Cuvântul, decembrie 1926 (Anul 3, nr. 625-648)

1926-12-01 / nr. 625

Depoz­tul de sticlărie şi faiantere al comerciantului Neuman, distrus de flăcări.­­ Pagube de trei mi­lioane.­­ Depozitul nu era asigurat.­ ­Aseară la orele 8 juni. s’a decla­rat un puternic incendiu la imobilul moştenitorilor defunctului Miluş Trandafirescu, din Bul. Mărăşeşti No. 101, fosta fabrică de pielărie. Imobilul este o construcţie mare în care se găsesc instalate mai mul­te depozite. In partea stângă a clă­­direi, la parter şi în primul etaj — de unde a luat naştere incendiul — se află depozitul de sticlărie al d-lui Neumann. Comi-voiajorul firmei, umbla să desfacă nişte marfă so­sită de curând şi a aprins două lăm­pi, pe cari le-a atârnat de perete. Una din lămpi a căzut jos, în paie­le cu cari fusese ambalată marfa. In vreme ce comi-voiajorul striga după ajutor, focul a cuprins tot de­pozitul. Posturile de pompieri Central şi Radu Vodă, sosite la faţa locului au început imediat operaţiile de locali­zare a incendiului, sub privigherea d-lui căpitan Peneş, comandantul posturilor de pompieri, din Capita­lă şi a d-lui locot. Petaleanu. Incendiul care cuprinsese întreg acoperişul depozitului, a fost locali­zat. La un moment dat întreaga clădi­re se credea că va fi pradă flăcări­lor. Depozitul Neumann, nu era asigu­rat la nici o societate de asigurare. Pagubele cauzate de incendiu în­trec suma de trei milioane lei. Autorităţile la locul incen­diului La faţa locului au sosit d-nii ge­neral Nicoleanuf, prefectul Politiei Capitalei; G. Săulescu, directorul Prefecture! de Poliţie; Popa, inspe­ctor de politie, care au început de îndată ancheta. S’a luat deocamdată drept bună declaraţia lui Neumann, asupra cau­zelor incendiului, rămâne ca anche­ta să stabilească, dacă aceasta este adevărata cauză. ­upl pil ii aimlMIii la Ria Deschiderea congresului. Cuvântarea d-lui I. Berceanu. Declaraţiile d-lui Garoflid. 1­ Duminică de dimineaţă a avut Joc la Brăila congresul general al agricultorilor. Cuvântarea preşe­dintelui congresului D. BERCEANU a mulțumit de o­­noarea ce i s’a făcut de a fi ales pre­şedinte şi îşi exprimă recunoştinţa şi mulţumirea că, la acest al II-a congres al agricultorilor participă atât de numeroase delegaţii. Enunţă cam­ sunt chestiunile ce urmează să se desbată în acest con­gres : stabilizarea monetara, pro­blema transporturilor în legătură cu dezvoltarea agriculturei, credi­tul agricol şi organizarea profesio­nală. Au mai vorbit d-nii Aurel Pană, Const. Iarca, Leonte Moldoveanu, Bonea­ Braşov, Lucasievici, Ioan Ră­­ducanu, Jean Cămărăşescu şi Tra­­ian Nanm. D. C­. Meissner, ministrul Lucrări­lor publice, a făgăduit concursul său. Declaraţiile d-l**­ minis­tru al agri'iultuinui Garoflid D. ministru, venind la tribună, declară: Am venit să ascult dolean­ţele agriculturei şi ca ministru şi ca agricultor. Este de o covârşitoa­re importanţă sistemul fiscal de după război.. FAGADUESC SO­LEMN CA MA VOI OCUPA DE STABILIZAREA MONETARA PE CARE O RECLAMA NECESITA­TI VITALE PENTRU TARA. GU­VERNUL NU PĂRĂSESTE HO­­TARAREA DE A LUPTA PEN­TRU ÎNFĂPTUIREA IDEEI DE STABILIZARE A MONETEI SI DE A-SI REALIZA PROGRAMUL SAU FINANCIAR. Am obţinut în parte reducerea taxelor de export la cereale şi vite. Guvernul se va ţine de vorbă şi va reduce taxele de export defini­tiv. Am consttat că preţul la cereale e scăzut din cauza concurenţei