Cuventul, martie 1927 (Anul 3, nr. 698-723)
1927-03-02 / nr. 698
2 MISTERUL din CAVOU ...Pierdute în vâltoarea Parisului, două copile născute din aceeaş mamă, trăesc, una în lux şi strălucire, alta în lipsuri şi sărăcie, căci greşala unei mame a vrut să fie aşa. Ceea ce copilele nu ştiau, află duşmanii lor: o moştenire bogată trebue să se împartă între ele. Nimic nu pare îndrăsneţ acestor duşmani. Planul lor odios începe sa fie pus în practică. Copilele vor muri şi milioanele se vor împărţi între ucigaşi. Poliţia întreagă e în picioare. Detectivii particulari sunt chemaţi în ajutor. Celebra «Ochi de pisică» jură că nu va avea odihnă până ce mâna criminală nu va fi descoperită. Zilele şi săptămânile trec una după alta fără ca taina să fie pătrunsă. «Ochi de pisică» veghează. Fi-va soarta atât de crudă pentru a mama să descopere crimele propriului său fiu? Şi dacă «Ochi de pisică» va surprinde secretul celui pe care îl iubeşte mai mult decât orice pe lume, îl va denunţa ea poliţiei sau va prefera să coboare în mormânt, ducând cu sine taina aflată?! Iată ce veţi afla citind romanul MISTERUL DIN CAVOU, care va apare în curând în fascicole. Prima fascicolă gratuit, Marţi 8 Martie. • Dezbaterile parlamentare CAMERA r ri"[Jmn ~"------vedinţa dela 28 februarie Se deschide la 3 juni. sub preşidenţia d-lui dr. Bardescu. Pe banca ministerială d-nii Trancu-Iaşi, Bucşan, Meissner. Comunicări D. LIVEZEANU (naţ.-tăr.) adresează o comunicare ministrului de interne. D. GABRIELESCU (maj.) roagă pe d-nii miniştrii de justiţie şi comunicaţii să ia măsuri pentru ca juraţii să poată călători în condiţii avantagioase. D. FLORESCU (L. A. N. C.) cere să i se pună la dispoziţie dosarul afacerei «Frigul» pentru dezvoltarea unei interpelări , precum şi dosarul privitor la arendarea lacului Greaca. D. D. R. IOANIŢESCU se asociază la prima interpelare. Continuarea discuţiei la legea inspecţiei muncei Intrându-se în ordinea de zi se continuă discuţia generală la proectul de lege privitor la inspecţia muncei. D. MARINESCU (maj.) examinează proectul făcând ucele observaţii cu privire la calitatea lui. D. NICULESCU-CAMPINA (majoritar) crede că această lege trebuia să vină după legea Camerelor de muncă. Se ocupă apoi de legislaţia muncii în România, scoţând în evidenţă principiile care au prezidat la colaborarea lor. Susţine proectul de faţă relevându-i părţile bune. D. prof. BRANCOVICI (maj.) crede că între criticele exagerate şi osanalele ditirambice aduse legei,adevărul este la mijloc. Legea poate fi votată dar trebue în prealabil să i se aducă unele modificări. Observaţiile d-lui Cuza D. A. C. CUZA aduce elogii d-lui Trancu-Iaşi care a fost unul din cei mai buni elevi ai d-sale precum şi directorul gneral Setlacek din ministerul muncii. Proectul de faţă însă atinge principiul de bază al Ligii Creştine, care este acel al naţionalităţii. După ce discută pe larg teoria suveranităţii naţionale d. prof. Cuza, constată că proectul are un caracter internaţional şi mai grav. Textul legii nu afirmă drepturile naţionalităţii noastre pe teritoriul românesc, ci caută să dea curs unor preocupări de ordin internaţional. Organizaţia internaţională a nuncii este o mască în dosul căreia se ascunde organizarea unor anumite elemente pentru dominaţia naţiunilor. Biroul internaţional al muncei are puteri disciplinare asupra naţiunilor cari au aderat la acest birou. Aceasta ar constitui o renunţare la suveranitatea noastră. Pactul Societăţii