Cuvântul, decembrie 1926 (Anul 3, nr. 625-648)

1926-12-01 / nr. 625

2 Congresul meseriilor i­ninu­lgi intra ZIUA I-a Duminecă la orele 10 s’a deschis. In sala «Teatrului Popular» din Capitală marele congres al meseriaşilor din în­treaga ţară. Scopul convocărei acestui congres a fost de a se stabili principii­le călăuzitoare pentru întocmirea legei de unificare şi organizare a meseriilor Congresul s-a deschis în prezenţa d-lui Dr. Trancu-Iaşi, ministrul muncii. Chestiunile puse în desbaterile con­gresului au fost: problema uceniciei, examinarea şi calificarea lucrătorilor şi meşterilor, condiţiunile în care se poate deschide un atelier, controlul me­seriilor, învăţământul pentru ucenici şi lucrători, căminuri pentru ucenici, in­stituţii pentru protecţia meseriilor şi mijloace pentru propăşirea lor, introdu­cerea profesiilor comerciale în legea meseriilor.­­ Cuvântarea d-lui minis­tru al muncii D. Gr. Trancu-Iaşi salută pe nume­­roşii congres­işti, spunând că meseria­şul va fi pe viitor pârghia statului afirmă că faţă de acest rol se va ocu­pa de modificarea ligelor meseriilor de unificarea lor şi de soluţionarea pro­blemei creditului pentru mica industrie. „ Trancu-Iaşi spune că a convocat acest congres pentru a se consulta asu­­­pra legilor ce pregăteşte şi asupra pro­blemelor muncitoreşti ce î l preocupă şi car­ sunt: garantarea dreptului micu­lui industriaş faţă de furniturile de Stat, asigurarea plăţii muncii efectuate, etc. Mai salută congresul: d-nii: lup Ste­iiem, în numel ministerului de instruc­ţie; dr. Kaminsky, în numele d-lui mi­nistru Lupaş, jocar din partea învăţă­mântului muncitoresc; d-na Calipso Botez din partea consiliului naţional al femeilor române; d. Pop, deputat; d." Iosif Sanilor, în numele partidului ma­ghiar; d. inginer Strat­escu, în nu­mele «Asociaţiei Generale a Ingineri­lor»; d. Balaş, Stavri­ Cunescu, D. R Ioaniţescu, etc. D. VULPE (Timişoara) arată trecu­tul plin de greutăţi al meseriaşilor ro­mâni în timpul dominaţiunei maghia­re. Spune că ne trebue o muncitorime bine organizată şi care să nu depindă de nici o internaţională. D. D. P. NICULESCU-RITZ în nume­le Camerei de comerţ din Capitală a­­rată că această instituţie a dat de pa­tru ani încoace 40 la sută din venitul ei pentru cultivarea tineretului comer­cial. Cere ca în legile ce se vor face să se condiţioneze şi situaţia patronu­lui şi a salariatului. Mai vorbesc d-nii Mărgărit (Iaşi), Moldoveanu (Cluj), Bănulescu (Pucioa­sa),­­ Costescu (Bucureşti), Th. Iones­­c­u (Bucureşti), Laţca (Sighişoara), Pan­ou (Iaşi), Crăciun (Mediaş), C. Mihă­­ilescu (Bucureşti) şi C. Niculescu (Bu­cureşti). D. ing. Stavri Cunescu spune că de ob­­servaţiile formulate se va ţine seamă la alcătuirea autoproeetului de cod al muncii. La ora 1 se ridică şedinţa. După amiază congresul a lucrat in secţiuni la şcoala «demenţii» din str. C A. Rosetti. Ziua a II-a Şedinţa de dimineaţă Se deschide la orele 1o, în sala «Tea­trului Popular» sub preşedinţia d-lui Gr. Trancu-Iaşi, ministrul muncii. Intrându-se în ordinea de zi s-a început citirea rezoluţiilor asupra rapoartelor discutate în secţiuni. D. AL. DUMITRIU citeşte rezolu­ţiile asupra chestiunei uceniciei. Se iau apoi în d­iscuţie rezoluţiile ad­mise în secţiuni asupra chestiunei «Ca­lificarea şi perfecţionarea profesională». D. ing. M. Lorenţi dă citire acestor rezoluţii. D. prof. RADULESCU-MOTRU, se­nator, îşi exprimă satisfacţia că prin îndrumările pe care un ucenic le ca­pătă în şcoală devine un bun lucrător care poate aduce foloase reale ţării. In primul rând ministerul instrucţiu­nei trebue să dea un puternic sprijin pentru crearea de şcoli unde ucenicul să capete îndrumări asupra profesiunei pentru care au inclinaţiuni. Evidenţează necesitatea înfiinţării de biblioteci pen­tru ucenici, lucrători şi meşteri, unde prin acţiuni să-şi mărească capitalul de cunoştinţi în legătură cu profesiunea şi industria