Cuvântul, decembrie 1926 (Anul 3, nr. 625-648)
1926-12-01 / nr. 625
2 Congresul meseriilor ininulgi intra ZIUA I-a Duminecă la orele 10 s’a deschis. In sala «Teatrului Popular» din Capitală marele congres al meseriaşilor din întreaga ţară. Scopul convocărei acestui congres a fost de a se stabili principiile călăuzitoare pentru întocmirea legei de unificare şi organizare a meseriilor Congresul s-a deschis în prezenţa d-lui Dr. Trancu-Iaşi, ministrul muncii. Chestiunile puse în desbaterile congresului au fost: problema uceniciei, examinarea şi calificarea lucrătorilor şi meşterilor, condiţiunile în care se poate deschide un atelier, controlul meseriilor, învăţământul pentru ucenici şi lucrători, căminuri pentru ucenici, instituţii pentru protecţia meseriilor şi mijloace pentru propăşirea lor, introducerea profesiilor comerciale în legea meseriilor. Cuvântarea d-lui ministru al muncii D. Gr. Trancu-Iaşi salută pe numeroşii congresişti, spunând că meseriaşul va fi pe viitor pârghia statului afirmă că faţă de acest rol se va ocupa de modificarea ligelor meseriilor de unificarea lor şi de soluţionarea problemei creditului pentru mica industrie. „ Trancu-Iaşi spune că a convocat acest congres pentru a se consulta asupra legilor ce pregăteşte şi asupra problemelor muncitoreşti ce î l preocupă şi car sunt: garantarea dreptului micului industriaş faţă de furniturile de Stat, asigurarea plăţii muncii efectuate, etc. Mai salută congresul: d-nii: lup Steiiem, în numel ministerului de instrucţie; dr. Kaminsky, în numele d-lui ministru Lupaş, jocar din partea învăţământului muncitoresc; d-na Calipso Botez din partea consiliului naţional al femeilor române; d. Pop, deputat; d." Iosif Sanilor, în numele partidului maghiar; d. inginer Stratescu, în numele «Asociaţiei Generale a Inginerilor»; d. Balaş, Stavri Cunescu, D. R Ioaniţescu, etc. D. VULPE (Timişoara) arată trecutul plin de greutăţi al meseriaşilor români în timpul dominaţiunei maghiare. Spune că ne trebue o muncitorime bine organizată şi care să nu depindă de nici o internaţională. D. D. P. NICULESCU-RITZ în numele Camerei de comerţ din Capitală arată că această instituţie a dat de patru ani încoace 40 la sută din venitul ei pentru cultivarea tineretului comercial. Cere ca în legile ce se vor face să se condiţioneze şi situaţia patronului şi a salariatului. Mai vorbesc d-nii Mărgărit (Iaşi), Moldoveanu (Cluj), Bănulescu (Pucioasa), Costescu (Bucureşti), Th. Ionescu (Bucureşti), Laţca (Sighişoara), Panou (Iaşi), Crăciun (Mediaş), C. Mihăilescu (Bucureşti) şi C. Niculescu (Bucureşti). D. ing. Stavri Cunescu spune că de observaţiile formulate se va ţine seamă la alcătuirea autoproeetului de cod al muncii. La ora 1 se ridică şedinţa. După amiază congresul a lucrat in secţiuni la şcoala «demenţii» din str. C A. Rosetti. Ziua a II-a Şedinţa de dimineaţă Se deschide la orele 1o, în sala «Teatrului Popular» sub preşedinţia d-lui Gr. Trancu-Iaşi, ministrul muncii. Intrându-se în ordinea de zi s-a început citirea rezoluţiilor asupra rapoartelor discutate în secţiuni. D. AL. DUMITRIU citeşte rezoluţiile asupra chestiunei uceniciei. Se iau apoi în discuţie rezoluţiile admise în secţiuni asupra chestiunei «Calificarea şi perfecţionarea profesională». D. ing. M. Lorenţi dă citire acestor rezoluţii. D. prof. RADULESCU-MOTRU, senator, îşi exprimă satisfacţia că prin îndrumările pe care un ucenic le capătă în şcoală devine un bun lucrător care poate aduce foloase reale ţării. In primul rând ministerul instrucţiunei trebue să dea un puternic sprijin pentru crearea de şcoli unde ucenicul să capete îndrumări asupra profesiunei pentru care au inclinaţiuni. Evidenţează necesitatea înfiinţării de biblioteci pentru ucenici, lucrători şi meşteri, unde prin acţiuni să-şi mărească capitalul de cunoştinţi în legătură cu profesiunea şi industria în