Cuventul, mai 1927 (Anul 3, nr. 748-772)

1927-05-04 / nr. 750

Un cărturar în Inailul In­­teles afi cuvântului, luiund cultura pentru toate bunu­rile sufleteşti ce le cuprin­­de, marele nostru profesor (1. lorga, creiase la Vălenii de Munte, între alte aşeză­minte şi un orfelinat şî o tipografie. Erau «nângâe» rile supreme ale unui su­flet in necontenită revăr­sare generoasă, erau sur­sele fie împrospătare ale unei energii morale căreia împrejurările nu odată î-au fost protivnice. Un foc năprasnic a dis­trus atât orfelinatul cât și­­«pografia ridicate cu atâta trudă, cu atât» pasiune de jjertfă prin neostenita râv­nă de faptă a profesorului N. Iarga. Nu este numai o tristeţe nemărginită pen­tru castorul acelor aşeză­minte, dar şi o reală pier­dere pentru centrul de via­ţă naţională şi culturală pe care îl înseamnă Vălenii de Munte­ Socotind că o datorie ele­mentară a conştiinţei ro­mâneştii refacerea aşeză­mintelor devastate de vi­tregia întâmplării, ziar­ul Cuvântul» deschide o lis­tă de subscripţie redacţia inscriindu-se cu 30.000 lei LISTA DE SUBSCRIPŢIE Lista precedentă 1.243.326 Grigore V. Costescu Buc. 1.000 S. E. R 350 Total 1.244.676 Adunarea eparhială —— „Te-Deum“-ul de la Patriarhie Duminecă la orele 11 s’a descins in sala de şedinţe a Camerei de­putaţilor, sesiunea adunării epar­hiale a Arhiepiscopiei Bucureşti­lor,. Înainte de aceasta s’a oficiat un «Te-Deum» în catedrala metropoli­tană de către arhimandritul Galac­­tion Cordun asistat de clerul ca­tedralei. Printre cei prezenţi la slujba re­ligioasa am notat pe: Patriarhul Miron, arhiereul Tit. Simedrea, vi­car patriarhal, arhimadritul Fila­­ret Jocu, translator al Sf. Sinod, preoţii N. Popescu şi I. Popescu- Maliteşti, profesori universitari, d-nii Trancu-Iaşi, ministrul muncii, I. Niculescu-Dorobanţu, avocat Tu­d­­or Popescu, M. Berceanu, profesor universitar, preot Popescu-Moşoaia prof. C. Teodorescu etc., etc. După terminarea serviciului Ji­­viu, membrii adunării eparhiale au trecut în sala de şedinţe a Ca­merei. Patriarhul Miron a deschis şedin­ţa şi a cedat preşidenţia vicarului patriarhal Tit­ Simedrea Târgoviş­­teanul.­­Controm­n­area «de deschidere a vicarului Arhiereul Tit Simedrea îşi înce­­pe cuvântarea sa mulţumind pa­triarhului pentru onoarea ce i-o fa­ce încredinţându-i preşedinţia des­­baterilor adunării eparhiale. Ne întrunim, de la punerea în a­­plicarea a nouei legi de organizare bisericească, pentru a treia oară. Suntem chemaţi să chibzuim pen­tru viitor, la lumina experienţelor trecute, măsurile pentru progresul vieţii bisericei noastre strămoşeşti din cuprinsul Arhiepiscopiei Bu­cureştilor. Dv. veţi delibera asupra chestiu­nilor ce vi se vor prezenta. Arată roadele pe care le-a dat pâ­nă acum noua lege bisericească şi progresul ce s’a realizat în organi­zarea Arhiepiscopiei Bucureştilor sub directa privighere a patriar­hului Miron. Mişcarea religioasă ce observaţi că se desfăşură acum a ieşit din tre­buinţa bisericei de a crea o­ viaţă spirituală superioară, dar şi din a­­■dâneul trebuinţelor spirituale ale neamului nostru. Arhiereul Simedrea îşi închee cuvântarea arătând că ori­ce cre­dincios al bisericei noastre este da­tor să ajute această mişcare. Declară deschise desbaterile adu­nării eparhiale. In urmă se împart lucrările Celor trei secţiuni : bisericească, cultu­rală şi economică. Desbaterile au continuat ori după amiază la orele 4. Ziua a ll-a Şedinţa s’a descins la orele 5 şi jum. sub preşidenţia arhiereului Titi Simedrea. După