Cuvântul, ianuarie 1926 (Anul 3, nr. 346-370)
1926-01-01 / nr. 346
3 INFORMATSUNI Ravagiile Principesa Moştenitoare Elena,an, cu începere de la 1 Ianuarie 1926, a plecat ori la orele 1 15 la Sinaia d-nii, cu acceleratul No. 201, la care era ataşat un vagon regal. Cu trenul personal No. 325 Oradea-Mare au plecat la Sinaia I. P. S. S. Patriarhul Miron Cristea, şi d. Ciolan Antici, ministrul plenipotenţiar al Iugoslaviei. Arhitect inspector general clasa I Petre Antonescu şi arhitect-şef Duiliu Marcu din direcţiunea consiliului superior technic. Ziarele maghiare anunţă că d. Carol Nagy, episcopul ungurilor reformaţi din Ardeal, va fi operat a doua oară zilele acestea, într’un sanatoriu din Capitala maghiară-Episcopul Nagy, după cum se ştie, a plecat la Budapesta înainte de Crăciun pe timpul tratativelor dintre liberali şi partidul maghiar, şi a fost acuzat de oficiosul partidului liberal «Viitorul» că a plecat la Budapesta după instrucţii relativ la aceste tratative. îndată după aceasta, o telegramă de la Budapesta a desminţit ziarul liberal, anunţând că d. Nagy a mers în Ungaria pentru a se opera, iar ziarele maghiare anunţă acum a doua operaţie, imni ale ţării Repartiţia inspectorilor generali pe regiuni , Ministerul de Interne a luat următoarele deciziuni: Noi, Ministru Secretar de Stat la Departamentul de Interne; Având în vedere că legea pentru unificarea administrativă intră în vigoare în întreaga ţară, pe ziua de 1 Ianuarie 1926; Considerând că, pentru aplicarea uniformă a acestei legi în diferitele ţinuturi ale regatului este nevoie de un control permanent şi de îndrumări date în localitate; Având în veder® maranele ministerului în sarcina cărora cade acţiunea de îndrumare şi de control sunt Inspectorii Generali Administrativi, Inspectori generali cl. Il-a şi funcţionarii superiori din Administraţia centrală a ministerului; Considerând că este în interesul serviciului, ca activitatea Inspectorilor Generali Administrativi şi Inspectori Generali cl. Il-a să se exercite în circumscripţiuni determinate, astfel că, în aceste limite ea să poată fi mai intensă şi mai rodnică şi în acelaş timp apreciată cu mai multă preciziune. DECIDEM: ART. I. — Inspectorii Generali Admnistrativi şi Inspectorii Generali cl. I-a se repartizează pe judeţe după cum urmează: 1) D-nii: Victor Hodor, inspector general administrativ, şi G. Stavri- Zărneşti, inspector general cl. Il-a la judeţele: Cluj, Sălaj, Satu-Mare, Maramureş, Someş, Năsăud şi Mureş cu reşedinţa în Cluj; 2) D. Niculae Neacşulea, inspector general cl. II-a la judeţele: Bihor, Arad, Timş-Torontal, Severin, Hunedoara, Mehedinţi şi Caraş cu reşedinţa la Timişoara; 3) D nîi Al. Popescu-Voevoda, subprefectul judeţului Romanaţi şi Victor Hugo Starak, subdirector cl. I-a în administraţia centrală a ministerilur detaşaţi inspectori generali cl. II-a la judeţele: Sibiu, Alba, Târnava Mare, Târnava-Mică, Făgăraş, Odorhei şi Turda cu reşedinţa în Sibiu. 4- D-nii Alexandru Lucescu, director cl. T-a în Administraţia Centrală a Ministerului detaşat Inspector general cl. IT-a şi Paul Nanian Inspector General cl. II-a la jude- dispoziţia ministerului de Internescare Politice Ni se anunţă din Cluj că organizaţia sionistă ardeleană a ţinut acolo o întrunire în care a protestat împotriva unor neajunsuri ce s’ar fi făcut evreilor prin reforma agrară şi s’a hotărât porirea linei intensive acţiuni pentru repararea nedreptăţilor ce pretind că li s’au făcut. Fireşte organizaţia sionistă n’a avut nici un cuvânt împotriva numărului excesiv şi dispoporţionat faţă de conţin,gentul populaţiei de alt neam, al evreilor împroprietăriţi în