stră­ine, a urcărei navlului şi a expor­tului de capital. Ca­gricultor, dau sfatul , să ţi­nem strâns rândurile, să facem po­litică căci numai făcând politică ne putem realiza doleanţele. D. PREŞ. BERCEANU citeşte o moţiune în sensul c­elor susţinuţi în congres. Seara a avut loc un banchet în sala comunală. Au­toastat d-nii Io­nel Şeianu, primarul Brăilei, D. Basarab-Br­acoveanu, Const. Bă­lan, deputat, Aurel Cioban, senator de Timiș-Torontal, etc. CURIERUL JUDICIAR PROCESUL PAŞAPOAR­TELOR Eri dimineaţă au continuat dez­baterile în procesul paşapoartelor Ia s. IV a trib. Ilfov. Tot timpul şedinţei a fost ocupat dre d. avocat Pompiliu Ioaniţescu, care, în pledoaria sa, a făcut o do­cumentată apărare clientului d-sa­­le, N. Filipovici. D. Pompiliu Ioaniţescu a căutat să arate că întreaga răspundere a REBELIUNEA DIN COMU­NA MIHAI-VODA Acum câteva zile d. judecător al Ocolului Domneşti, Aceea Iliu, s’a dus în corn. Mihai-Vodă spre a pro­ceda la vânzarea silită a averei mo­bile a unei debitoare, Oprita Ion Iancu. La această vânzare s’a opus cu forţa provocând scandal şi in­sultând pe judecător sătenii: Soare Ion Iancu, D-tru Radu Dincă, Marin Iancu Dobrin, Opriţa Ion Iancu, Tudor Iancu Dobrin. D judecător Aceea Iliu a adus ca­zul la cunoştinţa parchetului care a delegat pe d. judecător de ins­trucţie Cod­in Ştefănescu, de la cap. 9, cu facerea cercetărilor. D. Procuror Gică Ionescu a des­chis acţiune publică împotriva a­­cestor săteni potrivit art. 170 şi 172 cod. penal. Pe baza acţiunei publi­­ce d. judecător Codin Ştefănescu a emis mandat de arestare împotriva acestor săteni, autori ai rebeliunii, depunându-i la Văcăreşti. In saloanele d-lui inginer Di­­mescu din B-dul Pake No. 51 a a­­vut loc Sâmbătă seară o audiţie mu­zicală urmată de dans. In asistenţă, în afară de membrii T­m­escu am notat pe: d-na şi d. Mina Minoviei, d-na şi d. St. Jir­ovici, d-rele şi d. amiral Seodrea d-na şi d. general Dumitrescu, d-na şi d. general Ruzinski, d-na şi dl D. Arţăreanu, d-na şi d. M. Arţăreanu, d-na şi d. A. Donescu, d-na general Candiano-Popescu, d-na şi d. prof. Deleanu, d-na şi d. Roman, d-na şi d. deputat Madgearu, d-na şi ing. Stânceanu cu d-ra, d-na şi d. profe­r*i* «iiuit ea imroaga iahpuiiucie a Tr. . . . . acestei afaceri n’o poartă numai Fi- Vintilescu d-na şi d. col Buzo­a lipovici şi ceilalţi coacuzaţi care îşi au o parte precisă de vină fiecare şi că nu poate fi făcut ţap ispăşitor Filipovici. Că, în tot cazul, ce i se impută acestuia, nu poate fi un delict, ci o culpă civilă. A cerut a­­chitarea clientului său. Azi la ora 9 dim, dezbaterile con­tinuă urmând să ia cuvântul d-nii avocaţi I. Gr. Perieţeanu şi I. Ei­­renberg din partea d-lui general Văitoianu. INSTRUIREA ESCROCHE­RIILOR LUI ALSCHEK ŞI CAMPUS D, judecător de instrucţie Papa­­dopol, de la cap. 5, a continuat cer­cetările cu privire la escrocheriile lui Alschek şi Campus. D-sa a mai stabilit că o doamnă Paulina Pău­­nescu a depus la banca aceasta de escroci 60 acţiuni «Petrolul Ritofi­ pov­âl­ nesc», cari au fost vândute de aceş­tia şi banii şi i-au însuşit; 20 de ac­ţiuni «Forajul» cari au fost gajate şi 6001­00 lei cari au fost luaţi de aceşti escroci. UN PROCES INTERESANT LA SECTIA COMERCIALA In fata trib. Ilfov, secţia comercia­lă, va veni în curând spre judecare un interesant proces al cărui litigiu îl constitue refuzul unei cunoscute