ce s’a validat alegerea unor­ noui membrii, s’a citit raportul co­misei pentru organizarea biseri­cească. Pr. Popian şi avocat Popescu Tu­dor insistă asupra acestei propuneri arătând necesitatea înfăptuirei ei, iar Patriarhul Miron crede că a­­ceastă gratuitate este necesară nu­mai în cuprinsul eparhiei. Pr. prof. I. Mihalescu citeşte ra­portul comisiei economice privitor la administrarea bunurilor bisericei. D. I. Teodorescu citeşte raportul comisiei culturale. Propune sa se dea sectelor şi misionarismului. D. Popescu Tudor vorbeşte despre necesitatea creerii presei bisericeşti. Pr. C. Popescu (Ploeşti) propune să se înfiinţeze pe lângă fie­care pro­topopiat câte o secţie culturală. Pro­pune apoi ca preoţiii să facă două ore pe săptămână educaţia religi­oasă în şcoli. Pr. Proca propune să se înfiinţe­ze şcoale de misionari. Pr. prof. I. Popescu-Mălăeşti spu­ne că ceia ce poate face biserica e să dea literatură bisericească poporu­lui spre a nu mai recurge la isvoa­­re străine. In chestiunea predării învăţămân­tului religios de către preoţi au mai luat cuvântul: Patriarhul Miron, Pr. Popescu-Moşoaia şi Pr. Proca ale căror propuneri vor fi înaintate consiliului eparhial. Pr. Popescu-Moşoaia, citeşte apoi raportul economic financiar, cu­prinzând bugetele arhie­piscopiei, a parohiilor şi protopopiilor precum şi o dare de seamă despre fondu­rile pendinte de această eparhie. Au luat parte la discuţia acestui raport făcând diferite Propuneri: Pr. prof. I. Popescu-Mălăeşti, pr. prof. I. Mihăilescu, Patriarhul Mi­ron, Pr. Iordăchescu Pr. Popescu (Teleorman) şi arhiereul Tit. Sime­drea. S-a discutat chestiunea îmbunătă­­ţirei situaţiei preoţilor şi a cântă­­reţior de la sate schiţându-se moda­lităţile de înfăptuire a acestei do­leanţe. La orele­­ seara arhiereul Tit Si­medrea a declarat închise lucrările adunării eparhiale mulţumind ce­lor prezenţi pentru munca depusă. distinge trecători pe ţărm. Cartol­­lina postule. Ne urcăm în Campanile. Cu pri­­virea, încercuim întreaga cetate. A­­mestec trist de cenuşiu şi roşu de colorat. In jurul nostru se plimbă vizitatori, cu Guide. Se desfăşoară hărţi. Pentru unii, priveliştea din Campanile poate folosi la cunoaș­terea geografică a Veneziei. Cu gondola, pe Canal Grande, spre San Marco. Noapte caldă, cu lună. Luptăm anevoie împotriva melancoliei. Un prieten, se simte ispitit să cânte. Izbutim să-l împie­decăm. Nu se văd lumini. Palatele trec unul după altul — tăcute. Valuri se ridică pe treptele de marmură. Parii vopsiţi aşteaptă zadarnic gon­dolierii cari să-şi lege gondolele. La răstimpuri, liniştea apelor e sfâşiată de vapoare. Trecem pe sub gondole ce lunecă purtând perechi, sau grupuri gălăgioase. Rugăm gondolierul să treacă prin canale laterale. Senzaţii necunos­cute ne tulbură. Tăcem, în întune­­rec. Nu găsim decât foarte puţine ferestre luminate. La colţuri, be­curi slabe scurd lumină de opaiţe. Ne copleşesc amintiri. Simţim în nări — moartea. Miros de muce­­gaiu, de ape stătute; linişte şi tre­cut; umbre. Gondola alunecă neauzită. La col­țuri gondolierul flueră. Răsar alte gondole, tăcute, ce se pierd. Pare că se tem de zgomote. Se tem să nu tre­zească din somn. Se tem să nu fie privite. Alunecă în taină, se furi­șează precaut, fără să lase urme. Fiecare, am rămas singuri cu noi înșine. In mintea fiecăruia, se sbat alte gânduri. Triteşti — întrerupte de inutile şi ridicule glume balca­nice. Nu ne mai putem împotrivi. Tăcem toţi, căutând luna. Trecem pe sub Ponte dei Sospiri. Cu