în general. Şedinţa de după amiază Prezidat de,ministru Tranen,Iaşi. S’au discutat rezoluţiile adoptate în secţiuni la care s’au făcut nu­meroase observaţiuni de către con­­gresişti. « După epuizarea ordinei de zi con­gresul a fost închis la orele 7 seara. Siiiinlil A Uki Ii üli (;noi in^vW mascaţi atac* locuinţa d-lui Grunberg din strada Democraţie*. Jefirrea. Sechestrarea. Lupt* cu tanditii. A’arm?. Şeful biroului Fiducitatea rănit. Autorităţile la fata locului Galati, 29. —Cinei indivizi mascaţi fl înarmaţi au atacat aseară familia Grünberg din strada Democraţiei, pe când aceasta lua masa cu soţii Bizancea şi ziaristul Leonescu. Ban­diţii i-au legat pe comeseni burduf­aoi i-au transportat în se­ra de baie, apoi au legat-o în bucătărie pe ser­vitoarea Iulişca şi au început ope­raţiile. Neputând sparge casa de bani, au luat bijuteriile familiei.­­ Operaţiile au ţinut un ceas de vre-­ me, pe întuneric. La plecare bandiţii au fost observaţi de şeful de con­trol de la Fiducitatea, Herman Schultz, care a tras asupra lor două focuri. Bandiţii au răspuns deschi­zând un viu foc de revolvere şi ră­­nindu-i. Dându-se alarma au sărit vecini cât şi sergenţii din posturile vecine începându-se o adevărată goană după bandiţi. Datorită, însă întunericului ban­diţii au reuşit să se facă nevăzuţi. Imediat s’au adus doi medici cari au dat primele ajutoare d-nei Grun­berg, a cărei stare după cât pare necesită serioase îngrijiri In interesul cercetărilor servi­toarea Iulişca a fost condusă la po­liţie pentru a da lămuriri. NOUI AMĂNUNTE Brigada specială de siguranţă cu întreg aparatul poliţienesc şi două companii din regimentul 11 Siret, în frunte cu d. prim-procuror Pa­­raschivescu şi d. comandor Oprişan prefectul de poliţie, a făcut azi noapte în cartierul Bădălan. Fa­brica Foresta cât şi în dormitoarele lucrătorilor acestei fabrici au fost înconjurate de trupe militare, în care timp agenţii brigăzei de sigu­ranţă făceau arestările celor găsiţi cu actele în neregulă. Niciunul nu avea voe să părăsească zona încer­cuită, fără să treacă prin acest triaj. Concomitent cu această descinde­re s’a mai făcut razie în cartierele Lozoveni, Războeni şi Cărămidari. S’au făcut peste 200 de arestări din care 20 sunt foarte suspecte. A zi dimineaţă s’a făcut triajul rămânând 90 arestaţi dintre cari majoritatea sunt implicaţi în cri­me şi spargeri. Până în prezent nu s’a dat de ur­ma odioşilor bandiţi; se speră însă că în urma felului cum au început cercetările, în cel mult trei zile bandiţii vor fi arestate. Pe de altă parte d. Mihăilescu, primarul oraşului Galaţi a cerut te­le­grafic ministerului de interne să trimită urgent la Galaţi două com­panii de jandarmi pedeştri ca să facă paza în oraş. aceasta a dus la stăpânirea celor două fundamentale metode poziti­viste: observaţia şi experienţa. Fireşte, atât enunţările cât şi am­plificările pe cari le necesită schi­ţarea aspectelor spiritului european — s’ar putea continua. Ne oprim în­să aici. III Legătura organică, adâncă, dintre cele două mentalităţi, asiatică şi eu­ropeană — a încercat s’o împlineas­că Creştinismul. Vom vedea îndată dacă a izbutit sau nu. Ceea ce ni­ tre­buie să uităm, însă e faptul că legă­tura o încercaseră mult mai înain­te, religiile misterice şi întreg sinc­retismul alexandrian. Misterele or­­fice şi eleusinice — deşi dezvoltate independent de misterele orientale — introduseră totuş în viaţa sufle­tească greacă, o exper­enţă şi o dog­mă de esenţă asiatică. Pe lângă a­­ceasta — în veacurile când a răsă­rit şi s’a desfăşurat creştinismul primitiv, multe culturi orientale în­cepuseră a strânge credincioşi în Imperiul Roman. Cultul lui Tsis, al Cybelei, al lui Adonis — întâlniră multe simpatii printre cetăţenii ro­mani, chiar din Italia. Fără a mai pomeni de mitriacism, religia veni­tă din Persia, şi care a disputat atâ­tea decenii supremaţia creştinismu­lui. Legăturile între Asia şi