case de automobile din Capitală de a plăti celeilalte părţi, participaţia la beneficiu. Vom ţine în curent pe cetitori cu amănuntele dezbaterii acestui pro­ces menit să intereseze întreaga, opinie publică. \ —------«pîjîae-------- fits." O audiţie muzicală nu cu d-na, d-na şi d. arhitect Ner­goescu, d-na şi d. col. Zăvoianu, d-na şi d. maior Pruteanu, d-na şi d. că­pitan Pascu, d-na şi d. ing. Samoil, d-na şi d. Saraianu cu d-na, d-na şi d. Stecanela, d-na şi d. Sfetescu, d-na şi d. Salvische, d-na şi d. locot. Florescu, d na Benardeau, d-na Ma­ria Giurgea, d-na Bolton, d-rele : Madeleine şi Margueritte Ghika, Stratilescu, I­eferendaru, Mingopol, Zăneanu, Fischer, Pârâianu, d-nii: M. şi C. Rarincescu, profesori uni­versitari, Curtovici, consul general, Mladoveanu, Cernăţeanu, Donescu, Stan, Niculescu, Melinte, Nedelcu, etc. Numeroşi artişti de la «Opera Ro­mână» și de la teatrele din Capitală au executat un program deosebit. Acompaniamentul la piano a fost ținut de d. M. P. Daia, premiat al conservatorului din Leipzig. -----O § O—.— CUVÂNTUL" CORPURILE LEGIUITOARE Se deschide la 8­4 sub preşedinţia d-lui dr. Bărdescu. Pe banca mini­sterială d-nii general Averescu, La­­pedatu, Goldiş, gen. Văleanu, păr. Lupaş, Bucşan, Mitilineu. Comunicări D. C. ANGHELESCU face urmă­toarea comunicare: Prin ziarul «Cuvântul» — în trei numere consecutive — s’au dat pu­blicităţii informaţiuni dureroase a­­supra unor mari fraude ce s’ar fi comis la Federala băncilor popu­lare, «Mramureşul» din Sighet, la Banca populară Tisa şi la coopera­tiva Dragoş. Se spune că s’au făcut şi falsuri în scripte şi totuşi până azi Parche­tul nu a fost chemat să intervină, cu toate că există raportul d-lui In­spector Mihailescu, care constată fraudele comise, şi s’au luat măsuri ca scriptele şi cassa federalii Ma­­ramureş să fie sigilate. De­oarece din cauza acestor frau­de Cassa Centrală a Băncilor popu­lare a luat măsuri, să­ oprească cre­ditele la celelalte bănci populare din judeţ, care nu au nici o vină sunt nevoit a ruga pe d. ministru al muncii şi cooperaţiunii, să comu­nice Cameria, dacă are cunoştinţă de aceste denunţuri şi ce măsuri de îndreptare a luat, mai cu seamă că prin acele pubbcaţiuni amintite este pus in cauză şi un deputat din majoritate, d. Ilie Moşolgo. După răspunsul ce va da d. minis ♦ru, voi vedea dacă este căzni să transform întrebarea în Interpelare. D. AUREL VLAD,­­national-tără­nîşti întreabă guvernul ce măsuri înţelege să ia pentru stabilizarea monetară, cerându-i tot­odată să precizeze ce atitudine are faţă de convenţia încheiată de Stat cu Ban­ca Naţională. D. BULFINSCHI (roaj.) adresea­ză o comunicare ministrului de jus­­tiţie referitor la Inamovibilitatea parchetelor şi alte chestiuni în le­gătură cu organizarea judecăto­­reascâ. D. FLORESCU (L. A. N. O.) ara­tă necesitatea, imperioasă ca impo­zitul agricol de 10 la sută să se a­­plice dela 1 Ianuarie 1927 asupra tuturor podurilor. D. V. V. HANFS m­at.-tăr.) cere din nou ca liceul «Mihail Emi­nes­cu» să rămâe tot în cartierul Floreasca. Anunţă o interpelare în chestia li­ceului «Mănăstirea Dealului» unde sunt 40 cazuri de scarlatînă. D. V. BRATIANU cere actele ne­cesare pentru desvoltarea unei in­terpelări în legătură cu problema gurilor Dunării. D C. ANGHET­ESCU adresează ministrului de Domenii o comunica­re relativ la modificarea legii Do­brogei-Noni. D. DR. SUMULEANU (L. A.