o zi mai înainte, vizitaserăm închisorile Palatului Ducai, şi Pun­tea. Ajunseserăm la lumină, palizi. Am privit soarele cu alţi ochi. Ră­suflăm greu. Şi apoi am uitat. Ne amintim toate acestea, trecând pe canal. Ajungem pe Cheiul Scla­vilor. Plătim cincisprezece lire şi păşim spre Piazza. E aproape mie­zul nopţii. Pustie. S’a făcut frig. Nu sunt lumini vii decât în loca­lurile de consumaţie. Au mai ră­mas foarte puţine mese ocupate. Prin Piazza, trec întârziaţi grăbiţi. Câţiva «giovani», cu pantaloni largi, cravate «phantaisie» şi fără pălării — vizitează Bar­urile. Pri­vim mult timp Basilica San Marco, Pallazzo şi Campanile. Pentru cea din urmă oară. Poate va tr­ece mult timp şi nu le vom revedea. Când ne hotărîm să ne întoarcem, ne ferim privirile. încercăm să glumim. Dar ne împiedică un răsunet de clopot. Şi ne gândim că, poate, Eminescu nu s’a înşelat. Reculegere... Venezia, April 1927. Mircea Eliade ----------po-;Isso---------­ CUVÂNTUL „ ___tt2-'v'-ac UN APcL .-in!; Congresul propagande! culturale în BASARABIA Te De umili. — Deschiderea congresului. — Cuvântările d-lor Petrovici, gen. Răşeanu, arhiepiscopul Vurie, Sergîu Niţă etc. Chişinău 2. — Eri dimineaţă a so­sit în localitate, d. I. Petrovici mi­nistrul instrucţiunei însoţit de d-na şi numeroşi parlamentari moldo­veni şi basarabeni. Sosirea d-lui I. Petrovici e în le­gătură cu congresul propagandei culturale care se ţine la Chişinău. Ziua de azi coincidând cu o săr­bătoare locală, aceia a procesiunei tradiţionale a sfintei icoane făcă­toare de minuni de la mănăstirea Gârbovăţ, oaspeţii au luat parte la Te-deumul de la Catedrală la 11 jumătate şi la procesiune. La ora 1 o masă intimă a avut loc la comisarul superior al Basa­rabiei. La 4 jum., în sala Eparhială, a avut loc deschiderea congresului sub preşedinţia d-lui I. Petrovici. I­au parte d-nii ministru I. Pe­trovici, general Răşeanu, arhiepisco­pul Gurie, Allessianu administrato­rul casei şcoalelor, T. Neaga inspec­tor şcolar, Ifrim directorul regio­nalei II de propagandă, Tutoveanu şeful regiunei III de propagandă, Apostol Culea şeful regiunei IV de propagandă. Cuvântarea d-lui general Răşeanu D. general Răşeanu deschid© con­gresul salutând pe d. ministru Pe­trovici şi apostolii neamului. Venirea dvs., printre noi este o fericire pentru Basarabia. Munca depusă de dvs. la sate pentru lumi­narea poporului va servi pentru ri­dicarea conştiinţei naţionale şi în­tărirea neamului. Basarabenii sunt dornici de cul­tură cu atât mai mult, cu cât cei patru ani de secetă, cu o fiscalitate extremă nu au dat până acum răgaz norodului să se ocupe de cultură. Sunt sigur că veţi găsi în poporul basarabean un teren prielnic pen­tru desăvârşirea operei culturale ce v-aţi propus. Fiţi bine venit ! Cuvântarea arhiepiscopi«» lui Gurie Arhiepiscopul Uris spune : Bi­serica a fost şi este luminătoarea popor­ui. Ea a primit deja Domnul nostru Isus Christos darul şi meni­rea de a lumina popoarele. Vă asigurăm că reprezentanţii bi­­sericei vor lucra mână în mână cu apostolii veniţi să lumineze poporul. Cuvântarea d-lui Serghie Miţă D. Serghie Niţă ministrul Basara­biei, arată că timp de 100 de ani, po­pulaţia Basarabiei a fost ţinută în întuneric. Sunt 9 ani de când norodul basa­rabean a început să se lumineze şi să-şi cunoască obârşia şi fraţii. Mun­ca d­v. are menirea de a întări şi mai mult legătura între fraţi, închee salutând pe congresişti. Cuvântarea primarului Caşinoului , Sebastian Teodorescu, primarul municipiului arată