Cuventul, mai 1927 (Anul 3, nr. 748-772)
1927-05-04 / nr. 750
Un cărturar în Inailul Inteles afi cuvântului, luiund cultura pentru toate bunurile sufleteşti ce le cuprinde, marele nostru profesor (1. lorga, creiase la Vălenii de Munte, între alte aşezăminte şi un orfelinat şî o tipografie. Erau «nângâe» rile supreme ale unui suflet in necontenită revărsare generoasă, erau sursele fie împrospătare ale unei energii morale căreia împrejurările nu odată î-au fost protivnice. Un foc năprasnic a distrus atât orfelinatul cât și«pografia ridicate cu atâta trudă, cu atât» pasiune de jjertfă prin neostenita râvnă de faptă a profesorului N. Iarga. Nu este numai o tristeţe nemărginită pentru castorul acelor aşezăminte, dar şi o reală pierdere pentru centrul de viaţă naţională şi culturală pe care îl înseamnă Vălenii de Munte Socotind că o datorie elementară a conştiinţei româneştii refacerea aşezămintelor devastate de vitregia întâmplării, ziarul Cuvântul» deschide o listă de subscripţie redacţia inscriindu-se cu 30.000 lei LISTA DE SUBSCRIPŢIE Lista precedentă 1.243.326 Grigore V. Costescu Buc. 1.000 S. E. R 350 Total 1.244.676 Adunarea eparhială —— „Te-Deum“-ul de la Patriarhie Duminecă la orele 11 s’a descins in sala de şedinţe a Camerei deputaţilor, sesiunea adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor,. Înainte de aceasta s’a oficiat un «Te-Deum» în catedrala metropolitană de către arhimandritul Galaction Cordun asistat de clerul catedralei. Printre cei prezenţi la slujba religioasa am notat pe: Patriarhul Miron, arhiereul Tit. Simedrea, vicar patriarhal, arhimadritul Filaret Jocu, translator al Sf. Sinod, preoţii N. Popescu şi I. Popescu- Maliteşti, profesori universitari, d-nii Trancu-Iaşi, ministrul muncii, I. Niculescu-Dorobanţu, avocat Tudor Popescu, M. Berceanu, profesor universitar, preot Popescu-Moşoaia prof. C. Teodorescu etc., etc. După terminarea serviciului Jiviu, membrii adunării eparhiale au trecut în sala de şedinţe a Camerei. Patriarhul Miron a deschis şedinţa şi a cedat preşidenţia vicarului patriarhal Tit Simedrea Târgovişteanul.Contromnarea «de deschidere a vicarului Arhiereul Tit Simedrea îşi începe cuvântarea sa mulţumind patriarhului pentru onoarea ce i-o face încredinţându-i preşedinţia desbaterilor adunării eparhiale. Ne întrunim, de la punerea în aplicarea a nouei legi de organizare bisericească, pentru a treia oară. Suntem chemaţi să chibzuim pentru viitor, la lumina experienţelor trecute, măsurile pentru progresul vieţii bisericei noastre strămoşeşti din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureştilor. Dv. veţi delibera asupra chestiunilor ce vi se vor prezenta. Arată roadele pe care le-a dat până acum noua lege bisericească şi progresul ce s’a realizat în organizarea Arhiepiscopiei Bucureştilor sub directa privighere a patriarhului Miron. Mişcarea religioasă ce observaţi că se desfăşură acum a ieşit din trebuinţa bisericei de a crea o viaţă spirituală superioară, dar şi din a■dâneul trebuinţelor spirituale ale neamului nostru. Arhiereul Simedrea îşi închee cuvântarea arătând că orice credincios al bisericei noastre este dator să ajute această mişcare. Declară deschise desbaterile adunării eparhiale. In urmă se împart lucrările Celor trei secţiuni : bisericească, culturală şi economică. Desbaterile au continuat ori după amiază la orele 4. Ziua a ll-a Şedinţa s’a descins la orele 5 şi jum. sub preşidenţia arhiereului Titi Simedrea. După ce s’a validat alegerea unor noui membrii, s’a citit raportul comisei pentru organizarea bisericească. Pr. Popian şi avocat Popescu Tudor insistă asupra acestei propuneri arătând necesitatea înfăptuirei ei, iar Patriarhul Miron crede că această gratuitate este necesară numai în cuprinsul eparhiei. Pr. prof. I. Mihalescu citeşte raportul