­­ C.) referindu-se la o comunicare recen­tă a d-lui deputat Genvdieh, dezmin­te faptul că în târgul Edinti (jud. Hotin) s’ar fi produs manifestaţii anti-semite. Relevă activitatea românească a preotului din acest târg, activitate ca­re a stârnit duşmănia evreilor. • C­­nventia* Sletului cu «Comnann la Prancaise du Levant» — Răspunsul guvernului Intrându-se în ordinea de zi d-l general VALEANU, de comun Ra­cord cu ministrul de finanţe ţine să dea explicaţii cu privire la origina convenţiei. In prima noastră guvernare — începe ministrul comunicaţiilor — căile ferate erau într’o situaţie proastă. Aveam nevoe de locomotive, ceia ce ne-a determinat să primim între alte oferte şi oferta casei Bruttinel (pentru 300 locom­oive). După multe discuţii s’a hotărât ca locomotivele să fie fabricate în Germania. Con­­trar, celor afirmate aici gen. Brutti­nel n’a avut rol de samsar, ci era conducătorul unei societăţi care fi­nanţa operaţia de furnituri. Susţine apoi că angajamentul cu Bruttinel n’a fost oneros pentru Stat. Locomotivele au fost luate pe preţul curent, fără să se aducă Sta­tului vre’o pagubă. Inchee, făcându-şi cu suficient en­tuziasm, apologia personală, subli­­niid că este «un om care şi-a sacri­ficat totă viaţa pentru binele ţării. Răspunsul ministrului de finanțe D. ION LAPEDATU, recapitulea­ză condiţiile în care s-a încheiat contractul cu «Compagnia Francai­­se du Levant». Ca o urmare a unor clauze din convenţie, ministerul de finanţe şi Societatea angajează un schimb de scrisori. Cea mai importantă este cea din 11 Noembrie 1922 prin care ministerul anunţă Societatea că ac­ceptă propunerea ca ultimele 3 a­­nuităţi să fie plătite în lire sau do­lari, pe cursul cunoscut. Societatea îşi precizase condiţiile (garanţii «speciale» şi schimbarea modalităţii de plată) şi ministerul de finanţe le-a acceptat. Dacă si­tuaţia financiară era alta, probabil că aceste condiţii nu s’ar fi primit. Societatea azi susţine că scriso­rile fac parte integrantă din con­venţie. Eu nu pot accepta acest punct de vedere. Parlamentul tre­­bue să ratifice aceste scrisori (Rui­nare la liberali). Când s’a pus ches­tiunea dobânzilor, am plătit — con­tinuă d. lapedatu­r_ suma cores­punzătoare căci n’au gândit la inte­resele morale, la creditul general al Statului. , N’am voit să cer amânare şi la scadenţă suma e’a plătit. O plată rău făcută nu poate angaja Stattul. Chestiunea stă deschisă și Parla­mentul va decide. Replica d-lui V. Madgearu Urcându-se la tribună d. Madgea­ru, d. Vintilă Brătianu părăseşte incinta urmărit de apropourile iro­nice ale opoziţiei. Ocupându-se de explicaţiile d-lui Văleanu, d. Madgearu confirmă că angajamentul Brutinel este one­ros pentru Stat. E simptomatic însă faptul că d. V. Brătianu care duce campania în «Viitorul» pe chestia Brutinei, fu­ge din incintă când trebue să dea explicaţia ministrului de comunica­ţii (Apl). In ceia ce priveşte expunerea d­­lui Lapedatu, ţin să declar că d-sa a fost obiectiv. Nu ne-a spus de ce fostul ministru de finanţe, împotri­va avizului Datoriei publice — a acceptat schimbarea mecanismului de plată. Aci e nodul chestiunii. Ni­mic nu-l îndrepta pe d. V. Brăia­nu să accepte aceste condiţii. Operaţia noastră de consolidare nu cerea concesii de această natură. Dacă guvernul supune ratificării Parlamentului scrisorile menţiona­te atunci se