Naţiunilor prevede penalităţi pentru statul care calcă dispoziţiile internaţionale în chestiunile muncitoreşti, lucrate incompatibil cu suveranitatea naţională. Liga Creştină va desfiinţa aceste raporturi cu biroul internaţional, raporturi care nu sunt legitime. Proectul pretinde a fi justificat prin aceia că satisface o recomandare internaţională. Noi protestăm cutra acestei justificări care este alăturea cu interesele noastre româneşti. După aceste consideraţii, oratorul argumentează că proectul este tana „renal», deoarece elementele româneşti sunt puse într’o stare de inferioritate faţă de cei străini. Clasa noastră muncitoare a rămas în urmă cu dezvoltarea ei şi de aceia ■egiuitorul este dator să-i acorde o deosebită solicitudine. E regretabil că în proect nu se găsesc asemenea dispoziţii. Oratorul propune un amendament in sensul de a se asigura preponderenţa muncitorilor români asupra celor străini. (Aplauze). Trecând la examinarea technicei proecturei d. Cuza spune că intrarea inspectorilor în ateliere trebue să se facă numai cu învoirea patronilor. Preconizează şi d-sa admiterea femeilor ca inspectoare a muncei. Declară că va vota proectul. Mai vorbesc d-nii Burfinski şi raportorul. Şedinţa se ridică la orele 7, Azi la 3 şedinţă. a multor nevinovaţi au fost fapte curente. Ca încheere Uhlig vorbeşte despre viitorul Basarabiei Studiind cazul unui atac din partea Rusiei, spune că România nu poate conta decât pe Polonia, care este singura interesată ca România să fie stăpână pe Basarabia. Aceasta sub raportul militar. Pe ajutorul iugo Slăviei şi Cehoslovaciei nu trebue contat din, motive lesne de înţeles. Luând în discuţie propunerea ce s’a făcut ca Basarabia să fie neutralizată Uhlig recunoaşte că în afără şi de alte consideraţiuni, geopolitic vorbind, soluţia este inadmisibilă. Natural cadrul unui articol de jurnal nu permite o analiză mai amplă a cărţei profesorului de la Tübingen totuş cartea aşa cum e scrisă şi de cine e scrisă, e de o importanţa capitală în lupta ce se dă în jurul Basarabiei. Dreptatea casei româneşti, pentru cine citeşte această carte şi o aprofundează, e clară şi nu ar putea decât să ne bucure dacă şi alte capete luminate, reprezentând ştiinţa altor ţări ar face la fel ca profesorul Uhlig. In cazul acesta România nu ar mai avea nevoe de contra propagandă costisitoare, căci cei ce vor avea de spus ceva în această direcţie nu s-ar putea să nu se bazeze pe rezultatul cercetărilor riguroase făcute de specialişti, cercetări care, fără discuţie, de câte ori ar fi obiectiv făcute, ar fi numai în avantajul nostru. Totuşi, după cum Uhlig singur spune, cea mai sigură soluţie e ca în primul rând şi cât mai puternic populaţia Basarabiei să simtă necesitatea convieţuirei cu tot poporul românesc. Căci fiecare succes moral al ideei româneşti în Basarabia constitue un insucces rusesc. C. Sergiescu Berlin —------eo*66—----- 00*« Pentru d. director general al P. I. T. Primim, deseori, plângeri de la abonaţii noştri că ziarul nu le parvine in mod regulat. Am atras atenţia de mai multe ori direcţiunii generale a poştelor asupra acestei anomalii, dar ea a continuat. Cam de astădată un abonat ne indică şi vinovatul, publicăm scrisoarea de mai jos, pe care o adresăm d-lui director general al poştelor, in credinta că va lua măsuri de îndreptare. Stimate d-le director, Sunt abonatul ziarului dv. din Iunie 1921. Pentru nune, acest ziar e o necesitate sunetease a si-l aştept in fiecare zi cu multă