comisiei economice privitor la administrarea bunurilor bisericei. D. I. Teodorescu citeşte raportul comisiei culturale. Propune sa se dea sectelor şi misionarismului. D. Popescu Tudor vorbeşte despre necesitatea creerii presei bisericeşti. Pr. C. Popescu (Ploeşti) propune să se înfiinţeze pe lângă fiecare protopopiat câte o secţie culturală. Propune apoi ca preoţiii să facă două ore pe săptămână educaţia religioasă în şcoli. Pr. Proca propune să se înfiinţeze şcoale de misionari. Pr. prof. I. Popescu-Mălăeşti spune că ceia ce poate face biserica e să dea literatură bisericească poporului spre a nu mai recurge la isvoare străine. In chestiunea predării învăţământului religios de către preoţi au mai luat cuvântul: Patriarhul Miron, Pr. Popescu-Moşoaia şi Pr. Proca ale căror propuneri vor fi înaintate consiliului eparhial. Pr. Popescu-Moşoaia, citeşte apoi raportul economic financiar, cuprinzând bugetele arhiepiscopiei, a parohiilor şi protopopiilor precum şi o dare de seamă despre fondurile pendinte de această eparhie. Au luat parte la discuţia acestui raport făcând diferite Propuneri: Pr. prof. I. Popescu-Mălăeşti, pr. prof. I. Mihăilescu, Patriarhul Miron, Pr. Iordăchescu Pr. Popescu (Teleorman) şi arhiereul Tit. Simedrea. S-a discutat chestiunea îmbunătăţirei situaţiei preoţilor şi a cântăreţior de la sate schiţându-se modalităţile de înfăptuire a acestei doleanţe. La orele seara arhiereul Tit Simedrea a declarat închise lucrările adunării eparhiale mulţumind celor prezenţi pentru munca depusă. distinge trecători pe ţărm. Cartollina postule. Ne urcăm în Campanile. Cu privirea, încercuim întreaga cetate. Amestec trist de cenuşiu şi roşu de colorat. In jurul nostru se plimbă vizitatori, cu Guide. Se desfăşoară hărţi. Pentru unii, priveliştea din Campanile poate folosi la cunoașterea geografică a Veneziei. Cu gondola, pe Canal Grande, spre San Marco. Noapte caldă, cu lună. Luptăm anevoie împotriva melancoliei. Un prieten, se simte ispitit să cânte. Izbutim să-l împiedecăm. Nu se văd lumini. Palatele trec unul după altul — tăcute. Valuri se ridică pe treptele de marmură. Parii vopsiţi aşteaptă zadarnic gondolierii cari să-şi lege gondolele. La răstimpuri, liniştea apelor e sfâşiată de vapoare. Trecem pe sub gondole ce lunecă purtând perechi, sau grupuri gălăgioase. Rugăm gondolierul să treacă prin canale laterale. Senzaţii necunoscute ne tulbură. Tăcem, în întunerec. Nu găsim decât foarte puţine ferestre luminate. La colţuri, becuri slabe scurd lumină de opaiţe. Ne copleşesc amintiri. Simţim în nări — moartea. Miros de mucegaiu, de ape stătute; linişte şi trecut; umbre. Gondola alunecă neauzită. La colțuri gondolierul flueră. Răsar alte gondole, tăcute, ce se pierd. Pare că se tem de zgomote. Se tem să nu trezească din somn. Se tem să nu fie privite. Alunecă în taină, se furișează precaut, fără să lase urme. Fiecare, am rămas singuri cu noi înșine. In mintea fiecăruia, se sbat alte gânduri. Triteşti — întrerupte de inutile şi ridicule glume balcanice. Nu ne mai putem împotrivi. Tăcem toţi, căutând luna. Trecem pe sub Ponte dei Sospiri. Cu o zi mai înainte, vizitaserăm închisorile Palatului Ducai, şi Puntea. Ajunseserăm la lumină, palizi. Am privit soarele cu alţi ochi. Răsuflăm greu. Şi apoi am uitat. Ne amintim toate acestea, trecând pe canal. Ajungem pe Cheiul Sclavilor. Plătim cincisprezece lire şi păşim spre Piazza. E aproape miezul nopţii. Pustie. S’a făcut frig. Nu sunt lumini vii decât în localurile de consumaţie. Au mai rămas foarte puţine mese ocupate. Prin Piazza, trec întârziaţi grăbiţi. Câţiva «giovani», cu pantaloni largi, cravate «phantaisie» şi fără pălării — vizitează Barurile. Privim mult timp Basilica San Marco, Pallazzo şi Campanile. Pentru cea din urmă oară. Poate va trece mult timp şi nu le vom revedea. Când ne hotărîm să ne întoarcem, ne ferim privirile. încercăm să glumim. Dar ne împiedică un răsunet de clopot. Şi ne gândim că, poate, Eminescu nu s’a înşelat. Reculegere... Venezia, April 1927. Mircea Eliade ----------po-;Isso--------- CUVÂNTUL „ ___tt2-'v'-ac UN APcL .