Cuventul, martie 1927 (Anul 3, nr. 698-723)

1927-03-02 / nr. 698

2 MISTERUL din CAVOU ...Pierdute în vâltoarea Parisului, două copile născute din aceeaş mamă, trăesc, una în lux şi strălucire, alta în lipsuri şi sărăcie, căci greşala unei mame a vrut să fie aşa. Ceea ce copilele nu ştiau, află duşmanii lor: o moştenire bogată trebue să se împartă între ele. Nimic nu pare îndrăsneţ acestor duşmani. Planul lor odios începe sa fie pus în practică. Copilele vor muri şi milioanele se vor împărţi între ucigaşi. Poliţia întreagă e în picioare. Detectivii particulari sunt chemaţi în ajutor. Celebra «Ochi de pisică» jură că nu va avea odihnă până ce mâna criminală nu va fi descoperită. Zilele şi săptămânile trec una după alta fără ca taina să fie pătrunsă.­­ «Ochi de pisică» veghează. Fi-va soarta atât de crudă pentru a mama să descopere crimele propriului său fiu? Şi dacă «Ochi de pisică» va surprinde secretul celui pe care îl iubeşte mai mult decât orice pe lume, îl va denunţa ea poliţiei sau va prefera să coboare în mormânt, ducând cu sine taina aflată?! Iată ce veţi afla citind romanul MISTERUL DIN CAVOU, care va apare în curând în fascicole. Prima fascicolă gratuit, Marţi 8 Martie. •­ Dezbaterile parlamentare CAMERA r ri"[Jmn ~"­------­ve­dinţa dela 28 f­ebruarie Se deschide la 3 juni. sub preşi­­denţia d-lui dr. Bardescu. Pe banca ministerială d-nii Trancu-Iaşi, Buc­şan, Meissner. Comunicări D. LIVEZEANU (naţ.-tăr.) adre­sează o comunicare ministrului de interne. D. GABRIELESCU (maj.) roagă pe d-nii miniştrii de justiţie şi co­municaţii să ia măsuri pentru ca juraţii să poată călători în condi­ţii avantagioase. D. FLORESCU (L. A. N. C.) cere să i se pună la dispoziţie dosarul afacerei «Frigul» pentru dezvolta­rea unei interpelări , precum şi dosarul privitor la arendarea lacu­lui Greaca. D. D. R. IOANIŢESCU se asocia­ză la prima interpelare. Continuarea discuţiei la legea inspecţiei muncei Intrându-se în ordinea de zi se continuă discuţia generală la proec­tul de lege privitor la inspecţia muncei. D. MARINESCU (maj.) exami­nează proectul făcând ucele obser­vaţii cu privire la calitatea lui. D. NICULESCU-CAMPINA (ma­joritar) crede că această lege tre­buia să vină după legea Camerelor de muncă. Se ocupă apoi de legis­laţia muncii în România, scoţând în evidenţă principiile care au pre­zidat la colaborarea lor. Susţine proectul de faţă relevân­­du-i părţile bune. D. prof. BRANCOVICI (maj.) crede că între criticele exagerate şi osanalele ditirambice aduse legei,a­­devărul este la mijloc. Legea poate fi votată dar trebue în prealabil să i se aducă unele modificări. Observaţiile d-lui Cuza D. A. C. CUZA aduce elogii d-lui Trancu-Iaşi care a fost unul din cei mai buni elevi ai d-sale precum şi directorul gneral Setlacek din ministerul muncii. Proectul de faţă însă atinge prin­cipiul de bază al Ligii Creştine, care este acel al naţionalităţii. Du­pă ce discută pe larg teoria suve­ranităţii naţionale d. prof. Cuza, constată că proectul are un carac­ter internaţional şi mai grav. Tex­tul legii nu afirmă drepturile na­ţionalităţii noastre pe teritoriul ro­mânesc, ci caută să dea curs unor preocupări de ordin internaţional. Organizaţia internaţională a nun­cii este o mască în dosul căreia se ascunde organizarea unor anumite elemente pentru dominaţia naţiu­nilor. Biroul internaţional al muncei are puteri disciplinare asupra naţiu­nilor cari au aderat la acest birou. Aceasta ar constitui o renunţare la suveranitatea noastră. Pactul Societăţii Naţiunilor pre­vede