nerăbdare. Am avut insa in acest timp, (în special până în Noembrie), mari neplăceri din cauză că nu primeam decât 3, şi in cazul cel mai fericit, 4 numere săptămânal. M am pus la panză şi am aflat în urmă că factorul poştal A. Iordan care face cursa, Joseni-Văneşti, cinstit regulat la cârciumă de pr. Ionst. U. Preoţu, din Joseni,Harca, îi dădea ziarul meu iar mie,mi spunea că a lipsit ziarul meu în acea zi, invogatorul ii Marchidan, din Berea, mi-a declarat că a văzut aşternut pe masa preotului C. Preotu, ziarul cu eticheta mea, având imprimat pe el multe funduri de pahar cu vin negru. A mai văzut d-l Marchidan în altă zi, cum factorului N. Iordan i-a fost aproape forţat, spiuls ziarul meu din mână de către susnumitul preot. Am rugat personal pe pr. C. Preotu să-şi lase această ordinară deprindere, ce nu cadra cu naina sa de preot şi sistemul tot s a mai continuat. Vă rog d-le director să daţi publicaţiei acest fapt spre a şti direcţia poştelor felul, cum se servesc abonamentele la ziare în provincie şi în special la sate şi a şti lumea că un preot reprezentant al celor mai curate principii de morală se dedă la astfel de fapte. Vă rog să primiţi d-le director, asigurarea stimei mele. 1. PURICE.DALMA învăţător. Corn. Palicioci-Schit jud. Buzău po*oo-----— fiinl llf Continuarea articolului din pagina I-a Şi pe urmă dacă e sau nu imoralitate în cămin asta trebue să o ştie în primul rând părinţii tinerilor cari locuiesc acolo, în al doilea rând primăria respectivă, şi în fine oamenii în toată firea, brăileni aşezaţi în Bucureşti, cari nu odată merg, în mijlocul studenţilor. Dr. Hamat e cel din urmă în măsură să o ştie. Iar cine, fără a cunoaşte situaţia, îşi îngădue să vorbească de imoralitatea câminurilor mixte, fie chiar numai în abstract, comite o gravă necuviinţă, pentru care s’ar putea să fie şi traşi la răspundere. Ori la asta nu s-au gândit până acum, Guvernul a făgăduit studenţilor raiul pe pământ. Vedem cum a început realizările, încercând să dizolve ceea ce există. De ce nu am vorbi deschis! Nu crede nimeni în făgăduelile guvernului. Nu doar că nu ar fi bună voinţă şi sinceritate în toate aceste frumoase planuri. Dar nu crede lumea. Şi până la urmă tot lumea va avea dreptate. Deci dară, rugăm pe d-l ministru să potolească zelul subalternilor săi. Intuiu să facă guvernul ceva — şi pe urmă să distrugă ceea ce există astăzi. Altfel regrupări şi reorganizări sunt numai jucării primejdioase. ..Afară numai dacă nu o fi vreun nou director general de căminuri, care așteaptă să fie plasat. Nae Ionescu ---00*00---*- PROCESUL OPOZIŢIEIUNITE—D. GENERAL ŞT. ŞTEFANESCU Zilele trecute secţia III a tribunului Ilfov, alcătuită din d-nii judecători Maier, ca preşedinte şi Florin Foişoreanu, judecător, a judecat procesul intentat de reprezentanţii opoziţiei unite d-lui general Şt. Ştefănescu comandantul general al jandarmeriei, învinuit fiind de abuz de putere şi arestări ilegale comandate de d-sa. Am dat la vreme desbaterile. Tribunalul s-a pronunţat ori asupra cererilor făcute şi de acuzare şi de apărare. A admis incidentul ridicat de d. procuror Ionel Petrescu şi a declarat stinsă acţiunea publică deschisă împotriva d-lui general Ştefanescu. A menţinut acţiunea publică în ce priveşte despăgubirile civile şi a amânat procesul la 6 iulie când vor a citaţi martorii propuşi de reprezentanţii opoziţiei unite spre a se stabili samavolniciile făcute cu ocazia alegerilor generale. CONDAMNAREA UNUI ESCROC Cunoscutul