Cuvântul, decembrie 1926 (Anul 3, nr. 625-648)
1926-12-01 / nr. 625
Depoztul de sticlărie şi faiantere al comerciantului Neuman, distrus de flăcări. Pagube de trei milioane. Depozitul nu era asigurat. Aseară la orele 8 juni. s’a declarat un puternic incendiu la imobilul moştenitorilor defunctului Miluş Trandafirescu, din Bul. Mărăşeşti No. 101, fosta fabrică de pielărie. Imobilul este o construcţie mare în care se găsesc instalate mai multe depozite. In partea stângă a clădirei, la parter şi în primul etaj — de unde a luat naştere incendiul — se află depozitul de sticlărie al d-lui Neumann. Comi-voiajorul firmei, umbla să desfacă nişte marfă sosită de curând şi a aprins două lămpi, pe cari le-a atârnat de perete. Una din lămpi a căzut jos, în paiele cu cari fusese ambalată marfa. In vreme ce comi-voiajorul striga după ajutor, focul a cuprins tot depozitul. Posturile de pompieri Central şi Radu Vodă, sosite la faţa locului au început imediat operaţiile de localizare a incendiului, sub privigherea d-lui căpitan Peneş, comandantul posturilor de pompieri, din Capitală şi a d-lui locot. Petaleanu. Incendiul care cuprinsese întreg acoperişul depozitului, a fost localizat. La un moment dat întreaga clădire se credea că va fi pradă flăcărilor. Depozitul Neumann, nu era asigurat la nici o societate de asigurare. Pagubele cauzate de incendiu întrec suma de trei milioane lei. Autorităţile la locul incendiului La faţa locului au sosit d-nii general Nicoleanuf, prefectul Politiei Capitalei; G. Săulescu, directorul Prefecture! de Poliţie; Popa, inspector de politie, care au început de îndată ancheta. S’a luat deocamdată drept bună declaraţia lui Neumann, asupra cauzelor incendiului, rămâne ca ancheta să stabilească, dacă aceasta este adevărata cauză. upl pil ii aimlMIii la Ria Deschiderea congresului. Cuvântarea d-lui I. Berceanu. Declaraţiile d-lui Garoflid. 1 Duminică de dimineaţă a avut Joc la Brăila congresul general al agricultorilor. Cuvântarea preşedintelui congresului D. BERCEANU a mulțumit de onoarea ce i s’a făcut de a fi ales preşedinte şi îşi exprimă recunoştinţa şi mulţumirea că, la acest al II-a congres al agricultorilor participă atât de numeroase delegaţii. Enunţă cam sunt chestiunile ce urmează să se desbată în acest congres : stabilizarea monetara, problema transporturilor în legătură cu dezvoltarea agriculturei, creditul agricol şi organizarea profesională. Au mai vorbit d-nii Aurel Pană, Const. Iarca, Leonte Moldoveanu, Bonea Braşov, Lucasievici, Ioan Răducanu, Jean Cămărăşescu şi Traian Nanm. D. C. Meissner, ministrul Lucrărilor publice, a făgăduit concursul său. Declaraţiile d-l** ministru al agri'iultuinui Garoflid D. ministru, venind la tribună, declară: Am venit să ascult doleanţele agriculturei şi ca ministru şi ca agricultor. Este de o covârşitoare importanţă sistemul fiscal de după război.. FAGADUESC SOLEMN CA MA VOI OCUPA DE STABILIZAREA MONETARA PE CARE O RECLAMA NECESITATI VITALE PENTRU TARA. GUVERNUL NU PĂRĂSESTE HOTARAREA DE A LUPTA PENTRU ÎNFĂPTUIREA IDEEI DE STABILIZARE A MONETEI SI DE A-SI REALIZA PROGRAMUL SAU FINANCIAR. Am obţinut în parte reducerea taxelor de export la cereale şi vite. Guvernul se va ţine de vorbă şi va reduce taxele de export definitiv. Am consttat că preţul la cereale e scăzut din cauza concurenţei străine, a