solidarizează cu actele fostului guvern. S’a procedat aci cu o uşurinţă condamnabilă şi Sta­tul nostru nu se poate socoti anga­jat într’o chestiune ilegală. Guvernul nu trebue să ceară ra­­tificarea di e obligat să pornească deschiderea procesului. N’avem o situaţie financiară aşa de prosperă ca să ne permită să plătim mai mult decât trebue. Cum vor fi primite noile impozite ale ministerului de finanţe când se ac­ceptă un angajament atât de păgu­bitor pentru noi? (Apl): « Camera descomplectându-se şe­dinţa se ridică la orele 6 rămânând să se continue discuția la Mesaj azi la orele 3 când va vorbi d­r. Buz­dugan. SENATUL Şedinţa de la 29 Noembrie La orele 3.50 şedinţa s-a deschis sub preşedinţia domnului general Coandă. Erau de faţă d-nii miniştrii: Pe­­trovici, Berlescu. D. general Coandă, anunţă că as­tăzi trebuie să vie în discuţia Ma­turului Corp, raportul asupra cere­rii de a fi numit senator de drept a d-lui St. Pop cerere care se ştie că a fost respinsă de Curtea de Ca­saţia Demisia rabinului Tirelsohn Se citeşte apoi o declaraţie a pri­mului rabin Tirelsohn, care arată că nu a înţeles în cuvântarea sa, să atace nici guvernul nici Senatul ci a analizat numai doctrina antise­mită. D. general Coandă dă apoi cetire scrisorei de demisiune a rabinului Tirelsohn, care se ştie că a fost ales pe lista guvernamentală a judeţu­­lui Lăpuşna. Punându-se la vot secret conform regulamentului primirea acestei de­misiuni a fost primită cu 80 de vo­turi şi 17 contra. Senatul a declarat vacant locul de senator al judeţului Lăpuşna. Comunicări D. M. CAR ADA a cerut, un tablou de parohiile unite şi neunite cu mai puţin de 400 familii urbane şi 200 rurale, subvenţionate de Stat. D. DR. TORNYA arată că în mai multe comune la şcoalele cu secţii maghiare, au fost numiţi învăţători cari nu ştiu limba maghiară. VOCI DIN MAJORITATE: Foar­te bine. OR­ATORUL: Eu cred că este foar­te rău, fiindcă elevii nu vor învăţa carte. D. ISIDOR SATURN cere minis­terului de domenii să le aprobe unor locuitori din Ardeal să fae lemne î­n propriile lor păduri pentru foc şi case. Discuţia la Mesaj D. PROF. VLADIMIR GHIDIO­­NESCU în numele partidului naţio­­nal-ţărănesc, răspunde d-lor Rădu­­lescu-Motru şi Petrovici. Analizează pe rând punctele din răspunsul la Mesaj. In chestiunile de politică externă un parlament nu se poate conduce numai după criterii sentimentale. Era un drept al nostru recunoaşte­rea Basarabiei. Tratatul cu Italia nu e deci decât un gest personal al generalului Averescu. Nu este interesant numărul de legi cu care vine guvernul, ci con­cepţia lor, directiva generală a gu­vernului. Alături de d. Motru şi pe banca ministerială nu sunt oare revoluţio­nari, aşa cum ne-aţi acuzat pe noi . Oratorul citeşte un act prin care d-nii Goldiş, Lapedatu şi Lupaş dec­lară că menţin întocmai concepţia partidului din care s’au rupt Dacă acest partid e revoluţionar, atunci şi aceşti miniştri, care se intitulea­ză încă cu partizanii lor «partid na­ţional», sunt revoluţionari. Nu este consolidare ceea ce nu­miţi dv. astfel în răspunsul la Me­saj. Consolidare pe bazele unor ale­geri nelibere, nu poate să existe. Faţă de minorităţi era nevoie de o politică unitară între partidele cari Vau succedat la putere. D. Goga a devenit din poet om politic, dar nu a luat pildă de la alţi poeţi din trecut cari au făcut politică şi cari­­ erau animaţi de