-in!; Congresul propagande! culturale în BASARABIA Te De umili. — Deschiderea congresului. — Cuvântările d-lor Petrovici, gen. Răşeanu, arhiepiscopul Vurie, Sergîu Niţă etc. Chişinău 2. — Eri dimineaţă a sosit în localitate, d. I. Petrovici ministrul instrucţiunei însoţit de d-na şi numeroşi parlamentari moldoveni şi basarabeni. Sosirea d-lui I. Petrovici e în legătură cu congresul propagandei culturale care se ţine la Chişinău. Ziua de azi coincidând cu o sărbătoare locală, aceia a procesiunei tradiţionale a sfintei icoane făcătoare de minuni de la mănăstirea Gârbovăţ, oaspeţii au luat parte la Te-deumul de la Catedrală la 11 jumătate şi la procesiune. La ora 1 o masă intimă a avut loc la comisarul superior al Basarabiei. La 4 jum., în sala Eparhială, a avut loc deschiderea congresului sub preşedinţia d-lui I. Petrovici. Iau parte d-nii ministru I. Petrovici, general Răşeanu, arhiepiscopul Gurie, Allessianu administratorul casei şcoalelor, T. Neaga inspector şcolar, Ifrim directorul regionalei II de propagandă, Tutoveanu şeful regiunei III de propagandă, Apostol Culea şeful regiunei IV de propagandă. Cuvântarea d-lui general Răşeanu D. general Răşeanu deschid© congresul salutând pe d. ministru Petrovici şi apostolii neamului. Venirea dvs., printre noi este o fericire pentru Basarabia. Munca depusă de dvs. la sate pentru luminarea poporului va servi pentru ridicarea conştiinţei naţionale şi întărirea neamului. Basarabenii sunt dornici de cultură cu atât mai mult, cu cât cei patru ani de secetă, cu o fiscalitate extremă nu au dat până acum răgaz norodului să se ocupe de cultură. Sunt sigur că veţi găsi în poporul basarabean un teren prielnic pentru desăvârşirea operei culturale ce v-aţi propus. Fiţi bine venit ! Cuvântarea arhiepiscopi«» lui Gurie Arhiepiscopul Uris spune : Biserica a fost şi este luminătoarea poporui. Ea a primit deja Domnul nostru Isus Christos darul şi menirea de a lumina popoarele. Vă asigurăm că reprezentanţii bisericei vor lucra mână în mână cu apostolii veniţi să lumineze poporul. Cuvântarea d-lui Serghie Miţă D. Serghie Niţă ministrul Basarabiei, arată că timp de 100 de ani, populaţia Basarabiei a fost ţinută în întuneric. Sunt 9 ani de când norodul basarabean a început să se lumineze şi să-şi cunoască obârşia şi fraţii. Munca dv. are menirea de a întări şi mai mult legătura între fraţi, închee salutând pe congresişti. Cuvântarea primarului Caşinoului , Sebastian Teodorescu, primarul municipiului arată greutăţile prin care a trecut poporul român până la închegarea sa. D-sa arată credinţa neclintită şi munca depusă fără de preget, de apostoli, conducătorii neamului, muncind în decurs de 50 de ani. România oropsită a ajuns să ocupe locul de frunte acin răsăritul Europei, locul pe care i-l rezervă obârşia sa latină. Aţi venit aci să desăvârşiţi o operă mare, o operă uriaşă, o operă de consolidare naţională. Basarabia vă aşteaptă cu braţele deschise doritoare de a urma făclia luminei ridicată de dv. In numele municipiului şi a consiliului comunal care reprezintă întreagă populaţiune, fiţi bine veniţi în capitala acestei provincii româneşti. S’a încercat a se calomnia Basarabia. In decursul călătoriei mele prin Soroca, Orhei, de sus şi până jos, am găsit o pânză fără găuri de conştiinţe şi grai românesc. In continuare, d-sa spune că sunt două grade de cultură şi două feluri de întuneric: acel cari se ascunde de lumină şi acei cari vor lumină. Poporul basarabean e dornic de lumină aşteaptă pa cei cari vin să-i lumineze. Salut în acest