urcărei navlului şi a exportului de capital. Cagricultor, dau sfatul , să ţinem strâns rândurile, să facem politică căci numai făcând politică ne putem realiza doleanţele. D. PREŞ. BERCEANU citeşte o moţiune în sensul celor susţinuţi în congres. Seara a avut loc un banchet în sala comunală. Autoastat d-nii Ionel Şeianu, primarul Brăilei, D. Basarab-Bracoveanu, Const. Bălan, deputat, Aurel Cioban, senator de Timiș-Torontal, etc. CURIERUL JUDICIAR PROCESUL PAŞAPOARTELOR Eri dimineaţă au continuat dezbaterile în procesul paşapoartelor Ia s. IV a trib. Ilfov. Tot timpul şedinţei a fost ocupat dre d. avocat Pompiliu Ioaniţescu, care, în pledoaria sa, a făcut o documentată apărare clientului d-sale, N. Filipovici. D. Pompiliu Ioaniţescu a căutat să arate că întreaga răspundere a REBELIUNEA DIN COMUNA MIHAI-VODA Acum câteva zile d. judecător al Ocolului Domneşti, Aceea Iliu, s’a dus în corn. Mihai-Vodă spre a proceda la vânzarea silită a averei mobile a unei debitoare, Oprita Ion Iancu. La această vânzare s’a opus cu forţa provocând scandal şi insultând pe judecător sătenii: Soare Ion Iancu, D-tru Radu Dincă, Marin Iancu Dobrin, Opriţa Ion Iancu, Tudor Iancu Dobrin. D judecător Aceea Iliu a adus cazul la cunoştinţa parchetului care a delegat pe d. judecător de instrucţie Codin Ştefănescu, de la cap. 9, cu facerea cercetărilor. D. Procuror Gică Ionescu a deschis acţiune publică împotriva acestor săteni potrivit art. 170 şi 172 cod. penal. Pe baza acţiunei publice d. judecător Codin Ştefănescu a emis mandat de arestare împotriva acestor săteni, autori ai rebeliunii, depunându-i la Văcăreşti. In saloanele d-lui inginer Dimescu din B-dul Pake No. 51 a avut loc Sâmbătă seară o audiţie muzicală urmată de dans. In asistenţă, în afară de membrii Tmescu am notat pe: d-na şi d. Mina Minoviei, d-na şi d. St. Jirovici, d-rele şi d. amiral Seodrea d-na şi d. general Dumitrescu, d-na şi d. general Ruzinski, d-na şi dl D. Arţăreanu, d-na şi d. M. Arţăreanu, d-na şi d. A. Donescu, d-na general Candiano-Popescu, d-na şi d. prof. Deleanu, d-na şi d. Roman, d-na şi d. deputat Madgearu, d-na şi ing. Stânceanu cu d-ra, d-na şi d. profer*i* «iiuit ea imroaga iahpuiiucie a Tr. . . . . acestei afaceri n’o poartă numai Fi- Vintilescu d-na şi d. col Buzoa lipovici şi ceilalţi coacuzaţi care îşi au o parte precisă de vină fiecare şi că nu poate fi făcut ţap ispăşitor Filipovici. Că, în tot cazul, ce i se impută acestuia, nu poate fi un delict, ci o culpă civilă. A cerut achitarea clientului său. Azi la ora 9 dim, dezbaterile continuă urmând să ia cuvântul d-nii avocaţi I. Gr. Perieţeanu şi I. Eirenberg din partea d-lui general Văitoianu. INSTRUIREA ESCROCHERIILOR LUI ALSCHEK ŞI CAMPUS D, judecător de instrucţie Papadopol, de la cap. 5, a continuat cercetările cu privire la escrocheriile lui Alschek şi Campus. D-sa a mai stabilit că o doamnă Paulina Păunescu a depus la banca aceasta de escroci 60 acţiuni «Petrolul Ritofi povâl nesc», cari au fost vândute de aceştia şi banii şi i-au însuşit; 20 de acţiuni «Forajul» cari au fost gajate şi 600100 lei cari au fost luaţi de aceşti escroci. UN PROCES INTERESANT LA SECTIA COMERCIALA In fata trib. Ilfov, secţia comercială, va veni în curând spre judecare un interesant proces al cărui litigiu îl constitue refuzul unei cunoscute case de automobile