sen­timente generoase, luptând pentru libertate şi dreptate. Şedinţa continuă. D-sa voia să compenseze culoarea acestui principiu prin teroarea din alegerile din Bihor, printr’o revistă pe care guvernul să i-o răspândeas­că într’un milion de exemplare ! Oratorul arată dezavantajele cen­tralizării administrative și răul pe care-l face în Ardeal metoda de uni­formizare a guvernului. Problema salarizărilor, a locuinţelor, toate di­feră în Ardeal, şi un singur factor schimbat în soluţionarea lor aduce perturbaţiuni largi. Nu fiecare lege in sine, ci substra­tul lor general, interesează. Vedem azi o «continuitate» care este toc­mai o continuitate nenorocită. Am fi preferat se vedem la averescani o stare «revoluţionară» în sensul schimbării spiritului nenorocit în care s’a guvernat până a­cum. Oratorul se ocupă apoi de legea presei şi spune : dacă se înţelege prin legiferarea libertăţii presei, ce­­ia ce guvernul înţelege şi prin refor­ma jandarmeriei, adică o alterare a libertăţii graiului şi scrisului, atun­ci suntem contra unei astfel de legi. Chiar dacă se spune că această legi­ferare se va face «în cadrul libertă­ţilor garantate de Constituţie» tot nu suntem mulţumiţi, fiindcă ve­dem şi în prezent, ce se petrece, în cadrul constituţional cu presa, cum este împiedicată de a funcţiona. Dacă nu există şi din partea gu­vernelor respectul Constituţiei şi le­gilor, este inutilă orice reformă. D. Ghidionescu tratează apoi ne­cesitatea unei bune salarizări a cor­pului didactic. Termină făcând un apel la unire în faţa evenimentelor cari se desena­lează. Şedinţa se suspendă apoi, pentru 10 minute. D. MOŢOC, majoritar basarabean, combate pe cei ce susţin că tratatul încheiat de d. general Averescu cu Italia ar­ fi o afacere personală a pri­mului ministru şi declară că d-sa îl socoate un act al statului român. In calitate de basarabean, vorbeşte de administraţia regulată din acea provincie. Se începe o eră străluci­toare în cultură. Cere reducerea pos­turilor inutile din administraţie, sta­bilizarea leului, ridicarea agricultu­rii şi refacerea comunicaţiilor. Ta­rifele C. F. R. sunt nechibzuite. Azi şedinţă la ora 3 d. a. »*0 Starea timpului BULETINUL INSTITUTU­LUI METEOROLOGIC CEN­TRAL Luni 26 Noembrie 1926 SITU­­ATI­UNEA ATMOSFER­EI IN EUROPA, ord© 9 a. m. Situaţiunea atmosferei prezintă o de­presiune în Golful Gasconiei şi o a doua în regiunea Leningradului, pe când în nordul şi estul continentului se află maxime barometric©. Temperaturile au scăzut aproape pe întreg continentul şi variază intra 16 gr. în Grecia şi mi­nus 26 gr. In nordul Rusiei. Precipita­­ţiuni au căzut aproape pretutindeni. IN ROMANIA, orele 8 a. m. Timpul se prezintă astăzi cu 161-111 a­­coperit aproape în toată ţara, senin în restul Ardealului, temperaturile scobo­­rfşte mult faţă de ultimele zile, fiind îngheţ slab in toată jumătatea nordică şi ceată aproape pretutindeni. Presiu­nea atmosferei în uşoară creştere variază azi între 769 mm. la Roman şi 762 mm. la Caransebeş, iar temperaturile între minus 3—5 gr. în regiunea muntoasă şi jumătatea nordică a tărei şi între plus 3—10 gr. în sud şi pe litoral. LA BUCUREŞTI- Filaret, orele 8 a. m. Presiunea atmosferei 766 mm. tempe­ratura 4 gr. Timiditatea 100%. Cerul a­­coperit şi ceaţă. Vântul de la ENE cu 2 mps. Temp. maximă de ori 18 gr Temp, minimă de azi noapte 1 gr. TIMPUL PORBABIL dela 29—30 