Cuvântul, ianuarie 1926 (Anul 3, nr. 346-370)

1926-01-01 / nr. 346

3 INFORMATSUNI Ravagiile Principesa Moştenitoare Elena,an, cu începere de la 1 Ianuarie 1926, a plecat ori la orele 1­ 15 la Sinaia d-nii,­­ cu acceleratul No. 201, la care era ataşat un vagon regal. Cu trenul personal No. 325 Ora­­dea-Mare au plecat la Sinaia I. P. S. S. Patriarhul Miron Cristea, şi d. Ciolan Antici, ministrul plenipo­tenţiar al Iugoslaviei. Arhitect inspector general clasa I Petre Antonescu şi arhitect-şef Dui­­liu Marcu din direcţiunea consiliu­lui superior technic. Ziarele maghiare anunţă că d. Carol Nagy, episcopul ungurilor reformaţi din Ardeal, va fi operat a doua oară zilele acestea, într’un sanatoriu din Capitala maghiară-Episcopul Nagy, după cum se ştie, a plecat la Budapesta înainte de Crăciun pe timpul tratativelor dintre liberali şi partidul maghiar, şi a fost acuzat de oficiosul partidului liberal «Viitorul» că a plecat la Budapesta după instrucţii relativ la aceste tratative. îndată după aceasta, o telegramă de la Budapesta a desminţit ziarul liberal, anunţând că d. Nagy a mers în Ungaria pentru a se opera, iar ziarele maghiare anunţă a­­cum a doua operaţie, im­ni ale ţării Repartiţia inspectorilor generali pe­­ regiuni , Ministerul de Interne a luat urmă­toarele deciziuni: Noi, Ministru Secretar de Stat la Departamentul de Interne; Având în vedere că legea pentru unificarea administrativă intră în vigoare în întreaga ţară, pe ziua de 1 Ianuarie 1926; Considerând că, pentru aplicarea uniformă a acestei legi în diferitele ţinuturi ale regatului este nevoie de un control permanent şi de îndru­mări date în localitate; Având în veder® m­aranele mi­nisterului în sarcina cărora cade ac­ţiunea de îndrumare şi de control sunt Inspectorii Generali Adminis­trativi, Inspectori generali cl. Il-a şi funcţionarii superiori din Admi­nistraţia centrală a ministerului; Considerând că este în interesul serviciului, ca activitatea Inspecto­rilor Generali Administrativi şi In­spectori Generali cl. Il-a să se exer­cite în circumscripţiuni determinate, astfel că, în aceste limite ea să poată fi mai intensă şi mai rodnică şi în acelaş timp apreciată cu mai multă preciziune. DECIDEM: ART. I. — Inspectorii Generali Admnistrativi şi Inspectorii Gene­rali cl. I­-a se repartizează pe judeţe după cum urmează: 1) D-nii: Victor Hodor, inspector general administrativ, şi G. Stavri- Zărneşti, inspector general cl. Il-a la judeţele: Cluj, Sălaj, Satu-Mare, Maramureş, Someş, Năsăud şi Mu­reş cu reşedinţa în Cluj; 2) D. Niculae Neacşulea, inspector general cl. II-a la judeţele: Bihor, Arad, Timş-Torontal, Severin, Hu­nedoara, Mehedinţi şi Car­aş cu re­şedinţa la Timişoara; 3) D nîi Al. Popescu-Voevoda, sub­prefectul judeţului Romanaţi şi Vic­tor Hugo Starak, subdirector cl. I-a în administraţia centrală a ministe­­rilur detaşaţi inspectori generali cl.­­ II-a la judeţele: Sibiu­, Alba, Târna­va Mare, Târnava-Mică, Făgăraş, Odorhei şi Turda cu reşedinţa în Sibiu. 