din Capitală de a plăti celeilalte părţi, participaţia la beneficiu. Vom ţine în curent pe cetitori cu amănuntele dezbaterii acestui proces menit să intereseze întreaga, opinie publică. \ —------«pîjîae-------- fits." O audiţie muzicală nu cu d-na, d-na şi d. arhitect Nergoescu, d-na şi d. col. Zăvoianu, d-na şi d. maior Pruteanu, d-na şi d. căpitan Pascu, d-na şi d. ing. Samoil, d-na şi d. Saraianu cu d-na, d-na şi d. Stecanela, d-na şi d. Sfetescu, d-na şi d. Salvische, d-na şi d. locot. Florescu, d na Benardeau, d-na Maria Giurgea, d-na Bolton, d-rele : Madeleine şi Margueritte Ghika, Stratilescu, Ieferendaru, Mingopol, Zăneanu, Fischer, Pârâianu, d-nii: M. şi C. Rarincescu, profesori universitari, Curtovici, consul general, Mladoveanu, Cernăţeanu, Donescu, Stan, Niculescu, Melinte, Nedelcu, etc. Numeroşi artişti de la «Opera Română» și de la teatrele din Capitală au executat un program deosebit. Acompaniamentul la piano a fost ținut de d. M. P. Daia, premiat al conservatorului din Leipzig. -----O § O—.— CUVÂNTUL" CORPURILE LEGIUITOARE Se deschide la 84 sub preşedinţia d-lui dr. Bărdescu. Pe banca ministerială d-nii general Averescu, Lapedatu, Goldiş, gen. Văleanu, păr. Lupaş, Bucşan, Mitilineu. Comunicări D. C. ANGHELESCU face următoarea comunicare: Prin ziarul «Cuvântul» — în trei numere consecutive — s’au dat publicităţii informaţiuni dureroase asupra unor mari fraude ce s’ar fi comis la Federala băncilor populare, «Mramureşul» din Sighet, la Banca populară Tisa şi la cooperativa Dragoş. Se spune că s’au făcut şi falsuri în scripte şi totuşi până azi Parchetul nu a fost chemat să intervină, cu toate că există raportul d-lui Inspector Mihailescu, care constată fraudele comise, şi s’au luat măsuri ca scriptele şi cassa federalii Maramureş să fie sigilate. Deoarece din cauza acestor fraude Cassa Centrală a Băncilor populare a luat măsuri, să oprească creditele la celelalte bănci populare din judeţ, care nu au nici o vină sunt nevoit a ruga pe d. ministru al muncii şi cooperaţiunii, să comunice Cameria, dacă are cunoştinţă de aceste denunţuri şi ce măsuri de îndreptare a luat, mai cu seamă că prin acele pubbcaţiuni amintite este pus in cauză şi un deputat din majoritate, d. Ilie Moşolgo. După răspunsul ce va da d. minis ♦ru, voi vedea dacă este căzni să transform întrebarea în Interpelare. D. AUREL VLAD,national-tărănîşti întreabă guvernul ce măsuri înţelege să ia pentru stabilizarea monetară, cerându-i totodată să precizeze ce atitudine are faţă de convenţia încheiată de Stat cu Banca Naţională. D. BULFINSCHI (roaj.) adresează o comunicare ministrului de justiţie referitor la Inamovibilitatea parchetelor şi alte chestiuni în legătură cu organizarea judecătoreascâ. D. FLORESCU (L. A. N. O.) arată necesitatea, imperioasă ca impozitul agricol de 10 la sută să se aplice dela 1 Ianuarie 1927 asupra tuturor podurilor. D. V. V. HANFS mat.