greutăţile prin care a trecut poporul român până la închegarea sa. D-sa arată credinţa neclintită şi munca depusă fără de preget, de a­­postoli, conducătorii neamului, mun­cind în decurs de 50 de ani. Româ­nia oropsită a ajuns să ocupe locul de frunte ac­­in răsăritul Europei, locul pe care i-l rezervă obârşia sa latină. Aţi venit aci să desăvârşiţi o ope­ră mare, o operă uriaşă, o operă de consolidare naţională. Basarabia vă aşteaptă cu braţele deschise dori­toare de a urma făclia luminei ridi­­cată de dv. In numele municipiului şi a con­siliului comunal care reprezintă în­treagă populaţiune, fiţi bine veniţi în capitala acestei provincii româ­­neşti. S’a încercat a se calomnia Basa­rabia. In decursul călătoriei mele prin Soroca, Orhei, de sus şi până jos, am găsit o pânză fără găuri de conştiinţe şi grai românesc. In continuare, d-sa spune că sunt două grade de cultură şi două feluri de întuneric: acel cari se ascunde de lumină şi acei cari vor lumină. Poporul basarabean e dornic de lu­mină aşteaptă pa cei cari vin să-i lumineze. Salut în acest congres zo­rile unei activităţi rodnice pentru propăşirea neamului şi declar­ con­gresul deschis. ROLUL CONDUCERII CUL­TURALE IN VIATA SATELOR Referatul dălui G. Tuto­veanu D. G. Tutoveanu şeful regiunei III de propagandă îşi desvoltă referatul asupra chestiunei: Rolul conducerei culturale în viaţa satelor. D-sa arată că în decursul unei ac­tivităţi de două luni a constatat că poporul e dornic de lumină şi că un serviciu de propagandă bine orga­nizat îi va putea ridica nivelul cul­tural. D. Culea arată necesitatea culti­vării gustului de citit la sate. In­văţătorii să răspândească cărţile instructive şi să ţină de şezători. PĂRINTELE NECULA (Iaşi) şi PAR­ CUCIUM­A asigură concur­sul preoţilor. D. IFRIM (Iaşi) cere înfiinţarea de biblioteci la sate şi introducerea dansurilor naţionale. D. BOLONTEI (Ismail), arată în seninătatea legăturilor între preoţi şi învăţători. Spune că între semi­nare şi şcoli normale trebue o legă­tură Face diferite propuneri. D.­L PETROVICI, se bucură de roadele activităţii congresului: «Rolul nostru nu este de a înăbu­şi cultura minoritară prin măsuri ci să învingem prin superioritatea culturii noastre». La 7 seara şedinţele s’a ridicat. Seara a fost la Teatrul Naţional un festival artistic. D. prof. Marin Ştefănescu a con­ferenţiat despre Rolul propagan­dei. D. GENERAL RAŞCANU D. I. PETROVICI Cuvântarea d-lui I. Petrovici D. ministru I. Petrovici: Ideea u­­nei ofensive culturale la sate a figu­rat de la început în programul meu politic, program pe care l-am schiţat la congresul scriitorilor români. Mie îmi este indiferent dacă această idee a încolţit în capul meu sau în capul altora. Politiceşte e mult mai nimerit da­că ideea a mai fost ventilată şi de alţii. Pentru că sunt la Chişinău îmi amintesc ,­ de o altă faptă politică a mea: înfiinţarea facultăţii de te­ologie. Pentru înfiinţarea aceia am fost în opoziţie cu toată lumea. Eu luptam cu o lume de nepricepuţi, dar eram în acord cu conştiinţa na­ţională. Nu-mi revendic nici un drept pentru această ofensivă cultu­rală la sate. Totuşi am înţeles că dacă statul are răspunderi, să aibe în acelaş timp şi comanda­îmi trebue să creez o armată a populaţiei care ca şi armata activă se compune din două elemente: ac­tivă şi de rezervă. Activă se com­pune din scriitorii cei mai de seamă ai neamului, iar­ rezerva din buna voinţa publicului intelectual. La sate armata permanentă este alcă­tuită din învăţători şi