congres zorile unei activităţi rodnice pentru propăşirea neamului şi declar congresul deschis. ROLUL CONDUCERII CULTURALE IN VIATA SATELOR Referatul dălui G. Tutoveanu D. G. Tutoveanu şeful regiunei III de propagandă îşi desvoltă referatul asupra chestiunei: Rolul conducerei culturale în viaţa satelor. D-sa arată că în decursul unei activităţi de două luni a constatat că poporul e dornic de lumină şi că un serviciu de propagandă bine organizat îi va putea ridica nivelul cultural. D. Culea arată necesitatea cultivării gustului de citit la sate. Invăţătorii să răspândească cărţile instructive şi să ţină de şezători. PĂRINTELE NECULA (Iaşi) şi PAR CUCIUMA asigură concursul preoţilor. D. IFRIM (Iaşi) cere înfiinţarea de biblioteci la sate şi introducerea dansurilor naţionale. D. BOLONTEI (Ismail), arată în seninătatea legăturilor între preoţi şi învăţători. Spune că între seminare şi şcoli normale trebue o legătură Face diferite propuneri. D.L PETROVICI, se bucură de roadele activităţii congresului: «Rolul nostru nu este de a înăbuşi cultura minoritară prin măsuri ci să învingem prin superioritatea culturii noastre». La 7 seara şedinţele s’a ridicat. Seara a fost la Teatrul Naţional un festival artistic. D. prof. Marin Ştefănescu a conferenţiat despre Rolul propagandei. D. GENERAL RAŞCANU D. I. PETROVICI Cuvântarea d-lui I. Petrovici D. ministru I. Petrovici: Ideea unei ofensive culturale la sate a figurat de la început în programul meu politic, program pe care l-am schiţat la congresul scriitorilor români. Mie îmi este indiferent dacă această idee a încolţit în capul meu sau în capul altora. Politiceşte e mult mai nimerit dacă ideea a mai fost ventilată şi de alţii. Pentru că sunt la Chişinău îmi amintesc , de o altă faptă politică a mea: înfiinţarea facultăţii de teologie. Pentru înfiinţarea aceia am fost în opoziţie cu toată lumea. Eu luptam cu o lume de nepricepuţi, dar eram în acord cu conştiinţa naţională. Nu-mi revendic nici un drept pentru această ofensivă culturală la sate. Totuşi am înţeles că dacă statul are răspunderi, să aibe în acelaş timp şi comandaîmi trebue să creez o armată a populaţiei care ca şi armata activă se compune din două elemente: activă şi de rezervă. Activă se compune din scriitorii cei mai de seamă ai neamului, iar rezerva din buna voinţa publicului intelectual. La sate armata permanentă este alcătuită din învăţători şi pentru a răspunde unei observaţii a înalt prea sfinţiei sale voi afirma că preoţii nu sunt numai cei ai bisericei, ci preoţi sunt toată lumea. Este indiferent haina care o porţi, ea evidenţiază slujba care o face în serviciul neamului. Această ofensivă culturală am început-o în prima lunii a acestui an. Dacă n’am putut întreprinde în toate părţile a fost din lipsă de fonduri suficiente. Şi ca să fiu sincer voi spune că m’am servit de regionalism. In regionalismul meu am căutat să mă servesc de toate forţele întru realizarea scorului ce-l urmăresc. Curierut judiciar DIZOLVAREA A 15 SINDICATE MUNCITOREȘTI Tribunalul le-a înregistrat pe ziua de ieri și a fixat termenul de judecată la 11 Mai. CAZUL «RANGEI EUROPENE» S. III a trib. Ilfov infirmase mandatul de arestre emis de d. judecător denstrucţie al cabinetului 7, Ioan Stănescu, împotriva d-lor Armand Weis Pia şi Radvauer, administratori delegaţi ai băncei europene învinuit de bancrută frauduloasă. Parchetul a făcut dri apel împotriva jurnalului de infirmare a acestor mandate. Apelul va fi judecat Vineri la Camera de punere sub acuzare. Ministerul muncii şi asigurărilor sociale, observând că unele sindicate muncitoreşti nu-şi îndeplinesc menirea pentru care au fost create, a sezisat, printr-o adresă, parchetul de Ilfov cerând dizolvarea a 15 sindicate al căror sediu e în str. Mihai Vodă 25. Aceste sindicate sunt plăpumarii, lucrătorii