penalităţi pentru statul care calcă dispoziţiile internaţionale în chestiunile muncitoreşti, lucrate in­compatibil cu suveranitatea naţio­nală. Liga Creştină va desfiinţa a­­ceste raporturi cu biroul internaţio­nal, raporturi care nu sunt legitime. Proectul pretinde a fi justificat prin aceia că satisface o recoman­dare internaţională. Noi protestăm cutra acestei justificări care este alăturea cu interesele noastre ro­mâneşti. După aceste consideraţii, oratorul argumentează că proectul este tana „renal», de­oarece elementele româ­neşti sunt puse într’o stare de infe­rioritate faţă de cei străini. Clasa noastră muncitoare a rămas în ur­mă cu dezvoltarea ei şi de aceia ■egiuitorul este dator să-i acorde o deosebită solicitudine. E regretabil că în proect nu se găsesc asemenea dispoziţii. Oratorul propune un amendament in sensul de a se asigura preponde­renţa muncitorilor români asupra celor străini. (Aplauze). Trecând la examinarea technicei proecturei d. Cuza spune că intra­rea inspectorilor în ateliere trebue să se facă numai cu învoirea patro­nilor. Preconizează şi d-sa admite­rea femeilor ca inspectoare a mun­cei. Declară că va vota proectul. Mai vorbesc d-nii Burfinski şi ra­portorul. Şedinţa se ridică la orele 7, Azi la 3 şedinţă. a multor nevinovaţi au fost fapte curente. Ca încheere Uh­lig vorbeşte despre viitorul Basarabiei­ Studiind cazul unui atac din partea Rusiei, spune că România nu poate conta decât pe Polonia, care este singura inte­resată ca România să fie stăpână pe Basarabia. Aceasta sub rapor­tul militar. Pe ajutorul iugo Slă­viei şi Cehoslovaciei nu trebue con­tat din, motive lesne de înţeles. Luând în discuţie propunerea ce s’a făcut ca Basarabia să fie neu­tralizată Uhlig recunoaşte că în a­­fără şi de alte consideraţiuni, geo­­politic vorbind, soluţia este inad­misibilă. Natural cadrul unui articol de jurnal nu permite o analiză mai amplă a cărţei profesorului de la Tübingen totuş cartea aşa cum e scrisă şi de cine e scrisă, e de o im­portanţa capitală în lupta ce se dă în jurul Basarabiei. Dreptatea cas­­ei româneşti, pentru cine citeşte a­ceastă carte şi o aprofundează, e­­ clară şi nu ar putea decât să ne bu­cure dacă şi alte capete luminate, reprezentând ştiinţa altor ţări ar face la fel ca profesorul Uhlig. In cazul acesta România nu ar mai avea nevoe de contra propagandă costisitoare, căci cei ce vor avea de spus ceva în această direcţie nu s-ar putea să nu se bazeze pe re­zultatul cercetărilor riguroase fă­cute de specialişti, cercetări care, fără discuţie, de câte ori ar fi obiec­tiv făcute, ar fi numai în avantajul nostru. Totuşi, după cum Uhlig sin­gur spune, cea mai sigură soluţie e ca în primul rând şi cât mai pu­ternic populaţia Basarabiei să sim­tă necesitatea convieţuirei cu tot poporul român­esc. Căci fiecare suc­ces moral al ideei româneşti în Ba­sarabia constitue un insucces ru­sesc. C. Sergiescu Berlin­ ­—------eo*66—-----­ ­00*« Pentru d. director gene­ral al P. I. T. Primim, deseori, plângeri de la abona­ţii noştri că ziarul nu le parvine in mod regulat. Am atras atenţia de mai multe ori direcţiunii generale a poşte­lor asupra acestei anomalii, dar ea a continuat. Cam de astădată un abonat ne indică şi vinovatul, publicăm scrisoa­rea de mai jos, pe care o adresăm d-lui director general al poştelor, in credin­­ta că va lua măsuri de îndreptare. Stimate d-le director, Sunt abonatul ziarului dv. din Iunie 192­1. Pentru nune, acest ziar e o necesi­tate sune­te­ase a si-l aştept in fiecare zi cu multă nerăbdare. Am