-tăr.) cere din nou ca liceul «Mihail Eminescu» să rămâe tot în cartierul Floreasca. Anunţă o interpelare în chestia liceului «Mănăstirea Dealului» unde sunt 40 cazuri de scarlatînă. D. V. BRATIANU cere actele necesare pentru desvoltarea unei interpelări în legătură cu problema gurilor Dunării. D C. ANGHETESCU adresează ministrului de Domenii o comunicare relativ la modificarea legii Dobrogei-Noni. D. DR. SUMULEANU (L. A. C.) referindu-se la o comunicare recentă a d-lui deputat Genvdieh, dezminte faptul că în târgul Edinti (jud. Hotin) s’ar fi produs manifestaţii anti-semite. Relevă activitatea românească a preotului din acest târg, activitate care a stârnit duşmănia evreilor. • Cnventia* Sletului cu «Comnann la Prancaise du Levant» — Răspunsul guvernului Intrându-se în ordinea de zi d-l general VALEANU, de comun Racord cu ministrul de finanţe ţine să dea explicaţii cu privire la origina convenţiei. In prima noastră guvernare — începe ministrul comunicaţiilor — căile ferate erau într’o situaţie proastă. Aveam nevoe de locomotive, ceia ce ne-a determinat să primim între alte oferte şi oferta casei Bruttinel (pentru 300 locomoive). După multe discuţii s’a hotărât ca locomotivele să fie fabricate în Germania. Contrar, celor afirmate aici gen. Bruttinel n’a avut rol de samsar, ci era conducătorul unei societăţi care finanţa operaţia de furnituri. Susţine apoi că angajamentul cu Bruttinel n’a fost oneros pentru Stat. Locomotivele au fost luate pe preţul curent, fără să se aducă Statului vre’o pagubă. Inchee, făcându-şi cu suficient entuziasm, apologia personală, subliniid că este «un om care şi-a sacrificat totă viaţa pentru binele ţării. Răspunsul ministrului de finanțe D. ION LAPEDATU, recapitulează condiţiile în care s-a încheiat contractul cu «Compagnia Francaise du Levant». Ca o urmare a unor clauze din convenţie, ministerul de finanţe şi Societatea angajează un schimb de scrisori. Cea mai importantă este cea din 11 Noembrie 1922 prin care ministerul anunţă Societatea că acceptă propunerea ca ultimele 3 anuităţi să fie plătite în lire sau dolari, pe cursul cunoscut. Societatea îşi precizase condiţiile (garanţii «speciale» şi schimbarea modalităţii de plată) şi ministerul de finanţe le-a acceptat. Dacă situaţia financiară era alta, probabil că aceste condiţii nu s’ar fi primit. Societatea azi susţine că scrisorile fac parte integrantă din convenţie. Eu nu pot accepta acest punct de vedere. Parlamentul trebue să ratifice aceste scrisori (Ruinare la liberali). Când s’a pus chestiunea dobânzilor, am plătit — continuă d. lapedatur_ suma corespunzătoare căci n’au gândit la interesele morale, la creditul general al Statului. , N’am voit să cer amânare şi la scadenţă suma e’a plătit. O plată rău făcută nu poate angaja Stattul. Chestiunea stă deschisă și Parlamentul va decide. Replica d-lui V. Madgearu Urcându-se la tribună d. Madgearu, d. Vintilă Brătianu părăseşte incinta urmărit de apropourile ironice ale opoziţiei. Ocupându-se de explicaţiile d-lui Văleanu, d. Madgearu confirmă că angajamentul Brutinel este oneros pentru Stat. E simptomatic însă faptul că d. V. Brătianu care duce campania în «Viitorul» pe chestia Brutinei, fuge din incintă când trebue să dea explicaţia ministrului de comunicaţii (Apl). In ceia ce priveşte expunerea dlui Lapedatu, ţin să declar că d-sa a fost obiectiv. Nu ne-a spus de ce fostul ministru de finanţe, împotriva avizului Datoriei publice — a acceptat schimbarea mecanismului de plată. Aci e nodul chestiunii. Nimic nu-l îndrepta pe d. V. Brăianu să accepte aceste condiţii. Operaţia noastră de consolidare nu cerea concesii de această natură. Dacă guvernul supune ratificării Parlamentului scrisorile menţionate atunci se solidarizează cu actele