pentru a răs­punde unei observaţii a înalt prea sfinţiei sale voi afirma că preoţii nu sunt numai cei ai bisericei, ci preoţi sunt­ toată lumea. Este indi­ferent haina care o porţi, ea evi­denţiază slujba care o face în ser­viciul neamului. Această ofensivă culturală am început-o în prima lu­nii­ a acestui an. Dacă n’am putut întreprinde în toate părţile a fost din lipsă de fonduri suficiente. Şi ca să fiu sincer voi spune că m’am servit de regionalism. In regionalis­mul meu am căutat să mă servesc de toate forţele întru realizarea sco­rului ce-l urmăresc. ­Curierut judiciar DIZOLVAREA A 15 SINDI­CATE MUNCITOREȘTI Tribunalul le-a înregistrat pe ziua de ieri și a fixat termenul de jude­cată la 11 Mai. CAZUL «RANGE­I EURO­­PENE» S. III a trib. Ilfov infirmase man­datul de arestre emis de d. judecă­tor de­nstrucţie al cabinetului 7, Ioan Stănescu, împotriva d-lor Ar­mand Weis Pia şi Radvauer, admi­nistratori delegaţi ai băncei euro­pene învinuit de bancrută fraudu­loasă. Parchetul a făcut dri apel împo­triva jurnalului de infirmare a a­­cestor mandate. Apelul va fi judecat Vineri la Ca­mera de punere sub acuzare. Ministerul muncii şi asigurărilor sociale, observând că unele sindi­cate muncitoreşti nu-şi îndeplinesc menirea pentru care au fost create, a sezisat, printr-o adresă, parchetul de Ilfov cerând dizolvarea a 15 sin­dicate al căror sediu e în str. Mihai Vodă 25. Aceste sindicate sunt plăpumarii, lucrătorii croitori, tâmplari, călcă­torii, boiangii, pielării, frizerii, lu­crătorii municipali, funcţionarii de comerţ şi industrie, muncitorii de la pielărie- sobarii, solidaritatea în a­­limentare, brutarii şi franzelarii, metalurgiştii şi lucrătorii de arte grafice. Cererea parchetului, care a des­chis şi acţiune publică împotriva a­­cestor lucrători, e întemeiată pe dis­poziţiile art. 53 al. III din legea per­soanelor juridice. Aceste sindicate sunt învinuite că întreţin în lupta de clasă economică şi politică, critică în mod exagerat legile ţarei, îndrumând populaţia la proteste şi manifestaţii ostile in­potriva autorităţilor, îndeamnă la desfiinţarea violentă a legilor ac­tuiale de organizare a muncei. A­­ţăţă apoi populaţia la mişcări de stradă. Sindicatele acestea mai ,­­unt în­vinuite că şi-au schimbat şi meni­rea scopul pentru care au fost create, şi-au schimbat denumirea, luându-şi o altă. Pentru aceste mo- Berlin 2 (Rador). — La Ballen­­tive,pirchetul prind. Prim-procurori stadt (Herz), a murit în vârstă de Jean Dobrescu, care iscăleşte aceste­­ 76 ani, generalul de artilerie von acţiuni în justiţie, cere tribunalului Scholz, care a concurat în timpul dizolvarea lor. Potrivit legei persoanelor juridi­ce ,s. I a tribunalului Ilfov e chema­tă să judice aceste cereri. Călcat de automobil Automobilul No. 687 B, condus de şofe­lul A. Iliescu, trecând Du­minică dimineaţă pe calea Dudeşti, la intersecţia cu str. Mircea Vodă, a călcat pe lucrătorul Israil Zis­­man, domiciliat în str. Nerva Tră­ian, 18. Victima a căpătat grave contu­­ziuni la cap şi pe întreg corpul. A fsot dusă și internată la spiai lui Gol­tea. Șoferul a fost arestat. Moartea generalului în răsboiului mondial, la luarea cetă­ţilor ruseşti, şi a comandat apoi, artileria germană, pe frontul de la Salonic şi din România. Ziua ll-a Revizorii au făcut diverse comu­nicări, despre nevoile lipsite de cul­tură. A­u mai vorbit d-nii Marin Ştefă­­nescu, O. Ghiula, Gh. Savin, etc. Se hotărăşte Dumineca Tomei, zi pentru congres anual. La orele 2 a fost un banchet. Au­toastat