Cuvântul, noiembrie 1925 (Anul 2, nr. 297-322)
1925-11-01 / nr. 297
Curierul judiciar PRIMĂRIA LA DISPOZIŢIA SOC. «FRIGUL» Mai mulţi locuitori din str. General Candiano au făcut recurs la contenciosul administrativ al Casaţiei împotriva deciziei Primăriei Capitalei prin care o redeclară stradă, dându-se utilităţii publice, o porţiune de loc pe care aceşti locuitori o declaraseră trecere pentru ei şi, fiind aşezată în aşa fel, că numai ei se puteau servi, nu putea fi declarată expropriabilă pentru utilitatea publică. Substratul acestei decizii era că Primăria, cedând insistenţelor soc. «Frigul», care avea nevoe să-şi lege cu cale ferată depozitele sale din acea parte, a luat această hotărâre care n’aducea alt folos decât acestei societăţi îi prejudicia interesele locatarilor din numita stradă. S. IlI-a a înaltei curţi a admis recursul şi a declarat ilegală decizia Primăriei, anulând-o. REBELIUNEA DELA DOMNEŞTI (Muscel) Cu prilejul alegerilor pentru camerele agricole, în multe părţi alegătorii au fost indignaţi şi revoltaţi de samavolniciile şi arbitrarul autorităţilor. In unele localităţi, această revoltă n’a putut fi stăvilită. Astfel, la Domneşti (Muscel), sătenii, cărora nu li se dăduse cărţile de alegător, au manifestat zgomotos şi au rupt cordoanele de soldaţii cari barau drumul la localul de vot. Au fost arestaţi şase locuitori din Domneşti, socotiţi capii revoltei şi anume: Nicolae şi Bucur Iacobescu- Nic. P. Pantelică, Ioan G. Oprescu, N. Dumitru şi I. Bratu. Mandatele de arestare ale celor doi dintâi au fost infirmate de tribunalul Muscel, iar ale celorlalţi patru au fost confirmate. Camera de punere sub acuzare de pe lângă Curtea de Apel din Bucureşti, a respins apelul Parchetului de Muscel împotriva hotărârei de infirmare a celor doi dintâi şi a admis apelul celorlalţi patru împotriva hotărârei de confirmare. Astfel, că toţi aceşti locuitori au fost puşi în libertate. AFACEREA FALSIFICAREI TITLURILOR DE RENTA De patru zile noul titular al cabinetului 7 instrucţie cercetează pe cei şapte arestaţi în această afacere. Mersul cercetărilor e foarte anevoios şi se pare că d. judecător de instrucţie ar vrea să închee cercetările aci, mărginindu-se numai la munca şi roadele muncei desfăşurate de predecesorul său. E. poa©radinţa că mai mult decât atât nu se poate scoate de la Dâmbo▼iceanu şi tovarăşii şi că mai departe nu e cu putinţă de a se mai desfăşura firul afacerei. Camera de punere sub acuzare a admis apelul Parchetului împotriva hotărârei tribunalului de infirmare a mandatului de arestare emis împotriva d-rei Iuliana Zaharescu. GAZDUITORII LUI MUNTEANU ŞI TOMESCU LA CAMERA DE PUNERE SUB ACUZARE Petre şi Maria Necula, proprietarii casei din corn. Bezdeadu, jud. Dâmboviţa, după ce au denunţat pe bandiţii Munteanu şi Tomescu şi după ce casa, fiindu-le asediată, a ars, au venit în Bucureşti. Poliţia de aci i-a arestat şi i-a trimes Parchetului de Dâmboviţa. Judecătorul de instrucţie de la Târgovişte, după ce le-a luat câte un interogator, i-a pus în libertate, împotriva ordonanţei de zi a judecătorului de instrucţie, Parchetul a făcut opoziţie la tribunalul de Dâmboviţa, care a ordonat arestarea lor. Impotriva jurnalului tribunalului, preveniţii au făcut apel la Camera de punere sub acuzare, care Ie-a admis apelul şi a dispus punerea lor în libertate. DE LA CURTEA CU JURAŢI La Stoeneşti-Floreşti săteanul Alex. Năstase I. Dobre, în stare complectă de beţie, a ucis cu lovituri de cuţit pe consăteanul său Ion R. Dobre şi femeea Lina Grăjdaru. In urma rechizitorului d-lui procuror Duma, juraţii au adus un verdict afirmativ cu