4- D-nii Alexandru Luce­scu, direc­tor cl. T-a în Administraţia Cen­trală a Ministerului detaşat Inspec­tor general cl. IT-a şi Paul Nanian Inspector General cl. II-a la jude- dispoziţia ministerului de Interne­s­care Politice Ni se anunţă din Cluj că organizaţia sionistă­ ardeleană a ţinut acolo o întru­nire în care a protestat împotriva unor neajunsuri ce s’ar fi făcut evreilor prin reforma agrară şi s’a hotărât porirea li­nei intensive acţiuni pentru repararea nedreptăţilor ce pretind că li­ s’au făcut. Fireşte organizaţia sionistă n’a avut nici un cuvânt împotriva numărului ex­cesiv şi dispoporţionat faţă de conţin,­gentul populaţiei de alt neam, al e­­vreilor împroprietăriţi în judeţul Turda bunăoaă, sau împotriva sioniştilor Ti­­schler,Fischer-Groedl etc., care­ au je­fuit avutul a peste 50 de comune româ­neşti din Munţii Apuseni. Eri dimineaţă la orele 6.20 cu tre­nul de Sibiu a sosit în Capitală de ministru Săveanu. In aceiaşi zi cu­cceleratul a plecat la Sinaia. Eri dimineaţă s’au înapoiat din regiunile inundate, unde fuses® f» anchete d-nii miniştrii I. G. Duca, Chirculescu şi Al. Constantinescu. In acelaşi zi cu trenul accelerat la orele 4, miniştrii au plecat la Si­naia.­» $—trfj:r _ Judiciare D. Alexandru Gane, preşedinte la secţiunea II a consiliului legislativ se numeşte prim-preşedinte al ace­­luiaş consiliu. Diplomatice Se înfiinţează, pe ziua de 1 De­cembrie 1925, un consulat de a II-a categorie (onorar) al României la Dublin şi d. Richard J. Kelly este numit, pe aceeaş zi, consul onorar al României în zisul oraş, ca titular al noului oficiu consular. Universitate D. G. Giuglea, actual profesor a­­gregat la catedra de «filologie ro­mantică» de pe lângă facultatea de filosofie şi litere din Cluj, se ridică, pe ziua de 1 ianuarie 1926, potrivit dispoziţiunilor art. 77 din legea în­văţământului secundar şi superior, la rangul de profesor titular la a­­ceeaş catedră. Diverse Au fost delegaţi ca membri în con­siliul tehnic superior pe timp de un Aflăm cu deosebită plăcere lo­godna d-lui căpitan N. Popescu, şe­ful de cabinet al ministrului lucră­rilor publice cu domnişoara Ma­riana Moşoiu, fiica d-lui general Traian Moşoiu. Logodna a avut loc în ziua de 27 Decembrie cor. Pentru ziua de 9 Ianuarie au fost convocaţi la direcţia generală a fermelor din ministerul de dome­nii, toţi inspectorii agricoli, în ve­derea repartizării, pe servicii, a noului buget, începând de mâine direcţia ge­nerală a teatrelor se desfiinţează înglobându-se la direcţia artelor din ministerul cultelor şi artelor. D. Corneliu Moldovanu a rămas numai director al Teatrului Naţio­nal. Compania Tănase Astă seară marele succes FLOARE LA URECHE! Revistă de N. Kiriţescu Mare montare. Mare balet. 80 balerine Biletele toată ziua la casa Teatrului Serbarea de Anul Nou, care ur­ma să aibe loc în saloanele Cercu­lui Militar Joi 31 Decembrie 1925 ora 22, se suspendă. Din cauza inundaţiilor pescuitul în apele statului a fost întrerupt. Direcţiunea vânătoarei din mi­nisterul de domenii face cunoscut că, începând de mâine, 1 ianuarie, vânatul epunilor este oprit în în­treaga ţară. CIRCULAŢII RESTABILITE­ ţele: Mehedinţi, Gorj, Dolj, Vâlcea, Romanaţi, Olt, Argeş şi Teleor­man cu reşedinţa la Craiova. 5. D-nii Paul Goma Inspector Ge­neral Administrativ şi Dimitrie Men­­don, Inspector general cl. II-a la judeţele: Prahova, Braşov, Dâm­boviţa, Vlaşca, Ilfov, Trei­ Scaune, Ciuc, Muscel şi Buzău cu reşedinţa la Ploeşti. 