diii general Răşeanu, S. Niţă şi I. Petrovici­ Dela Consiliul de Războiu Schimbarea complectelor de judecată Solemnitatea de feri­ ciri la orele 9.30 a av­ut loc la Consiliul de războiu al corp. II ar­mată din strada Francmazonă, so­lemnitatea instalării nouilor jude­cători ce vor forma complectele secţiilor I şi II. In sala de şedinţe a secţiei ll-a în prezenţa d-lui general coman­dant al corpului de armată, a noi­lor preşedinţi şi consilieri, a mem­brilor şi parchetului militar şi a unei numeroase asistente __ preo­tul I. Mihăilescu a oficiat un ser­viciu religios , după care în scur­te cuvinte a arătat însemnătatea mi­siunei ce-o are de împlinit justi­ţia militară. Au mai vorbit d-nii general Po- I­pescu, locot-col. Carapancea, prim-­­ comisar regal, etc. Nouile complecte sunt astfel con­stituite : La secţia I: Prim-comisar regal d. locot.-col. Titus Carapancea, şe­ful parchetului consiliului, maior I. Pella, şeful parchetului s. L şi maior Hotineanu II, comisar regal. Preşedinte d. col. Vlădescu care va fi înlocuit până la prezentare de către col.­­Teo Const. Judecători d-nii maiori Pruncu şi Chirculescu şi căpitanii Columbeanu Al. şi Sta­­văr Gh­, grefieri Matei Iliescu şi V. Bongioianu. La secţia II-a comisar regal şef d. maior Eugen Demetrescu şi d. căp. Atanasiade Jean comisar re­gal. Preşedinte d. col. Presbiterien C. membrii d-nii maiori Drăghici I. Podgoreanu şi căpitani cornea şi Urdăreanu. Grefieri d-nii Eş­eanu P. şi Pa­vel o Bloc-No­tes „Târguri şi oraşe“ Conferinţa d-lui profesor N. lorga­ ­--odifii Prima conferinţă după vacanţa Paşte­­lor, în continuarea ciclului «Sat şi O­­raş» a ţinut-o d. Prof. N. Iorga, vor­bind despre «Târguri şi Oraşe din Ro­mânia». Cu mult înainte de ora începe­rii, Aula Fundaţiei Carol I era cu to­tul plină. D. lorga a fost salutat cu entazasm şi aplauze, după care d-sa a început expunerea subiectului, tra­­tându-l cu verva, strălucirea, autorita­tea şi digresiunile d-sale admirabile. Avem în preent problema oraşelor ro­mâneşti, spune d. lorga şi o avem în întregimea ei. S’a vorbit într’una de modernizarea lor în stil apusean.­­ şi aceasta, o soluţie, dar ea echivalează cu americanizarea lor, adică mecanizarea şi banalizarea lor. Să nu se uite că o­­raşele apusene sunt organizări cu ca­racterele lor vii, rezultatul unei des­­voltări normale, şi pentru noi chestiu­nea e în prim rând, aceea de a avea o­­raşe fireşti, originale şi interesante, cu caractere proprii inoite de fondul lor natural şi specific. *Noi suntem cu toţii săteni. Baza ţă­rii noastre e satul. Felul nostru de sim­ţire, cugetare şi traiu e sătesc, indife­­rent de haina ce avem. Indiferent de oraş ori sat, fondul nostru e sătesc Cu această formulare d. Iorga stabilea premiza celor ce vor urma. Satul e aşezarea noastră ancestrală — iar denumirea e romană (fossatum), nu de la strămoşii Illyro . Traci. Oraşul ne-a venit peste satul cel ve­­chiu, într’un mediu sătesc, nefiresc lui, şi de aceea n’a prins, ci era total deo­sebit de condiţiunile ambianţei. Aşa e­ra cu cetăţile greceşti dinspre litoralul Mării Negre (când s’a creat totuşi pe bază de relaţiuni comerciale, o cultură scyto-elenă) — aşa s’a întâmplat cu oraşele italieneşti dela Mare şi gurile Dunării. In viaţa poporului român, întemeie­rea târgurilor şi oraşelor se datoreşte curentelor streine şi formaţiunii pămân­tene. Denumirea asemenelor aşezări o triplă, de origină romano-cetate, de o­rigină slavă — târg — şi de origină maghiară , oraş. Sunt de