circumstanţe uşurătoare, pe baza căruia curtea a condamnat pe criminal la 7 ani recluziune. APELUL UNUI MINOR Tutungioaica Didina Zimunna să fie asasinată de către un minor Lupu Marcovici, în tovărăşia unui oarecare Luca. Acesta însă, n’a avut curajul şi a denunţat pe Marcovici, care a fost prin în flagrantdelict de executare a proectului său. Marcovici a fost condamnat la zece ani recluziune și 30.000 lei despăgubiri. S. I Apel i-a redus pedeapsa la 2 ani și 5000 lei despăgubiri civile. DE LA CONSILIUL DE REVIZIE Soldatul Tudor Gheorghe, din Regimentul 7 Artilerie fusese condamnat în anul trecut de Consiliul de Război al Corp. II Armată la cinci ani muncă silnică pentru faptul de dezertare la inamic în luptele de pe Neajlov din 1916. Consiliul de Revizie casând hotărârea trimisese afacerea în faţa Consiliului de Război de la Braşov pentru o nouă instrucţie şi judecată, care în şedinţa de la 22 Septemvrie 1925 îl condamnă din nou la cinci ani muncă silnică şi degradare. Din nou ajuns dosarul în faţa Consiliului de Revizie, condamnatul prin Avocat Const. Buruiană în şedinţa de eri a desvoltat cinci motive de casare. Consiliul de Revizie admiţând modul de vedere al apărării a casat pentru a doua oară hotărârea, trimițând afacerea pentru o nouă judecată la Consiliul de Război de la Focșani. postbelice ca Paul Morand sau Giraudoux, toţi exprimă stări morale de după război, sunt exponenţii unei realităţi psicologice. De aceia ni se par actuali şi sunt actuali, deşi Mauriac îşi migăleşte stilul şi construeşte după cea mai minuţioasă metodă a lui Flaubert şi Morand serie în jerbe de imagini risipite prodigios şi discontinuu. Nu sunt toţi născuţi sub aceiaşi zodie nici nu militează aparent pentru acelaşi ideal literar. Aparent se învrăjmăşesc; vin de la capete opuse de lume. Dar prin ei vorbeşte epoca. Ei au adus un element nou în literatură, elementul care va schimba faţa literaturei. Anume realitatea interioară. Poate nu l-au descoperit. Venea adus de vânt aspru din stepele Rusiei. Dar nu l-ar fi presimţit fără experienţa tranşeelor. Războiul a îndreptat scriitorul cu ochii către realităţile spirituale, pe când predecesorii vedeau numai realităţile exterioare. (Citează undeva Duhamel, ca medie ce este, cât de minuţios descrie Zola aparatele hirurgicale şi toată punerea în scenă a unei operaţii, neglijind drama interioară a pacientului, adică singura realitate). Războiul a fost o terapeutică spirituală, ne-a iniţiat în funcţiunile sufletului. Chiar când a dat literaturei acele fiinţe desaxate, sensibilităţi devorate de o intimă desesperare, victime ale experienţei premature în suferinţă, aruncaţi în toate contradicţiile. Furia de distrugere şi de negaţie care de şapte ani ia formele atâtor şcoli vremelnice, cu durata de un sezon, este şi ea simptomul nevoii de a creia baze şi direcţii. Războiul ne-a învăţat sensul tragic al destinului omenesc; toată neliniştea (nu găsesc un echivalent pentru francezul inchietudine) religioasă şi metafizică e semnul unei epoci tulburi, în desordine de sentiment şi de idei, dar care-şi caută aşezare. Şi tocmai aci stă deosebirea între literatura dinainte de războiu şi între aceasta actuală. Au dispărut iubirile facile, adulterul de la ora cinci, nimicurile şarmante, după a căror lectură închideai cartea ca după o flecăreală graţioasă dar inconsistentă. Scrisul nu mai e diletant. Că alege o ficţiune ori un episod al realităţii, prin maniera cu care abordează problemele vieţii şi priveşte realitatea, chiar în fantezia şi ironia aeră dar pătrunsă de tragism; scriitorul se află înaintea unei probleme. Nu de