judeţul Turda bunăoaă, sau împotriva sioniştilor Tischler,Fischer-Groedl etc., care au jefuit avutul a peste 50 de comune româneşti din Munţii Apuseni. Eri dimineaţă la orele 6.20 cu trenul de Sibiu a sosit în Capitală de ministru Săveanu. In aceiaşi zi cucceleratul a plecat la Sinaia. Eri dimineaţă s’au înapoiat din regiunile inundate, unde fuses® f» anchete d-nii miniştrii I. G. Duca, Chirculescu şi Al. Constantinescu. In acelaşi zi cu trenul accelerat la orele 4, miniştrii au plecat la Sinaia.» $—trfj:r _ Judiciare D. Alexandru Gane, preşedinte la secţiunea II a consiliului legislativ se numeşte prim-preşedinte al aceluiaş consiliu. Diplomatice Se înfiinţează, pe ziua de 1 Decembrie 1925, un consulat de a II-a categorie (onorar) al României la Dublin şi d. Richard J. Kelly este numit, pe aceeaş zi, consul onorar al României în zisul oraş, ca titular al noului oficiu consular. Universitate D. G. Giuglea, actual profesor agregat la catedra de «filologie romantică» de pe lângă facultatea de filosofie şi litere din Cluj, se ridică, pe ziua de 1 ianuarie 1926, potrivit dispoziţiunilor art. 77 din legea învăţământului secundar şi superior, la rangul de profesor titular la aceeaş catedră. Diverse Au fost delegaţi ca membri în consiliul tehnic superior pe timp de un Aflăm cu deosebită plăcere logodna d-lui căpitan N. Popescu, şeful de cabinet al ministrului lucrărilor publice cu domnişoara Mariana Moşoiu, fiica d-lui general Traian Moşoiu. Logodna a avut loc în ziua de 27 Decembrie cor. Pentru ziua de 9 Ianuarie au fost convocaţi la direcţia generală a fermelor din ministerul de domenii, toţi inspectorii agricoli, în vederea repartizării, pe servicii, a noului buget, începând de mâine direcţia generală a teatrelor se desfiinţează înglobându-se la direcţia artelor din ministerul cultelor şi artelor. D. Corneliu Moldovanu a rămas numai director al Teatrului Naţional. Compania Tănase Astă seară marele succes FLOARE LA URECHE! Revistă de N. Kiriţescu Mare montare. Mare balet. 80 balerine Biletele toată ziua la casa Teatrului Serbarea de Anul Nou, care urma să aibe loc în saloanele Cercului Militar Joi 31 Decembrie 1925 ora 22, se suspendă. Din cauza inundaţiilor pescuitul în apele statului a fost întrerupt. Direcţiunea vânătoarei din ministerul de domenii face cunoscut că, începând de mâine, 1 ianuarie, vânatul epunilor este oprit în întreaga ţară. CIRCULAŢII RESTABILITE ţele: Mehedinţi, Gorj, Dolj, Vâlcea, Romanaţi, Olt, Argeş şi Teleorman cu reşedinţa la Craiova. 5. D-nii Paul Goma Inspector General Administrativ şi Dimitrie Mendon, Inspector general cl. II-a la judeţele: Prahova, Braşov, Dâmboviţa, Vlaşca, Ilfov, Trei Scaune, Ciuc, Muscel şi Buzău cu reşedinţa la Ploeşti. 6. D-nii Constantin Raşcanu Inspector General Administrativ şi Victor Vasteli Subdirector cl. I-a în Administraţia Centrală a Ministerului detaşat Inspector General cl. II-a la judeţele: Covurlui, Ismail, Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa, Caliacra, Durostor şi R-Sărat cu reşedinţa la Galaţi. 7. D-nii Avei Crudu Inspector General Administrativ şi Mihail Pictorianu Inspector General cifia la judeţele: Cernăuţi, Sorojineţi, Rădăuţi, Câmpu-Lung, Suceava, Vălticeni, Botoşani, Dorohoi, Neamţu şi Hotin cu reşedinţa în Cernăuţi. 