fostului guvern. S’a procedat aci cu o uşurinţă condamnabilă şi Statul nostru nu se poate socoti angajat într’o chestiune ilegală. Guvernul nu trebue să ceară ratificarea di e obligat să pornească deschiderea procesului. N’avem o situaţie financiară aşa de prosperă ca să ne permită să plătim mai mult decât trebue. Cum vor fi primite noile impozite ale ministerului de finanţe când se acceptă un angajament atât de păgubitor pentru noi? (Apl): « Camera descomplectându-se şedinţa se ridică la orele 6 rămânând să se continue discuția la Mesaj azi la orele 3 când va vorbi dr. Buzdugan. SENATUL Şedinţa de la 29 Noembrie La orele 3.50 şedinţa s-a deschis sub preşedinţia domnului general Coandă. Erau de faţă d-nii miniştrii: Petrovici, Berlescu. D. general Coandă, anunţă că astăzi trebuie să vie în discuţia Maturului Corp, raportul asupra cererii de a fi numit senator de drept a d-lui St. Pop cerere care se ştie că a fost respinsă de Curtea de Casaţia Demisia rabinului Tirelsohn Se citeşte apoi o declaraţie a primului rabin Tirelsohn, care arată că nu a înţeles în cuvântarea sa, să atace nici guvernul nici Senatul ci a analizat numai doctrina antisemită. D. general Coandă dă apoi cetire scrisorei de demisiune a rabinului Tirelsohn, care se ştie că a fost ales pe lista guvernamentală a judeţului Lăpuşna. Punându-se la vot secret conform regulamentului primirea acestei demisiuni a fost primită cu 80 de voturi şi 17 contra. Senatul a declarat vacant locul de senator al judeţului Lăpuşna. Comunicări D. M. CAR ADA a cerut, un tablou de parohiile unite şi neunite cu mai puţin de 400 familii urbane şi 200 rurale, subvenţionate de Stat. D. DR. TORNYA arată că în mai multe comune la şcoalele cu secţii maghiare, au fost numiţi învăţători cari nu ştiu limba maghiară. VOCI DIN MAJORITATE: Foarte bine. ORATORUL: Eu cred că este foarte rău, fiindcă elevii nu vor învăţa carte. D. ISIDOR SATURN cere ministerului de domenii să le aprobe unor locuitori din Ardeal să fae lemne în propriile lor păduri pentru foc şi case. Discuţia la Mesaj D. PROF. VLADIMIR GHIDIONESCU în numele partidului naţional-ţărănesc, răspunde d-lor Rădulescu-Motru şi Petrovici. Analizează pe rând punctele din răspunsul la Mesaj. In chestiunile de politică externă un parlament nu se poate conduce numai după criterii sentimentale. Era un drept al nostru recunoaşterea Basarabiei. Tratatul cu Italia nu e deci decât un gest personal al generalului Averescu. Nu este interesant numărul de legi cu care vine guvernul, ci concepţia lor, directiva generală a guvernului. Alături de d. Motru şi pe banca ministerială nu sunt oare revoluţionari, aşa cum ne-aţi acuzat pe noi . Oratorul citeşte un act prin care d-nii Goldiş, Lapedatu şi Lupaş declară că menţin întocmai concepţia partidului din care s’au rupt Dacă acest partid e revoluţionar, atunci şi aceşti miniştri, care se intitulează încă cu partizanii lor «partid naţional», sunt revoluţionari. Nu este consolidare ceea ce numiţi dv. astfel în răspunsul la Mesaj. Consolidare pe bazele unor alegeri nelibere, nu poate să existe. Faţă de minorităţi era nevoie de o politică unitară între partidele cari Vau succedat la putere. D. Goga a devenit din poet om politic, dar nu a luat pildă de la alţi poeţi din trecut cari au făcut politică şi cari erau animaţi de sentimente