general. Şedinţa de după amiază Prezidat de,ministru Tranen,Iaşi. S’au discutat rezoluţiile adoptate în secţiuni la care s’au făcut numeroase observaţiuni de către congresişti. « După epuizarea ordinei de zi congresul a fost închis la orele 7 seara. Siiiinlil A Uki Ii üli (;noi in^vW mascaţi atac* locuinţa d-lui Grunberg din strada Democraţie*. Jefirrea. Sechestrarea. Lupt* cu tanditii. A’arm?. Şeful biroului Fiducitatea rănit. Autorităţile la fata locului Galati, 29. —Cinei indivizi mascaţi fl înarmaţi au atacat aseară familia Grünberg din strada Democraţiei, pe când aceasta lua masa cu soţii Bizancea şi ziaristul Leonescu. Bandiţii i-au legat pe comeseni burdufaoi i-au transportat în sera de baie, apoi au legat-o în bucătărie pe servitoarea Iulişca şi au început operaţiile. Neputând sparge casa de bani, au luat bijuteriile familiei. Operaţiile au ţinut un ceas de vre- me, pe întuneric. La plecare bandiţii au fost observaţi de şeful de control de la Fiducitatea, Herman Schultz, care a tras asupra lor două focuri. Bandiţii au răspuns deschizând un viu foc de revolvere şi rănindu-i. Dându-se alarma au sărit vecini cât şi sergenţii din posturile vecine începându-se o adevărată goană după bandiţi. Datorită, însă întunericului bandiţii au reuşit să se facă nevăzuţi. Imediat s’au adus doi medici cari au dat primele ajutoare d-nei Grunberg, a cărei stare după cât pare necesită serioase îngrijiri In interesul cercetărilor servitoarea Iulişca a fost condusă la poliţie pentru a da lămuriri. NOUI AMĂNUNTE Brigada specială de siguranţă cu întreg aparatul poliţienesc şi două companii din regimentul 11 Siret, în frunte cu d. prim-procuror Paraschivescu şi d. comandor Oprişan prefectul de poliţie, a făcut azi noapte în cartierul Bădălan. Fabrica Foresta cât şi în dormitoarele lucrătorilor acestei fabrici au fost înconjurate de trupe militare, în care timp agenţii brigăzei de siguranţă făceau arestările celor găsiţi cu actele în neregulă. Niciunul nu avea voe să părăsească zona încercuită, fără să treacă prin acest triaj. Concomitent cu această descindere s’a mai făcut razie în cartierele Lozoveni, Războeni şi Cărămidari. S’au făcut peste 200 de arestări din care 20 sunt foarte suspecte. A zi dimineaţă s’a făcut triajul rămânând 90 arestaţi dintre cari majoritatea sunt implicaţi în crime şi spargeri. Până în prezent nu s’a dat de urma odioşilor bandiţi; se speră însă că în urma felului cum au început cercetările, în cel mult trei zile bandiţii vor fi arestate. Pe de altă parte d. Mihăilescu, primarul oraşului Galaţi a cerut telegrafic ministerului de interne să trimită urgent la Galaţi două companii de jandarmi pedeştri ca să facă paza în oraş. aceasta a dus la stăpânirea celor două fundamentale metode pozitiviste: observaţia şi experienţa. Fireşte, atât enunţările cât şi amplificările pe cari le necesită schiţarea aspectelor spiritului european — s’ar putea continua. Ne oprim însă aici. III Legătura organică, adâncă, dintre cele două mentalităţi, asiatică şi europeană — a încercat s’o împlinească Creştinismul. Vom vedea îndată dacă a izbutit sau nu. Ceea ce ni trebuie să uităm, însă e faptul că legătura o încercaseră mult mai înainte, religiile misterice şi întreg sincretismul alexandrian. Misterele orfice şi eleusinice — deşi dezvoltate independent de misterele orientale — introduseră totuş în viaţa sufletească greacă, o experenţă şi o dogmă de esenţă asiatică. Pe lângă aceasta — în veacurile când a răsărit şi s’a desfăşurat creştinismul primitiv, multe culturi orientale începuseră a strânge credincioşi în Imperiul Roman. Cultul lui Tsis, al Cybelei, al lui Adonis — întâlniră multe simpatii printre cetăţenii romani, chiar din Italia. Fără a mai pomeni de mitriacism, religia venită din Persia, şi care a disputat atâtea decenii supremaţia creştinismului. Legăturile între Asia şi