Europa rămăseseră, însă, sporadice. Creşti­nismul primitiv încearcă suprema­ţia specificului asiatic asupra celui european — pe o linie largă. Creşti­nismul proclamă superioritatea va­lorilor spirituale asupra celor mate­riale. Neagă toate experienţele so­ciale pe cari le înduraseră Grlecia şi Roma. Dispreţueşte organizaţia, disciplina, autoritatea, armonia — cari­egau­ însăş temelia Imperiului Roman. Neagă valorile pământeşti — în nădejdea celor cereşti. In locul construcţiei grandioase care era Im­periul — aduce viziunea apocalipti­că a sfârşitului cosmic. In locul a­­moralei generale, sau moralei stoice — aduce profunda şi întunecata con­ştiinţă a păcatului. Aceasta era creştinismul primitiv, de un misticism exaltat — asemenea multor secte orientale — frenetic, predicând renunţarea, cu ochii în­dreptaţi către cer, aşteptând în fie­ce clipă sfărâmarea definitivă şi ju­decata din urmă. De aceia a întâlnit creştinismul o atât de cruntă perse­cuţie din partea populaţiei şi auto­rităţilor Ime­riului. Era însăşi e­­xistenţa­ Statului în joc. Predomina­rea creştinismului — ar fi adus rui­na Imperiului şi a întregei civili­zaţii europene. Dar n’a fost astfel. Izbânda a câş­tigat-o creştinismul, dar nu creşti­nismul primitiv, asiatic, apocaliptic care transformă societatea într’o co­munitate de anahoreţi exaltaţi — ci un creştinism purificat adaptat spi­ritului european. Plecat din Iudeea, creştinismul a suferit cel dintâi contact cu spiritul european în Sf. Pavel: filosof­ia greacă. Influenţa filosofiei greceşti a fost tot mai pre­cumpănitoare în dezvoltarea creşti­nismului. Ea i-a dat o dogmă — ceea ce la depăr­tat cu un larg pas de Asia, continentul anarhiei lăun­trice. Dar nu numai atât. Pe lângă pro­funda schimbare adusă de discipli­narea experienţei religioase şi con­centrarea ei în dogmă — creştinis­mul, intrând în tradiţia romană, a căpătat o rodnică şi desăvârşită funcţie socială. Valorile pământeşti au început a câştiga tot mai depli­nă supremaţie. Creştinismul şi-a pierdut, astfel, şi ultima sa reminis­cenţă asiatică. S’a europenizat. Supremaţia spiritului asiatic asu­m­a celui european, — n’a izbutit, nici armonizarea lor. Rezultă de aici că e exclusă o contopire spiri­­tuală între Orient și Occident? Pro­blema e prea complexă pentru a o rezolva în câteva rânduri. Dar vom reveni. Mircea Eliad cîî»—-— IN CHESTIA (Continuare din pag. I) lor 8 ani de studii secundare. Ce fel de studii s’au făcut în acest timp e indiferent aproape. In Germania sunt acceptaţi la inginerie chiar absolvenţii secţiei clasice de la noi. Sunt pentru aceasta inginerii din Germania mai lipsiţi de pregătire? De ce nu s’ar lăsa şi la noi studen­tului, libera alegere şi­­ responsa­bilitatea î­­n speţă, chestiunea ar fi mai simplă încă. Teologii nici nu cer dreptul de a se înscrie la facultatea de litere cu seminariul, ci cu licen­­ţa în teologie. Garanţiile de serio­zitate cresc deci prin aceasta în chip simţitor. Se opune ceva la admite­rea acestor cereri ale studenţilor noştri teologi . Nu cred. Am mai degrabă impresia că chestiunea nu a fost expusă şi nu a fost discutată complect să se facă deci în congresul de la Iaşi, şi sunt sigur că nimeni nu va ocoli o so­­luţie echitabilă. Mae Ionescu Adunarea generală a sa­lariaţilor şi pensionarilor publici din Ardeal la Sibiu Sibiu­ — Duminică, 28 Noembrie 1926, a avut loc la Sibiu adunarea generală salariaţilor şi pensionarilor publici din Ardeal, la care au participat şi dele­gaţi din Bucureşti. Adunarea generală a fost prezidată de d-l Timoteiu Popoviei care a insistat asupra foloaselor organizării economice, neutru îmbunătăţirea soartei salariaţi­lor publici. Arată cum asociaţia profesorilor a îm­brăţişat de la început mişcarea subscriind fiecare câte 50 acţiuni şi cum rămâne acum ca şi ceilalţi salariaţi să ia exem­­plu şi să continue. D. I. CLINCIU, arată cum a avut în­trevederi cu diferiţi