6. D-nii Constantin Raşcanu In­spector General Administrativ şi Victor Vasteli Subdirector cl. I-a în Administraţia Centrală a Mini­sterului detaşat Inspector General cl. II-a la judeţele: Covurlui, Is­­mail, Tulcea, Constanţa, Brăila, Ia­lomiţa, Caliacra, Durostor şi R-Să­rat cu reşedinţa la Galaţi. 7. D-nii Avei Crudu Inspector General Administrativ şi Mihail Pictorianu Inspector General ci­fi­a la judeţele: Cernăuţi, Soroji­­neţi, Rădăuţi, Câmpu-Lung, Sucea­va, Vălticeni, Botoşani, Dorohoi, Neamţu şi Hotin cu reşedinţa în Cernăuţi. 8. D-nii Ştefan Cocerva, Inspec­tor General Administrativ şi Panl Demetrescu Inspector General cl. II-a la judeţele: Iaşi, Bacău, Ro­man, Vaslui, Tutova, Tecuci, Put­­na şi Bălţi Cu reşedinţa la Iaşi. 9. D-nii Dimitrie Tömesen, In­spector General Administrativ şi Min Pe­tre­scu Inspector General cl. II-a la judeţele: Soroca, Orhei, Putna, Tishana, Cetatea-Albă, Ca­­hul şi Fălciu cu reşedinţa în Chi­şinău-ART. II. — Pentru coordonarea activităţii d-lor Inspectori Gene­rali Administrativi şi Inspectori Generali cl. I­-a şi darea directi­velor generale în aplicarea legii de unificarea administrativă, d-nii membrii ai Consiliului superiori ad­ministrativi şi directorii generali din Administraţia Centrală a Mi­nisterului sunt autorizaţi să se in­formeze la faţa locului asupra no­dului de aplicare a suscitatei legi-D. Tulin Peter inspector general administrativ, a fost delegat ca prefect al judeţului Caraş cu capi­tala Graviţa şi cu organizarea ser­viciilor acestui judeţ nou înfiinţat, iar­­ Mihail Cantumiari inspector general administrativ, rămâne la Ic Cum circulă trenu îşi reia cursul ! Restabilîndu-se liniile între­­In­cul de jos şi Iclodul Mare, Dej, Reteag şi Arieş—Rodna Veche, s’a reluat circulaţia normală a trenu­rilor. Intre Barzava—Madaş traficul de călători s’a reluat dare. Deasemeni, cu începere de eri, s’a reluat întreaga circulaţie între Dorna Aelgei şi Vatra Dornei. Intre Grigore Ghica Vodă—Vij­­niţa şi Bărbeşti—Grigore Ghica Vo­dă s’a reluat traficul de călători prin transbordare. ORIENTUL EXPRES CIRCULA NORMAL Situaţia în Ardeal, provocată de inun­daţii, pare a se fi ameliorat simţitor la Ultimele 24 de ore. Rapoartele sosite la ministerul Comu­nicaţiilor anunţă retragerea apelor re­vărsate. La căile ferate se anunţă de asemenea,­­ veşti ceva mai bune. LA REGIONALA CLUJ Depeşile sosite dri dimineaţă la admi­nistraţia efr­ din Capitală relatează ur­mătoarea situaţie în cuprinsul greu în­cercatei regionale de la Cluj. Pe linia Arad-Teiuş între staţiunile Madaş şi Berzava, a fost distrus com­­plect podul de la profilul 575/576. Traficul de călători între Teiuş şi A­­rad se face prin transbordare, iar cel de mărfuri se efectuează numai între Teiuş şi Simeria. Pe linia Teiuş-Oradia-Mare, intre­­ Câmpia Turdei,Cânepeşti, este rupt po­dul metalic de la klm- 202. Traficul de călători se face prin­ transbordare şi numai cu colege de mână. Pe această distanţă circulă toate tre­nurile de călători, afară de trenul mixt No. 3017/3016 Transbordarea bagaje­lor nu se poate face. Traficul de mărfuri între Teiuş-Cam­­pia Turdei se menţine numai cu trenu­rile de cărbuni Teiuş-Feldioara Răs­­boeni-Tg Mureş şi un tren de mani­pulare Teiuş-Câmpia Turdei şi înapoi. Intre Cânepeşti şi Cluj traficul de mărfuri este sistat. Circulaţia