Europa rămăseseră, însă, sporadice. Creştinismul primitiv încearcă supremaţia specificului asiatic asupra celui european — pe o linie largă. Creştinismul proclamă superioritatea valorilor spirituale asupra celor materiale. Neagă toate experienţele sociale pe cari le înduraseră Grlecia şi Roma. Dispreţueşte organizaţia, disciplina, autoritatea, armonia — cariegau însăş temelia Imperiului Roman. Neagă valorile pământeşti — în nădejdea celor cereşti. In locul construcţiei grandioase care era Imperiul — aduce viziunea apocaliptică a sfârşitului cosmic. In locul amoralei generale, sau moralei stoice — aduce profunda şi întunecata conştiinţă a păcatului. Aceasta era creştinismul primitiv, de un misticism exaltat — asemenea multor secte orientale — frenetic, predicând renunţarea, cu ochii îndreptaţi către cer, aşteptând în fiece clipă sfărâmarea definitivă şi judecata din urmă. De aceia a întâlnit creştinismul o atât de cruntă persecuţie din partea populaţiei şi autorităţilor Imeriului. Era însăşi existenţa Statului în joc. Predominarea creştinismului — ar fi adus ruina Imperiului şi a întregei civilizaţii europene. Dar n’a fost astfel. Izbânda a câştigat-o creştinismul, dar nu creştinismul primitiv, asiatic, apocaliptic care transformă societatea într’o comunitate de anahoreţi exaltaţi — ci un creştinism purificat adaptat spiritului european. Plecat din Iudeea, creştinismul a suferit cel dintâi contact cu spiritul european în Sf. Pavel: filosofia greacă. Influenţa filosofiei greceşti a fost tot mai precumpănitoare în dezvoltarea creştinismului. Ea i-a dat o dogmă — ceea ce la depărtat cu un larg pas de Asia, continentul anarhiei lăuntrice. Dar nu numai atât. Pe lângă profunda schimbare adusă de disciplinarea experienţei religioase şi concentrarea ei în dogmă — creştinismul, intrând în tradiţia romană, a căpătat o rodnică şi desăvârşită funcţie socială. Valorile pământeşti au început a câştiga tot mai deplină supremaţie. Creştinismul şi-a pierdut, astfel, şi ultima sa reminiscenţă asiatică. S’a europenizat. Supremaţia spiritului asiatic asuma celui european, — n’a izbutit, nici armonizarea lor. Rezultă de aici că e exclusă o contopire spirituală între Orient și Occident? Problema e prea complexă pentru a o rezolva în câteva rânduri. Dar vom reveni. Mircea Eliad cîî»—-— IN CHESTIA (Continuare din pag. I) lor 8 ani de studii secundare. Ce fel de studii s’au făcut în acest timp e indiferent aproape. In Germania sunt acceptaţi la inginerie chiar absolvenţii secţiei clasice de la noi. Sunt pentru aceasta inginerii din Germania mai lipsiţi de pregătire? De ce nu s’ar lăsa şi la noi studentului, libera alegere şi responsabilitatea în speţă, chestiunea ar fi mai simplă încă. Teologii nici nu cer dreptul de a se înscrie la facultatea de litere cu seminariul, ci cu licenţa în teologie. Garanţiile de seriozitate cresc deci prin aceasta în chip simţitor. Se opune ceva la admiterea acestor cereri ale studenţilor noştri teologi . Nu cred. Am mai degrabă impresia că chestiunea nu a fost expusă şi nu a fost discutată complect să se facă deci în congresul de la Iaşi, şi sunt sigur că nimeni nu va ocoli o soluţie echitabilă. Mae Ionescu Adunarea generală a salariaţilor şi pensionarilor publici din Ardeal la Sibiu Sibiu — Duminică, 28 Noembrie 1926, a avut loc la Sibiu adunarea generală salariaţilor şi pensionarilor publici din Ardeal, la care au participat şi delegaţi din Bucureşti. Adunarea generală a fost prezidată de d-l Timoteiu Popoviei care a insistat asupra foloaselor organizării economice, neutru îmbunătăţirea soartei salariaţilor publici. Arată cum asociaţia profesorilor a îmbrăţişat de la început mişcarea subscriind fiecare câte 50 acţiuni şi cum rămâne acum ca şi ceilalţi salariaţi să ia exemplu şi să continue. D. I. CLINCIU, arată cum a avut întrevederi cu diferiţi reprezentanţi