8. D-nii Ştefan Cocerva, Inspector General Administrativ şi Panl Demetrescu Inspector General cl. II-a la judeţele: Iaşi, Bacău, Roman, Vaslui, Tutova, Tecuci, Putna şi Bălţi Cu reşedinţa la Iaşi. 9. D-nii Dimitrie Tömesen, Inspector General Administrativ şi Min Petrescu Inspector General cl. II-a la judeţele: Soroca, Orhei, Putna, Tishana, Cetatea-Albă, Cahul şi Fălciu cu reşedinţa în Chişinău-ART. II. — Pentru coordonarea activităţii d-lor Inspectori Generali Administrativi şi Inspectori Generali cl. I-a şi darea directivelor generale în aplicarea legii de unificarea administrativă, d-nii membrii ai Consiliului superiori administrativi şi directorii generali din Administraţia Centrală a Ministerului sunt autorizaţi să se informeze la faţa locului asupra nodului de aplicare a suscitatei legi-D. Tulin Peter inspector general administrativ, a fost delegat ca prefect al judeţului Caraş cu capitala Graviţa şi cu organizarea serviciilor acestui judeţ nou înfiinţat, iar Mihail Cantumiari inspector general administrativ, rămâne la Ic Cum circulă trenu îşi reia cursul ! Restabilîndu-se liniile întreIncul de jos şi Iclodul Mare, Dej, Reteag şi Arieş—Rodna Veche, s’a reluat circulaţia normală a trenurilor. Intre Barzava—Madaş traficul de călători s’a reluat dare. Deasemeni, cu începere de eri, s’a reluat întreaga circulaţie între Dorna Aelgei şi Vatra Dornei. Intre Grigore Ghica Vodă—Vijniţa şi Bărbeşti—Grigore Ghica Vodă s’a reluat traficul de călători prin transbordare. ORIENTUL EXPRES CIRCULA NORMAL Situaţia în Ardeal, provocată de inundaţii, pare a se fi ameliorat simţitor la Ultimele 24 de ore. Rapoartele sosite la ministerul Comunicaţiilor anunţă retragerea apelor revărsate. La căile ferate se anunţă de asemenea, veşti ceva mai bune. LA REGIONALA CLUJ Depeşile sosite dri dimineaţă la administraţia efr din Capitală relatează următoarea situaţie în cuprinsul greu încercatei regionale de la Cluj. Pe linia Arad-Teiuş între staţiunile Madaş şi Berzava, a fost distrus complect podul de la profilul 575/576. Traficul de călători între Teiuş şi Arad se face prin transbordare, iar cel de mărfuri se efectuează numai între Teiuş şi Simeria. Pe linia Teiuş-Oradia-Mare, intre Câmpia Turdei,Cânepeşti, este rupt podul metalic de la klm- 202. Traficul de călători se face prin transbordare şi numai cu colege de mână. Pe această distanţă circulă toate trenurile de călători, afară de trenul mixt No. 3017/3016 Transbordarea bagajelor nu se poate face. Traficul de mărfuri între Teiuş-Campia Turdei se menţine numai cu trenurile de cărbuni Teiuş-Feldioara Răsboeni-Tg Mureş şi un tren de manipulare Teiuş-Câmpia Turdei şi înapoi. Intre Cânepeşti şi Cluj traficul de mărfuri este sistat. Circulaţia între Cluj şi Oradia Mare se efectuează normal. Pe linia Câmpia Turdei—Turda este rupt podul de la eşirea din staţia Turda. Traficul de călători şi bagaje se menţine prin transbordare, iar cel de mărfuri este sistat. Pe linia Turda Abrud sunt rupte mai multe poduri, între cari şi cel de metal situat la km- 10. Intre Oradia Mare şi Arad traficul de călători, bagaje şi mărfuri continuă a fi suspendat nefiind posibilă transbordarea. Circulaţia trenurilor de călători se menţine, pe această linie, numai între Oradia şi Tamaşda, cu trenurile 336/335 şi 337/338. Pe linia Secueni,Simleul Silvaniei este sistat traficul de mărfuri. Intre Ludoşul de Mureş şi Bistriţa s’a slăbit simţitor podul de la klm. 89, fapt care a determinat circulara trenurilor de călători prin transbordare. In urma restabilirii liniei Teiuş-«VAVIILIS Au ruitANUlT MARI STRICĂCIUNI SEMĂNĂTURILOR Ministerul de domenii a fost încunoştiinţat că inundaţiile au produs mari stricăciuni semănăturilor. In unele părţi ale Ardealului lanuri întregi au fost rase de orice vegetaţie din cauza puhoiului apelor. Ajutorul dat de armată a urma mari iar idaodaţii as şi' îo Cehoslovaci», ale cehoslovaca aa «if !trabe pe Unit ' disa Zionie. Transporturile în cr.r» j linie se vor orari şi f ’.iţia