis recursul şi a declarat ilegală deci­zia Primăriei, anulând-o. REBELIUNEA DELA DOM­NEŞTI (Muscel) Cu prilejul alegerilor pentru ca­merele agricole, în multe părţi a­­legătorii au fost indignaţi şi re­voltaţi de samavolniciile şi arbi­trarul autorităţilor. In unele localităţi, această re­voltă n’a putut fi stăvilită. Astfel, la Domneşti (Muscel), sătenii, că­rora nu li se dăduse cărţile de ale­gător, au manifestat zgomotos şi au rupt cordoanele de soldaţii cari barau drumul la localul de vot. Au fost arestaţi şase locuitori din Dom­neşti, socotiţi capii revoltei şi a­­nume: Nicolae şi Bucur Iacobescu- Nic. P. Pantelică, Ioan G. Oprescu, N. Dumitru şi I. Bratu. Mandatele de arestare ale celor doi dintâi au fost infirmate de tribunalul Mus­cel, iar ale celorlalţi patru au fost confirmate. Camera de punere sub acuzare de pe lângă Curtea de Apel din Bu­cureşti, a respins apelul Parchetu­lui de Muscel împotriva hotărârei de infirmare a celor doi dintâi şi­ a admis apelul celorlalţi patru îm­potriva hotărârei de confirmare. Astfel, că toţi aceşti locuitori au fost puşi în libertate. AFACEREA FALSIFICAREI TITLURILOR DE RENTA De patru zile noul titular al ca­binetului 7 instrucţie cercetează pe cei şapte arestaţi în această aface­re. Mersul cercetărilor e foarte a­­nevoios şi se pare că d. judecător de instrucţie ar vrea să închee cer­cetările aci, mărginindu-se n­umai la munca şi roadele muncei desfă­şurate de predecesorul său. E. poa­­©radinţa că mai mult de­cât a­­tât nu se poate scoate de la Dâmbo­­▼iceanu şi tovarăşii şi că mai de­parte nu e cu putinţă de a se mai desfăşura firul afacerei. Camera de punere sub acuzare a admis apelul Parchetului împotri­va hotărârei tribunalului de infir­mare a mandatului de arestare e­­mis împotriva d-rei Iuliana Zaha­­rescu. GAZDUITORII LUI MUNTEANU ŞI TOMESCU LA CAMERA DE PUNERE SUB ACUZARE Petre şi Maria Necula, proprie­tarii casei din corn. Bezdeadu, jud. Dâmboviţa, după ce au denunţat pe bandiţii Munteanu şi Tomescu şi după ce casa, fiindu-le asediată, a ars, au venit în Bucureşti. Poli­ţia de aci i-a arestat şi i-a trimes Parchetului de Dâmboviţa. Judecă­torul de instrucţie de la Târgovişte, după ce le-a luat câte un interoga­tor, i-a pus în libertate, împotriva ordonanţei de zi a judecătorului de instrucţie, Parchetul a făcut o­­poziţie la tribunalul de Dâmbovi­ţa, care a ordonat arestarea lor. Im­potriva jurnalului tribunalului, preveniţii au făcut apel la Camera de punere sub acuzare, care Ie-a ad­mis apelul şi a dispus punerea lor în libertate. DE LA CURTEA CU JURAŢI La Stoeneşti-Floreşti săteanul Alex. Năstase I. Dobre, în stare complectă de beţie, a ucis cu lo­vituri de cuţit pe consăteanul său Ion R. Dobre şi femeea Lina Grăj­­daru. In urma rechizitorului d-lui procuror Duma, juraţii au adus un verdict afirmativ cu circumstan­ţe uşurătoare, pe baza căruia cur­tea a condamnat pe criminal la 7 ani recluziune. APELUL UNUI MINOR Tutungioaica Didina Zim­unna să fie asasinată de către un minor Lupu Marcovici, în tovărăşia unui oarecare Luca. Acesta însă, n’a a­­vut curajul şi a denunţat pe Mar­covici, care a fost prin în flagrant­­delict de executare a proectului său. Marcovici a fost condamnat la zece ani recluziune și 30.000 lei des­păgubiri. S. I Apel i-a redus pe­deapsa la 2 ani și 5000 lei despăgu­biri civile. DE LA CONSILIUL DE REVIZIE Soldatul Tudor Gheorghe, din Regimentul 7 Artilerie fusese con­damnat în anul trecut de Consi­liul de Război al Corp. II Armată la cinci ani muncă silnică pentru faptul de dezertare la inamic în