înregistrat întâiu cetăţile­­emporii romane, peste formaţiunile et­nice, în mod natural şi în plămădeală cu satele dace. Ele erau popasuri mili­tare, negustoreşti şi centre administra­tive. De aceea înrădăcinarea lor dăi­nuieşte şi azi pe drumul roman, valea Oltului, până sus la Napoca (Cluj). Fon­dul lor era sătesc şi acela a rămas (Sar­­misegetuza). Mult mai târziu a venit încercarea de colonizare săsească, de natură sătească, şi acesta au rămas ca aşezări săteşti ori târguri. Necesităţile militare a re­gilor unguri au făcut să se creeze două cordoane de burguri militare în Nordul şi Răsăritul Ardealului. Ar mai fi de înregistrat încercările de colonizare din Bucovina şi Basarabia, fără nici o le­gătură cu specificitatea satului româ­nesc, toate. Deosebirea cea mare între oraşele noa­stre şi cele romane bizantine şi de colo­nizare e aceea că ale noastre nu se spri­jină pe texte legale, contrar celorlalte cu privilegii şi scutiri. «Noi avem un trecut liber». Ideia Statului care face totul e importaţie streină, bizantină, fanariotă şi pariziană. Urmarea acestui intrus e că domnii şi boierii s’au cre­zut îndreptăţiţi să creeze ei târguri, după cum renovatorii moderni voiesc să creeze oraşul modern şi comuna, «pu­re închipuiri, — zicea d. Iorga, findcă realitatea noastră e satul», încât problema oraşului o avem as­tăzi întreagă. Din ce sunt compuse oraşele trebuie să ne dăm bine seama. In general e o stradă de negustori, o uliţă boierească şi mahalaua grosului cu biserica ei. Ei bine, să se dea putinţa dezvoltării a­cestor trei componente, prin colabora­rea lor să înflorească centrele negusto­reşti, să învie cartierele boiereşti şi să învie şi să se desvolte mahalalele lângă bisericile lor, cu părţi naturale şi spe­cific româneşti. Numai aşa se vor ro­mâniza oraşele din ţară. • Duminica viitoare, 8 Maiu, va vorbi d. Subsecretar de Stat M. Manoilescu, despre: «Oraşul, educator economic al naţiunii». D. Profesor F. Lot în Capitală D. Profesor Ferdinand Lot, care vine în România sub auspiciile In­stitutului Francez de înalte Studii din Bucureşti, a sosit ori în Capială şi are intenţiunea de a vizita cele patru Universităţi. D. F. Lot, profesor la Sorbona, Director la «Ecole Pratique des Hautes Etudes». Membru al Insti­tutului va ţine o serie de lecţiuni la Universitatea din Bucureşti sala de Istorie Universală, asupra su­biectelor următoare: Miercuri, 4 Mai, ora 11: Les pay­­sans en France au Moyen-Age, ora 18: Les Villes. Joi 5 Mai, ora 11: Les Nobles, ora 18: L’armée romaine et les barbares. In afară de aceste lecţiuni, d. Lot va mai ţine la Fundaţiunea Căsoi o conferinţă care va fi anunţată ul­terior. D. F. Lot este unul din cei mai de seamă istorici contimporani. Stu­diile sale asupra Carolingienilor fac autoritate. In acelaş timp d. Lot este un fi­lolog celtist de mare valoare şi nu istoric literat de importanţa unui Bédier. Studiul său asupra lui Lan­­celot du Lac este un model în ma­terie. Concluziunile sale asupra aşa numitelor «Chansons de Geste» sunt aşteptate cu mare nerăbdare. Pentru noi Românii vizita d-lui Lot prezintă nu numai o onoare — aceea de a avea în mijlocul nostru un savant de reputaţie mondială — ci şi o mare plăcere, aceea de a pu­tea saluta în persoana d-sale un mare prieten al României. iasmmm Contferinteie «tul prof. Collinet D. profesor P. Collinet de la Uni­versitatea din Paris, venit în ţară de câteva zile, ţine la Fundaţiunea Universitară «Carol I» azi, Marţi, 3 Mai a. c. ora 6 d. a. o conferinţă