escroc şi falsificator Florin Praporgescu, în curs de executare a unei condamnări, în Văcăreşti fiind, a încercat o evadare falsificând, cu ajutorul unui prieten din închisoare şi din afară, o adresa parchetului general către direcţia închisoarei Văcăreşti care cerea eliberarea lui Praporgescu. Această nvinuire de falş a fost judecată ori la secţia I a tribunalului Ilfov, comisă din d-nii judecători Sava Ralovan şi Răileanu. Tribunalul a condamnat pe Florin terapogescu la 6 luni închisoare coecțională. ARESTĂRI PENTRU ABUZ DE ÎNCREDERE D. judecător de instrucţie Stătescu, de la cabinetul 7, a emis mandat de arestare împotriva lui Vasile Ionescu, funcţionar comercial la firma Goldenberg, engrosist de mărfuri, de unde şi-a însuşit 650.000 lei. D. judecător de instrucţie al cabinetului 6 G. Brezeanu, a emis mandat de arestare împotriva lui Alex. Catz, care, fiind in serviciul societăţei de automobile «Leonida» şi-a însuşit 60.000 din încasările făcute. i). procuror Alevra a deschis acţiune publică pentru abuz de încredere împotriva lui Herman Segal comis-voiajor la firma Neuman, de unde și-a însușit 120.000 lei. ORDONANŢA DEFINITIVA PENTRU ABUZ DE ÎNCREDERE D. judecător de instrucţie Papadociela cap. 5, a dat ordonanţă defnitivă prin care trimite în judecată pe Moritz Goldeanu pentru că, fiind procuratorul d-nei Pulcheria Doiciu, a încasat chirii în sumă de 270.000 lei de la imobilele proprie ate a d-nei Doiciu însușindu-și acastă sumă. In curând va apare în editura Ig. Hertz, noul roman de aventuri «VOEVODUL CODRILOR» scris de celebrul scriitor englez Edgar Rice Burroughs şi tradus de cunoscutul nostru literat Alexandru Filotti. Prima şi a doua fascicolă se vor răspândi publicului GRATUIT, înştiinţări speciale vor anunţa precis ziua apariţiunei. CUVÂNTUL lini mini iii Iii fiai ------po----- Declaraţiile d-lui dr. N. Lupu. Incidentele din timpul întrunirei. Arestări. GALAŢI. — Astăzi dimineaţă a avut loc în sala Regal întrunirea partidului ţărănesc de sub, şefia dlui dr. N. Lupu. La această întrunire au participat delegaţi din Ardeal, Bucovina, Basarabia şi vechiul regat, întrunirea se deschide la orele 10 dim. sub preşidenţia d-lui C. Dinescu, şeful organizaţiei ţărăniste din Covurhii, care face istoricul partidului ţărănesc de înfiinţarea lui şi critică fuziunea cu partidul naţional. Face o şarjă violentă la adresa fruntaşilor partidului naţional ţărănesc atacând vehement pe d-nii I. Mihalache şi Virgil Madgearu. Laudă politica d-lui dr. Lupu căruia îi aduce mulţumiri, prin faptul că a ales primul centru de propagandă politică la Galaţi, unde partidul ţărănesc, are cele mai multe ramificaţiuni, încheie citind o serie de scrisori a diverşilor fruntaşi partizani ai d-lui dr. Lupu, cari se scuză că n’au putut participa la întrunirea de azi. Un prim incident In timpul când a vorbit d. Dinesnescu, numeroşi membri ai partidului naţional-ţărănesc ce se aflau parte în sală şi parte la uşile de intrare au manifestat ostil împotriva d-lui dr. Lupu, căutând să zădărnicească întrunirea. Atunci s-a produs un violent incident care cu foarte multă greutate, după intervenţia poliţiei, a fost aplanat. Numeroşi membri cu această ocazie au părăsit sala. Vorbesc apoi d-nii Velican-Gorj, profesor Adam Roman, advocat Petre Vârtoiu-Galaţi, deputat Florea, institutor Macovei, advocat Bălan■BrăiJa, advocat Mazilu-Bucureşti, deputat Petre Suciu, deputat Radovici, Leonida Gheorghiu-Galaţi, avocat Dan, amiral Gratoschi, avocat