predătorilfrzi fiii tiv brat Vien» c6&st& rutui e ins. ad—Oradea-Mare până t :•«. ipa Crişului e în scălinia Arad—Brad până î» stacht bes apele Mureşului sunt fc retragere. In regionala c. f. r. Arad pagubele produse de inundaţii se ridică la suma de 30 milioane lei. Francul francez se urcă la 19.15 la Zurich. Pe piata noastră devizele au fost calme. La amiază se fac tranzacţii în jurul următoarelor cursuri: Francul francez 8.17. Francul belgian 9.93. Francul elveţian 42.25. Lira sterlină 1059. Lira italiană 8,82. Dolarul 217. Coroana cehă 6,47. Sahlingul austriac 30.90. Rentenmark 52. BURSA Bursa a fost animată. In târgul oficial se fac următoarele încheeri: Astra Română 8950. Steaua Română 3750. Concordia 2750. Petrolul Românesc 1650. Belgo-Română 920. Credit Maier opt. 1690. Credit Minier pui. I 980. I. R. D. P. opt. 1250. I. R. D. P. pui I 635. Reşiţa 890. Mica 590. Banca Naţională 5500. Banca Blank 1040. Banca Românească 660. Banca de Credit 550. Bursa şi instituţiile bancare iau vacanţă de azi până Luni 4 Ianuarie 1926. V/v resl ara. Btfo 7 r : ^îOTîaia presul Ori : 11 — Circulaţii In g îticral miniştrii au arătat că s E iundații întrec orice închi-L a Ardealul nici odată n’a . iu. ... .t atare situație. Pagubele vie. Comisiuni speciale lastabilirea daunelor. 1 a dat un prim fond de i 2 va circula cu începere de azi I zece miiîoane pentru ajutorarea simtă normală, adică ptiu Priniatr. iar ministerul de finanţe Arad, trenul Orient Expres No. pe estî rad ,va-~ i «..I; î în curând un nou credit ■vt scop, prezintă destulă graviat ordin autorităţilor şi dea un cât mai larg aaţiei în suferinţă. AU ÎNCEPUT SA IRETRAGA IIREA CIRCULAŢIEI ÎIA ARAD—TETUŞ — Apele provenite din râurilor au început să e şi anevoioase silinţe itabili circulaţia trenu- i Arad—Teiuş. In seara Decembrie primul aece- Bucureşti a folosit a-—Predeal—Brasc şi nu pe ruta ot Timişoara. Pt aaci * droaia 1 Bruttmşti-Vigoda. v.—Teîuş— A- i volitoare Crai©- ■ fej a.jji ruth «cel erata! tdapeeia—1 ■.Ji-r C F. -pelor din i trafic poloneza} i? noi Nn făcui f că ta] abţin Uni* Corpurile de armată au raportat ministerului de răsboiu ajutoarele Pe care armata le-a dat până acum sinistraţilor de pe urma inundaţiilor precum şi lucrările executate pentru deblocarea cursului apelor de gheţuri Astfel corpul 4 a trimis două echipe din rea. 4 pioneri la Vatra- Dornei unde au deblocat Bistriţa pe o întindere de 3 km. si Dorna pe 800 metri. De asemenea s’au deblocat confluentele Negrişoara-Dorna şi Neagra-Dorna. I Corpul 7 dela Sibiu a trimis 150 de soldaţi la Micul-ca pentru inprin transbor-diluirea Mureşului, care ameninţă prin tranşer , au pătruns cu pontoanele la Tosminska care a devenit « 1$1 de insulă şi au salvat pe locuiri şi parte din avutul lor. S’a trimis un detaşament de pontonieri la Lipova. La Cenad s’a salvat un pichet de grăniceri şi 30 de familii. Corpul 6 de armată din Cluj a raportat că a salvat toate localităţile din zona care ii aparţinea şi că actualmente se repară oile de comunicaţie la Coşlat şi Turda. rc* se ret s’a 1 «i.-'selime '/abt JUPEI .anerkul -aceaa-i , la dis Leul La Paris 12.30. La Zurich 2.385. E3■ INUNDAȚIILE DIN CEHOSLOVft.’IA m »stu .'îS» Relatările ministerului de interne NUMEROASE VICTIME OMENEŞTI •,-tî audaţiei sunt: Topliţa Română, Lunca Bradului, Rostolife Deda, Felea Aluniştea, Suseni, oraşul Reghin, Perîş, Glodeni şi Moreşti. Salaj. 