avut insa in acest timp, (în spe­cial până în Noembrie), mari neplăceri din cauză că nu primeam de­cât 3, şi in cazul cel mai fericit, 4 numere săptă­mânal. M am­ pus la panză şi am aflat în urmă că factorul poştal A. Iordan care face cursa, J­oseni-Văneşti, cinstit regu­lat la cârciumă de pr. Ionst. U. Preoţu­, din Joseni,Harca, îi dădea ziarul meu iar mie,mi spunea că a lipsit ziarul meu în acea zi, invogatorul ii­ Marchidan, din Ber­ea, mi-a declarat că a văzut aşter­nut pe masa preotului C­. Preotu, ziarul cu eticheta mea, având imprimat pe el multe funduri de pahar cu vin ne­gru. A mai văzut d-l Marchidan în altă zi, cum factorului N. Iordan i-a fost aproape forţat, spiuls ziarul meu din mână de către susnumitul preot. Am rugat personal pe pr. C. Preotu să-şi lase această ordinară deprindere, ce nu cadra cu naina sa de preot şi sistemul tot s a mai continuat. Vă rog d-le director să daţi publica­ţiei acest fapt spre a şti direcţia poşte­lor felul, cum se servesc abonamentele la ziare în provincie şi în special la sate şi a şti lumea că un preot repre­zentant al celor mai curate principii de morală se dedă la astfel de fapte. Vă rog să primiţi d-le director, asi­gurarea stimei mele. 1. PURICE.DALMA învăţător. Corn. Palicioci-Schit jud. Buzău po*oo-----— fiin­l llf Continuarea articolului din pagina I-a Şi pe urmă dacă e sau nu imora­litate în cămin asta trebue să o ştie în primul rând părinţii tinerilor cari locuiesc acolo, în al doilea rând primăria respectivă, şi în fine oamenii în toată firea, brăileni aşe­zaţi în Bucureşti, cari nu odată merg, în mijlocul studenţilor. Dr. Hamat e cel din urmă în măsură să o ştie. Iar cine, fără a cunoaşte si­tuaţia, îşi îngădue să vorbească de imoralitatea câminurilor mixte, fie chiar numai în abstract, comite o gravă necuviinţă, pentru care s’ar putea să fie şi traşi la răspundere. Ori la asta nu s-au gândit până a­­cum, Guvernul a făgăduit studenţilor raiul pe pământ. Vedem cum a în­ceput realizările, încercând să di­zolve ceea ce există. De ce nu am vorbi deschis! Nu crede nimeni în făgăduelile guvernului. Nu doar că nu ar fi bună voinţă şi sinceritate în toate aceste frumoase planuri. Dar nu crede lumea. Şi până la ur­mă tot lumea va avea dreptate. Deci dară, rugăm pe d-l ministru să potolească zelul subalternilor săi. Intuiu să facă guvernul ceva — şi pe urmă să distrugă ceea ce e­­xistă astăzi. Altfel regrupări şi re­organizări sunt numai jucării pri­mejdioase. ..­Afară numai dacă nu o fi vreun nou director general de căm­inuri, care așteaptă să fie plasat. Nae Ionescu ---00*00---*-­ PROCESUL OPOZIŢIEI­­UNITE—D. GENERAL ŞT. ŞTEFANESCU Zilele trecute secţia III a tribu­­nului Ilfov, alcătuită din d-nii ju­decători Maier, ca preşedinte şi Flo­rin Foişoreanu, judecător, a judecat procesul intentat de reprezentanţii opoziţiei unite d-lui general Şt. Şte­­fănescu comandantul general al jandarmeriei, învinuit fiind de abuz de putere şi arestări ilegale coman­­date de d-sa. Am dat la vreme desbaterile. Tri­bunalul s-a pronunţat ori asupra ce­­rerilor făcute şi de acuzare şi de apărare. A admis incidentul ridicat de d. procuror Ionel Petrescu şi a declarat stinsă acţiunea publică des­chisă împotriva d-lui general Şte­­f­anescu. A menţinut acţiunea publică în ce priveşte despăgubirile civile şi a amânat procesul la 6 iulie când vor a citaţi martorii propuşi de repre­zentanţii opoziţiei unite spre a se stabili samavolniciile făcute cu o­­cazia alegerilor generale. CONDAMNAREA UNUI ESCROC Cunoscutul escroc