Vârnav-Brăila şi alţii. D. C. DINESCU, citeşte o declaraţie a organizaţiei ţărăniste din Reni, care aderă la noua orientare politică a d-lui dr. Lupu. Ia apoi cuvântul d. dr. Lupu. Cuvântarea d-lui dr. N. Lupu Aşi dori ca în această clipă să se găsească într’un colţişor d. Iuliu Maniu, şeful partidului naţional ţărănesc, pentru a vedea mulţimea care s’a adunat aci, contrariu celor declarate de d-sa că nici o organizaţie din ţară nu mă va urma. Eu nu ţiu seamă de nici un membru al aşa zisului comitet Executiv, alee intre dânşii, ţiu seamă de massa şi votata poporului. Am fost acuzat că eu aşi fi trădat cauza ţărănismului. Nu permit nimănui să-mi aducă astfel de învinuire cu atât mai mult ciocolaşului de la Vlaşca, întrucât eu aduc cu mine un capital bine definit, care poate fi chiar programul partidului ţărănesc. Nu se clădeşte nimic prin ură aceasta doar în timp de revoluţie, dar ţara noastră însă n’are nevoie de meu un fel de revoluţie. Ei sunt oameni utopici, eu sunt practic. Eu au nevoie de o acţiune puternică pentru ridicarea păturii ţărăneşti. La această acţiune eu nu mă pot bizui numai pe clasa ţărănească, căci ţărănismul are nevoie de toate clasele muncitoare. D. dr. Lupu explică apoi pe larg motivele cari l-au determinat să ia hotărârea de a se despărţi de partidul naţional-ţărănesc. A fost deajuns ca adversarii mei — spune d. dr. Lupu — să audă de acţiunea întreprinsă, pentru ca fel de fel de zvonuri din cele mai fanteziste să circule pe socoteala mea. Am fost acuzat de unii că prin reconstituirea noului partid ţărănesc caut să închei anumite colaborări cu anumite partide. Sunt acuzat în deosebi că voi intra la liberali. Trebuie să fiu cel puţin nebun ca astăzi când posed o armată aşa de puternică să mă înrolez într’un partid politic. Afirm însă că în cazul ând ţara va avea nevoie de sprijinul nostru vom încheia orice colaborare pentru binele ei. Expunânduvă cele de mai sus declar că voi proceda la realizarea concretă a unei democraţii bine stabilite şi că acţiunea noastră, va dovedi tuturora puterea ce o avem şi simpatia de ere ne bucurăm. D. DINESCU preşedintele întrunirei după ce mulţumeşte celor prezenţi citeşte în aclamaţia tuturora moţiune în sensul că adunarea ,« solidară cu acţiunea dlui dr. Lupu Arestările La eşirea din sala de întrunire câţiva agenţi electorali din gruparea naţional-ţărănistă, care fusese goniţi din sala de întrunire au căutat să facă o manifestaţie ostilă dui dr. Lupu. Intervenind armata s-a procedat la arestarea a doi dintre tulburători care au fost înaintaţi prefecturei de poliţie. In cursul zilei de Duminică forţe militare au circulat pe străzile oraşului. La orele 2 s-a servit un banchet la restaurantul «Opler» în onoarea invitaţilor. Cu trenul de 5 d. a. d. dr. Lupu a plecat la Brăila. R. Volbură Viitorul regim al chiriilor intrunirea propietarilor Sindicatul proprietarilor urbani din Capitală, a ţinut ori dim., la orele 10, o întrunire în sala Dacia. D. căpitan COSTESCU a arătat că scopul întrunirei este de a se afirma odată mai mult că, punctul de vedere la care proprietarii rămân statornici este: libertatea caselor lor. înainte de a se intra în dezbateri, d. căpitan Costescu a adus mulţumiri omaginale regelui, care a primit o delegaţie de d-ne proprietare. (Sala în picioare, aclamă pe suveran şi se decide expedierea unei telegrame regelui). D. EM. N. LAHOVARY, prezidentul adunării, a protestat împotriva faptulu că se intenţionează a se impune