ai guvernului ţării, şi cum în genere a fost bine primită ideia acestei Bănci Se cere însă adăogit d-sa, că în primul rând, să se ataşeze cât mai curând toţi salariaţii şi pensionarii publici. In acţiunea acestei Bănci, pentru ca atât creditul străin, pe care-1 vom aduce pentru chestiunea construirii de locuinţe cât şi înlesnirea guvernului, să ştie că se lucrează pentru marea majoritate a salariaţilor şi pensionarilor publici din Ţara Românească Vorbeşte apoi despre rostul băncii , profesor Iacobescu. După discuţiunile cari au avut loc s’a votat o moţiune în care sunt specificate doleanţele salariaţilor ce vor fi prezentate guvernului de o delegaţiune a funcţionarilor publici şi pensionari. --------m&eo------- Ciofii'i'pa dp fcwirî pe linia DraVa-Galeti Un tren de marfă se ciacnesta cu trenul accelerat Trancu-Iaşi Ut» tren de marfă,’ plecând din Bărboşi, la ora 5 d. a. cu 48 de vagoane spre Brăila, între staţiile Vădeni şi Baldovineşti, s’a rupt în două rămânând pe linie jumătate din garnitură. Trenul accelerat 812, Trancu-Iaşi, plecând regulat spre Vădeni, a ajuns această jumătate de garnitură de tren de marfă producându-se o ciocnire violentă. Din această cauză, ultimile două vagoane de raind, au fost distruse cu întreaga marfă ce conţineau. Circulaţia s’a reluat după trei ore şi jumătate. Cu acest tren accelerat urma să plece şi d-nii miniştrii cari au participat la congresul agriculture!. . S’a deschis o anchetă spre a se stabili răspunderile. ------xxoxx-- —0 0— D. C. Bucşan în inspects în Sémime D. C. Bucșan subsecretar de Stat al ministerului de Interne a plecat în Secuime pentru a cerceta doleantele exprimate de reprezentantul acestora în parlament și apoi va continua a face o anchetă administrativă în județele din Ardeal. — -----------— CUVÂNTUL" Primirea congresiştilor. La Mitropolie. Deschiderea congresului la Teatrul Naţional. Cuvântările IAŞI, 28. — Astăzi s’a deschis la Iaşi congresul studenţimii româno creştine din Întreaga ţară Participă peste 4000 de studenţi şi studente de la cele 4 centre universitare şi de la şcoalele speciale. Studenţii şi studentele au fost găzduiţi la căminuri şi în oraş. Deschiderea congresului După un tedeum oficiat la Mitropolie, mulţimea a trecut în sala de spectacole a Teatrului Naţional pus la dispoziţia congresului. In sală se aflau d-nii profesori A. C. Onza, Bacaloglu, Artur Sion, Fedeleş,Florin Sion, preoţii Valeriu Iordăchescu, Vasilevschi şi un mare număr de ofiţeri, avocaţi, preoţi şi cetăţeni ai oraşului. Pe scenă se afla comitetul general al Uniunei Studenţilor din România şi reprezentanţii centrelor universitare. _D. O. DANULESCU, preşedintele Uniunei naţionale a studenţilor creştini din România declară deschis congresul studenţesc. După ce citeşte telegrama d-lui ministru Petrovici, care regretă că nu poate lua parte la congres, rector P. Bogdan a spus că ministrul "instrucţiunii a însărcinat să-l reprezinte la deschiderea acestui congres Munca, cultura, ordinea iată cele trei pârghii ce vor contribui la înălţarea neamului printre celelalte neamuri care în credinţa nestrămutată a omenirii neamului nostru, urez tinerimii universitare întrunită în congres din toate unghiurile ţării, încă odată bun venit şi activitate rodnică pentru slava lui Dumnezeu şi înălţarea neamului. D. TUTOVEANU din partea municipiului Iaşi aduce salutul său congresului. D sa face un istoric al evenimentelor mai însemnate petrecute în capitala Moldovei şi mai ales în vremea războiului. .... . Cuvântarea preşedintei"! Pritanii studenţilor D. DANULESCU, Preşedintele Uniunei naţionale a studenţilor din România, spune că în epoca de închegare, de frământare, de pregătire pentru viaţa culturală naţională, studenţimei îi lipsea un organ de coordonare a muncii. Din această necesitate, la 11 Februarie 1924 a luat naştere Uniunea studenţilor