şi falsificator Florin Praporgescu, în curs de exe­cutare a unei condamnări, în Văcă­reşti fiind, a încercat o evadare fal­sificând, cu ajutorul unui prieten din închisoare şi din afară, o adre­­s­a parchetului general către direc­ţia închisoarei Văcăreşti care cerea eliberarea lui Praporgescu. Această nvinuire de falş a fost judecată ori la secţia I a tribunalului Ilfov, com­­isă din d-nii judecători Sava Ra­­lovan şi Răileanu. Tribunalul a condamnat pe Florin terapogescu la 6 luni închisoare co­­ecțională. ARESTĂRI PENTRU ABUZ DE ÎNCREDERE D. judecător de instrucţie Stă­­tescu, de la cabinetul 7, a emis man­dat de arestare împotriva lui Vasile Ionescu, funcţionar comercial la firma Goldenberg, engrosist de măr­furi, de unde şi-a însuşit 650.000 lei. D. judecător de instrucţie al ca­binetului 6 G. Brezeanu, a emis man­dat de arestare împotriva lui Alex. Catz, care, fiind in serviciul socie­­tăţei de automobile «Leonida» şi-a însuşit 60.000 din încasările făcute. i). procuror Alevra a deschis ac­ţiune publică pentru abuz de în­c­redere împotriva lui Herman Se­gal comis-voiajor la firma Neuman, de unde și-a însușit 120.000 lei. ORDONANŢA DEFINITI­­VA PENTRU ABUZ DE ÎN­CREDERE D. judecător de instrucţie Papado­ci­­ela cap. 5, a dat ordonanţă de­­fnitivă prin care trimite în jude­cată pe Moritz Goldeanu pentru că, fiind procuratorul d-nei Pulche­ria Doiciu, a încasat chirii în sumă de 270.000 lei de la imobilele proprie ate a d-nei Doiciu însușindu-și a­­castă sumă. In curând va apare în editura Ig. Hertz, noul roman de aventuri «VOEVODUL CODRILOR» scris de celebrul scriitor englez Edgar Rice Burroughs şi tradus de cunoscutul nostru literat Ale­­­xandru Filotti. Prima şi a doua fascicolă se vor răspândi publicului GRATUIT, înştiinţări speciale vor anunţa pre­cis ziua apariţiunei. CUVÂNTUL lini mini iii Iii fiai ------po-----­ Declaraţiile d-lui dr. N. Lupu. Inciden­tele din timpul întrunirei. Arestări. GALAŢI. — Astăzi dimineaţă a avut loc în sala Regal întrunirea partidului ţărănesc de sub, şefia d­­lui dr. N. Lupu. La această întrunire au participat delegaţi din Ardeal, Bucovina, Ba­sarabia şi vechiul regat, întrunirea se deschide la orele 10 dim. sub preşidenţia d-lui C. Dines­­cu, şeful organizaţiei ţărăniste din Covurhii, care face istoricul parti­dului ţărănesc de­ înfiinţarea lui şi critică fuziunea cu partidul na­ţional. Face o şarjă violentă la a­­dresa fruntaşilor partidului naţio­nal ţărănesc atacând vehement pe d-nii I. Mihalache şi Virgil Mad­­gearu. Laudă politica d-lui dr. Lupu căruia îi aduce mulţumiri, prin fap­tul că a ales primul centru de pro­pagandă politică la Galaţi, unde partidul ţărănesc, are cele mai mul­te ramificaţiuni, încheie citind o serie de scrisori a diverşilor fruntaşi partizani ai d-lui dr. Lupu, cari se scuză că n’au putut participa la întrunirea de azi. Un prim incident In timpul când a vorbit d. Dines­­nescu, numeroşi membri ai partidu­­lui naţional-ţărănesc ce se aflau parte în sală şi parte la uşile de in­trare au manifestat ostil împotriva d-lui dr. Lupu, căutând să zădărni­cească întrunirea. Atunci s-a produs un violent incident care cu foarte multă greutate, după intervenţia po­liţiei, a fost aplanat. Numeroşi mem­bri cu această ocazie au părăsit sala. Vorbesc apoi d-nii Velican-Gorj, profesor Adam­ Roman, advocat Pe­tre Vârtoiu-Galaţi, deputat Florea, institutor Macovei, advocat Bălan­­■BrăiJa, advocat Mazilu-Bucureşti, deputat Petre Suciu, deputat Rado­­vici, Leonida Gheorghiu-Galaţi, a­­vocat Dan, amiral