între Cluj şi Oradia Mare se efectuează normal. Pe linia Câmpia Turdei—Turda este rupt podul de la eşirea din staţia Turda. Traficul de călători şi bagaje se menţi­ne prin transbordare, iar cel de mărfuri este sistat. Pe linia Turda Abrud sunt rupte mai multe poduri, între cari şi cel de metal situat la k­m- 10. Intre Oradia Mare şi Arad traficul de călători, bagaje şi mărfuri continuă a fi suspendat nefiind posibilă trans­bordarea. Circulaţia trenurilor de călători se menţine, pe această linie, numai între Oradia şi Tamaşda, cu trenurile 336/335 şi 337/338. Pe linia Secueni,Simleul Silvaniei este sistat traficul de mărfuri. Intre Ludoşul de Mureş şi Bistriţa s’a slăbit simţitor podul de la klm. 89, fapt care a determinat circulara trenu­rilor de călători prin transbordare. In urma restabilirii liniei Teiuş­-«VAVIILIS Au ruitANUlT MARI STRICĂCIUNI SEMĂNĂ­TURILOR Ministerul de domenii a fost în­­cunoştiinţat că inundaţiile au pro­dus mari stricăciuni semănăturilor. In unele părţi ale Ardealului lanuri întregi au fost rase de orice vege­taţie din cauza puhoiului apelor. Ajutorul dat de armată a urma mari iar idaodaţii as şi' îo Cehoslovaci», ale cehoslovaca aa «if !­trabe pe Unit ' disa Zi­on­ie. Transporturile în cr.r» j linie se vor orari şi f ’.iţia predătoril­fr­zi fiii tiv b­rat Vien» c6&st& rutui e ins. ad—Oradea-Mare până t :•«. ipa Crişului e în scă­­linia Arad—Brad până î» stacht bes apele Mureşului sunt fc r­etragere. In regionala c. f. r. Arad pagu­bele produse de inundaţii se ridică la suma de 30 milioane lei. Francul francez se urcă la 19.15 la Zurich. Pe piata noastră devizele au fost calme. La amiază se fac tranzacţii în jurul următoarelor cursuri: Francul francez 8.17. Francul belgian 9.93. Francul elveţian 42.25. Lira sterlină 1059. Lira italiană 8,82. Dolarul 217.­­ Coroana cehă 6,47. Sahlingul austriac 30.90. Rentenmark 52. BURSA Bursa a fost animată. In târgul oficial se fac următoa­rele încheeri: Astra Română 8950. Steaua Română 3750. Concordia 2750. Petrolul Românesc 1650. Belgo-Română 920. Credit M­aier opt. 1690. Credit Minier pui. I 980. I. R. D. P. opt. 1250. I. R. D. P. pui I 635. Reşiţa 890. Mica 590. Banca Naţională 5500. Banca Blank 1040. Banca Românească 660. Banca de Credit 550. Bursa şi instituţiile bancare iau vacanţă de azi până Luni 4 Ianua­rie 1926. V/v resl ara. Btfo 7 r : ^îOTîaia presul Ori : 11 — Circulaţii In g îticral miniştrii au arătat că s E iundații întrec orice închi-L a Ardealul nici odată n’a . iu. ... .t atare situație. Pagubele vie. Comisiuni speciale la­­stabilirea daunelor. 1 a dat un prim fond de i 2 va circula cu începere de azi I zece miiîo­ane pentru ajutorarea si­mtă normală, adică ptiu Pri­­­niatr.­ iar ministerul de finanţe Arad, trenul Orient Expres No. pe estî rad ,va-~ i «..I; î în curând un nou credit ■vt scop, prezintă destulă gravi­­at ordin autorităţilor şi dea un cât mai larg a­­aţiei în suferinţă. AU ÎNCEPUT SA IRETRAGA IIREA CIRCULAŢIEI ÎIA ARAD—TETUŞ — Apele provenite din râurilor au început să e şi anevoioase silinţe itabili circulaţia trenu- i Arad—Teiuş. In seara Decembrie primul aece- Bucureşti a folosit a-—Predeal—Br­asc şi nu pe ruta ot Timişoara. Pt aaci * droaia 1 Bruttm­şti­-Vigoda. v.