luptele de pe Neajlov din 1916. Consiliul de Revizie casând ho­­tă­rârea trimisese afacerea în fa­ţa Consiliului de Război de la Bra­şov pentru o nouă instrucţie şi ju­decată, care în şedinţa de la 22 Sep­temvrie 1925 îl condamnă din nou la cinci ani muncă silnică şi de­gradare. Din nou ajuns dosarul în faţa Consiliului de Revizie, condamna­tul prin Avocat Const. Buruiană în şedinţa de eri a desvoltat cinci motive de casare. Consiliul de Revizie admiţând modul de vedere al apărării a ca­sat pentru a doua oară hotărârea, trimițând afacerea pentru o nouă judecată la Consiliul de Război de la Focșani. postbelice ca Paul Morand sau Gi­­raudoux, toţi exprimă stări morale de după război, sunt exponenţii u­­nei realităţi psicologice. De aceia ni se par actuali şi sunt actuali, deşi Mauriac îşi migăleşte stilul şi construeşte după cea mai minu­ţioasă metodă a lui Flaubert şi Morand serie în jerbe de imagini risipite prodigios şi discontinuu. Nu sunt toţi născuţi sub aceiaşi zodie nici nu militează aparent pentru acelaşi ideal literar. Aparent se învrăjmăşesc; vin de la capete o­­puse de lume. Dar prin ei vorbeşte epoca. Ei au adus un element nou în literatură, elementul care va schimba faţa literaturei. Anume realitatea interioară. Poate nu l-au descoperit. Venea adus de vânt as­pru din stepele Rusiei. Dar nu l-ar fi presimţit fără experienţa tran­şeelor. Războiul a îndreptat scriito­rul cu ochii către realităţile spiri­tuale, pe când predecesorii vedeau numai realităţile exterioare. (Ci­tează undeva Duhamel, ca medie ce este, cât de minuţios descrie Zola aparatele hirurgicale şi toată punerea în scenă a unei operaţii, ne­­glijind drama interioară a pacien­tului, adică singura realitate). Războiul a fost o terapeutică spi­rituală, ne-a iniţiat în funcţiunile sufletului. Chiar când a dat litera­turei acele fiinţe desaxate, sensibi­lităţi devorate de o intimă de­­sesperare, victime ale experienţei premature în suferinţă, aruncaţi în toate contradicţiile. Furia de dis­trugere şi de negaţie care de şapte ani ia formele atâtor şcoli vremel­nice, cu­ durata de un sezon, este şi ea simptomul nevoii de a creia baze şi direcţii. Războiul ne-a în­văţat sensul tragic al destinului o­­menesc; toată neliniştea (nu gă­sesc un echivalent pentru francezul inchietudine) religioasă şi metafi­zică e semnul unei epoci tulburi, în desordine de sentiment şi de idei, dar care-şi caută aşezare. Şi tocmai aci stă deosebirea între literatura dinainte de războiu şi între aceasta actuală. Au dispărut iubirile facile, adulterul de la ora cinci, nimicurile şarmante, după a căror lectură închideai cartea ca după o flecăreală graţioasă dar inconsistentă. Scrisul nu mai e di­letant. Că alege o ficţiune ori un episod al realităţii, prin maniera cu care abordează problemele vieţii şi priveşte realitatea, chiar în fan­tezia şi ironia aeră dar pătrunsă de tragism; scriitorul se află îna­intea unei probleme. Nu de tehnică ei de direcţie spirituală. Nu scrie pentru a demonstra — o, nu­ căci ar fi atunci altceva decât literatu­ră. Dar scrie pentru a se elibera. Războiul a lărgit viziunea lumei şi a invadat conştiinţele. Chiar cei mai săraci sufleteşte se simt um­briţi de­ o aripă nevăzută care pla­nează peste toate frunţile. Literatura de astăzi e de fapt a­­pelul către «comunitatea invizibi­lă» cum o numeşte Wells, apelul pentru a unifica sforţările umane şi a pune capăt desordinei spiri­tuale. De aceia morţi, sunt şi Bazin şi Bordeaux. Şi Lavedan, şi Donnay, şi atâţia. Literatura lor e lipsită de sensibilitatea de după