Gratoschi, avocat Vârnav-Brăila şi alţii. D. C. DINESCU, citeşte o decla­raţie a organizaţiei ţărăniste din Reni, care aderă la noua orientare politică a d-lui dr. Lupu. Ia apoi cuvântul d. dr. Lupu. Cuvântarea d-lui dr. N. Lupu Aşi dori ca în această clipă să se găsească într’un colţişor d. Iuliu Maniu, şeful partidului naţional ţă­rănesc, pentru a vedea mulţimea ca­re s’a adunat aci, contrariu celor de­clarate de d-sa că nici o organizaţie din ţară nu mă va urma. Eu nu ţiu seamă de nici un membru al aşa zisului comitet Executiv, alee intre dânşii, ţiu seamă de massa şi vota­ta poporului. Am fost acuzat că eu aşi fi tră­dat cauza ţărănismului. Nu permit nimănui să-mi aducă astfel de învi­nuire cu atât mai mult ciocolaşului de la Vlaşca, întrucât eu aduc cu mine un capital bine definit, care poa­te fi chiar programul partidului ţă­rănesc. Nu se clădeşte nimic prin ură a­ceasta doar în timp de revoluţie, dar ţara noastră însă n’are nevoie de meu un fel de revoluţie. Ei sunt oam­eni utopici, eu sunt practic. Eu au­ nevoie de o acţiune puternică pentru ridicarea păturii ţărăneşti. La această acţiune eu nu mă pot bizui numai pe clasa ţărănească, căci ţărănismul are nevoie de toate clasele muncitoare. D. dr. Lupu explică apoi pe larg motivele cari l-au determinat să ia hotărârea de a se despărţi de parti­dul naţional-ţărănesc. A fost deajuns ca adversarii mei — spune d. dr. Lupu — să audă de acţiunea întreprinsă, pentru ca fel de fel de zvonuri din cele mai fan­teziste să circule pe socoteala mea. Am fost acuzat de unii că prin re­constituirea noului partid ţărănesc caut să închei anumite colaborări cu anumite partide. Sunt acuzat în deosebi că voi intra la liberali. Tre­buie să fiu cel puţin nebun ca as­tăzi când posed o armată aşa de puternică să mă înrolez într’un par­tid politic. Afirm însă că în cazul ând ţara va avea nevoie de spri­jinul nostru vom încheia orice cola­­borare pentru binele ei. Expunându­­vă cele de mai sus declar că voi proceda la realizarea concretă a unei democraţii bine stabilite şi că acţi­unea noastră, va dovedi tuturora puterea ce o avem şi simpatia de ere ne bucurăm. D. DINESCU preşedintele întru­nirei după ce mulţumeşte celor pre­zenţi citeşte în aclamaţia tuturora­­ moţiune în sensul că adunarea ,« solidară cu acţiunea dlui dr. Lupu Arestările La eşirea din sala de întrunire câţiva agenţi electorali din grupa­rea naţional-ţărănistă, care fusese goniţi din sala de întrunire au cău­tat să facă o manifestaţie ostilă d­­ui dr. Lupu. Intervenind armata s-a procedat la arestarea a doi dintre tulburători care au fost înaintaţi prefecturei de poliţie. In cursul zilei de Duminică forţe militare au circulat pe străzile ora­şului. La orele 2 s-a servit un banchet la restaurantul «Opler» în onoarea in­vitaţilor. Cu trenul de 5 d. a. d. dr. Lupu a plecat la Brăila. R. Volbură Viitorul regim al chiriilor intrunirea propi­etarilor Sindicatul proprietarilor urbani din Capitală, a ţinut ori dim., la orele 10, o întrunire în sala Dacia. D. căpitan COSTESCU a arătat că scopul întrunirei este de a se a­­firma odată mai mult că, punctul de vedere la care proprietarii ră­mân statornici este: libertatea ca­­selor lor. înainte de a se intra în dezbateri, d. căpitan Costescu a adus mulţu­miri omaginale regelui, care a pri­mit o delegaţie de d-ne proprietare. (Sala în picioare, aclamă pe su­veran şi se decide expedierea unei telegrame regelui). D. EM. N. L­AHO­VARY, prezi­dentul adunării, a protestat împo­triva faptulu că se intenţionează a se impune