tehnică ei de direcţie spirituală. Nu scrie pentru a demonstra — o, nu căci ar fi atunci altceva decât literatură. Dar scrie pentru a se elibera. Războiul a lărgit viziunea lumei şi a invadat conştiinţele. Chiar cei mai săraci sufleteşte se simt umbriţi de o aripă nevăzută care planează peste toate frunţile. Literatura de astăzi e de fapt apelul către «comunitatea invizibilă» cum o numeşte Wells, apelul pentru a unifica sforţările umane şi a pune capăt desordinei spirituale. De aceia morţi, sunt şi Bazin şi Bordeaux. Şi Lavedan, şi Donnay, şi atâţia. Literatura lor e lipsită de sensibilitatea de după războiu, n'au presimţit-o, nu ne regăsim în ea, sufletele ne sunt impermeabile la dânsa, înseamnă aceasta că s’a făcut o ruptură în tradiţie? D. Tomescu ne pune sub ochi o frumoasă imagine. Când soldatul s’a întors din războiu şi şi-a găsit gospodăria sfărâmată, în faţa ruinelor, nu dorul de înnoire ,a încercat întâiu, ci o covârşitoare pornire de a se cufunda cât mai adânc în trecutul pe care îl înfăţişau aceste ruine». Şi apoi, când a pornit la munca cea nouă, «n’a început prin a strânge material nou, ci prin a căuta în mijlocul dărâmăturilor tot ce-a putut să-i mai râmâie din vechea gospodărie». Când din mijlocul ruinelor s’a ridicat casa cea nouă, «la înălţarea ei a colaborat necontenit şi vechea gospodărie cu tot ce s’a putut desprinde din ea, şi ca material şi ca putere morală îndrumătoare». E ceia ce şi noi spunem de atâta vreme. Ceia răspundem acelora care ne învinuesc de tradiţionalism împietrit, ca şi cum n’am participa din toate fibrele noastre spirituale destrămate de războiu la toată truda aceasta comună pentru a ne regăsi echilibrul lăuntric. Ceia ce a fost numit «tradiţionalismul» nostru nu e apelul şi întoarcerea la trecut, pentru a-l contempla, pentru a culege puteri noui. «Tradiţia — spune atât de just Thibaudet — este o memorie organică. Ea nu conservă trecutul decât pentru a face din el un principiu de acţiune. O societate cu tradiţii puternice se află chiar prin aceasta mai aptă de a trăi, a se desvolta cu energie şi folos. Mai larg încă este locul tradiţiei în sănătatea şi în forţa unei familii: existenţa claselor nobile e întemeiată pe un sistem de tradiţii, şi felul de viaţă nobil consistă în a se conforma unei tradiţii, a primi şi a transmite o tradiţie, a gândi hereditar sub categoria tradiţiei. E o memorie-obiceiu, orientată pentru un efect util, pentru un interes». Principiul aplicat literaturei trese peste limitele unui foileton şi fără aceasta prea lung şi indigerabil. Poate prietenul Tomescu, ne va da prilej să-l extindem cândva şi asupra literaturei noastre de după războiu, pe care nu o vedem atât de săracă şi epigonică, de cum, spre umilirea noastră, îi pare. ABONAMENTE Un an Trei luni Șase luni 600 lei 150 lei 300 lei Academia Română CONFERINŢA D-LUI JAMES T. SHOTWELL In şedinţa de eri a Academiei Române— prezidată de d. Iacob Negrutzi — savantul american James T. Shotwell — profesor de istoria la universitatea din Columbia — a ţinut o foarte importantă conferinţă intitulată «Istoria războiului». D. Negrutzi salută în numele Academiei Române, pe savantul istoric care venise de peste Ocean. Ii mulţumeşte pentru cinstea ce face Academiei Române de a ţine o conferinţă în sânul ei. ISTORIA RASBOIULUI A face o istorie a răsboiului mondial — spune d. Shotwell — nu este lucru tocmai uşor. La fundaţia «Carnegie» — al cărei director al secţiei de economie politică şi istorie sunt — de 6 ani se adună material în legătură cu răsboiul mondial — aceasta pentru marea problemă a păcei. Ca să adunăm tot ce s’a scris