noui şi exagerate taxe asupra clădirilor existente, spre a clădi pentru funcţionari. D. BOSNIEF PARASCHIVESCU, susţine că azi, după 9 ani de la război nu se mai poate vorbi de o criză de locuinţe, dar există o criză grozavă de chirii. Funcţionarii şi pensionarii statului, copleşesc cu numărul lor budgetul ţării, strâns cu greu de pe spinarea contribuabililor. Au mai vorbit d-nii: Paul Iliescu, Dumitrescu Mirea, dr. Eraclie Sterian, căp. Costescu, dr. Staum (Braşov); Carol Jahoda (Cluj) ; Al. Dobrescu; Hornstein (Chişinău); I. C. Negulescu, etc. S-a citit apoi o moţiune în sensu celor discutate după care întrunirea a luat sfârşit la ora 1 după amiază. Intrunirea «Liga Chiriaşilor» a convocat pe chiriaşi la o întrunire, ce a avut loc ori dini., la sediul ei din str. Băraţiei No. 29, sub preşedinţia d-lui avocat B. Magder, vicepreşedintele Ligii. D.sa luând cel dintâi cuvântul, a expus dispoziţiile din proectul d-lui Cudalbu, cari vor face ravagii în marea massă a chiriaşilor. Concepţia d-lui ministru de justiţie, în această problemă, se bizue pe principiul sanctităţii proprietăţii. Proectul d-sale nu-i decât libera transacţie deghizată, pentru toate categoriile de chiriaşi. Că situaţia de azi e identică cu aceea din 1924, o recunoaşte chiar chiriaşilor Înalta Curte de casaţie prin recentele deciziuni prin care respinge cererile de spor exagerat ale proprietarilor. Crede că d. general Averescu, omul realităţilor, va da proectului forma corespunzătoare realităţilor, în această gravă problemă Mai vorbesc d-nii dr. Toma Simionescu, Ianculescu, Bănică Ionescu, Anglei, Mihăilescu, d-nii Raluca, etc. D. avocat MAGDER, după ce face un rezumat al celor discutate, anunţă pentru Duminică 6 Martie o întrunire ce va avea loc la sala «Dacia». întrunirea s’a terminat apoi la ora 1 jum., după amiază. Intr’un cufăr aruncat în stradă a fost găsit un cadavru aparenţă femeia pare a fi o servitoare. Parchetul avizat, a dispus transportarea cadavrului la morgă. Poliţia întreprinde vaste investigaţiuni pentru a stabili identitatea cadavrului, a împrejurărilor în care s’a săvârşit crima, precum şi cine a adus cufărul acolo unde a fost găsit. Deocamdată s’a stabilit că victima avut legături cu o bandă de hoţi. Se presupune că unul din hoţi, concubinul ei, ar fi ucis-o. Cercetările continuă. . % ^ CHISINAU 28. — Aseară pe la orele 11 un trecător a dat în dreptul casei cu No. 43 din str. Ştefan cel Mare, peste un mare cufăr de lemn ferecat în fier ,l bătut în cuc care era aşezat în apropierea unui copac. Cufărul exalt un miros pestilenţial iar în jurul lui roiau câini. Trecătorul alarmat a anunţat poliţia. Cufărul a fost transportat la Circ. 6 poliţie şi aci fiind deschis, poliţiştilor li s’a oferit în faţa ochilor un tablou înfiorător. In cufăr era înghesuit cadavrul unei femei tinere, acoperită numai cu o cămaşă plină de sânge. După I ,-----------------00*30-----------V Bloc*Moles L EOI B i j u Eram aproape copil.Atunci prindeau rădăcini firave primele crezăminte. Mă opreau vitrinele prăvăliilor cu cadre. ( în cele personale ale artiștilor, mă codeam să intru). Și rătăcind cu privirea peste pânzele acoperite cu un strat uşor de praf, adesea mi-a fost dat să citesc: L. A. Biju An cu an pânzele lui m'au chemat şi mă obişnuisem, cum te obişnuieşti cu nişte prieteni buni. Insă pe porţile Atheneului, sau aiurea, nu s’a vestit nici odată, expoziţia de pictură: Leon Biju. De acea, sufletul multora s’a bucurat în ăst an, când în