croitori, tâmplari, călcătorii, boiangii, pielării, frizerii, lucrătorii municipali, funcţionarii de comerţ şi industrie, muncitorii de la pielărie- sobarii, solidaritatea în alimentare, brutarii şi franzelarii, metalurgiştii şi lucrătorii de arte grafice. Cererea parchetului, care a deschis şi acţiune publică împotriva acestor lucrători, e întemeiată pe dispoziţiile art. 53 al. III din legea persoanelor juridice. Aceste sindicate sunt învinuite că întreţin în lupta de clasă economică şi politică, critică în mod exagerat legile ţarei, îndrumând populaţia la proteste şi manifestaţii ostile inpotriva autorităţilor, îndeamnă la desfiinţarea violentă a legilor actuiale de organizare a muncei. Aţăţă apoi populaţia la mişcări de stradă. Sindicatele acestea mai ,unt învinuite că şi-au schimbat şi menirea scopul pentru care au fost create, şi-au schimbat denumirea, luându-şi o altă. Pentru aceste mo- Berlin 2 (Rador). — La Ballentive,pirchetul prind. Prim-procurori stadt (Herz), a murit în vârstă de Jean Dobrescu, care iscăleşte aceste 76 ani, generalul de artilerie von acţiuni în justiţie, cere tribunalului Scholz, care a concurat în timpul dizolvarea lor. Potrivit legei persoanelor juridice ,s. I a tribunalului Ilfov e chemată să judice aceste cereri. Călcat de automobil Automobilul No. 687 B, condus de şofelul A. Iliescu, trecând Duminică dimineaţă pe calea Dudeşti, la intersecţia cu str. Mircea Vodă, a călcat pe lucrătorul Israil Zisman, domiciliat în str. Nerva Trăian, 18. Victima a căpătat grave contuziuni la cap şi pe întreg corpul. A fsot dusă și internată la spiai lui Goltea. Șoferul a fost arestat. Moartea generalului în răsboiului mondial, la luarea cetăţilor ruseşti, şi a comandat apoi, artileria germană, pe frontul de la Salonic şi din România. Ziua ll-a Revizorii au făcut diverse comunicări, despre nevoile lipsite de cultură. Au mai vorbit d-nii Marin Ştefănescu, O. Ghiula, Gh. Savin, etc. Se hotărăşte Dumineca Tomei, zi pentru congres anual. La orele 2 a fost un banchet. Autoastat diii general Răşeanu, S. Niţă şi I. Petrovici Dela Consiliul de Războiu Schimbarea complectelor de judecată Solemnitatea de feri ciri la orele 9.30 a avut loc la Consiliul de războiu al corp. II armată din strada Francmazonă, solemnitatea instalării nouilor judecători ce vor forma complectele secţiilor I şi II. In sala de şedinţe a secţiei ll-a în prezenţa d-lui general comandant al corpului de armată, a noilor preşedinţi şi consilieri, a membrilor şi parchetului militar şi a unei numeroase asistente __ preotul I. Mihăilescu a oficiat un serviciu religios , după care în scurte cuvinte a arătat însemnătatea misiunei ce-o are de împlinit justiţia militară. Au mai vorbit d-nii general Po- Ipescu, locot-col. Carapancea, prim- comisar regal, etc. Nouile complecte sunt astfel constituite : La secţia I: Prim-comisar regal d. locot.-col. Titus Carapancea, şeful parchetului consiliului, maior I. Pella, şeful parchetului s. L şi maior Hotineanu II, comisar regal. Preşedinte d. col. Vlădescu care va fi înlocuit până la prezentare de către col.Teo Const. Judecători d-nii maiori Pruncu şi Chirculescu şi căpitanii Columbeanu Al. şi Stavăr Gh, grefieri Matei Iliescu şi V. Bongioianu. La secţia II-a comisar regal şef d. maior Eugen Demetrescu şi d. căp. Atanasiade Jean comisar regal. Preşedinte d. col. Presbiterien C. membrii d-nii maiori Drăghici I. Podgoreanu şi căpitani cornea şi Urdăreanu. Grefieri d-nii Eşeanu P. şi Pavel o Bloc-Notes „Târguri şi oraşe“ Conferinţa d-lui profesor N. lorga --odifii Prima conferinţă după vacanţa Paştelor, în continuarea ciclului «Sat şi Oraş» a ţinut-o d. Prof. N. Iorga, vorbind despre «Târguri şi Oraşe din România». Cu mult înainte de ora începerii, Aula Fundaţiei Carol I era cu totul plină. D. lorga a fost