noui şi exagerate taxe asupra clădirilor existente, spre a clădi pentru funcţionari. D. BOSNIEF PARASCHIVES­­CU, susţine că azi, după 9 ani de la război nu se mai poate vorbi de o criză de locuinţe, dar există o cri­ză grozavă de chirii. Funcţionarii şi pensionarii statului, copleşesc cu numărul lor budgetul ţării, strâns cu greu de pe spinarea contribua­bililor. Au mai vorbit d-nii: Paul Ilies­cu, Dumitrescu Mirea, dr. Eraclie Sterian, căp. Costescu, dr. Staum (Braşov); Carol Jahoda (Cluj) ; Al. Dobrescu; Hornstein (Chişinău); I. C. Negulescu, etc. S-a citit apoi o moţiune în sensu celor discutate după care întruni­rea a luat sfârşit la ora 1 după a­­miază. Intr­unirea «Liga Chiriaşilor» a convocat pe chiriaşi la o întrunire, ce a avut loc ori dini., la sediul ei din str. Bă­raţiei No. 29, sub preşedinţia d-lui avocat B. Magder, vicepreşedintele Ligii. D.sa luând cel dintâi cuvântul, a expus dispoziţiile din proectul d-lui Cudalbu, cari vor face rava­gii în marea massă a chiriaşilor. Concepţia d-lui ministru de jus­tiţie, în această problemă, se bizue pe principiul sanctităţii proprietă­ţii. Proectul d-sale nu-i decât libera transacţie deghizată, pentru toate categoriile de chiriaşi. Că situaţia de azi e identică cu aceea din 1924, o recunoaşte chiar chiriaşilor Înalta Curte de casaţie prin recen­tele deciziuni prin care respinge cererile de spor exagerat ale pro­prietarilor. Crede că d. general Averescu, o­­mul realităţilor, va da proectului forma corespunzătoare realităţilor, în această gravă problemă Mai vorbesc d-nii dr. Tom­a Si­­mionescu, Ianculescu, Bănică Iones­cu, Angl­ei, Mihăilescu, d-nii Ralu­­ca, etc. D. avocat MAGDER, după ce fa­ce un rezumat al celor discutate, a­­nunţă pentru Duminică 6 Martie o întrunire ce va avea loc la sala «Da­cia». întrunirea s’a terminat apoi la ora 1 jum., după amiază. Intr’un cufăr aruncat în stradă a fost găsit un cadavru aparenţă femeia pare a fi o servi­toare. Parchetul avizat, a dispus trans­portarea cadavrului la morgă. Po­liţia întreprinde vaste investiga­­ţiuni pentru a stabili identitatea cadavrului, a împrejurărilor în care s’a săvârşit crima, precum şi cine a adus cufărul acolo unde a fost găsit. Deocamdată s’a stabilit că victi­ma avut legături cu o bandă de hoţi. Se presupune că unul din hoţi, concubinul ei, ar fi ucis-o. Cercetările continuă. . % ^ CHISINAU 28. — Aseară pe la orele 11 un trecător a dat în drep­tul casei cu No. 43 din str. Ştefan cel Mare, peste un mare cufăr de lemn ferecat în fier ,l bătut în cuc care era aşezat în apropierea unui copac. Cufărul exalt un miros pes­tilenţial iar în jurul lui roiau câini. Trecătorul alarmat a anunţat po­liţia. Cufărul a fost transportat la Circ. 6 poliţie şi aci fiind deschis, poliţiştilor li s’a oferit în faţa o­­chilor un tablou înfiorător. In cufăr era înghesuit cadavrul­­ unei femei tinere, acoperită numai cu o cămaşă plină de sânge. După I ,-----------------00*30-----------V Bloc*Moles L EOI B i j u Eram aproape copil.Atunci prin­deau rădăcini firave primele creză­­minte. Mă opreau vitrinele prăvă­liilor cu cadre. ( în cele personale ale artiștilor, mă codeam să intru). Și rătăcind cu privirea peste pân­zele acoperite cu un strat uşor de praf, adesea mi-a fost dat să citesc: L. A. Biju An cu an pânzele lui m'au che­mat şi mă obişnuisem, cum te obiş­nuieşti cu nişte prieteni buni. Insă pe porţile Atheneului, sau aiurea, nu s’a vestit nici odată, expoziţia de pictură: Leon Biju. De acea, sufletul multora s’a bu­curat în ăst an, când în