sfârşit, acest nepreţuit artist, s’a hotărât sau mai bine zis, a putut să înfiripeze ună. “ * D-nul N. N. Tonîtza a avut în numărul ultim al «Universului Literar» o magistrală şi mişcătoare cronică, despre Leon Bitu. Aş putea să spun că rândurile mele sunt ecoul acelei cronici. Cu toate că reamintirea mea este tardivă, ţin totuşi s’o fac din dragoste pentru artist şi operă. • Pictorul Biju, artistul cu sensibilitatea developată la maximum, stă închis, şi păstrează în el, în pofida răului şi banalului zilnic, tot ce are bun şi frumos şi pe care-l destăinueşte pânzei, prin cuvântul culoarei. Pânzele lui sunt poeme de culoare, iar poemele lui sunt covârşite de tristeţe. Intre pânzele lui Biju te simţi parcă într’o revină verde, încercui Conferinţe Duminică 27 cor. la Institutul de cultură italiană, a vorbit d-na Anita Belciugăţeanu despre Giacomo Lespardi. * Duminica, 27 Februarie, d. St. Brănişteanu, preşedintele Societăţii generale a funcţionarilor publici, a ţinut o conferinţă asupra anteproiectului de lege, întocmit de d-nul Subsecretar de Stat Manoileanu, «pentru salarizarea generală a funcţionarilor publici». Culturale D. prof. Constantin Georgescu, va deschide Marţi 1 Martie orele 5 p. m. cursul său la Universitatea Ateneului Român din Str. Episcopiei despre «Producţiune şi consumaţiuni» şi va va continua cuibul în fiecare Marţi la aceiaşi oră. Intrarea prin Str. N. Golescu, fă de pluto cu frunze tremurătoare de argint, cum freamătă şi susură ca nişte cuvinte, ca nişte aduceri aminte. Parcă pânzele îţi pun întrebarea una după alta cu culoarea lor evocativă: Ţi-aduci aminte! De ce! • — De toate, un gând frumos de altă dată, de florile ce-au murit într’o toamnă, de o lacrimă de demult. • «Cerdacul lui vechi din Babadag» îţi aminteşte prin casa în paragină, o bătrână cocârjată şi unde spre cerdacul paraginei prezentului, duc trepte albe de amintire. Apoi «Trăsuri în staţie», căruţele de povară, cu caii costelivi şi trişti cari aşteaptă într’o lumină ce 86 filtrează tristă peste piaţa adormită. Culoarea sobră din «Ultimii trandafiri» şi mai în toate pânzele, pecetia tonalităţii minore. —N’aş putea spune hotărât pentru ce, dar am avut totdeauna sentimentul că artistul acesta trebuia să se nască pe alte tărâmuri mai senine, şi în alte epocă, mai puţin şarlatan practică decât a noastră), spune d-nul M. N. Tonitză. An cu an Leon Biju s’a sbătut în noroiul nevoilor şi al indiferenţei publicului, stors de negustori lacomi. Acum Leon Biju aduce publicului printr’o infimă parte din operele lui, o desfătare, dar totodată şi o puternică mustrare. RADU BOUREANU 4 . De la Teatrul Popular La Teatrul Popular se repetă «Cinematograful» localizare de Paul Gusti, sub direcţia de scenă a d-lui Sică Alexandrescu şi cu concursul domnilor Uhibercon, V. Brezeanu, Pisone, Cosa* Teodoru, G. Damian şi al doamnelor Nelly Caracioni, Maria Wauvrina, Valeria Pleşoianu, Misa Alger, etc. REPERTORIUL: Marţi 1 Martie: Extemporalul, Miercuri 2 Martie: Festivalul Ligei Culturale. Joi 3 Martie, matineu: Comoara Fermecată. Vineri 4 Martie: Extemporalul. Sâmbătă 5 Martie: Festivalul Uniunii Armenilor. Duminecă 6 Martie matineu: Comoara Fermecată; seara: Anonimul. ^ Luni 7 Martie: Cinematograful (premieră). tffoo--- De la Teatrul Naţional Repetiţiile dramei «Hoţii» de Schiller, au trecut în scenă, premiera fiind definitiv fixată pentru seara de Sâmbătă 5 Martie ori. Piesa va fi pusă în scenă de d-l Soare Z. Soare şi are ca Interpreţi