Noem­brie, orele 18. Cerul se va menţine variabil în vest şi acoperit sau ceţos, dar lipsit de pre­­cipitaţiuni, în estul ţărei. Vânturi po­trivite din­spre nord,vest şi nord-est. Temperaturile vor continua să scadă. In cursul nopții îngheţ general. —xxoxx-----­ --------poîtcoo—-----­ Spectacole Opera Română: «Povestirile lui Hoffman». Teatrul Naţional: «Patima roşie». Teatrul Regina Maria: «Şarlata­nul». Teatrul Mic: «Cenuşereasa». Teatrul Popular: «Dardamelle». Teatrul Carol cel Mare: «Contesa Maritza». -----------------------­ Din Constanta Deraerea trenului personal Constanta, 29 Noemb. — Azi diminea­ţă garnitura tr­enului personal pe când manevra pentru a ieşi de pa­lnie, la un moment dat s’a produs o deraiere A ieşit de pe linie vagonul restaurant şi vagonul de clasa I. '/m­ich 280 Paris 15 BURSA Tendinţa susţinută Lira încheind la 911. Francul fr. staţionar. Francul francez 695 Francul belgian 520 Francul elveţian 8635 Lira sterlină 911 Lira italiană 800 Dolarul 187 Coroană cehă 556 Schillngul austriac 2659 Rentenmark 4465 BURSA DIN PARIS ÎNCHIDERE 29/XI București 15 Londra 133 Brussels 8150 Milano 11650 Zurich 529 Amsterdam 1096 BURSA DIN ZURICH ÎNCHIDE­­RE 29,/XI București 280 Berlin 12315 , Amsterdam 20760 New-York 1518718 Londra 251450 Paris 1800 Milano 2205 Fraga 1535 Budapesta 7260 Belgrad 914 Varşovia 5750 Vlena 7310 BURSA DE ACTHIM Tendința slabă. Astra Română 4250 Steaua rromână 2375 Credit Minier optate 2035 Redevenţa 350 I. R. D. P. 9110 Mica 426 Reşiţa 430 Leul Informaţiuni Politice Sâmbătă şi Duminecă biroul par­tidului naţional-ţărănesc a ţinut şe­dinţă cercetând toate chestiunile privitoare la desăvârşirea m­zioni­­lor locale luând măsuri pentru ac­celerarea lor în judeţele unde s’au făcut. nu Şcolare Din informaţiunile pe care le a­­vem rezultă că, peste capul comisiei pentru acordarea de valută la stu­denţi, d. Lapedatu, ministrul de fi­nanţe, a aprobat la diferite persoa­ne valuta in sumă de 2.900.000 lei. D. Jean Demetrescu a fost numit director al şcoalei de meserii din dom. Miercurea (jud. Sibiu). Duminică dimineaţa, s’a ţinut în localul Primăriei Capitalei Aduna­rea generală anuală a Comitetelor şcolare din Capitală. Preşedintele, d. M. Berceanu, a a­­dus mulţumiri tunuror care i’au dat concursul şi a comunicat adunărei că într’un interval relativ scurt s’au putut construi 9 biserici și 25 de atenee populare, din care 22 la peri­feri­a Capitalei­ Judiciare Răspândindu-se svonul că firma Wappner ar fi cerut un moratoriu, d. J. Wappner a depus o plângere la Parchetul Trib. Ilfov, spre a se urmări persoanele vinovate, de a­­ceastă calomnie. Diverse Duminică a avut loc la Craiova congresul invalizilor din Oltenia. S’a votat o moţiune prin care s’a cerut între altele schimbarea ac­tualei legiuiri de pensiuni pentru invalizi, orfani şi văduve şi împro­prietărirea fără restricţii. Eri dimineaţă s’a ţinut la minis­terul muncii comisiunea pentru ela­borarea anteproiesului de lege al construcţiilor. S-au discutat scutirile de impozi­te si de taxe vamale pentru mate­rialul de lucru, apoi adunarea fon­durilor. Viitoarea şedinţa va avea loc Vi­neri. Sâmbătă 27 Noembrie la orele 5 p. m. a avut loc la Institutul dr. Victor Babeş sub preşedinţia d-lui Conferenţiar dr. A. Babeş, o pioasă comemorare a Profesorului V. Ba­beş, fundatorii Societăţii Anatomi­ce la care au asistat un mare