războiu, n'au presimţit-o, nu ne regăsim în ea, sufletele ne sunt impermeabile la dânsa, înseamnă aceasta că s’a făcut o ruptură în tradiţie? D. Tomescu ne pune sub ochi o frumoasă imagine. Când soldatul s’a întors din războiu şi şi-a găsit gospodăria sfărâmată, în faţa rui­­nelor, nu dorul de înnoire ,a în­cercat întâiu, ci o covârşitoare por­nire de a se cufunda cât mai adânc în trecutul pe care îl înfăţişau a­­ceste ruine». Şi apoi, când a pornit la munca cea nouă, «n’a început prin a strânge material nou­, ci prin a căuta în mijlocul dărâmă­turilor tot ce-a putut să-i mai râ­mâie din vechea gospodărie». Când din mijlocul ruinelor s’a ridicat casa cea nouă, «la înălţarea ei a colaborat necontenit şi vechea gos­podărie cu tot ce s’a putut des­prinde din ea, şi ca material şi ca putere morală îndrumătoare». E ceia ce şi noi spunem de atâta vreme. Ceia răspundem acelora care ne învinuesc de tradiţiona­lism împietrit, ca şi cum n’am par­ticipa din toate fibrele noastre spirituale destrămate de războiu la toată truda aceasta comună pentru a ne regăsi echilibrul lăuntric. Ceia ce­ a fost numit «tra­diţionalismul» nostru nu e apelul şi întoarcerea la trecut, pentru a-l contempla,­­ pentru a culege pu­teri noui. «Tradiţia — spune atât de just Thibaudet — este o memorie orga­nică. Ea nu conservă trecutul de­cât pentru a face din el un princi­piu de acţiune. O societate cu tra­diţii puternice se află chiar prin aceasta mai aptă de a trăi, a se desvolta cu energie şi folos. Mai larg încă este locul tradiţiei în să­nătatea şi în forţa unei familii: existenţa claselor nobile e înteme­iată pe un sistem de tradiţii, şi felul de viaţă nobil consistă în a se conforma unei tradiţii, a primi şi a transmite o tradiţie, a gândi he­reditar sub categoria tradiţiei. E o memorie-obiceiu, orientată pentru un efect util, pentru un interes». Principiul aplicat literaturei tre­se peste limitele unui foileton şi fă­ră aceasta prea lung şi indigerabil. Poate prietenul Tomescu, ne va da prilej să-l extindem cândva şi a­supra literaturei noastre de după războiu, pe care nu o vedem atât de săracă şi epigonică, de cum, spre umilirea noastră, îi pare. ABONAMENTE Un an Trei luni Șase luni 600 lei 150 lei 300 lei Academia Română CONFERINŢA D-LUI JAMES T. SHOTWELL In şedinţa de eri a Academiei Ro­mâne— prezidată de d. Iacob Ne­­grutzi — savantul american James T. Shotwell — profesor de istoria la universitatea din Columbia — a ţi­nut o foarte importantă conferinţă intitulată «Istoria războiului». D. Negrutzi salută în numele Aca­demiei Române, pe savantul istoric care venise de peste Ocean. Ii mul­ţumeşte pentru cinstea ce face A­­cademiei Române de a ţine o con­ferinţă în sânul ei. ISTORIA RASBOIULUI A face o istorie a răsboiului mon­dial — spune d. Shotwell — nu este lucru tocmai uşor. La fundaţia «Carnegie» — al că­rei director al secţiei de economie politică şi istorie sunt — de 6 ani se adună material în legătură cu răsboiul mondial — aceasta pentru marea problemă a păcei. Ca să adunăm tot ce s’a scris des­pre răsboi este imposibil. Vom privi chestia mai mult din punct de ve­dere sociologic economic. — Tot ma­terialul îl vom aduna, deocamdată în acest sens. Pentru aceasta ne-am adresat tuturor statelor alcătuind comisii speciale. Nu ne îndoim că si­terial documentar. DE PESTE HOTARE De la corespondenţii noştri particulari Arestarea secretarului mi­siunei comerciale bolşe­vice din Varşovia Varşovia, 29. — Ziarul «Curier Vecernis anunţă că poliţia secretă poloneză a arestat pe secretarul mi­siunei comerciale