—Teîuş— A- i v­olitoare Crai©- ■ fej a.jji ruth «cel erata! tdapeeia—1 ■.Ji-r C F. -pelor din i trafic poloneza} i? noi Nn făcui f că ta] abţin Uni* Corpurile de armată au raportat ministerului de răsboiu ajutoarele Pe care armata le-a dat până acum sinistraţilor de pe urma inundaţii­lor precum şi lucrările executate pentru deblocarea cursului apelor de gheţuri Astfel corpul 4 a trimis două e­­chipe din rea. 4 pion­eri la Vatra- Dornei unde au deblocat Bistriţa pe o întindere de 3 k­m. si Dorna pe 800 metri. De asemenea s’au deblo­cat confluentele Negrişoara-Dorna şi Neagra-Dorna. I Corpul 7 dela Sibiu a trimis 150 de soldaţi la Micul-ca pentru in­prin transbor-­diluirea Mureşului, care ameninţă prin tranşe­r , au pă­­truns cu pontoanele la Tosminska care a devenit «­ 1­$1 de insulă şi au salvat pe locui­ri şi parte din avutul lor. S’a trimis un detaşa­ment de pontonieri­­ la Lipova. La Cenad s’a salvat un pichet de grăniceri şi 30 de familii. Corpul 6 de armată din Cluj a raportat că a salvat toate localită­ţile din zona care ii aparţinea şi că actualmente se repară oile de comunicaţie la Coşlat şi Turda. rc* se r­et s’a 1 «i.-'sel­ime '/abt JUPEI .ane­rkul -aceaa-i , la dis­ Leul La Paris 12.30. La Zurich 2.385. E3­­■ INUNDAȚIILE DIN CEHO­SLOVft­­.’IA m »st­u .'î­S» Relatările ministerului de interne NUMEROASE VICTIME OMENEŞTI •,-tî au­daţiei sunt: Topliţa Română, Lun­ca Bradului, Rostolife Deda, Felea Aluniştea, Suseni, oraşul Reghin, Perîş, Glodeni şi Moreşti. Salaj. 30. — Casele de pe margi­nea văilor au fost luate de puhoiul apelor. S’au înecat numeroase vite. Victime omeneşti nu sunt. RAVAGIILE INUNDAŢIILOR DIN UNGARIA SUNT ARUNCA­­TE IN SARCINA ROMANTEI Zairele budapestane publică re­lativ la dezastrele trovcen­­ de inundaţiile din judeţele maghiare Bihor se Békés ştim­ tot atât de a­­larmante ca acele publicate­­ , pre­sa noastră despre inundaţiile dela noi­ Ziarele budapesta te acuză iasă România de aceste inundaţii, fiind ce a neglijat să semnaleze servicii­­lor hidraulice maghiare profertiile revărsărilor de ape dela noi. Inun­daţia«­ din judeţul Békés (mărginit cu Aradul şi Bihorul! nu fost pri­cinuite de ruperea zăgazurilor Cri- TUlui Alb la Soc&l.r fjvd. Arad). J întâmplată — nu s. tttc — din pr­­mnî-j­­imţl autorităţilor sau de popula­­ciej lia localnică, în scosul de a salva Sacrulorul. Autorităţile maghiare susţin că autorităţile noastre, dacă ele au fost care au înlăturat zăga­zurile de la Soc­odor, trebuia să ves­tească autorităţile ungureşti. Inundaţiile au luat cu­ Bebeş şi Bihor proporţii fantastice. Peste 1(1)­000 de iugăre au ajuns sub apă, deasemenea o seamă de comune Printre altele a fost inundată în mod serios şi comuna urbană Giu­-Deva, 30. — Apele sunt în scăde­re; până acum s’au semnalat patru victime omeneşti, mari pagube cari depăşesc suma de 100 milioa­ne, în pierderi de animale, alimen­te şi furaje. Arad, 30. — Prin revărsarea Cri­şului şi Mureşului s’au inundat 17.000 iugăre semănături de toam­nă, zece mii iugăre păşune, 26.000 iugăre teren arabil, 88 case de lo­cuit au fost distruse, sunt patru victime omeneşti. S’au înecat mai multe sute de oi, porci, bovine, păsări, etc. S’au distrus însemnate porţi a­ni de şosele şi poduri in valoa­re de mai um­ite