reprezentanţi ai gu­vernului ţării, şi cum în genere a fost bine primită ideia acestei Bănci Se cere însă adăogit d-sa, că în pri­mul rând, să se ataşeze cât mai curând toţi salariaţii şi pensionarii publici. In acţiunea acestei Bănci, pentru ca atât creditul străin, pe care-1 vom aduce pen­tru chestiunea construirii de locuinţe cât şi înlesnirea guvernului, să ştie că se lucrează pentru marea majoritate a salariaţilor şi pensionarilor publici din Ţara Românească Vorbeşte apoi despre rostul băncii , profesor Iacobescu. După discuţiunile cari au avut loc s’a votat o moţiune în care sunt specifica­te doleanţele salariaţilor ce vor fi pre­zentate guvernului de o delegaţiune a funcţionarilor publici şi pensionari. --------m&eo-------­ Ciofii'i'pa dp fcwirî pe linia DraVa-Galeti Un tren de marfă se ciacnesta cu trenul accelerat Trancu-Iaşi Ut» tren de marfă,’ plecând din Bărboşi, la ora 5 d. a. cu 48 de va­goane spre Brăila, între staţiile Vă­deni şi Baldovineşti, s’a rupt în două rămânând pe linie jumătate din garnitură. Trenul accelerat 812, Trancu-Iaşi, plecând regulat spre Vădeni, a a­­juns această jumătate de garnitură de tren de marfă producându-se o ciocnire violentă. Din această cauză, ultimile două vagoane de raind, au fost distruse cu întreaga marfă ce conţineau. Circulaţia s’a reluat după trei ore şi jumătate. Cu acest tren acce­lerat urma să plece şi d-nii miniş­trii cari au participat la congresul agriculture!. . S’a deschis o anchetă spre a se stabili răspunderile. ------xxoxx--­ —0­ 0— D. C. Bucşan în inspects în Sémime D. C. Bucșan subsecretar de Stat al ministerului de Interne a plecat în Secuime pentru a cerceta dolean­tele exprimate de reprezentantul a­­cestora în parlament și apoi va con­tinua a face o anchetă administrati­vă în județele din Ardeal. — -----------— CUVÂNTUL" Primirea congresiştilor. La Mitropolie. Deschiderea congresului la Teatrul Naţional. Cuvântările IAŞI, 28. — Astăzi s’a deschis la Iaşi congresul studenţimii româno creştine din Întreaga ţară Participă peste­ 4000 de studenţi şi studente de la cele 4 centre universitare şi de la şcoalele speciale. Studenţii şi studentele au fost găz­duiţi la căminuri şi în oraş. Deschiderea congresului După un tedeum oficiat la Mitropo­lie, mulţimea a trecut în sala de spec­tacole a Teatrului Naţional pus la dis­poziţia congresului. In sală se aflau d-nii profesori A. C. Onza, Bacaloglu, Artur Sion, Fedeleş,­­Florin Sion, preoţii Valeriu Iordăche­­scu, Vasilevschi şi un mare număr de ofiţeri, avocaţi, preoţi şi cetăţeni ai o­­raşului. Pe scenă se afla comitetul general al Uniunei Studenţilor din România şi reprezentanţii centrelor universitare. _D. O. DANULESCU, preşedintele U­­niunei naţionale a studenţilor creştini din România declară deschis congresul studenţesc. După ce citeşte telegrama d-lui mi­nistru Petrovici, care regretă că nu poate lua parte la congres,­­ rector P. Bogdan a spus că ministrul "instruc­ţiunii­­ a însărcinat să-l reprezinte la deschiderea acestui congres Munca, cultura, ordinea iată cele trei pârghii ce vor contribui la înălţarea neamului printre celelalte neamuri care în credinţa nestrămutată a ome­nirii neamului nostru, urez tinerimii universitare întrunită în congres din toate unghiurile ţării, încă odată bun venit şi activitate rodnică pentru sla­va lui Dumnezeu şi înălţarea neamului. D. TUTOVEANU din partea munici­piului Iaşi aduce salutul său congresu­lui. D sa face un istoric al evenimente­lor mai însemnate petrecute în capitala Moldovei şi mai ales în vremea războiu­lui. .... . Cuvântarea preşedintei"! Pritanii studenţilor D. DANULESCU, Preşedintele Uniunei naţionale a studenţilor din România, spune că în epoca de închegare, de fră­mântare, de pregătire pentru viaţa cul­turală naţională, studenţimei îi lipsea un organ de coordonare a muncii. Din această necesitate, la 11 Februa­rie 1924 a luat naştere Uniunea studen­ţilor din