bolşevice din Var­şovia anume Zadonski, sub învinui­rea că se ocupă cu comerţul de femei. El, împreună cu mai mulţi agenţi ai Cetei bolşevice, a reuşit să deter­mine un mare număr de soţii şi su­rori ale emigranţilor ruşi, să pără­sească Rusia pentru a se întâlni în streinătate cu rudele lor, care le aş­teaptă. După ce le înlesnea posibilitatea să părăsească Rusia în mod fraudu­los, Zadentski le vindea diferitelor case de toleranță din străinătate și în special celor din Egipt și Afri­ca centrală. Această descoperire a făcut mare impresie în întreaga Polonie. Sindicatele profesionale japoneze împotriva comu­nismului Londra, 29. — «Times» anunţă că conferinţa «Uniunei sindicatelor profesionale japoneze» a hotărât să nu mai întreţină pe viitor nici un fel de relaţiuni cu organizaţiunile muncitoreşti din Rusia, care sunt afiliate internaţionalei IlI-a. Conferinţa a mai hotărât exclu­derea din rândurile uniunei a mun­citorilor japonezi, cunoscuţi că idei comuniste. an Sir Erik­ Drummond va vi­zita Grecia Salonid, 29. — Ziarul «Eth­os» a­­nunţă că Sir Erik Drummond va vi­zita în curând Grecia, pentru a stu­dia la faţa locului situaţiunea din această țară. Este posibil ca această vizită, să fie în legătură cu conflictul greco- bulgar. LUPTA CONTRA PACTU­LUI DE LA LOCARNO Un acord între comuniştii şi naţionaliştii prusieni Berlin, 27. — Ziarul «Vossische Zeitung» susţine că între comuniş­tii şi naţionaliştii prusieni a inter­venit un acord pentru întreprinde­­rea unei lupte comune, tinzând la dărâmarea ministrului de interne de Severing. Comuniştii şi naţionaliştii pru­sieni acuză pe ministrul de Interne­, că prin măsurile de ordin represiv, ce a luat în ultimul timp, a stăvi­­lat activitatea acestor două organi­­zaţiuni politice. Alte ziare socialiste susţin că a­­cordul intervenit între comuniştii şi naţionaliştii prusieni urmăreşte nu numai dărâmarea ministrului de interne Severing, dar şi între­prinderea unei violente campanii contra înţelegerii de la Locarno. După aceste ziare, naţionaliştii şi comuniştii germani au aceleaşi principii în politica externă și ur­măresc o apropiere de Rusia sovie­tică. Comuniştii suedezi se în­scriu în partidul socialist Stokholm, 28. — Marea majoritate a membrilor partidului comunist suedez, în frunte cu secretarul gene­ral al acestui partid, d. Sheglund s-a înscris în rândurile socialiştilor­ de­­mocraţi. Cu această ocazie d. Sheg­­lund a declarat că partidul comu­nist este o organizaţie anti-naţio­­nală, care, fiind afiliată Internaţio­nalei a IlI-a, a lucrat de multe ori contra intereselor superioare ale Suediei şi muncitorimii, aşa că se impune ca toţi suedezii să-şi ser­vească patria, iar nu interesele Moscovei, care urmăreşte preponde- România ne va da un prețios ma-­ renta mondială cu ajutorul minci­torimii. /CUVÂNTUL» Pregătiri pentru înfăţişa­rea diferendului angio­­turc la tribunalul dela Haga Constantinopol, 28. — Tribunalul arbitrai dela Haga, va începe în cursul săp­ămânei viitoare examina­rea diferendului turco-englez pe chestiunea vilaetului Mossul. Guvernele otoman şi englez au depus la secretariatul general al tribunalului arbitral toate docu­mentele în legătură cu pretenţiu­­nile lor. Presa otomană îşi exprimă con­vingerea că tribunalul arbitral va da câştig de cauză Turciei, pentru că altfel s’ar putea stabili credinţa că şi această înaltă autoritate inter­naţională lucrează sub influenţa u­­nor anumite ţări, care doresc să-şi asigure preponderenţa mondială. Social-democraţii din Reichstag protestează con­tra retragerii miniştrilor