sfârşit, acest nepreţuit artist, s’a hotărât sau mai bine zis, a putut să înfiripeze ună. “ * D-nul N. N. Tonîtza a avut în nu­mărul ultim al «Universului Lite­rar» o magistrală şi mişcătoare cro­nică, despre Leon Bitu. Aş putea să spun că rândurile mele sunt ecoul acelei cronici. Cu toate că reamintirea mea es­te tardivă, ţin totuşi s’o fac din dragoste pentru artist şi operă. • Pictorul Biju, artistul cu sensi­bilitatea developată la maximum, stă închis, şi păstrează în el, în po­fida răului şi banalului zilnic, tot ce are bun şi frumos şi pe care-l destăinueşte pânzei, prin cuvântul culoarei. Pânzele lui sunt poeme de cu­loare, iar poemele lui sunt covâr­şite de tristeţe. Intre pânzele lui Biju te simţi parcă într’o revină verde, încercui Conferinţe Duminică 27 cor. la Institutul de cultură italiană, a vorbit d-na A­­nita Belciugăţeanu despre Giaco­mo Lespardi. * Duminica, 27 Februarie, d. St. Brăniştea­nu, preşedintele Societăţii generale a funcţionarilor publici, a ţinut o confe­rinţă asupra anteproiectului de lege, în­tocmit de d-nul Subsecretar de Stat Ma­­noileanu, «pentru salarizarea generală a funcţionarilor publici». Culturale D. prof. Constantin Georgescu, va deschide Marţi 1 Martie orele 5 p. m. cursul său la Universitatea Ateneului Român din Str. Episcopi­ei despre «Producţiune şi consuma­­ţiuni» şi va va continua cuibul în fiecare Marţi la aceiaşi oră. Intrarea prin Str. N. Golescu, fă de pluto cu frunze tremurătoare de argint, cum­ freamătă şi susură ca nişte cuvinte, ca nişte aduceri aminte. Parcă pânzele îţi pun întrebarea una după alta cu culoarea lor evo­cativă: Ţi-aduci aminte! De ce! • — De toate, un gând frumos de altă dată, de florile ce-au murit într’o toamnă, de o lacrimă de demult. • «Cerdacul lui vechi din Baba­­dag» îţi aminteşte prin casa în pa­ragină, o bătrână cocârjată şi un­­de spre cerdacul paraginei prezen­tului, duc trepte albe de amintire. Apoi «Trăsuri în staţie», căruţele de povară, cu caii costelivi şi trişti cari aşteaptă într’o lumină ce 86 filtrează tristă peste piaţa ador­mită. Culoarea sobră din «Ultimii tran­dafiri» şi mai în toate pânzele, pe­­cetia tonalităţii minore. —­­N’aş putea spune hotărât pen­tru ce, dar am avut totdeauna sen­timentul că artistul acesta trebuia să se nască pe alte tărâmuri mai senine, şi în alte epocă, mai puţin şarlatan practică decât a noastră), spune d-nul M. N. Tonitză. An cu an Leon Biju s’a sbătut în noroiul nevoilor şi al indiferen­ţei publicului, stors de negustori lacomi. Acum Leon Biju aduce publicu­lui printr’o infimă parte din ope­rele lui, o desfătare, dar totodată şi o puternică mustrare. RADU BOUREANU 4­ . De la Teatrul Popular La Teatrul Popular se repetă «Cine­matograful» localizare de Paul Gusti, sub direcţia de scenă a d-lui Sică Ale­­xandrescu şi cu concursul domnilor Uhi­bercon, V. Brezeanu, Pisone, Cosa* Teodoru, G. Damian şi al doamnelor Nelly Caracioni, Maria Wauvrina, Val­­eria Pleşoianu, Misa Alger, etc. REPERTORIUL: Marţi 1 Martie: Extemporalul, Miercuri 2 Martie: Festivalul Li­­gei Culturale. Joi 3 Martie, matineu: Comoara Fermecată.­­ Vineri 4 Martie: Extemporalul. Sâmbătă 5 Martie: Festivalul U­­niunii Armenilor. Duminecă 6 Martie matineu: Co­moara Fermecată; seara: Anoni­­­mul. ^ Luni 7 Martie: Cinematograful (premieră). tffoo---­ De la Teatrul Naţional Repetiţiile dramei «Hoţii» de Schiller, au trecut în scenă, premiera fiind defi­nitiv fixată pentru seara de Sâmbătă 5 Martie ori. Piesa va fi pusă în scenă de d-l Soare Z. Soare şi are ca Interpreţi principali pe d-na Sorana Topa şi d-nii D. Nottara, Vraca şi Bălţăţeanu. In foaere se repetă «Păcală» de Horia Furtună şi «Allegro ma non troppo» de Ion Minulescu. Ziua 111-a.