milioane. Calea ferată este distrusă pe o porţiune de 8 k­m. pe distanţa Ineu-Brad şi Di­h­şineu—Oradea Mare. Armata a dat un concurs c­­tiv, pentru ajutorarea popum­­nei inundate. Apele, cu excepţia Mureşului, sunt în retragere. Turda 30. — Victime pue sunt în număr de 20. Sute de boi, vaci, oi, capre înecat. Pagubele Statului trec de 50 lioane lei, iar cele particulare 20 milioane lei Apele Arieşt­ui s’au retras. D. miniştrii G■ Cipăianu a îm­­it, în numele guvernului 200 lei la populaţia sinistrată. Armata­­a r’t un concurs foarte pretins. Pretutindeni se lucrează la vesti '• Urea comunicaţiilor. Tg. Mureş. 30. — Pagubele ma­te­riale suferite de populaţie sunt foarte mari. Victime omeneşti , fericire nu sunt. Comunele cari au 1 la­ care, după cum se ştie este ra­­suferit mai mult de pe urma intţn- citită de trei-petru mii de Români Dezastrul din Ardeal şi Consiliul de mi Câmpia Turtii din tir .za s­osuri­­lor care au venit pe hr­­es, « iVl( inundată tontă. Pari--» de ans a ‘ ilet ni ui Alba, până aproape de Alba-Membrii guvernului s’an întruihi Ci real­aţi* pe »Mişti porţiune se aseară în consiliu sub president­u?*co­pii« d-lui Ionel Brătianu. Cu această ocazie d-nii miniştr Al. Constantinescu, Chirculescu, N. N. Săveanu şi Cicăianu, au făcut ne raport asupra inundaţiilor din Ar-1 lull*, wte «ni» apă, deal si Banat Astfel s’a arătat d­ In B**»at apele Tîatisnln, dela Hunedoara la Ufa, pe o tntln ’ **«ea «• **» *1-' * tometri, fB dreapta stânga s.» dere de 40 klm. e o mare de apă, îi ----- - tă te nu se vede decât linia ferată s sl grâneîa r% ArripiliAdunarea generală in­uuvii a Camerei de Comerţ din Capitală Discuţia şi votarea bugetului pe 1926 Şedinţa se deschide la orele 4 juni, sub preşidenţia d-lui STAICOVICI care face o expunere a proectului de buget pe anul 1926, care se ridică la suma de 54.880.000 lei. Discuţiunea este deschisă. D. BUTCULESCU opteşte raportul co­misiei bugetare prin care se justi­fică sumele prevăzute în buget în scopul echilibrării lui . NEVOILE INDUSTRIEI D. LORENZ arată că la capito­lele 27, 31 şi 40 ale bugetului s’a pre­văzut 13 milioane pentru comerţ şi numai 3 milioane pentru industrie- Cere opărirea ultimei alocaţii pen­tru perfecţionarea instrucţiei pro­fesionale. D. ING. MIRCEA găseşte şi d-sa că actualul buget neglijează inte­resele industriei, în loc să se adop­te egalitatea de tratament. Din ex­cedentele bugetare trebue să se a­­loce 8-10 miloane pentru învăţămân­tul industrial. In acelaş sens vor­beşte şi d. CASSASOVICI cerând să se voteze 2 milioane pentru şcoala politechnică, lipsită de labo­ratoare. Deasemenea solicită sprijin şi pentru industria textilă. D. Prof. BRANCOVICI, asigură pe ante­vorbitori că pe viitor în­văţământul industrial se va bucu­ra de tot concursul din partea co­misiei bugetare CHELTUELI INUTILE D. D. R. IOANIŢESCU, spune că du-se însă suma afecată jetoanelor, pentru comitetul de direcţie (luni, milion) şcolilor profesionale. D. ZENTLER citeşte apoi o mo­ţiune prin care se aprobă bugetul, acordân­du-se din excedente 10 mi­lioane pentru învăţământul indus­trial. D. PREŞEDINTE combate acea­stă propunerea afir­ând că se va ajuta industria în limitele buge-D. DUMITRESCU -MILI­TARI vorbeşte despre interesele micilor comercianţi