30. — Casele de pe marginea văilor au fost luate de puhoiul apelor. S’au înecat numeroase vite. Victime omeneşti nu sunt. RAVAGIILE INUNDAŢIILOR DIN UNGARIA SUNT ARUNCATE IN SARCINA ROMANTEI Zairele budapestane publică relativ la dezastrele trovcen de inundaţiile din judeţele maghiare Bihor se Békés ştim tot atât de alarmante ca acele publicate , presa noastră despre inundaţiile dela noi Ziarele budapesta te acuză iasă România de aceste inundaţii, fiind ce a neglijat să semnaleze serviciilor hidraulice maghiare profertiile revărsărilor de ape dela noi. Inundaţia« din judeţul Békés (mărginit cu Aradul şi Bihorul! nu fost pricinuite de ruperea zăgazurilor Cri- TUlui Alb la Soc&l.r fjvd. Arad). J întâmplată — nu s. tttc — din prmnî-jimţl autorităţilor sau de populaciej lia localnică, în scosul de a salva Sacrulorul. Autorităţile maghiare susţin că autorităţile noastre, dacă ele au fost care au înlăturat zăgazurile de la Socodor, trebuia să vestească autorităţile ungureşti. Inundaţiile au luat cu Bebeş şi Bihor proporţii fantastice. Peste 1(1)000 de iugăre au ajuns sub apă, deasemenea o seamă de comune Printre altele a fost inundată în mod serios şi comuna urbană Giu-Deva, 30. — Apele sunt în scădere; până acum s’au semnalat patru victime omeneşti, mari pagube cari depăşesc suma de 100 milioane, în pierderi de animale, alimente şi furaje. Arad, 30. — Prin revărsarea Crişului şi Mureşului s’au inundat 17.000 iugăre semănături de toamnă, zece mii iugăre păşune, 26.000 iugăre teren arabil, 88 case de locuit au fost distruse, sunt patru victime omeneşti. S’au înecat mai multe sute de oi, porci, bovine, păsări, etc. S’au distrus însemnate porţi ani de şosele şi poduri in valoare de mai umite milioane. Calea ferată este distrusă pe o porţiune de 8 km. pe distanţa Ineu-Brad şi Dihşineu—Oradea Mare. Armata a dat un concurs ctiv, pentru ajutorarea popumnei inundate. Apele, cu excepţia Mureşului, sunt în retragere. Turda 30. — Victime pue sunt în număr de 20. Sute de boi, vaci, oi, capre înecat. Pagubele Statului trec de 50 lioane lei, iar cele particulare 20 milioane lei Apele Arieştui s’au retras. D. miniştrii G■ Cipăianu a îmit, în numele guvernului 200 lei la populaţia sinistrată. Armataa r’t un concurs foarte pretins. Pretutindeni se lucrează la vesti '• Urea comunicaţiilor. Tg. Mureş. 30. — Pagubele materiale suferite de populaţie sunt foarte mari. Victime omeneşti , fericire nu sunt. Comunele cari au 1 la care, după cum se ştie este rasuferit mai mult de pe urma intţn- citită de trei-petru mii de Români Dezastrul din Ardeal şi Consiliul de mi Câmpia Turtii din tir .za sosurilor care au venit pe hres, « iVl( inundată tontă. Pari--» de ans a ‘ ilet ni ui Alba, până aproape de Alba-Membrii guvernului s’an întruihi Ci realaţi* pe »Mişti porţiune se aseară în consiliu sub presidentu?*copii« d-lui Ionel Brătianu. Cu această ocazie d-nii miniştr Al. Constantinescu, Chirculescu, N. N. Săveanu şi Cicăianu, au făcut ne raport asupra inundaţiilor din Ar-1 lull*, wte «ni» apă, deal si Banat Astfel s’a arătat d In B**»at apele Tîatisnln, dela Hunedoara la Ufa, pe o tntln ’ **«ea «• **» *1-' * tometri, fB dreapta stânga s.» dere de 40 klm. e o mare de apă, îi ----- - tă te nu se vede decât linia ferată s sl grâneîa r% ArripiliAdunarea generală inuuvii a Camerei de Comerţ din Capitală Discuţia şi votarea bugetului pe 1926 Şedinţa se deschide la orele 4 juni, sub preşidenţia d-lui STAICOVICI care face o expunere a proectului de buget pe anul 1926, care se ridică la suma de 54.880.000 lei. Discuţiunea este deschisă. D. BUTCULESCU opteşte raportul comisiei bugetare prin care se justifică sumele prevăzute în buget în scopul echilibrării lui . NEVOILE INDUSTRIEI D. LORENZ arată că la capitolele 27, 31 şi 40 ale bugetului s’a prevăzut 13 milioane pentru comerţ şi numai 3 milioane pentru industrie- Cere opărirea