despre răsboi este imposibil. Vom privi chestia mai mult din punct de vedere sociologic economic. — Tot materialul îl vom aduna, deocamdată în acest sens. Pentru aceasta ne-am adresat tuturor statelor alcătuind comisii speciale. Nu ne îndoim că siterial documentar. DE PESTE HOTARE De la corespondenţii noştri particulari Arestarea secretarului misiunei comerciale bolşevice din Varşovia Varşovia, 29. — Ziarul «Curier Vecernis anunţă că poliţia secretă poloneză a arestat pe secretarul misiunei comerciale bolşevice din Varşovia anume Zadonski, sub învinuirea că se ocupă cu comerţul de femei. El, împreună cu mai mulţi agenţi ai Cetei bolşevice, a reuşit să determine un mare număr de soţii şi surori ale emigranţilor ruşi, să părăsească Rusia pentru a se întâlni în streinătate cu rudele lor, care le aşteaptă. După ce le înlesnea posibilitatea să părăsească Rusia în mod fraudulos, Zadentski le vindea diferitelor case de toleranță din străinătate și în special celor din Egipt și Africa centrală. Această descoperire a făcut mare impresie în întreaga Polonie. Sindicatele profesionale japoneze împotriva comunismului Londra, 29. — «Times» anunţă că conferinţa «Uniunei sindicatelor profesionale japoneze» a hotărât să nu mai întreţină pe viitor nici un fel de relaţiuni cu organizaţiunile muncitoreşti din Rusia, care sunt afiliate internaţionalei IlI-a. Conferinţa a mai hotărât excluderea din rândurile uniunei a muncitorilor japonezi, cunoscuţi că idei comuniste. an Sir Erik Drummond va vizita Grecia Salonid, 29. — Ziarul «Ethos» anunţă că Sir Erik Drummond va vizita în curând Grecia, pentru a studia la faţa locului situaţiunea din această țară. Este posibil ca această vizită, să fie în legătură cu conflictul greco- bulgar. LUPTA CONTRA PACTULUI DE LA LOCARNO Un acord între comuniştii şi naţionaliştii prusieni Berlin, 27. — Ziarul «Vossische Zeitung» susţine că între comuniştii şi naţionaliştii prusieni a intervenit un acord pentru întreprinderea unei lupte comune, tinzând la dărâmarea ministrului de interne de Severing. Comuniştii şi naţionaliştii prusieni acuză pe ministrul de Interne, că prin măsurile de ordin represiv, ce a luat în ultimul timp, a stăvilat activitatea acestor două organizaţiuni politice. Alte ziare socialiste susţin că acordul intervenit între comuniştii şi naţionaliştii prusieni urmăreşte nu numai dărâmarea ministrului de interne Severing, dar şi întreprinderea unei violente campanii contra înţelegerii de la Locarno. După aceste ziare, naţionaliştii şi comuniştii germani au aceleaşi principii în politica externă și urmăresc o apropiere de Rusia sovietică. Comuniştii suedezi se înscriu în partidul socialist Stokholm, 28. — Marea majoritate a membrilor partidului comunist suedez, în frunte cu secretarul general al acestui partid, d. Sheglund s-a înscris în rândurile socialiştilor democraţi. Cu această ocazie d. Sheglund a declarat că partidul comunist este o organizaţie anti-naţională, care, fiind afiliată Internaţionalei a IlI-a, a lucrat de multe ori contra intereselor superioare ale Suediei şi muncitorimii, aşa că se impune ca toţi suedezii să-şi servească patria, iar nu interesele Moscovei, care urmăreşte preponde- România ne va da un prețios ma- renta mondială cu ajutorul mincitorimii. /CUVÂNTUL» Pregătiri pentru înfăţişarea diferendului angioturc la tribunalul dela Haga Constantinopol, 28. — Tribunalul arbitrai dela Haga, va începe în cursul săpămânei viitoare examinarea diferendului turco-englez pe chestiunea vilaetului Mossul. Guvernele otoman şi englez au depus la secretariatul general al tribunalului arbitral toate