principali pe d-na Sorana Topa şi d-nii D. Nottara, Vraca şi Bălţăţeanu. In foaere se repetă «Păcală» de Horia Furtună şi «Allegro ma non troppo» de Ion Minulescu. Ziua 111-a. Audierea martorilor Şedinţa se deschide la ora 9, sub preşedinţia d-lui colonel Iordăchescu. Fotoliul ministerului public e ocupat de d. maior Hotineanfi, comisar regal. Se continuă audierea martorilor. Se observă dorinţa apărărei de a prelungi desbaterile. Terminându se audierea martorilor acuzării cât şi ai apărărei d. preşedinte dispune continuarea desbaterilor acordând cuvântul d. comisar regal. Apărarea spune că mai sunt de audiat «informatori». D. preşedinte hotărăşte să fie introduşi pe rând. Este introdus primul : Preşedintele : — Cum te numeşti! Martorul : — Ichim Vasile. Preşedintele : — Ce meserie ai ? Martorul : — Chelner. Preşedintele : — Ai citaţie ? Martorul : — Nu. Preşedintele : — Cine ţi-a spus să vii aci ? Martorul : — Mi-a spus Sâmbătă de la Sindicat. Apărarea: Este informator. Preşedintele : — Ce doriţi să întrebaţi ! Martorul acuzat: — Ichim fost arestat odată cu mine. De ce lui i-a dat drumul şi mie nu ? Preşedintele : — Asta nu poate s’o ştie el. Nici nu-l priveşte. Ce voiţi să dovediţi cu aceasta ! Apărarea tace. Mai sunt introduşi alţi informatori, minori, minore, băeţi de prăvălie, etc. Apărarea renunţă în sfârşit la restul informatorilor. Nu renunţă însă la audierea celorlalţi martori ce nu s’au prezentat. Consiliul hotărăşte că dacă va fi nevoe, vor fi chemaţi pentru luminarea punctelor ce voeşte să le stabilească apărarea. Rechizitoriul Se dă apoi cuvântul d-lui maior Hotineanu, comisar regal. D-l comisar regal expune faptele petrecute în seara zilei de 10 Februarie în seara de 16 Februarie Rezultă din expunerea făcută cu acuzaţii s’au făcut vinovaţi de tulburări la ordinea publică, delict prevăzut şi pedepsit de art. 7, 8 şi 17 din legea Mârzescu referitoare la liniştea şi siguranţa publică. Cere un verdict de condamnare. La ora 12 şedinţa se ridică, urmând ca în şedinţa de azi la ora 9 dimineața să înceapă pledoariile apărărei. REP. • * mm -----t i .Mii hfcj- ■ '«*' ' Spectacole i - ■ | Opera Română: Boema şi Gianni Schichi, . Teatrul Naţional: Doamna cu camelli. I Teatrul Regina Maria: Omul de altădată. Teatrul Mic: Finul coaiţei. Teatrul Fantasio: Azais. Teatrul Popular: Extemporalul. ProraliittiiibitM ---'-—ta Procesul lui Bizon Rozescu ziua IX-a Audierea ultimilor martori Şedinţa se deschide la ora 10 jum. sub preşedinţia d-lui col. D. Rădulescu. Se continuă audierea martorilor 1. col. I. Ţăranu, fost şef al bibroului de informaţiuni la M. C. G. şi ulterior la M. St. M. declară că acuzatul Bizon Roaeaau, a furnizat oarecari infonnaţiiuni pentru care a fost plătit. Dacă au fost adevărate sau nu, mincinoase sau inventate nu-şi poate reaminti. D. Wili Georgescu, fost inspector de poliţie, în urma cererei apărărei îşi face depoziţia în şedinţă secretă. Martorul Rubens reu are nici o cunoştinţă despre acuzat. D. Olănescu, funcţionar, fost ofiţer activ în serviciul de informaţii al M. C. G. ştie că au fost neînţelegeri între acuzatul Bizon Rozescu şi V. Rădoi fost funcţionar al siguranţei generale. Declară că acuzatul a furnizat informaţiuni M. C. G. şi M. St. M. prin d. maior Bursan. Atât apărarea cât şi acuzarea renunţă la ceilalţi martori şi informatori. Şedinţa următoare azi la ora 9 dimineaţa când va începe rechizitoriul susţinut de d. căpitan Cristescu, comisar regal. REP.____________ I .