iar d. MANISALIAN propune ca toate oraşele comerciale porturile în special, să fie legate printr-o reţea telefonică directă. După explicaţiile date de d. Căli­­nescu, d. MOCIOMIŢA propune să se acorde o sumă şi pentru Funda­ţia Regele Ferdinand. (Apr.). D. NICULESCU-RITZ discută obiecţiunile ş propunerile indicate de consilieri. Veniturile — spune d-sa — au fost bine chibzuite. Se va da 500.000 lei pentru internatul Şcoalei superioare de Comerţ, fond ce va fi deplasat de la Corpul Con­tabililor . Camera admite aloca­rea unei sume pentru Fundaţia Ferdinand. In urmă cere votarea bugetului acordându-se industriei în plus 5 milioane. Preşedintele propune să se dea 1 milion pentru Fundaţia Ferdi­nand. Camera admite. Bugetul se votează. Şedinţa se ridică la 8 luni­ Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalită­ţii române, se publică următoarea ce­rere de naturalizare, spre ştiinţa ace­lora cari ar voi să facă vreo întâmpi­nare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. D. ŞARAGA discută chestiunea ameliorării situaţiei funcţionarilor Camerii de Comerţ, cărora vorbi­torul insistă să li se acorde şi spo­rul de 25 la sută. Bugetul mai prevede sume mari a căror repartiţie nu poate fi cu nimic justificată (Burse comunale, deplasări la târguri, jetoane de pre­zenţă pentru comitet). D. ŞARAGA propune desfiinţarea lor. D. DIMUTRTU pledează cauza u­­ceiicilor din industrie iar senato­rul ARŢAREANU arată necesita­tea constituirii internatului şcoalei superioare de Comerţ- Roagă Ca­mera să deschidă un fond pentru această construcţie. D. Brancovici se asociază la această cerere. D. BLUMENFELD propune în­fiinţarea unei biblioteci a Camerii de Comerţ şi cere să se aloce sub­venţii Uniunei Industriaşilor şi Sta­tului negustoresc pentru buna lor propăşire. Referindu-mă la legea pentru dobân­direa şi pierderea naţionalităţii române, pe baza actelor aci-anexate mă rog la D-voastră, binevoiţi a-mi acorda încetă­­ţenirea română, conform legii amintite. Conform certificatului de naştere, a­­nexat la A), sunt ardelean, născut în jud. Ciuc Conform certificatului ane­xat la B), am argenienţa în oraşul O­­dorhei­ Conform certificatului, anexat la C), am dovedit totdeauna o purtare bună şi n’am fost pedepsit nici­odată. Conform actului notarial public, anexat aci la Dl. renunţ la supuşenia ungară în care am căzut din cauze în afară de mine şi din nerânduelile ivite în urma războiului mondial. Am dorinţa vie Domnule Ministru, să trăesc ca cetăţean român pe pămân­tul României unde trăesc şi s’au năs­cut părinţii mei, unde m’am năs­cut şi m’am crescut şi eu, dar de unde m’a depărtat soarta rea, de aceia ve­ri toate nevoile expuse de vorbitori ferindu-mă mai odată la legea amintită, pot fi satisfăcute de bugetul Ca­ , mă rog cu respect pentru incetăţenire. merit de Comerţ. Problema pregă- Am fost dela controlul străinilor firii personalului şi a ucenicilor « franţei Odor­bei. a) chestiune de Stat. ] Francisc Lányi, practicant de farm­a-Bugetul actual e limitat; nu tre-jeie, domiciliat In Odorbei (jud. Odor­bue să se conteze prea mult pe în-1 bei) str. Pr Maria No. 14. ___ casarea restanţelor-R. Cele 10 milioane trebuesc afectate ( «învăţământului economic», pentru­­ a nu se face diferenţiere între