documentele în legătură cu pretenţiunile lor. Presa otomană îşi exprimă convingerea că tribunalul arbitral va da câştig de cauză Turciei, pentru că altfel s’ar putea stabili credinţa că şi această înaltă autoritate internaţională lucrează sub influenţa unor anumite ţări, care doresc să-şi asigure preponderenţa mondială. Social-democraţii din Reichstag protestează contra retragerii miniştrilor naţionalişti Berlin, 29 —(Rador). — Fracţiunea social-democrată din Reichstag publică o rezoluţie prin care protestează energie împotriva retragerei miniştrilor naţionalişti din cabinet şi declară că în Reichstagul actual, social-democraţii nu vor ratifica, în contra voturilor naţionaliştilor, tratatul de la Locarno, care reprezintă un mare succes al propriei lor politici externe. Partidul social-democrat consideră că cea mai potrivită soluţie pentru rezolvarea crizei este o nouă alegere a Reichstagului. Un ziarist belgian arestat de autorităţile italiene Bruxelles, 29. — Autorităţile italiene au arestat aproape de graniţa elveţiană pe ziaristul belgian Silvard, învinuit că a transmis presei europene excese comise de fascişti la Florenţa. Guvernul belgian a hotărât să protesteze Contra acestei arestări, și să ceară pe cate diplomatică la Roma eliberarea ziaristului Silvard. Sindicatul presei belgiene a protestat de asemenea contra acestei arestări. Reorganizarea ministerului instrucţiei .eri dimineaţă s’a întrunit la ministerul de finanţe comisiunea de reorganizare a ministerelor. A prezidat d. Vintilă Brătianu, de faţă fiind toţi secretarii generali de ministere precum şi câţiva deputaţi şi senatori liberali. S’a continuat discuţia asupra proectului de reorganizare a ministerului de instrucţie. D. Valaori secretar general la Instrucţie a prezentat schema respectivă care a suferit diferite modificări. Acestea vor fi puse a punct într’o şedinţă viitoare care va avea loc Miercuri 4 col., după ce d. dr. Anghelescu va revizui proectul aşa cum rezultă din dezbaterile comisiunei. In ceia ce priveşte Institutul de Cultură Naţională, s’au emis diferite păreri, dar nu s’a precizat până acum nimic cu privire la autoritatea de care va depinde organizarea lui etc. . In şedinţa viitoare se vor termina lucrările pentru organizarea ministerului de Instrucție. Situaţia Câmpului Se simte mare nevoe de ploae în toată ţara, afară de Ardeal. Din cauza secetei semănăturile de toamnă s’au făcut şi se fac cu mare greutate. Concomitent cu semănătura de toamnă se fac arături pentru însămânţările de primăvară. In podgorii culesul este aproape terminat şi pe alocuri s-a început îngropatul vitelor. Cronica sportivă FLOREASCA Sâmbătă 31 Octombrie 1935 » PRONOSTICURILE NOASTRE Grajdul Schwartz, Grajdul Schwartz, Kino-Premiul Zbârcea Fra Diavol. 2. Pr. Mulvaney. Séparée II, Xenia. 3. Pr. Soissons. Gouvernante, madel. Nathas. 4. Pr. Eclipse. Gouverneur, Bogey, Lenuţa. 5. Pr. Oyra. Gr. Costandache, Délceg, FerbH, (surpriză Amok). 6. Pr. Curtici. Gr. Cont. Benkendorf, Căprioara, Pajura. Pr. Rodina. Sir Knitt, Zima, Iazma, (surpriză Centurion-Molodor). Comisia de Naturalizare Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţei române, se publică, următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Constantin Lazăr, grădinar din Cernavoda, cu onoare vă rog să binevoiţi a constata, pe baza actelor alăturate acestei cereri şi mai jos specificate, condiţiunile de admisibilitate a naturalizării şi în consecinţă avizarea către Onor. Consiliu de Miniştri la căpătarea dreptului de cetăţean român a subsemnatului. Alături: 1. Declaraţia de renunţare autentică de judecătoria Cernavoda la No. 686, din 1924. 