naţionalişti Berlin, 29 —(Rador). — Fracţiu­nea social-democrată din Reichstag publică o rezoluţie prin care pro­testează energie împotriva retra­gerei miniştrilor naţionalişti din cabinet şi declară că în Reichsta­gul actual, social-democraţii nu vor ratifica, în contra voturilor naţio­naliştilor, tratatul de la Locarno, care reprezintă un mare succes al propriei lor politici externe. Partidul social-democrat conside­ră că cea mai potrivită soluţie pen­tru rezolvarea crizei este o nouă alegere a Reichstagului. Un ziarist belgian arestat de autorităţile italiene Bruxelles, 29. — Autorităţile ita­liene au arestat aproape de graniţa elveţiană pe ziaristul belgian Sil­­vard, învinuit că a transmis presei europene excese comise de fascişti la Florenţa. Guvernul belgian a hotărât să pro­testeze Contra acestei arestări, și să ceară pe cate diplomatică la Ro­ma eliberarea ziaristului Silvard. Sindicatul presei belgiene a pro­testat de asemenea contra acestei arestări. Reorganizarea mini­sterului instrucţiei .­eri dimineaţă s’a întrunit la ministerul de finanţe comisiunea de reorganizare a ministerelor. A prezidat d. Vintilă Brătianu, de faţă fiind toţi secretarii gene­rali de ministere precum şi câţiva deputaţi şi senatori liberali. S’a continuat discuţia asupra proectului de reorganizare a mi­nisterului de instrucţie. D. Valaori secretar general la Instrucţie a prezentat schema respectivă care a suferit diferite modificări. Acestea vor fi puse a punct într’o şedinţă viitoare care va avea loc Miercuri 4 col., după ce d. dr. Anghelescu va re­vizui proectul aşa cum rezultă din dezbaterile comisiunei. In ceia ce priveşte Institutul de Cultură Naţională, s’au emis di­ferite păreri, dar nu s’a precizat până acum nimic cu privire la autoritatea de care va depinde organizarea lui etc. . In şedinţa viitoare se vor ter­mina lucrările pentru organiza­rea ministerului de Instrucție. Situaţia Câmpului Se simte mare nevoe de ploae în toată ţara, afară de Ardeal. Din cauza secetei semănăturile de toamnă s’au făcut şi se fac cu mare greutate. Concomitent cu semănătura de toamnă se fac arături pentru în­­sămânţările de primăvară. In podgorii culesul este aproape terminat şi pe alocuri s-a început îngropatul vitelor. Cronica sportivă FLOREASCA Sâmbătă 31 Octombrie 1935 » PRONOSTICURILE NOASTRE Grajdul Schwartz, Grajdul Schwartz, Kino-Premiul Zbârcea Fra Diavol­. 2. Pr. Mulvaney. Séparée II, Xenia. 3. Pr. Soissons. Gouvernante, madel. Nathas. 4. Pr. Eclipse. Gouverneur, Bogey, Lenuţa. 5. Pr. Oyra. Gr. Costandache, Délceg, FerbH, (surpriză Amok). 6. Pr. Curtici. Gr. Cont. Benkendorf, Căprioara, Pajura. Pr. Rodina. Sir Knitt, Zima, Iazma, (surpriză Centurion-Molodor). Comisia de Naturalizare Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalită­­ţei române, se publică, următoarea ce­rere de naturalizare, spre ştiinţa ace­lora cari ar voi să facă vreo întâmpi­nare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Constantin Lazăr, gră­dinar din Cernavoda, cu onoare vă rog să bine­voiţi a constata, pe baza actelor alăturate acestei cereri şi mai jos spe­cificate, condiţiunile de admisibilitate a naturalizării şi în consecinţă avizarea către Onor. Consiliu de Miniştri la că­­pătarea dreptului de cetăţean român a subsemnatului. Alături: 1. Declaraţia de renunţare autentică de judecătoria Cernavoda la No. 686, din 1924. 2. Declaraţia (act de notorietate), au­tentic la No. 684 din 1924, de judecă­toria Cernavoda. 3. Certificatul No. 5104 din 1924, al Primăriei Cernavoda. 