generoase, luptând pentru libertate şi dreptate. Şedinţa continuă. D-sa voia să compenseze culoarea acestui principiu prin teroarea din alegerile din Bihor, printr’o revistă pe care guvernul să i-o răspândească într’un milion de exemplare ! Oratorul arată dezavantajele centralizării administrative și răul pe care-l face în Ardeal metoda de uniformizare a guvernului. Problema salarizărilor, a locuinţelor, toate diferă în Ardeal, şi un singur factor schimbat în soluţionarea lor aduce perturbaţiuni largi. Nu fiecare lege in sine, ci substratul lor general, interesează. Vedem azi o «continuitate» care este tocmai o continuitate nenorocită. Am fi preferat se vedem la averescani o stare «revoluţionară» în sensul schimbării spiritului nenorocit în care s’a guvernat până acum. Oratorul se ocupă apoi de legea presei şi spune : dacă se înţelege prin legiferarea libertăţii presei, ceia ce guvernul înţelege şi prin reforma jandarmeriei, adică o alterare a libertăţii graiului şi scrisului, atunci suntem contra unei astfel de legi. Chiar dacă se spune că această legiferare se va face «în cadrul libertăţilor garantate de Constituţie» tot nu suntem mulţumiţi, fiindcă vedem şi în prezent, ce se petrece, în cadrul constituţional cu presa, cum este împiedicată de a funcţiona. Dacă nu există şi din partea guvernelor respectul Constituţiei şi legilor, este inutilă orice reformă. D. Ghidionescu tratează apoi necesitatea unei bune salarizări a corpului didactic. Termină făcând un apel la unire în faţa evenimentelor cari se desenalează. Şedinţa se suspendă apoi, pentru 10 minute. D. MOŢOC, majoritar basarabean, combate pe cei ce susţin că tratatul încheiat de d. general Averescu cu Italia ar fi o afacere personală a primului ministru şi declară că d-sa îl socoate un act al statului român. In calitate de basarabean, vorbeşte de administraţia regulată din acea provincie. Se începe o eră strălucitoare în cultură. Cere reducerea posturilor inutile din administraţie, stabilizarea leului, ridicarea agriculturii şi refacerea comunicaţiilor. Tarifele C. F. R. sunt nechibzuite. Azi şedinţă la ora 3 d. a. »*0 Starea timpului BULETINUL INSTITUTULUI METEOROLOGIC CENTRAL Luni 26 Noembrie 1926 SITUATIUNEA ATMOSFEREI IN EUROPA, ord© 9 a. m. Situaţiunea atmosferei prezintă o depresiune în Golful Gasconiei şi o a doua în regiunea Leningradului, pe când în nordul şi estul continentului se află maxime barometric©. Temperaturile au scăzut aproape pe întreg continentul şi variază intra 16 gr. în Grecia şi minus 26 gr. In nordul Rusiei. Precipitaţiuni au căzut aproape pretutindeni. IN ROMANIA, orele 8 a. m. Timpul se prezintă astăzi cu 161-111 acoperit aproape în toată ţara, senin în restul Ardealului, temperaturile scoborfşte mult faţă de ultimele zile, fiind îngheţ slab in toată jumătatea nordică şi ceată aproape pretutindeni. Presiunea atmosferei în uşoară creştere variază azi între 769 mm. la Roman şi 762 mm. la Caransebeş, iar temperaturile între minus 3—5 gr. în regiunea muntoasă şi jumătatea nordică a tărei şi între plus 3—10 gr. în sud şi pe litoral. LA BUCUREŞTI- Filaret, orele 8 a. m. Presiunea atmosferei 766 mm. temperatura 4 gr. Timiditatea 100%. Cerul acoperit şi ceaţă. Vântul de la ENE cu 2 mps. Temp. maximă de ori 18 gr Temp, minimă de azi noapte 1 gr. TIMPUL PORBABIL dela 29—30 Noembrie, orele 