ultimei alocaţii pentru perfecţionarea instrucţiei profesionale. D. ING. MIRCEA găseşte şi d-sa că actualul buget neglijează interesele industriei, în loc să se adopte egalitatea de tratament. Din excedentele bugetare trebue să se aloce 8-10 miloane pentru învăţământul industrial. In acelaş sens vorbeşte şi d. CASSASOVICI cerând să se voteze 2 milioane pentru şcoala politechnică, lipsită de laboratoare. Deasemenea solicită sprijin şi pentru industria textilă. D. Prof. BRANCOVICI, asigură pe antevorbitori că pe viitor învăţământul industrial se va bucura de tot concursul din partea comisiei bugetare CHELTUELI INUTILE D. D. R. IOANIŢESCU, spune că du-se însă suma afecată jetoanelor, pentru comitetul de direcţie (luni, milion) şcolilor profesionale. D. ZENTLER citeşte apoi o moţiune prin care se aprobă bugetul, acordându-se din excedente 10 milioane pentru învăţământul industrial. D. PREŞEDINTE combate această propunerea afirând că se va ajuta industria în limitele buge-D. DUMITRESCU -MILITARI vorbeşte despre interesele micilor comercianţi iar d. MANISALIAN propune ca toate oraşele comerciale porturile în special, să fie legate printr-o reţea telefonică directă. După explicaţiile date de d. Călinescu, d. MOCIOMIŢA propune să se acorde o sumă şi pentru Fundaţia Regele Ferdinand. (Apr.). D. NICULESCU-RITZ discută obiecţiunile ş propunerile indicate de consilieri. Veniturile — spune d-sa — au fost bine chibzuite. Se va da 500.000 lei pentru internatul Şcoalei superioare de Comerţ, fond ce va fi deplasat de la Corpul Contabililor . Camera admite alocarea unei sume pentru Fundaţia Ferdinand. In urmă cere votarea bugetului acordându-se industriei în plus 5 milioane. Preşedintele propune să se dea 1 milion pentru Fundaţia Ferdinand. Camera admite. Bugetul se votează. Şedinţa se ridică la 8 luni Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. D. ŞARAGA discută chestiunea ameliorării situaţiei funcţionarilor Camerii de Comerţ, cărora vorbitorul insistă să li se acorde şi sporul de 25 la sută. Bugetul mai prevede sume mari a căror repartiţie nu poate fi cu nimic justificată (Burse comunale, deplasări la târguri, jetoane de prezenţă pentru comitet). D. ŞARAGA propune desfiinţarea lor. D. DIMUTRTU pledează cauza uceiicilor din industrie iar senatorul ARŢAREANU arată necesitatea constituirii internatului şcoalei superioare de Comerţ- Roagă Camera să deschidă un fond pentru această construcţie. D. Brancovici se asociază la această cerere. D. BLUMENFELD propune înfiinţarea unei biblioteci a Camerii de Comerţ şi cere să se aloce subvenţii Uniunei Industriaşilor şi Statului negustoresc pentru buna lor propăşire. Referindu-mă la legea pentru dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, pe baza actelor aci-anexate mă rog la D-voastră, binevoiţi a-mi acorda încetăţenirea română, conform legii amintite. Conform certificatului de naştere, anexat la A), sunt ardelean, născut în jud. Ciuc Conform certificatului anexat la B), am argenienţa în oraşul Odorhei Conform certificatului, anexat la C), am dovedit totdeauna o purtare bună şi n’am fost pedepsit niciodată. Conform actului notarial public, anexat aci la Dl. renunţ la supuşenia ungară în care am căzut din cauze în afară de mine şi din nerânduelile ivite în urma războiului mondial. Am dorinţa vie Domnule Ministru, să trăesc ca cetăţean român pe pământul României unde trăesc şi s’au născut părinţii mei, unde m’am născut şi m’am crescut şi eu, dar de unde m’a depărtat soarta rea, de aceia veri toate nevoile expuse de vorbitori ferindu-mă mai odată la legea amintită, pot fi satisfăcute de bugetul Ca , mă rog cu