nu­măr de medici şi studenţi. Duminică 28 Noembrie s-a inaugu­rat în Palatul Ateneului expoziţia Kimon Loghi, Lume din cea mai selectă a asistat, la vernisaj reținând o bună parte din tablouri. ------xxoxx----— Impozitul pieilor şi al florilor Interesele industriaşilor şi ale comercianţilor Noul tarif vamal n’a fost încă termi­nat. Lucrările pentru punerea lui la punct continuă şi se crede că în sesiunea parlamentară viitoare ele vor căpăta caracter de lege. Paralele cu aceste lucrări, ca­tegoriile de comercianţi şi industriaşi se agită în vederea reglementării taxe­lor în conformitate cu interesele res­pective. Astfel pielării (industriaşi) fac dife­rite intervenţii pe la ministerul de fi­nanţe pentru ca taxele la importul piei­lor să fie mărite de­oarece industria na­ţională este concurată de cea străină. întâmpinarea industriaşilor arată că noi exportând vite dăm posibilitate stră­inilor să ne concureze pe o scară cât mai întinsă. Pe de altă parte comercianţii de piei, susţin un alt punct de vedere ba­zat pe interese destul de explicabile. Ei cer ca aceste taxe să nu fie prea mult mărite căci oricât de bine utilată ar fi industria noastră, totuşi avem ne­voe­­i de piei străine. Toate aceste doleanţe vor fi exami­nate de delegaţia economică a guver­nului care va căuta să concilieze inte­resele industriaşilor şi ale comercian­ţilor. De asemenea o delegaţie a florarilor s-a prezentat la ministerul de finanţe stăruind pentru autorizarea importului de flori pe lunile de iarnă. Florarii spun că serile noastre nu pot satisfa­ce nevoile interne şi deci importul se impune. Delegaţia economică va decide și în această chestiune. PALATUL ATENEULUI EXPOZIŢIA KIMON LOGHI 1-29 Decembrie 1926 dela 10-112 a. m. şi 3-7 seara TABLOURI • Splendide. Pictori cunoscuţi cu re­putaţie: Artadiino, Verona, Kimon- Loghi, Ressu, Bednarib, Serafim, Băl­­ţatu, Chirovici, Biju, loanid, Florian, Eug. Voinescu, Mănciulescu etc. etc. Vând cu preţuri excepţional de eutin vizibil zilnic numai între 2—4. Du­minica toată ziua. Strada Turturele 3 prin Labirint Tramvaiul electric 16 (staţia Tabacu) Marele Turneu Oficial al Teatrului Naţional din Bucureşti cu puh­­nica piesă a lui L. Tolstoi Puterea întunericului ANA LUCA AURICA ATANASESCU ANICUŢA CARJA. BALDOVIN, AL. BOTEZ, MELISANU­ENE DOBRE, LENY MOISIU, Lucia Balătescu, Maria Luca. Ada Moldovanu. ITTN^R «RWL­ *9 Noembrie Cernăuţi. 30 Noem­brie Roman. 1 Decembrie P.-Neamţ. 2 Decembrie Tg. Ocna .« R.-SSrat. 4 Plo­eşti. s Câmpina. 6 Târgovişte, 7 C. Lung, 8 Piteşti, 8 T. Măgurele, 16 Alexandria, 11 Slatina, 12 R. Vâlcea, 13 Corabia, 14 Caracal, 15 Craiova, 16 T. Severin, 17 Lugoj, 18 Timişoara, 10 Arad, 20 O­­radia Mare, 21 Beiuş, 22 Satu Mare, 23 Cluj, 25 Turda, 26 Tg. Mureş, 27 Alba Iulia, 28 Sibiu, 21 Sighişoara, 30 Petro, șani, 1 Ianuarie Deva. TRIBUNALUL ILFOV S. 4-a C. O. Extract D-na Iordlana T. Mâinea din Bu­cureşti, str. Calimaelji No. 39, prin petiţia înreg. la No. 82770 din 1924 a intentat acţiune de divorţ contra so­ţului său Tudose T. Mâinea. Soţii nu posedă avere. Din căsătorie a rezultat doi copii şi anume Constanţa în etate de 12 ani şi Ştefan în etate de 10 ani. S’a dat termen pentru a doua con­ciliere în ziua de 3 Decembrie 1926. Acest extract se va publica în ziarul «Cuvântul», conf. art. 285 c. civ. modificat. Grefier: 1. Dumitrescu No. 58735­­. 1926 Noembrie 23.

Next