Co-­­­merţ şi industrie . Bugetul nu­­ este însoţit de expunerea de motive respectivă; comitetul e dator să în­lăture acest neajuns. E necesară și o masă de manevră pentru aco­perirea eventualelor dificite. Unele evaluări sunt exagerate. Cu toate acestea bugetul trebue votat, din­ OBSERVAŢIILE D-LUI D. IOANITESCU MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de Naturalizare Domnule Ministru, Congresul profesorilor de religie ZIUA A II a Eri au continuat desbaterile congre­sului profesorilor de religie din întrea­ga ţară. A prezidat pr.­­ Popescu Mă­­lăeşti, profesor universitar. S-a luat mai întâi în discuţie ordinea în care urmează să se predea învăţă­­mântul religios în şcoalele secundare. Au în-t cuvântul în această chestiune pr­eoţii K­ipescu (Cernăuţi) şi Lesnie (Basarabi ) şi au citit şi câte un me­moriu ,le eb­d­ cum înţeleg să se predea acest Înv­ .ământ.­­ Pr. W . Tonescu a făcut referatul1 Cu­ privire la programul religios din­­i. «fir I şi a Il-a secundar S. S. în ra­­litatea de profesor la seminarul peda­gogi­­i n expus vederile sale, înteme­iate pe un studiu documentat asupra ■na’ -iei urmează să se predea în aceste eliiÂS. At r, ;; ' tat cuvântul în această che­■ :ut. 1 Zavadoschi, Florescu, Les ■ ic D- Creorgescu, dr. D. Stănescu, a­­­­testul Popescu Tudor şi preotul V. Pocitan. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA In şedi t­­a­ de după amiază, coti gre­siştii eu continuiat discuţiunile ce iu avut loc dimineaţa. A prezidat pr. I. Popescu-Mălă­­eşti, profesor universitar. Au a i­t loc discuţii largi asupra­­trad.it ii î i manuale a materiilor ■ 'i d­i­­ntru învățământul se­cundar Ar iest dr nă opinii : de a se a­­■ ia în mod cronologic, o în mod dogmatic. Pi hi din provinciile alipite j r o *le r. rere ca materia să fie o­­ în m­od cronologic iar pro­•'osovB din 'ochiul regat an snRti­­mh punctul • elalt de vedere. rVu* fu punerea la punct a aces­tei chestiuni s’a numit o comisiune formată dir, -vinei membrii din Bn­­enreștî și câte un delegat din pro­vinciile alipite. Această comisiune va redacta pro­­­ama a.-ri ă conform discutin­­tiilo!» ce i" tț loc în congres. r ,n­­,ti a fost declarat închis . nAnd­ov s ‘ se depună raportul­­ fi întocmit de către comisiu­ i­nea anume aleasă în acest seon. Fritz Hosteltler Proprietarul brevetului de invenţie ro­mân No. 7259 «Procedeu pentru fabri­­caţiunea unui combustibil nou», doreşte a vinde acest brevet de invenţie, a-i ceda sau­ a acorda licenţă şi în genere, a in­tra în orice combinaţiune posiblă în vederea exploatării lui în România. Informațiuni la: Ing. Marcus & Berle­sem Birou de Brevete de Invenție, Bu­curești, str. Lipscani No. 168. PUSIATIUNE SENATUL DIRECŢIUNEA SERVICIULUI STENOGRAFII Se aduce la cunoştinţa, că în ziun de 20 Ianuarie 1920, la orele 10 în cancelaria acestei Direcţiuni se va ţine concurs pentru ocuparea a două posturi de stenografi. Candidaţii vor trebui să poseada: diploma de ba­calaureat sau licenţă şi să fi satisfăcut obligaţiile le­gei de recrutare. Cererile însoţite de menţionatele acte se vor a­­drv'n până în ajunul concursului, acestei Direcţiuni. CADOURI CEO Mftî EFfM­fl XVRSA AdmA ui t­mr Ot RboLPH MfW'tftN BUCUREȘTI 13 Str. Colun be­lor.13 ^PRin c «lER cALflRflsA

Next