despre împăratul Justinian. Intrarea liberă. Spectacole OPERA ROMANA: Paiaţa Nunta tragică. TEATRUL NATIONAL: O noapte furtunoasă. TEATRUL REGINA MARIA: Foc de pae (premiera). . . TEATRUL MIC: Fracul. % Inaugurarea centralei telefonice automate Duminică dimineaţă a avut loc, în palatul din str. Alecu Russo, inau­gurarea oficială a centralei telefo­nice automate, pusă în funcţiune acum două săptămâni. Au asistat d-nii Culberston, mi­nistrul Statelor­ Unite. C. Meissner ministrul lucrărilor publice, general Văleanu ministrul Comunicaţiilor, runcu­ Iaşi ministrul muncii, Trăs­nea Greceanu, Răileanu secretar ge­neral al ministerului de comunica­ţii, dr. Banu (sănătate), Darvari, P. Papacostea director general al poş­telor, Cerchez şi Bădescu foşti di­rectori generali ai p. t.­­ şi func­ţionarii superiori ai poştelor. După ce arhimandritul Scriban a oficiat serviciul religios şi a rostit o scurtă alocaţiune, d. P. Papacos­­tea, directorul general al poştelor a arătat că graţie sprijinului d-lui gen. Văleanu sau putut îmbunătăţi sa smmn­ t simţitor liniile telegrafice şi telefoni­ce s’a înfiinţat serviciul cecurilo­r­ şi centrala automată. Aduce sentimien­tele de recunoştinţă d-lor general Văitoianu şi Vintilă Brătianu, cari au pus la dispoziţie în trecuta gu­vernare fondurle trebuincioase. Ter­mină mulţumind funcţionarilor p. t. t. cari­­au fost autori nepreţuiţi. D. ing. Samoil inspector general, face un scurt istoric al instalări­­­i centralei telefonice automate. D. ing. Halas reprezentantul­ ca­sei americane «Esten» care a făcut instalaţia, relevă faptul că în toate ţările civilizate s’au instalat auto­mate ce aduce foloase reale. D. general Văleanu a încheiat se­ria cuvântărilor, arătând sforţările pe cari guvernul le face pentru îm­bunătăţirea comunicaţiilor. Asistenţa a vizitat apoi instala­ţiile. înlocuirea însărcinatului­­gr­­­u­p de afaceri al Egiptului BEBI I La 28 Aprilie însărcinat ’ afa­ceri al Egiptului d. Hamed Kholucy­trey a părăsit Bucureştiul plecând în Egipt. D-sa s’a îmbarcat la Constanţa pe vasul de pasageri Abbassia al so­­cietăţii Kedm­­al Mail, care a arbo­rat la marele catarg pavilionul egip­tean. Kholucy-Bey este înlocuit prin d. Ismail Kamel-Bey, care a fost prim secretar la Washington, unde s-a remarcat prin calităţle sale de lite­rat şi conferenţiar strălucit. Acade­mia de ştiinţe din Beltimore, cea mai veche societate de savanţi a nou­lui continent­ l-a ales membru. Născut în 30 Noembrie 1898, Ka­­mel-Bey a făcut studiile sale de drept în Franţa şi a fost în mai multe rânduri laureat al Facultăţii din Lyon. După ce se înscrisese în baroul din Cairo, d-sa a fost che­mat de M. S. Regele Egiptului la postul foarte delicat de prim secre­tar al Legaţiunii Egiptului în Wa­l­ingon BANEASA. — Duminică 2 Alai­a. — Ziua VII de galop REZULTATUL TECHNIC I. PR. CANOTIER: 1) Souverain (C-tinescu), 2) Raptor, 3 partici­panţi. P. 27. II. PR. IZEL: 1) Brânduşa (Go­­lowkin), 2) F. meu, 4 partanţi. P. 51-17-14. III. PR. BRISTOL: 1) J.­Bull (Go­­lovkin) 2) Bubi, 3 partanţi. P. 11-50. IV. PR. CARAMEL: 1) Maltezi II 2) Farmer şi Express (dead-heat) 4 partanţi. P. 37-10-10-10. V. PR. SILISTRA: 1) Delphis (Golovkin), 2) Domniţa (C-tinescu), 3) Leuştean, 7 partanţi. P. 33-17-17.­­ VI. PR. SLEDGE: 1) Vardai( Csi­­lag) și Sahib (Golowkin) dead-heat 3) Pronto, 4 part. T. 11-11,50-17-14. VII. PR. PADURENI: 1) Nufăr (Rajtik), 2) Zizica (Csilag), 3) Ţăn­dărică. 10 partanți. P. 55-16-12-20. (outsider W­ ­OO­K-OO-------------

Next