din România. Studenţimea exprimă d-nui prof. A. O. Cuza sentimentele ei de gratitudine pentru lupta românească ce totdeauna a arătat studenţilor Mulţumeşte profesorilor ce înţeleg şi sprijină şi autorităţilor cari au dat un nepreţuit concurs. D. ILIE GARNEAŢA, preşedintele centrului studenţesc Iaşi salută pe congresişti în numele studenţimei ieşene D. FARASCHIV ANGHELESCU, preşedintele centrului Bucureşti, salută în numele Centrului Bucureşti , toată studenţimea adunată la congresul general din Iaşi. D. NOVEANU, preşedintele centrului «Petru Maior» din Cluj, aduce salutul ardelenilor. D. FOTIADE aduce salutul studenţimer Timişorene. D. IONAŞ preşedintele centralei Oradea aduce salutul studenţimii orădane. D. CURELEANU a vorbit din partea deraţiei studenţimii Oltene. D. preşedinte DANULESCU dă cuvântul d-lui Tudose Popescu, care vorbeşte în numele studenţilor naţionalişti din Cernăuţi . TUDOSE POPESCU spune că aduce salutul muncii unei mici părţi a studenţimii din Cernăuţi, care a dus o luptă dârză pentru revendicările naţionale. D. NARTI preşedintele soc. «Macedo- Române» aduce salutul studenţilor români din Macedonia. D. FLORESCU vorbeşte în numele soc. studenţilor timoceni şi spune că pe valea Timoratei şi în Serbia trăesc peste 500 mii de români, cari cu toate vicisitudinile timpurilor au putut să-şi păstreze limba şi obiceiurile lor. CHIRILOV VASILE, preşedintele studenţilor basarabeni de la Chişinău, vorbeşte în numele studenţilor basarabeni, al căror suflet vibrează cu aceiaş dragoste ca atunci când s’a hotărât la Chişinău, măreţul act de unire al Basarabiei, cu patria mumă. Ţine să vestejească actul acelor studenţi basarabeni cari nu vor să participe la lucrările congresului şi asigură că adevărata studenţime creştină basarabeană este cu tot sufletul alături de toţi congresiştii. D. preşedinte DANULESCU propune ca preşedinte de onoare al congresului pe d. prof. A. C. CUZA, care este ridicat pe sus şi aşezat în scaunul preşidenţial în mijlocul unei însufleţiri generale. Cuvântarea d-lui A. C. Cuza D. prof. A. C. CUZA mulţumeşte foarte emoţionat şi spune că se simte mişcat de marea cinste ce i se face, de a fi proclamat preşedinte de onoare al unui aşa de important act. Salut cel mai vechi drapel universitar, înfiinţat în 1855 al facultăţii de drept din Iaşi, al cărui ilustru reprezentat a fost Simion Barnuţiu, care a fost făuritorul acelei doctrine care a călăuzit pe românii din Ardeal la 1848 şi care ne călăuzeşte şi pe noi astăzi. Şi nu este o simplă întâmplare, că este aci şi drapelul Universităţii din Cluj, pe care străluceşte cu o mândrie Svastica noastră. In acest local al teatrului Naţional s’a ţinut la 1909 primul congres studenţesc. Studenţimea reprezintă corpul viitorilor conducători ai ţării. Eu ştiu cu câte greutăţi materiale aveţi de luptat şi de cât eroism este capabil întregul corp sufletesc. S’a servit cu formula simplistă: studenţii la carte. Dar ce este cartea, decât posibilitatea de cunoaştere deplină a organelor la depositarea lor. Aşadar ideea conducătoare este ideea naţionalităţii, a doua este ideea creştină. Ideea naţională cuprinde o întreagă doctrină, a naţiei ca fiinţa chemată să se desvolte pe toate ţărmurile de activitate ale unei ţării. Generaţia mea a relaizat şi unirea tuturor românilor sub M. S. Regele Ferdinand. Să zicem din toată inima să trăiască M. S., Regele Ferdinand. (Aplauze frenetice). Ni s’a spus că suntem leneşi. Nu-i adevărat Progresul realizat în ţară dovedeşte contrariul, cum de pildă e armata noastră care face fala şi siguranţa ţării. Noi suntem un popor înzestrat cu genul politic, pentru că poporul nostru nu s’a lăsat influenţat de nimeni şi de nimic şi şi-a continuat munca cinstită pentru consolidarea vieţii lui sociale In timp ce noi luptăm pentru emanciparea politică şi culturală, s’a strecurat în mijlocul