­­ Audierea martorilor Şedinţa se deschide la ora 9, sub preşedinţia d-lui colonel Iordăche­­scu. Fotoliul ministerului public e o­­cupat de d. maior Hotineanfi, co­misar regal. Se continuă audierea martorilor. Se observă dorinţa apărărei de a prelungi desbaterile. Termi­nându se audierea martorilor acuzării cât şi­ ai apărărei d. preşedinte dispune continuarea desbaterilor acordând­ cuvântul d. comisar regal. Apărarea spune că mai sunt de audiat «informatori». D. preşedinte hotărăşte să fie in­troduşi pe rând. Este introdus primul : Preşedintele : — Cum te numeşti! Martorul : — Ichim Vasile. Preşedintele : — Ce meserie ai ? Martorul : — Chelner. Preşedintele : — Ai citaţie ? Martorul : — Nu. Preşedintele : — Cine ţi-a spus să vii aci ? Martorul : — Mi-a spus Sâmbătă de la Sindicat. Apărarea: Este informator. Preşedintele : — Ce doriţi să în­trebaţi ! Martorul acuzat: — Ichim­ fost arestat odată cu mine. De ce lui i-a dat drumul şi mie nu ? Preşedintele : — Asta nu poate s’o ştie el. Nici nu-l priveşte. Ce voiţi să dovediţi cu aceasta ! Apărarea tace. Mai sunt introduşi alţi informa­tori, minori, minore, băeţi de pră­vălie, etc. Apărarea renunţă în sfârşit la res­tul informatorilor. Nu renunţă în­să la audierea celorlalţi martori ce nu s’au prezentat.­­ Consiliul hotărăşte că dacă va fi nevoe, vor fi chemaţi pentru lu­minarea punctelor ce voeşte să le stabilească apărarea. Rechizitoriul Se dă apoi cuvântul d-lui maior Hotineanu, comisar regal. D-l comisar regal expune faptele petrecute în seara zilei de 10 Fe­bruarie în seara de 16 Februarie Rezultă din expunerea făcută cu acuzaţii s’au făcut vinovaţi de tul­burări la ordinea publică, delict prevăzut şi pedepsit de art. 7, 8 şi 17 din legea Mârzescu referitoare la liniştea şi siguranţa publică. Cere un verdict de condamnare. La ora 12 şedinţa se ridică, ur­mând ca în şedinţa de azi la ora 9 dimineața să­ înceapă pledoariile apărărei. REP. • * mm -----t i .Mii hfcj- ■ '«*' ' Spectacole i - ■ | Opera Română: Boema şi Gian­ni Schichi, .­ Teatrul Naţional: Doamna cu ca­melli. I Teatrul Regina Maria: Omul de altădată. Teatrul Mic: Finul coaiţei. Teatrul Fantasio: Azais. Teatrul Popular: Extemporalul. ProraliittiiibitM ---'-—ta Procesul lui Bizon Rozescu ziua IX-a Audierea ultimilor martori Şedinţa se deschide la ora 10 jum. sub preşedinţia d-lui col. D. Rădulescu. Se continuă audierea martorilor 1­. col. I. Ţăranu, fost şef al bib­­­roului de informaţiuni la M. C. G. şi ulterior la M. St. M. declară că acuzatul Bizon Roaeaau, a furni­­­zat oarecari infonnaţiiuni pentru care a fost plătit. Dacă au fost ade­vărate sau nu, mincinoase sau in­ventate nu-şi poate reaminti.­­ D. Wil­i Georgescu, fost inspector de poliţie, în urma cererei apărărei îşi face depoziţia în şedinţă secretă. Martorul Rubens reu are nici o cunoştinţă despre acuzat. D. Olănescu, funcţionar, fost ofi­ţer activ în serviciul de informaţii al M. C. G. ştie că au fost neînţele­geri între acuzatul Bizon Rozescu şi V. Rădoi fost funcţionar al sigu­ranţei generale. Declară că acuzatul a furnizat informaţiuni M. C. G. şi M. St. M. prin d. maior Bursan. Atât apărarea cât şi acuzarea re­nunţă la ceilalţi martori şi infor­matori. Şedinţa următoare azi la ora 9 dimineaţa când va începe rechi­zitoriul susţinut de d. căpitan Cris­­tescu, comisar regal. REP.____________ I .

Next