2. Declaraţia (act de notorietate), autentic la No. 684 din 1924, de judecătoria Cernavoda. 3. Certificatul No. 5104 din 1924, al Primăriei Cernavoda. 4. Certificatul No. 5094 din 1924, al Primăriei Cernavoda. 5. Certificatul No. 5109 din 1924, al Primăriei Cernavoda. 6. Certificatul No. 5099 din 1924 al Primăriei Cernavoda, toate conţinând disposiţiunile art. 7 din legea naturalizărei. Alături o coală de lei 50. Primiţi vă rog. Domnule Preşedinte asigurarea deosebitei consideraţiuni. Constantin Lazăr B Ioc Notes M FIM OBIECTIVI ADMIRATORII D-LUI VICTOR EFTIMIU * . Primim: Dragă Domnule Jurnalist, Regret foarte şi sunt mocnită în fondul sufletului meu camiaţi pus numele şi aţi vorbit de rău de mine la jurnal zicând cum că eu maş fi dedat la admiraţie cu Victor Eftimiu cum îi ziceţi Dumneavoastră şi care eu nul am cunoştinţă personal şi nici nu ştiu cine este D-lui că eu nu cunosc ca numele Victor decât pe ăla din piesa Mizerabilii pe care am plâns când am citito că era mai frumoasă chiar decât Genoveva de Brabant. Dar aflu acuma că persoana este aceea care a făcut poezia cu «S’a dus a mea iubită şi Ionele dragă— care este cu sentiment şi de inimă albastră cum altele numai se ezista Şi dacă e aşa atunci de ce-l înjuriţi şi îl policriţi cu vorbe murdare ea cum este vorbă pardon crăcănel care e de ruşine pă la noi şi nu şade bine s’o scriţi la jurnal. Miţa Opres'cu artistă ŞI DINTRE CEILALŢI ADMIRATORI: Dr. Eraclie Sterian, educaţia sexelor, Elena Georgescu III poşta centrală, Petre Paulini adventist-şef, C. Costa Foru Liga Drepturilor omului, Zaharia Bârsan artist, director şi preţ, Marghioala Georgescu, moaşă cu diplomă, I. Brăiliţeanu profesor de fizică, N. Teică, boxeur, Sandy Pleşoianu, dansator monden, Maior Vasile Gheorghiu, depozitul de echipament Pietroşani, Constantin Niculescu, profesor suplinitor de geografie, Virgila Schulder liber cugetător, Corneliu Moldovanu şi Eroii romancieri, N. Săvulescu, artist al Teatrului Naţional, Iani Eftimiu, lustraerie de lux, str. Academii 17, M-me Călinescu, damă voalată, I. Bivol, primar al oraşului, Smara Gheorghiu, conferenţiară, I. Bordenache, mare expozant, Petronius, scriitor român, Tilică Ionid şi Tilică Burileanu proprietar de barbă, G. Manu, proprietar de barbă concurent, Lăzărică Munteanu cioc, Pavlică Brătăşanu, N. Misirliu ziarist, Elie Bercovici om de finanţe, I. Săvescu prezice la Dame, C. Dimitriu-Dovlecel, om politic, Mateescu Chase, ziarist, Lilly Berger, dactilografă banca Blank, Camil Petrescu, autor, de piese, Maior D. Mazilu din infanterie, Vasile Boancă consilier comunal Piatra-Olt, Trio Carolina hoţie Britania, Vasile Răstocescu comisar-şef, Eleonora Popescu, elevă Conservator, I. Manolescu-Strunga, deputat N. D. Cocea. Expoziții D-na Maria Ciurdea-Steurer deschide Duminică 1 Noembrie, în sala «Casa Artei» din str. Câmpineanu 17, expoziţia sa de desemn şi pictura. Teatrale Duminică va avea loc la Teatrul Naţional din Craiova premiera piesei în patru acte — în versuri — «Ciufulici» de d. George Silviu. Piesa, care se va juca în curând şi la Bucureşti, se bucură de o montare excepţională. In rolurile principale : Tudoraş Cosmin, L. Bobescu, Mica Domilescu Paciurea, Mih. Ionescu, Coco Demetrescu, Marcela Gheorghiu ş. a. • Premiera piesei «Aripi frânte» de d. A. de Herz a fost definitiv fixată pentru Luni 9 Decembrie. In primele roluri vor apare d-nii Tony Bulandra, Ion Manolescu, G. Storin și d-nele Lucia Sturdza Bulandra, Marietta Sadoveanu, Leny Caler, Sofia Ionescu, etc. BESHRRfiKSBBBaBU I La Cinema CLASIC TRAGEDIA INTINERIREI cel