România. Studenţimea exprimă d-nui prof. A. O. Cuza sentimentele ei de gratitudine pen­tru lupta românească ce totdeauna a arătat studenţilor Mulţumeşte profeso­rilor ce înţeleg şi sprijină şi autorită­ţilor cari au dat un nepreţuit concurs. D. ILIE GARNEAŢA, preşedintele centrului studenţesc Iaşi salută pe con­­gresişti în numele studenţimei ieşene D. FARASCHIV ANGHELESCU, pre­şedintele centrului Bucureşti, salută în numele Centrului Bucureşti , toată stu­denţimea adunată la congresul general din Iaşi. D. NOVEANU, preşedintele centrului «Petru Maior» din Cluj, aduce salutul ardelenilor. D. FOTIADE aduce salutul studenţi­­mer Timişorene. D. ION­AŞ preşedintele centralei Ora­dea aduce salutul studenţimii orădane. D. CURELEANU a vorbit din partea deraţiei studenţimii Oltene. D. preşedinte DANULESCU dă cuvân­tul d-lui Tudose Popescu, care vorbeşte în numele studenţilor naţionalişti din Cernăuţi . TUDOSE POPESCU spune că aduce salutul muncii unei mici părţi a studen­ţimii din Cernăuţi, care a dus o luptă dârză pentru revendicările naţionale. D. NARTI preşedintele soc. «Macedo- Române» aduce salutul studenţilor ro­mâni din Macedonia. D. FLORESCU vorbeşte în numele soc. studenţilor timoceni şi spune că pe valea Timoratei şi în Serbia trăesc peste 500 mii de români, cari cu toate vicisitudinile timpurilor au putut să-şi păstreze limba şi obiceiurile lor­­. CHIRILOV VASILE, preşedin­tele studenţilor basarabeni de la Chişi­nău, vorbeşte în numele studenţilor basarabeni, al căror suflet vibrează cu aceiaş dragoste ca atunci când s’a ho­tărât la Chişinău, măreţul act de unire al Basarabiei, cu patria mumă. Ţine să vestejească actul acelor studenţi basarabeni cari nu vor să participe la lucrările congresului şi asigură că ade­vărata studenţime creştină basarabea­nă este cu tot sufletul alături de toţi congresiştii. D. preşedinte DANULESCU propu­ne ca preşedinte de onoare al congre­sului pe d. prof. A. C. CUZA, care e­­ste ridicat pe sus şi aşezat în scaunul preşidenţial în mijlocul unei însufle­ţiri generale. Cuvântarea d-lui A. C. Cuza D. prof. A. C. CUZA mulţumeşte foarte emoţionat şi spune că se simte mişcat de marea cinste ce i se face, de a fi proclamat preşedinte de onoare al unui aşa de important act. Salut cel mai vechi drapel universi­tar, înfiinţat în 1855 al facultăţii de drept din Iaşi, al cărui ilustru repre­zentat a fost Simion Barnuţiu, care a fost făuritorul acelei doctrine care a călăuzit pe românii din Ardeal la 18­48 şi care ne călăuzeşte şi pe noi astăzi. Şi nu este o simplă întâmplare, că este aci şi drapelul Universităţii din Cluj, pe care străluceşte cu o mândrie Svastica noastră. In acest local al teatrului Naţional s’a ţinut la 1909 primul congres stu­denţesc. Studenţimea reprezintă corpul viito­rilor conducători ai ţării. Eu ştiu cu câte greutăţi materiale aveţi de luptat şi de cât eroism este capabil întregul corp sufletesc. S’a servit cu formula simplistă: stu­denţii la carte. Dar ce este cartea, decât posibilitatea de cunoaştere deplină a organelor la depositarea lor. Aşa­dar ideea conducătoare este ideea naţionalităţii, a doua este ideea creş­tină. Ideea naţională cuprinde o întreagă doctrină, a naţiei ca fiinţa chemată să se desvolte pe toate ţărmurile de acti­vitate ale unei ţării. Generaţia mea a relaizat şi unirea tu­turor românilor sub M. S. Regele Fer­dinand. Să zicem din toată inima să trăiască M. S., Regele Ferdinand. (A­­plauze frenetice). Ni s’a spus că suntem leneşi. Nu-i adevărat Progresul realizat în ţară do­vedeşte contrariul, cum de pildă e ar­mata noastră care face fala şi siguran­ţa ţării. Noi suntem un popor înzestrat cu genu­l politic, pentru că poporul nostru nu s’a lăsat influenţat de nimeni şi de nimic şi şi-a continuat munca cinstită pentru consolidarea vieţii lui sociale­ In timp ce noi luptăm pentru eman­ciparea politică şi culturală, s’a strecu­rat în mijlocul nostru tiptil neamul