18. Cerul se va menţine variabil în vest şi acoperit sau ceţos, dar lipsit de precipitaţiuni, în estul ţărei. Vânturi potrivite dinspre nord,vest şi nord-est. Temperaturile vor continua să scadă. In cursul nopții îngheţ general. —xxoxx----- --------poîtcoo—----- Spectacole Opera Română: «Povestirile lui Hoffman». Teatrul Naţional: «Patima roşie». Teatrul Regina Maria: «Şarlatanul». Teatrul Mic: «Cenuşereasa». Teatrul Popular: «Dardamelle». Teatrul Carol cel Mare: «Contesa Maritza». ----------------------- Din Constanta Deraerea trenului personal Constanta, 29 Noemb. — Azi dimineaţă garnitura trenului personal pe când manevra pentru a ieşi de palnie, la un moment dat s’a produs o deraiere A ieşit de pe linie vagonul restaurant şi vagonul de clasa I. '/mich 280 Paris 15 BURSA Tendinţa susţinută Lira încheind la 911. Francul fr. staţionar. Francul francez 695 Francul belgian 520 Francul elveţian 8635 Lira sterlină 911 Lira italiană 800 Dolarul 187 Coroană cehă 556 Schillngul austriac 2659 Rentenmark 4465 BURSA DIN PARIS ÎNCHIDERE 29/XI București 15 Londra 133 Brussels 8150 Milano 11650 Zurich 529 Amsterdam 1096 BURSA DIN ZURICH ÎNCHIDERE 29,/XI București 280 Berlin 12315 , Amsterdam 20760 New-York 1518718 Londra 251450 Paris 1800 Milano 2205 Fraga 1535 Budapesta 7260 Belgrad 914 Varşovia 5750 Vlena 7310 BURSA DE ACTHIM Tendința slabă. Astra Română 4250 Steaua rromână 2375 Credit Minier optate 2035 Redevenţa 350 I. R. D. P. 9110 Mica 426 Reşiţa 430 Leul Informaţiuni Politice Sâmbătă şi Duminecă biroul partidului naţional-ţărănesc a ţinut şedinţă cercetând toate chestiunile privitoare la desăvârşirea mzionilor locale luând măsuri pentru accelerarea lor în judeţele unde s’au făcut. nu Şcolare Din informaţiunile pe care le avem rezultă că, peste capul comisiei pentru acordarea de valută la studenţi, d. Lapedatu, ministrul de finanţe, a aprobat la diferite persoane valuta in sumă de 2.900.000 lei. D. Jean Demetrescu a fost numit director al şcoalei de meserii din dom. Miercurea (jud. Sibiu). Duminică dimineaţa, s’a ţinut în localul Primăriei Capitalei Adunarea generală anuală a Comitetelor şcolare din Capitală. Preşedintele, d. M. Berceanu, a adus mulţumiri tunuror care i’au dat concursul şi a comunicat adunărei că într’un interval relativ scurt s’au putut construi 9 biserici și 25 de atenee populare, din care 22 la periferia Capitalei Judiciare Răspândindu-se svonul că firma Wappner ar fi cerut un moratoriu, d. J. Wappner a depus o plângere la Parchetul Trib. Ilfov, spre a se urmări persoanele vinovate, de această calomnie. Diverse Duminică a avut loc la Craiova congresul invalizilor din Oltenia. S’a votat o moţiune prin care s’a cerut între altele schimbarea actualei legiuiri de pensiuni pentru invalizi, orfani şi văduve şi împroprietărirea fără restricţii. Eri dimineaţă s’a ţinut la ministerul muncii comisiunea pentru elaborarea anteproiesului de lege al construcţiilor. S-au discutat scutirile de impozite si de taxe vamale pentru materialul de lucru, apoi adunarea fondurilor. Viitoarea şedinţa va avea loc Vineri. Sâmbătă 27 Noembrie la orele 5 p. m. a avut loc la Institutul dr. Victor Babeş sub preşedinţia d-lui Conferenţiar dr. A. Babeş, o pioasă comemorare a Profesorului V. Babeş, fundatorii Societăţii Anatomice la care au asistat un mare număr de