nostru tiptil neamul evreesc, cerând o bucată de pâine, cu garafa de rachiu subsuoară. Umilinţa şi bunătatea noastră ne-a făcut să-i îngăduim. Dar aceştia au pus stăpânire pe aproape toate ramurile de activitate. De aceia datoria dv. este ca să apăraţi cultura naţională primejduită, manca şi avuţia românească care trebue să slujească numai româneşte. Oraşele nu ne mai aparţin, ele sunt înstrăinate şi acestea vor da clasa conducătoare de mâine a poporului român. Noi dorim să determinăm un curent pentru apărarea culturii naţionale primejduite, iar dvs. trebue să luptaţi pentru promovarea intereselor neamului nostru. Lupta care s’a început la 1901,se va continua în generaţiile viitoare până la rezolvirea întreagă, definitivă a problemei naaţionle. D. Cuza citeşte o telegramă din partea d-lui prof. Găvătiescu, care regretă că nu poate participa la congres şi scrisoarea episcopului Lucian. Secretarul general citeşte telegrama trimisă M S. Regelui care e următoarea: «Studenţimea română creştină întrunită în congres general depune la picioarele Tronului devotamentul ei sincer urând Maiestăţii Voastre mulţi ani întru fericirea neamului românesc». S’au mai trimis telegrame patriarhului Miron, generalului Averescu şi dlui Octavian Goga. Se citesc telegramele primite. Se constitue biuroul şi se închide şedinţa, la orele 11-2 d. a. • După amiază se face vizitarea oraşului iar seara a avut loc un festival în sala «Muzică şi sport». Şedinţa de Luni a Congresului- Congresul s-a, deschis la orele 9 jumătate, prezidând d. Vinulescu. " D. Sava (laş) a raportat asupra organizării de după război a studenţimii şi a pomenit evenimentele la care a participat studenţimea ieşeană D-sa a pomenit de Corneliu Codreanu şi de fostei prefect de poliţie Manciu şi a elogiat pe Corneliu Codreanu pentru actul său. D. Sava descrie apoi activitatea studenţimii ieşene. A luat apoi cuvântul d. Ion Georgescu (Bucureşti). Oratorul a complectat relaţiunile d-lui Sava, spunând că ar fi fost mai bine ca d Sava să fi vorbit de activitatea întreagii studenţimi. .Deoarece Sava a vorbit numai de studenţimea ieşeană, d. Georgescu vorbeşte despre activitatea studenţimii din Capitală. ’ D. doctorand DANIŢA (Bucureşti vorbeşte despre activitatea studenţimii pe tărâmul cultural şi despre lupta pe cum a dus-o pentru revendicările studenţeşti. In acelaş sens a vorbit şi d. TITU CURELEANU, preşedintele societăţii studenţilor în medicină din Bucureşti. A vorbit apoi d PARASCHIV ANGHELESCU, preşedintele centrului studenţesc din Bucureşti. D-sa descrie istoricul mişcărilor studenţeşti, relevând lupta dusă de studenţimea creştină pentru apărarea interelor sale ,şi îşi exprimă încrederea că studenţii îşi vor face datoria şi pe viitor Arătând ce s’a făcut în alte ţări pentru împiedicarea unei atari inundaţii de străini, d. Lorin Popescu a amintit despre nepăsarea guvernanţilor noştri. D. Lorin Popescu a fost feleitat în congres de d. profunza, care a propus tipărirea studiului citit. In urma acestora studenţimea a votat în unanimitate legiferarea numerosului clausus. In acest timp şi-a făcut intrarea în sală primarul Iaşilor, d. Petrea. D. A C. CUZA salută pe d Petrea vorbind despre dânsul elogios şi propunând să fie primit ca membru onorific al Uniunei Naţionale a studenţilor creştini. Congresul adoptă propunerea ovaţionând. Şedinţa a luat sfârşit la ora 1. După masă a avut loc o procesiune la Teiul lui Eminescu din grădina Copouunde s’a pus o placă comemorativă. D. prof. A. O. Cuza şi mai mulţi studenţi auluat cuvântul, vorbind despre recunoştinţa pe care o datorează poporul român marelui poet. Studenţimea a cântat poezii de Eminescu. Ieri după amiază urma să aibă loc în Aula Universităţii dn Iaşi continuarea congresului studenţesc. Din cauza unor neînţelegeri’--- asupra cărora vom reveni mâine cu amănunte — şedinţa aceasta