4. Certificatul No. 5094 din 1924, al Primăriei Cernavoda. 5. Certificatul No. 5109 din 1924, al Primăriei Cernavoda. 6. Certificatul No. 5099 din 1924 al Primăriei Cernavoda, toate conţinând disposiţiunile art. 7 din legea natura­lizărei. Alătur­­i o coală de lei 50. Primiţi vă rog. Domnule Preşedinte asigurarea deosebitei consideraţiuni. Constantin Lazăr B Ioc­ Notes M FIM OBIECTIVI ADMIRATORII D-LUI VICTOR EFTIMIU * . Primim: Dragă Domnule Jurnalist, Regret foarte şi sunt mocnită în fondul sufletului meu camiaţi pus numele şi aţi vorbit de rău de mine la jurnal zicând cum că eu maş fi dedat la admiraţie cu Vic­tor Eftimiu cum îi ziceţi Dumnea­voastră şi care eu nul am cunoş­tinţă personal şi nici nu ştiu cine este D-lui că eu nu cunosc ca nu­mele Victor decât pe ăla din piesa Mizerabilii pe care am plâns când am citito că era mai frumoasă chiar decât Genoveva de Brabant. Dar aflu acuma că persoana este aceea care a făcut poezia cu «S’a dus a mea iubită şi Ionele dragă— care este cu sentiment şi de inimă albastră cum altele numai se ezista Şi dacă e aşa atunci de ce-l înju­­riţi şi îl policriţi cu vorbe mur­­dare ea cum este vorbă pardon cră­­cănel care e de ruşine pă la noi şi nu şade bine s’o scriţi la jurnal. Miţa Opres'cu artistă ŞI DINTRE CEILALŢI ADMIRATORI: Dr. Eraclie Sterian, educaţia sexe­lor, Elena Georgescu III poşta cen­trală, Petre Paulini adventist-şef, C. Costa Foru Liga Drepturilor o­­mului, Zaharia Bârsan artist, di­­­rector şi preţ, Marghioala Geor­gescu, moaşă cu diplomă, I. Brăili­­ţeanu profesor de fizică, N. Teică, boxeur, Sandy Pleşoianu, dansator monden, Maior Vasile Gheorghiu, depozitul de echipament Pietroşani, Constantin Niculescu, profesor su­plinitor de geografie, Virgila Schul­der liber cugetător, Corneliu Mol­­dovanu şi Eroii romancieri, N. Să­­vulescu, artist al Teatrului Naţional, Iani Eftimiu, lustraerie de lux, str. Academii 17, M-me Călinescu, damă voalată, I. Bivol, primar al oraşu­lui, Smara Gheorghiu, conferenţia­ră, I. Bordenache, mare expozant, Petronius, scriitor român, Tilică Io­­nid şi Tilică Burileanu proprietar de barbă, G. Manu, proprietar de barbă concurent, Lăzărică Munteanu cioc, Pavlică Brătăşanu, N. Misirliu ziarist, El­ie Bercovici om de finan­ţe, I. Săvescu prezice la Dame, C. Dimitriu-Dovlecel, om politic, Ma­­teescu Chase, ziarist, Lilly Berger, dactilografă banca Blank, Camil Pe­trescu, autor, de piese, Maior D. Mazilu­ din infanterie, Vasile Boan­­că consilier comunal Piatra-Olt, Trio Carolina hoţie Britania, Vasile Răstocescu comisar-şef, Eleonora Popescu, elevă Conservator, I. Ma­­nolescu-Strunga, deputat N. D. Co­cea. Expoziții D-na Maria Ciurdea-Steurer des­chide Duminică 1 Noembrie, în sala «Casa Artei» din str. Câmpi­­neanu 17, expoziţia sa de desemn şi pictura. Teatrale Duminică va avea loc la Teatrul Naţional din Craiova premiera pie­sei în patru acte — în versuri — «Ciufulici» de d. George Silviu. Piesa, care se va juca în curând şi la Bucureşti, se bucură de o mon­tare excepţională. In rolurile prin­cipale : Tudoraş Cosmin, L. Bobe­­scu, Mica Domilescu Paciurea, Mih. Ionescu, Coco Demetrescu, Marcela Gheorghiu ş. a. • Premiera piesei «Aripi frânte» de d. A. de Herz a fost definitiv fixa­tă pentru Luni 9 Decembrie. In primele roluri vor apare d-nii Tony Bulandra, Ion Manolescu, G. Storin și d-nele Lucia Sturdza Bu­landra, Marietta Sadoveanu, Leny Caler, Sofia Ionescu, etc. BESHRRfiKSBBBaBU I La Cinema CLASIC TRAGEDIA INTINERIREI cel mai grandios film cu cunoscuta artistă ELEANOR BOARDMANN CAPITALA Arestarea unui hoţ­ el opera dându-se