medici şi studenţi. Duminică 28 Noembrie s-a inaugurat în Palatul Ateneului expoziţia Kimon Loghi, Lume din cea mai selectă a asistat, la vernisaj reținând o bună parte din tablouri. ------xxoxx----— Impozitul pieilor şi al florilor Interesele industriaşilor şi ale comercianţilor Noul tarif vamal n’a fost încă terminat. Lucrările pentru punerea lui la punct continuă şi se crede că în sesiunea parlamentară viitoare ele vor căpăta caracter de lege. Paralele cu aceste lucrări, categoriile de comercianţi şi industriaşi se agită în vederea reglementării taxelor în conformitate cu interesele respective. Astfel pielării (industriaşi) fac diferite intervenţii pe la ministerul de finanţe pentru ca taxele la importul pieilor să fie mărite deoarece industria naţională este concurată de cea străină. întâmpinarea industriaşilor arată că noi exportând vite dăm posibilitate străinilor să ne concureze pe o scară cât mai întinsă. Pe de altă parte comercianţii de piei, susţin un alt punct de vedere bazat pe interese destul de explicabile. Ei cer ca aceste taxe să nu fie prea mult mărite căci oricât de bine utilată ar fi industria noastră, totuşi avem nevoei de piei străine. Toate aceste doleanţe vor fi examinate de delegaţia economică a guvernului care va căuta să concilieze interesele industriaşilor şi ale comercianţilor. De asemenea o delegaţie a florarilor s-a prezentat la ministerul de finanţe stăruind pentru autorizarea importului de flori pe lunile de iarnă. Florarii spun că serile noastre nu pot satisface nevoile interne şi deci importul se impune. Delegaţia economică va decide și în această chestiune. PALATUL ATENEULUI EXPOZIŢIA KIMON LOGHI 1-29 Decembrie 1926 dela 10-112 a. m. şi 3-7 seara TABLOURI • Splendide. Pictori cunoscuţi cu reputaţie: Artadiino, Verona, Kimon- Loghi, Ressu, Bednarib, Serafim, Bălţatu, Chirovici, Biju, loanid, Florian, Eug. Voinescu, Mănciulescu etc. etc. Vând cu preţuri excepţional de eutin vizibil zilnic numai între 2—4. Duminica toată ziua. Strada Turturele 3 prin Labirint Tramvaiul electric 16 (staţia Tabacu) Marele Turneu Oficial al Teatrului Naţional din Bucureşti cu puhnica piesă a lui L. Tolstoi Puterea întunericului ANA LUCA AURICA ATANASESCU ANICUŢA CARJA. BALDOVIN, AL. BOTEZ, MELISANUENE DOBRE, LENY MOISIU, Lucia Balătescu, Maria Luca. Ada Moldovanu. ITTN^R «RWL *9 Noembrie Cernăuţi. 30 Noembrie Roman. 1 Decembrie P.-Neamţ. 2 Decembrie Tg. Ocna .« R.-SSrat. 4 Ploeşti. s Câmpina. 6 Târgovişte, 7 C. Lung, 8 Piteşti, 8 T. Măgurele, 16 Alexandria, 11 Slatina, 12 R. Vâlcea, 13 Corabia, 14 Caracal, 15 Craiova, 16 T. Severin, 17 Lugoj, 18 Timişoara, 10 Arad, 20 Oradia Mare, 21 Beiuş, 22 Satu Mare, 23 Cluj, 25 Turda, 26 Tg. Mureş, 27 Alba Iulia, 28 Sibiu, 21 Sighişoara, 30 Petro, șani, 1 Ianuarie Deva. TRIBUNALUL ILFOV S. 4-a C. O. Extract D-na Iordlana T. Mâinea din Bucureşti, str. Calimaelji No. 39, prin petiţia înreg. la No. 82770 din 1924 a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Tudose T. Mâinea. Soţii nu posedă avere. Din căsătorie a rezultat doi copii şi anume Constanţa în etate de 12 ani şi Ştefan în etate de 10 ani. S’a dat termen pentru a doua conciliere în ziua de 3 Decembrie 1926. Acest extract se va publica în ziarul «Cuvântul», conf. art. 285 c. civ. modificat. Grefier: 1. Dumitrescu No. 58735. 1926 Noembrie 23.