e­­vreesc, cerând o bucată de pâine,­ cu garafa de rachiu subsuoară. Umilinţa şi bunătatea noastră ne-a făcut să-i în­găduim. Dar aceştia au pus stăpânire pe aproape toate ramurile de activita­te. De aceia datoria dv. este ca să apă­raţi cultura naţională primejduită, man­ca şi avuţia­ românească care trebue să slujească numai româneşte. Oraşele nu ne mai aparţin, ele sunt înstrăinate şi acestea vor da clasa con­ducătoare de mâine a poporului ro­mân. Noi dorim să determinăm un curent pentru apărarea culturii naţionale pri­mejduite, iar dvs. trebue să luptaţi pentru promovarea intereselor neamu­lui nostru. Lupta care s’a început la 1901­,­se va continua în generaţiile viitoare până la rezolvirea întreagă, definitivă a pro­blemei naaţionle. D. Cuza citeşte o telegramă din par­tea d-lui prof. Găvătiescu, care regretă că nu poate participa la congres şi scrisoarea episcopului Lucian. Secretarul general citeşte telegrama trimisă M S. Regelui care e următoa­rea: «Studenţimea română creştină întru­­nită în congres general depune la pi­cioarele Tronului devotamentul ei sincer urând Maiestăţii Voastre mulţi ani în­­tru fericirea neamului­ românesc». S’au mai trimis telegrame patriarhu­lui Miron, generalului Averescu şi d­­lui Octavian Goga. Se citesc telegramele primite. Se constitue biuroul şi se închide şe­dinţa, la orele 11-2 d. a. • După amiază se face vizitarea ora­şului iar seara a avut loc un festival în sala «Muzică şi sport». Şedinţa de Luni a Congresului- Congresul s-a, deschis la orele 9 jumă­tate, prezidând d. Vinulescu. " D. Sava (laş) a­ raportat asupra orga­nizării de după război a studenţimii şi a pomenit evenimentele la care a par­ticipat studenţimea ieşeană D-sa a pomenit de Corneliu­ Codreanu şi de fostei prefect de poliţie Manciu şi a elogiat pe Corneliu­ Cod­reanu pen­tru actul său. D. Sava descrie apoi activitatea stu­denţimii ieşene. A luat apoi cuvântul d. Ion Georgescu (Bucureşti). Oratorul a complectat rela­­ţiunile d-lui Sava, spunând că ar fi fost mai bine ca d Sava să fi vorbit de activitatea întreagii studenţimi. .De­oarece­­ Sava a vorbit numai de stu­denţimea ieşeană, d. Georgescu vorbeşte despre activitatea studenţimii din Ca­pitală. ’ D. doctorand DANIŢA (Bucureşti vor­beşte despre activitatea studenţimii pe tărâmul cultural şi despre lupta pe cum a dus-o pentru revendicările studenţeşti. In acelaş sens a vorbit şi d. TITU CURELEANU, preşedintele societăţii stu­denţilor în medicină din Bucureşti. A vorbit apoi d PARASCHIV AN­­GHELESCU, preşedintele centrului stu­denţesc din Bucureşti. D-sa descrie istoricul mişcărilor stu­denţeşti, relevând lupta dusă de studen­­ţimea creştină pentru apărarea intere­­lor sale ,şi îşi exprimă încrederea că studenţii îşi vor face datoria şi pe viitor Arătând ce s’a făcut în alte ţări pen­tru împiedicarea unei atari inundaţii de străini, d. Lorin Popescu a amintit des­pre nepăsarea guvernanţilor noştri. D. Lorin Popescu a fost feleitat în congres de d. prof­unza, care a propus tipărirea studiului­ citit. In urma acestora studenţimea a votat în unanimitate legiferarea numerosului clausus. In acest timp şi-a făcut intrarea în sală primarul Iaşilor, d. Petrea. D. A C. CUZA salută pe d Petrea vorbind despre dânsul elogios şi propu­­nând să fie primit ca membru onorific al Uniunei Naţionale a studenţilor creş­tini. Congresul adoptă propunerea ovaţio­nând. Şedinţa a luat sfârşit la ora 1. După masă a avut loc o procesiune la Teiul lui Eminescu din grădina Copou­­unde s’a pus o placă comemorativă. D. prof. A. O. Cuza şi mai mulţi stu­denţi au­­luat cuvântul, vorbind despre recunoştinţa pe care o datorează popo­rul român marelui poet. Studenţimea a cântat poezii de Eminescu. Ieri după amiază urma să aibă loc în Aula Universităţii dn­­­ Iaşi continuarea congresului studenţesc. Din cauza unor neînţelegeri’--- a­­supra cărora vom reveni mâine cu amănunte — şedinţa aceasta a