drept banditul Tomescu In ziua de 25 Octombrie, a fost arestat de către agenţii brigăzei de siguranţă, din direcţia Generală a Siguranţei Statului, un anume Me­­nahiu Ilie, originar din Comuna Ior­dăneşti (Bucovina). Comisarul I. Niculescu, fiind însăr­cinat cu stabilirea indentităţei celui arestat şi a îndeletnicirilor lui, a descoperit următoarele: In zia de 22 luna octombrie, au­zind că în pivniţa femeiei Stana I. Vochiţa dip. comuna Roşile, jud. Vâlcea, ar fi ascunsă o comoară, a plecat cu gândul, să poată, prin toate mijloacele, să intre în posesia acestei comori. In comună a ajuns în cursul zilei, şi ducându-se drept la locuinţa fe­meiei, a stat ascuns într’o magazie pentru fabricat ţuică până la ora 11 seara. La acea oră a eşit din ascunză­toarea lui, şi, spărgând un geam de la o fereastră, s’a introdus în came­ra unde dormea femeia în vârstă de 75 ani, cu soţul ei, care este mai în­naintat în vârstă. In momentul când a sărit pe fe­reastra camerei, a căzut jos, provo­când un sgomot, care a deşteptat pe cei doi bătrâni din somn. Fără a pirede timp, boţul a sărit în faţa bătrânei femei, spunân­­du-i: «eu sunt banditul Tomescu, şi te omor dacă nu-mi spui, unde este ascunsă comoara». Spăimântată de ameninţările ban­ditului, bătrâna femeie, căută să-l convingă că nu are ascunsă nici o avere. Nemulţumit c® declaraţiile acestea, el s’a repezit la cei doi bă­trâni, legându-i cu o frânghie. Apoi luând un târnăcop pe care l-a găsit în casă, a început se scormo­nească pământul din cameră, făcând o groapă adâncă. Disperat că nu dă de comoara pe care o avea, el conti­nuă să sape, neîntrerupt. In acest timp, femeia reușind să se desfacă cu ajutorul soţului ei din frânghia cu care erau legaţi, a eşit afară, strigând după ajutor. De teamă să nu fie prins hoţul a furat suma de lei 440, pe care i-a gă­sit într’o ladă, şi s’a urcat în podul casei, unde s’a ascuns. Profitând de un moment, când nu mai exista pericolul, de a fi prins, el s’a furişat din pod, eşind în curte de unde pe şosea a mers până la câr­ciuma lui Piloni, din marginea sa­tului, unde a dormit în cursul nop­­ţei. Luând apoi trenul, a venit la Bu­cureşti, unde agenţii siguranţei 1-au arestat. In urma cercetărilor, s’a stabilit că el este acela care se dedea drept banditul Tomescu, prin unele locuri, făcându să se creadă, că adevăratul bandit îşi făcea operație prin mai multe sate. Arestarea unui hoţ­ eri a fost arestat în Capitală Iancv Itotenstein, fără nici o ocupa­ţie şi fără domiciliu stabil. Urmărit de consiliul de Război pentru dezertare şi evadare, a conti­nuat în Capitală să înşele buna cre­dinţă a câtorva persoane, incesând sume de bani, pe care şi le-a însuşit cheltuind, banii în diferite petreceri. Astfel ne mai fiind în serviciul casei Fr. Cumpănaşu din Strada Ha­lelor No. 5, — de unde fusese con­cediat pentru fapte incorecte, — a continuat a încasa de pe la diferiţi clienţi sume de bani. Incredinţându-i-se de către casa Patak din Strada Carol, marfă în valoare de câte­va mii de lei, a dis­tribuit-o, fără a vărsa nici un ban rezultat din vânzarea mărfei. Fiind în serviciul Soc. Belgo-Du­­năreană, din Strada Ion Ghica No. 9, a încasat de la un client suma de lei 5000. In ultimul timp excrocul a dat și o lovitură de natură sentimentală, logodindu-se cu d-ra Adela Brandes din strada Bordei No. 3, de la care a luat suma de lei 15.000, făcându-se nevăzut. Comisarul I. Gheorghiu, a­­reușit să scoată mărturisirile isprăvilor excrocului, care cu actele închiate a fost trimis la parchet. 1­­ 0 (ititi CUVÂNTUL

Next