respect pentru incetăţenire. merit de Comerţ. Problema pregă- Am fost dela controlul străinilor firii personalului şi a ucenicilor « franţei Odorbei. a) chestiune de Stat. ] Francisc Lányi, practicant de farma-Bugetul actual e limitat; nu tre-jeie, domiciliat In Odorbei (jud. Odorbue să se conteze prea mult pe în-1 bei) str. Pr Maria No. 14. ___ casarea restanţelor-R. Cele 10 milioane trebuesc afectate ( «învăţământului economic», pentru a nu se face diferenţiere între Co-merţ şi industrie . Bugetul nu este însoţit de expunerea de motive respectivă; comitetul e dator să înlăture acest neajuns. E necesară și o masă de manevră pentru acoperirea eventualelor dificite. Unele evaluări sunt exagerate. Cu toate acestea bugetul trebue votat, din OBSERVAŢIILE D-LUI D. IOANITESCU MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de Naturalizare Domnule Ministru, Congresul profesorilor de religie ZIUA A II a Eri au continuat desbaterile congresului profesorilor de religie din întreaga ţară. A prezidat pr. Popescu Mălăeşti, profesor universitar. S-a luat mai întâi în discuţie ordinea în care urmează să se predea învăţământul religios în şcoalele secundare. Au în-t cuvântul în această chestiune preoţii Kipescu (Cernăuţi) şi Lesnie (Basarabi ) şi au citit şi câte un memoriu ,le ebd cum înţeleg să se predea acest Înv .ământ. Pr. W . Tonescu a făcut referatul1 Cu privire la programul religios dini. «fir I şi a Il-a secundar S. S. în ralitatea de profesor la seminarul pedagogii n expus vederile sale, întemeiate pe un studiu documentat asupra ■na’ -iei urmează să se predea în aceste eliiÂS. At r, ;; ' tat cuvântul în această che■ :ut. 1 Zavadoschi, Florescu, Les ■ ic D- Creorgescu, dr. D. Stănescu, atestul Popescu Tudor şi preotul V. Pocitan. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA In şedi ta de după amiază, coti gresiştii eu continuiat discuţiunile ce iu avut loc dimineaţa. A prezidat pr. I. Popescu-Mălăeşti, profesor universitar. Au a it loc discuţii largi asupratrad.it ii î i manuale a materiilor ■ 'i dintru învățământul secundar Ar iest dr nă opinii : de a se a■ ia în mod cronologic, o în mod dogmatic. Pi hi din provinciile alipite j r o *le r. rere ca materia să fie o în mod cronologic iar pro•'osovB din 'ochiul regat an snRtimh punctul • elalt de vedere. rVu* fu punerea la punct a acestei chestiuni s’a numit o comisiune formată dir, -vinei membrii din Bnenreștî și câte un delegat din provinciile alipite. Această comisiune va redacta proama a.-ri ă conform discutintiilo!» ce i" tț loc în congres. r ,n,ti a fost declarat închis . nAndov s ‘ se depună raportul fi întocmit de către comisiu inea anume aleasă în acest seon. Fritz Hosteltler Proprietarul brevetului de invenţie român No. 7259 «Procedeu pentru fabricaţiunea unui combustibil nou», doreşte a vinde acest brevet de invenţie, a-i ceda sau a acorda licenţă şi în genere, a intra în orice combinaţiune posiblă în vederea exploatării lui în România. Informațiuni la: Ing. Marcus & Berlesem Birou de Brevete de Invenție, București, str. Lipscani No. 168. PUSIATIUNE SENATUL DIRECŢIUNEA SERVICIULUI STENOGRAFII Se aduce la cunoştinţa, că în ziun de 20 Ianuarie 1920, la orele 10 în cancelaria acestei Direcţiuni se va ţine concurs pentru ocuparea a două posturi de stenografi. Candidaţii vor trebui să poseada: diploma de bacalaureat sau licenţă şi să fi satisfăcut obligaţiile legei de recrutare. Cererile însoţite de menţionatele acte se vor adrv'n până în ajunul concursului, acestei Direcţiuni. CADOURI CEO Mftî EFfMfl XVRSA AdmA ui tmr Ot RboLPH MfW'tftN BUCUREȘTI 13 Str. Colun belor.13 ^PRin c «lER cALflRflsA