con­gresului nu s’a putut ţinea. Preci­zăm de­ocamdată că e vorba de ne­înţelegeri între studenţii bucureş­­teni şi cei ieșeni. Aseară a avut loc un festival în sala Sidol­. Oferta Aranjamentele realizate Importanţa conferinţei feroviare de la Bucureşti nu va scăpa, desigur nimănui. Circulaţiunea produselor de ex­port din ţările Europei Centrale, a fost cu mult îmbunătăţită, realizân­du-se traficuri directe şi pe cât po­sibil rapide. Trenurile a căror circulaţiune a fost aranjată sunt următoarele: Un tren Trieste-Viena, cu legături de la Pragersko şi Bruck. Un tren Keckskemet-Lwow-Kraco­via, cu legături de la Saligozavian, Gyöngyös, Eger şi Miskolcz. Un tren Gyongyos-Lanoczne-Sian­­ky-Lworw, cu legături de la Eger şi Cop. « Un tren Szeged-Kecşkemet-Zaho­­ny-Lwow, nn tren de mare viteză O- sijek-Viena. Un tren Neapole-Viena-Praga, cu legătură de la Zeltweg şi Neustadt. Toate aceste­­trenuri se intitulea­ză trenuri de mare iuţeală. Trenuri de mică iuţeală au fost stabilite între: Viena-Trieste, cu legături de la Strasshof, Oficina şi Hrusovany, Sanov, Presov-Trieste cu legături de la Str. Pietra, Kiraikaza, Bratislava şi Stadlau. Delegaţii Austriei, Iugoslaviei şi Cehoslovaciei au părăsit azi ţara prin Constanţa, plecând în escursie cu vaporul «Principesa Maria», al serviciului maritim român, la Con­­stantinopol. Restul delegaţiunilor au plecat în tarile respective. As la i Mu IM n ştii Ziua“a”vil­a# Eri dimineaţa conferinţa trenuri-­ Dev. N. Vest-Trieste-Strasshof­m Glandorf-Torvisl­o-Trieste, CU legă­turi la Pantheria-Budelovice-Trieste cu legături de la Glaudorf şi Pontelo­bo-Budapesta-Trieste şi înapoi, cu lor internaţionale directe de marfă şi-a încheiat lucrările, D. IOSIF HULA, primul delegat al Cehoslovaciei, a mulţumit în nr­. __________ mele tuturor delegaţiunilor străine ,legături de la St. Pietra pentru primirea călduroasă ce li s’at Bucureşti-Belgrad-Trieste eu re­­făcut în România, gaturi de la Prijedor şi Bjelovar. Vom duce eu noi, a spus d-sa, a­) Prerov-Zagreffi-Belgrad, cu legătură nuntirile cele mai frumoase despre ospitalitatea românească. D. ING. CEZAR MEREUTA, sub­director general al cfr. a­ răspuns în numele administraţiei drumului nostru de fer, aducând elogii misiu­nilor străine cari au realizat în chip strălucit toate dezideratele supuse desbaterilor conferinţei. Au mai vorbit d. GUARDAMAG­­NA, delegatul Italiei şi IOSIF ME­YER primul delegat al Austriei. Viitoarea conferinţă S’a stabilit în mod definitiv ca vii­toarea conferinţă a trenurilor inter­naţionale directe de marfă să se ţie la Budapesta, în cursul anului 1927. * Ratificările hotărârilor luate la Bucureşti se­ vor face într’o confe­rinţă specială, ce se va ţine la Vie­­na în prima săpt­ămână a lunei Mar­tie, din anul viitor, de la Velenî­ce. Prerov-Buchs, cu legături de Bratislava şi Hall. Budejovice-Buchs, cu legătură de la Hall, Ostrava-Donawitz. Bucu­reşti- Arad-Kiralhaza-PragarViena— Buchs-Pathau, cu legătură de la Zi­lina-Trieste-Viena. Trieste-Breclav- Krakovia, cu legături de la Stadlau şi Strasshof. Neapole şi Trieste-Praga şi Brec­­lav, cu legături de la Vilna şi Vie­­na. Buchs-Budejovile cu legături de la Verona şi Balzano. Trieste-Zalog-Bucureşti, cu legă­turi de la Vincoxe. Prijedov-Reşiţa- Dej-Kikinda - Ze­­mun-Maribor-Praga-Breclav-Buchs, cu legături de la Prijedov, Bjelovar, Bruck, Selzthal, Neustadt şi Sime­­ring. Zemun-Jesenioe-Praga-Buchs-Tari brod-PragarPadmokly, eu legături de la Kikinda, Djevdjeli, Breclav, Kolin şi Mlcolcz Keckskemet-Praga- Podmokly. Bucureşti-Lokoskaza-Praga, cu legături de la Miscolcz, Eger, Gyön­gyös, Szob şi Komanom. Budapesta-Viena-Praga cu legă­­turi de la Moson, Hegyes, Nalom, Pettezalka, Breclav, Simering, Hlu­­denz şi Linz. Budapesta-Passau-Budapesta- G­raz Viena-Pra­ga-București-Jugoslavi­a. Budapesta-Praga-Susak-Fitame — Split-Prijedov-Susak-Fiume - Split* Gyenkenyes-Nagykanisza * Praga - Viena. Prijedov-Ozd-București-Polonia —■* Praga-Viena. Poloni­a-Praga-Viena- Viena-Buchs-Praga-Polonia-Bucu­­rești, Podmokly-Bohumin-Halmei-Bu­curești, Decin-Satov-Viena. Viena-Satov- Decin-Padmokly-Viena - Fiume-Par­­dubice. Şedinţa de datei per­­manente a Municipiului Trei funcţionari de la Sec­torul IV (Verde) trimişi în faţa consiliului de­­discipli­nă. Bugetul primăriei se va spori cu 720 milioane. Membrii delegaţiei permanente a municipiului Capitalei s’au întru­nit­eri dimineaţă în şedinţă publică sub preşedinţia d-lui prof. Anibal Teodorescu, primarul Capitalei. S-a adus la cunoştinţă trimiterea în faţa comisiei de disciplină a trei funcţionari superiori ai primăriei sectorului de verde, cari au indus în eroare pe d. dr. Lupu. Se comunică apoi delegaţiei că prin repartizarea de către nr. de fi­nanţe a cotei adiţionale, Primăria îşi va spori bugetul cu 720 mi­lioane lei. Examinând viitorul bu­get, delegatul financiar Georgescu, cere să se precizeze situaţia a 256 funcţionari suplimentari întrucât altfel se grevează bugetul. Iau par­te la această discuţie d-nii Anibal Teodorescu şi dr. Costinescu. D. col. S. Rădulescu, primarul sec. de albastru, depune bugetul acestui sector. Se discută apoi chestiunea căminu­rilor studenţeşti. D. Barbu Dumitrescu referă asu­pra cererii soc. SM­C privitoare la anularea impunerii de 3.200.000 lei provenită din împrumutul acordat de primărie pentru pavarea hipodro­mului de la Floreasca, crede că cere­rea se poate satisface. Delegaţia a­­probă. Şedinţa a fost ridicată la orele 1 jum. d. a. Şedinţa Consiliului comunal al sectorului II negru Discuţia bugetului viitor Consiliul comunal al sectorului II (negru) s’a întrunit ori seară în şe­dinţă publică, sub preşedinţia d-lui primar D. Grozdea. S’a pus pe ordinea de zi di­scu­ţi lm­nea generală la buget. Primarul a­­rată că s’a cerut guvernului să dea anual municipiului 50 de milioane pentru ch­eltueli de reprezentare din taxele fondului comunelor. Bugetul se cifrează la venituri la 58. 641.000. D. V. Madgea­ru cere amânarea discuţiei, pentru a se putea studia proectul de buget. Anunţă că în caz contrar nu va lua parte la discuţie. In acest sens mai vorbesc d-nii Marius Velescu, avocat, dr. Scurto­­pol şi D. Niculescu-Ritz. Discuţiunea bugetului va continua în şedinţa viitoare. ---------conte»--------­ HIPPISM FLOREASCA - ZIUA II-a Reuniunea de iarnă (trap) Duminecă 28 Noembrie 1926 Faţă de succesul obţinut Duminecă se poate conta foarte serios pe aceas­tă reuniune de iarnă pentru organi­zarea curselor de trap, şi nu putem decât felicita pentru această bună idee avută de comitetul societăţii «Suie». Nu e mai puţin adevărat că d-nii driveri să caute a alerga call corect spre a nu se vedea la un mo­ment dat huiduiţi. REZULTATUL TECHNIC PR. FANNY W.: 1) Secveni, 2) Co­cheta, 3) Electrica, T. C.: 68, 13,12,11. PR. BLUE DAWN : 1) Pădurar, 2) Samum, T. C.: 14, 12, 27. IDEM (I. II): 1) Garoafa, 2) Ju­­pâneasa. T C. : 23 17 14. PR. ERNEST AXTELL: 1) Al­fred, 2) Volşeleniţa. T­C : 85, 85, 29. PR. KINNEY : 1) Valomaş, 2) Hâr­top, 3) Domnişoru. T. C.: 15, 19, 22. PR. BLUE DAWN (r. HI) ; 1) Pă durar, 2) Badea Teu, 3) Garoafa. T. C.: 26, 13, 16, 13. PR. TORFY : 1) Prlsaca, 2) Hotar. T. C.: 25, 14, 16. PR. THE CHORUS GIRL: 1) Jar, 2) Zaporojeţ. T. C.: 17,13, 13. »ife« Două sate (în Bihor se încaeră pentru pământ — Au mai fost mulţi răniţi — Locuitorii din comunele Sân-Ni­­colae şi Bărăcani din plasa Cefa (jud. Bihor) s’au răsculat unii îm­­potriva altora, pentru un litigiu de pe urma reformei agrare. Lupta între cele două comune a fost sângeroasă, terminându-se cu biruinţa locuitorilor din Bărăoani, care au rănit mai mulţi locuitori -din Sân-Nicolae. Jandarmii au intervenit abia du­pă sfârşitul luptei. Restul belige­ranţilor aproape toţi bărbaţii celor două comune au fost­ duşi la parche­tul din Oradea-Mare, pentru mu­­tricţie. --------pe fire pe------

Next