mai grandios film cu cunoscuta artistă ELEANOR BOARDMANN CAPITALA Arestarea unui hoţ el opera dându-se drept banditul Tomescu In ziua de 25 Octombrie, a fost arestat de către agenţii brigăzei de siguranţă, din direcţia Generală a Siguranţei Statului, un anume Menahiu Ilie, originar din Comuna Iordăneşti (Bucovina). Comisarul I. Niculescu, fiind însărcinat cu stabilirea indentităţei celui arestat şi a îndeletnicirilor lui, a descoperit următoarele: In zia de 22 luna octombrie, auzind că în pivniţa femeiei Stana I. Vochiţa dip. comuna Roşile, jud. Vâlcea, ar fi ascunsă o comoară, a plecat cu gândul, să poată, prin toate mijloacele, să intre în posesia acestei comori. In comună a ajuns în cursul zilei, şi ducându-se drept la locuinţa femeiei, a stat ascuns într’o magazie pentru fabricat ţuică până la ora 11 seara. La acea oră a eşit din ascunzătoarea lui, şi, spărgând un geam de la o fereastră, s’a introdus în camera unde dormea femeia în vârstă de 75 ani, cu soţul ei, care este mai înnaintat în vârstă. In momentul când a sărit pe fereastra camerei, a căzut jos, provocând un sgomot, care a deşteptat pe cei doi bătrâni din somn. Fără a pirede timp, boţul a sărit în faţa bătrânei femei, spunându-i: «eu sunt banditul Tomescu, şi te omor dacă nu-mi spui, unde este ascunsă comoara». Spăimântată de ameninţările banditului, bătrâna femeie, căută să-l convingă că nu are ascunsă nici o avere. Nemulţumit c® declaraţiile acestea, el s’a repezit la cei doi bătrâni, legându-i cu o frânghie. Apoi luând un târnăcop pe care l-a găsit în casă, a început se scormonească pământul din cameră, făcând o groapă adâncă. Disperat că nu dă de comoara pe care o avea, el continuă să sape, neîntrerupt. In acest timp, femeia reușind să se desfacă cu ajutorul soţului ei din frânghia cu care erau legaţi, a eşit afară, strigând după ajutor. De teamă să nu fie prins hoţul a furat suma de lei 440, pe care i-a găsit într’o ladă, şi s’a urcat în podul casei, unde s’a ascuns. Profitând de un moment, când nu mai exista pericolul, de a fi prins, el s’a furişat din pod, eşind în curte de unde pe şosea a mers până la cârciuma lui Piloni, din marginea satului, unde a dormit în cursul nopţei. Luând apoi trenul, a venit la Bucureşti, unde agenţii siguranţei 1-au arestat. In urma cercetărilor, s’a stabilit că el este acela care se dedea drept banditul Tomescu, prin unele locuri, făcându să se creadă, că adevăratul bandit îşi făcea operație prin mai multe sate. Arestarea unui hoţ eri a fost arestat în Capitală Iancv Itotenstein, fără nici o ocupaţie şi fără domiciliu stabil. Urmărit de consiliul de Război pentru dezertare şi evadare, a continuat în Capitală să înşele buna credinţă a câtorva persoane, incesând sume de bani, pe care şi le-a însuşit cheltuind, banii în diferite petreceri. Astfel ne mai fiind în serviciul casei Fr. Cumpănaşu din Strada Halelor No. 5, — de unde fusese concediat pentru fapte incorecte, — a continuat a încasa de pe la diferiţi clienţi sume de bani. Incredinţându-i-se de către casa Patak din Strada Carol, marfă în valoare de câteva mii de lei, a distribuit-o, fără a vărsa nici un ban rezultat din vânzarea mărfei. Fiind în serviciul Soc. Belgo-Dunăreană, din Strada Ion Ghica No. 9, a încasat de la un client suma de lei 5000. In ultimul timp excrocul a dat și o lovitură de natură sentimentală, logodindu-se cu d-ra Adela Brandes din strada Bordei No. 3, de la care a luat suma de lei 15.000, făcându-se nevăzut. Comisarul I. Gheorghiu, areușit să scoată mărturisirile isprăvilor excrocului, care cu actele închiate a fost trimis la parchet. 1 0 (ititi CUVÂNTUL