a congresului nu s’a putut ţinea. Precizăm deocamdată că e vorba de neînţelegeri între studenţii bucureşteni şi cei ieșeni. Aseară a avut loc un festival în sala Sidol. Oferta Aranjamentele realizate Importanţa conferinţei feroviare de la Bucureşti nu va scăpa, desigur nimănui. Circulaţiunea produselor de export din ţările Europei Centrale, a fost cu mult îmbunătăţită, realizându-se traficuri directe şi pe cât posibil rapide. Trenurile a căror circulaţiune a fost aranjată sunt următoarele: Un tren Trieste-Viena, cu legături de la Pragersko şi Bruck. Un tren Keckskemet-Lwow-Kracovia, cu legături de la Saligozavian, Gyöngyös, Eger şi Miskolcz. Un tren Gyongyos-Lanoczne-Sianky-Lworw, cu legături de la Eger şi Cop. « Un tren Szeged-Kecşkemet-Zahony-Lwow, nn tren de mare viteză O- sijek-Viena. Un tren Neapole-Viena-Praga, cu legătură de la Zeltweg şi Neustadt. Toate acestetrenuri se intitulează trenuri de mare iuţeală. Trenuri de mică iuţeală au fost stabilite între: Viena-Trieste, cu legături de la Strasshof, Oficina şi Hrusovany, Sanov, Presov-Trieste cu legături de la Str. Pietra, Kiraikaza, Bratislava şi Stadlau. Delegaţii Austriei, Iugoslaviei şi Cehoslovaciei au părăsit azi ţara prin Constanţa, plecând în escursie cu vaporul «Principesa Maria», al serviciului maritim român, la Constantinopol. Restul delegaţiunilor au plecat în tarile respective. As la i Mu IM n ştii Ziua“a”vila# Eri dimineaţa conferinţa trenuri- Dev. N. Vest-Trieste-Strasshofm Glandorf-Torvislo-Trieste, CU legături la Pantheria-Budelovice-Trieste cu legături de la Glaudorf şi Pontelobo-Budapesta-Trieste şi înapoi, cu lor internaţionale directe de marfă şi-a încheiat lucrările, D. IOSIF HULA, primul delegat al Cehoslovaciei, a mulţumit în nr. __________ mele tuturor delegaţiunilor străine ,legături de la St. Pietra pentru primirea călduroasă ce li s’at Bucureşti-Belgrad-Trieste eu refăcut în România, gaturi de la Prijedor şi Bjelovar. Vom duce eu noi, a spus d-sa, a) Prerov-Zagreffi-Belgrad, cu legătură nuntirile cele mai frumoase despre ospitalitatea românească. D. ING. CEZAR MEREUTA, subdirector general al cfr. a răspuns în numele administraţiei drumului nostru de fer, aducând elogii misiunilor străine cari au realizat în chip strălucit toate dezideratele supuse desbaterilor conferinţei. Au mai vorbit d. GUARDAMAGNA, delegatul Italiei şi IOSIF MEYER primul delegat al Austriei. Viitoarea conferinţă S’a stabilit în mod definitiv ca viitoarea conferinţă a trenurilor internaţionale directe de marfă să se ţie la Budapesta, în cursul anului 1927. * Ratificările hotărârilor luate la Bucureşti se vor face într’o conferinţă specială, ce se va ţine la Viena în prima săptămână a lunei Martie, din anul viitor, de la Velenîce. Prerov-Buchs, cu legături de Bratislava şi Hall. Budejovice-Buchs, cu legătură de la Hall, Ostrava-Donawitz. Bucureşti- Arad-Kiralhaza-PragarViena— Buchs-Pathau, cu legătură de la Zilina-Trieste-Viena. Trieste-Breclav- Krakovia, cu legături de la Stadlau şi Strasshof. Neapole şi Trieste-Praga şi Breclav, cu legături de la Vilna şi Viena. Buchs-Budejovile cu legături de la Verona şi Balzano. Trieste-Zalog-Bucureşti, cu legături de la Vincoxe. Prijedov-Reşiţa- Dej-Kikinda - Zemun-Maribor-Praga-Breclav-Buchs, cu legături de la Prijedov, Bjelovar, Bruck, Selzthal, Neustadt şi Simering. Zemun-Jesenioe-Praga-Buchs-Tari brod-PragarPadmokly, eu legături de la Kikinda, Djevdjeli, Breclav, Kolin şi Mlcolcz Keckskemet-Praga- Podmokly. Bucureşti-Lokoskaza-Praga, cu legături de la Miscolcz, Eger, Gyöngyös, Szob şi Komanom. Budapesta-Viena-Praga cu legături de la Moson, Hegyes, Nalom, Pettezalka, Breclav, Simering, Hludenz şi Linz. Budapesta-Passau-Budapesta- Graz Viena-Praga-București-Jugoslavia. Budapesta-Praga-Susak-Fitame — Split-Prijedov-Susak-Fiume - Split* Gyenkenyes-Nagykanisza * Praga - Viena. Prijedov-Ozd-București-Polonia —■* Praga-Viena. Polonia-Praga-Viena- Viena-Buchs-Praga-Polonia-București, Podmokly-Bohumin-Halmei-București, Decin-Satov-Viena. Viena-Satov- Decin-Padmokly-Viena - Fiume-Pardubice. Şedinţa de datei permanente a Municipiului Trei funcţionari de la Sectorul IV (Verde) trimişi în faţa consiliului dedisciplină. Bugetul primăriei se va spori cu 720 milioane. Membrii delegaţiei permanente a municipiului Capitalei s’au întruniteri dimineaţă în şedinţă publică sub preşedinţia d-lui prof. Anibal Teodorescu, primarul Capitalei. S-a adus la cunoştinţă trimiterea în faţa comisiei de disciplină a trei funcţionari superiori ai primăriei sectorului de verde, cari au indus în eroare pe d. dr. Lupu. Se comunică apoi delegaţiei că prin repartizarea de către nr. de finanţe a cotei adiţionale, Primăria îşi va spori bugetul cu 720 milioane lei. Examinând viitorul buget, delegatul financiar Georgescu, cere să se precizeze situaţia a 256 funcţionari suplimentari întrucât altfel se grevează bugetul. Iau parte la această discuţie d-nii Anibal Teodorescu şi dr. Costinescu. D. col. S. Rădulescu, primarul sec. de albastru, depune bugetul acestui sector. Se discută apoi chestiunea căminurilor studenţeşti. D. Barbu Dumitrescu referă asupra cererii soc. SMC privitoare la anularea impunerii de 3.200.000 lei provenită din împrumutul acordat de primărie pentru pavarea hipodromului de la Floreasca, crede că cererea se poate satisface. Delegaţia aprobă. Şedinţa a fost ridicată la orele 1 jum. d. a. Şedinţa Consiliului comunal al sectorului II negru Discuţia bugetului viitor Consiliul comunal al sectorului II (negru) s’a întrunit ori seară în şedinţă publică, sub preşedinţia d-lui primar D. Grozdea. S’a pus pe ordinea de zi discuţi lmnea generală la buget. Primarul arată că s’a cerut guvernului să dea anual municipiului 50 de milioane pentru cheltueli de reprezentare din taxele fondului comunelor. Bugetul se cifrează la venituri la 58. 641.000. D. V. Madgearu cere amânarea discuţiei, pentru a se putea studia proectul de buget. Anunţă că în caz contrar nu va lua parte la discuţie. In acest sens mai vorbesc d-nii Marius Velescu, avocat, dr. Scurtopol şi D. Niculescu-Ritz. Discuţiunea bugetului va continua în şedinţa viitoare. ---------conte»-------- HIPPISM FLOREASCA - ZIUA II-a Reuniunea de iarnă (trap) Duminecă 28 Noembrie 1926 Faţă de succesul obţinut Duminecă se poate conta foarte serios pe această reuniune de iarnă pentru organizarea curselor de trap, şi nu putem decât felicita pentru această bună idee avută de comitetul societăţii «Suie». Nu e mai puţin adevărat că d-nii driveri să caute a alerga call corect spre a nu se vedea la un moment dat huiduiţi. REZULTATUL TECHNIC PR. FANNY W.: 1) Secveni, 2) Cocheta, 3) Electrica, T. C.: 68, 13,12,11. PR. BLUE DAWN : 1) Pădurar, 2) Samum, T. C.: 14, 12, 27. IDEM (I. II): 1) Garoafa, 2) Jupâneasa. T C. : 23 17 14. PR. ERNEST AXTELL: 1) Alfred, 2) Volşeleniţa. TC : 85, 85, 29. PR. KINNEY : 1) Valomaş, 2) Hârtop, 3) Domnişoru. T. C.: 15, 19, 22. PR. BLUE DAWN (r. HI) ; 1) Pă durar, 2) Badea Teu, 3) Garoafa. T. C.: 26, 13, 16, 13. PR. TORFY : 1) Prlsaca, 2) Hotar. T. C.: 25, 14, 16. PR. THE CHORUS GIRL: 1) Jar, 2) Zaporojeţ. T. C.: 17,13, 13. »ife« Două sate (în Bihor se încaeră pentru pământ — Au mai fost mulţi răniţi — Locuitorii din comunele Sân-Nicolae şi Bărăcani din plasa Cefa (jud. Bihor) s’au răsculat unii împotriva altora, pentru un litigiu de pe urma reformei agrare. Lupta între cele două comune a fost sângeroasă, terminându-se cu biruinţa locuitorilor din Bărăoani, care au rănit mai mulţi locuitori -din Sân-Nicolae. Jandarmii au intervenit abia după sfârşitul luptei. Restul beligeranţilor aproape toţi bărbaţii celor două comune au fost duşi la parchetul din Oradea-Mare, pentru mutricţie. --------pe fire pe------