salutat cu entazasm şi aplauze, după care d-sa a început expunerea subiectului, tratându-l cu verva, strălucirea, autoritatea şi digresiunile d-sale admirabile. Avem în preent problema oraşelor româneşti, spune d. lorga şi o avem în întregimea ei. S’a vorbit într’una de modernizarea lor în stil apusean. şi aceasta, o soluţie, dar ea echivalează cu americanizarea lor, adică mecanizarea şi banalizarea lor. Să nu se uite că oraşele apusene sunt organizări cu caracterele lor vii, rezultatul unei desvoltări normale, şi pentru noi chestiunea e în prim rând, aceea de a avea oraşe fireşti, originale şi interesante, cu caractere proprii inoite de fondul lor natural şi specific. *Noi suntem cu toţii săteni. Baza ţării noastre e satul. Felul nostru de simţire, cugetare şi traiu e sătesc, indiferent de haina ce avem. Indiferent de oraş ori sat, fondul nostru e sătesc Cu această formulare d. Iorga stabilea premiza celor ce vor urma. Satul e aşezarea noastră ancestrală — iar denumirea e romană (fossatum), nu de la strămoşii Illyro . Traci. Oraşul ne-a venit peste satul cel vechiu, într’un mediu sătesc, nefiresc lui, şi de aceea n’a prins, ci era total deosebit de condiţiunile ambianţei. Aşa era cu cetăţile greceşti dinspre litoralul Mării Negre (când s’a creat totuşi pe bază de relaţiuni comerciale, o cultură scyto-elenă) — aşa s’a întâmplat cu oraşele italieneşti dela Mare şi gurile Dunării. In viaţa poporului român, întemeierea târgurilor şi oraşelor se datoreşte curentelor streine şi formaţiunii pământene. Denumirea asemenelor aşezări o triplă, de origină romano-cetate, de origină slavă — târg — şi de origină maghiară , oraş. Sunt de înregistrat întâiu cetăţileemporii romane, peste formaţiunile etnice, în mod natural şi în plămădeală cu satele dace. Ele erau popasuri militare, negustoreşti şi centre administrative. De aceea înrădăcinarea lor dăinuieşte şi azi pe drumul roman, valea Oltului, până sus la Napoca (Cluj). Fondul lor era sătesc şi acela a rămas (Sarmisegetuza). Mult mai târziu a venit încercarea de colonizare săsească, de natură sătească, şi acesta au rămas ca aşezări săteşti ori târguri. Necesităţile militare a regilor unguri au făcut să se creeze două cordoane de burguri militare în Nordul şi Răsăritul Ardealului. Ar mai fi de înregistrat încercările de colonizare din Bucovina şi Basarabia, fără nici o legătură cu specificitatea satului românesc, toate. Deosebirea cea mare între oraşele noastre şi cele romane bizantine şi de colonizare e aceea că ale noastre nu se sprijină pe texte legale, contrar celorlalte cu privilegii şi scutiri. «Noi avem un trecut liber». Ideia Statului care face totul e importaţie streină, bizantină, fanariotă şi pariziană. Urmarea acestui intrus e că domnii şi boierii s’au crezut îndreptăţiţi să creeze ei târguri, după cum renovatorii moderni voiesc să creeze oraşul modern şi comuna, «pure închipuiri, — zicea d. Iorga, findcă realitatea noastră e satul», încât problema oraşului o avem astăzi întreagă. Din ce sunt compuse oraşele trebuie să ne dăm bine seama. In general e o stradă de negustori, o uliţă boierească şi mahalaua grosului cu biserica ei. Ei bine, să se dea putinţa dezvoltării acestor trei componente, prin colaborarea lor să înflorească centrele negustoreşti, să învie cartierele boiereşti şi să învie şi să se desvolte mahalalele lângă bisericile lor, cu părţi naturale şi specific româneşti. Numai aşa se vor româniza oraşele din ţară. • Duminica viitoare, 8 Maiu, va vorbi d. Subsecretar de Stat M. Manoilescu, despre: «Oraşul, educator economic al naţiunii». D. Profesor F. Lot în Capitală D. Profesor Ferdinand Lot, care vine în România sub auspiciile Institutului Francez de înalte Studii din Bucureşti, a sosit ori în Capială şi are intenţiunea de a vizita cele patru Universităţi. D. F. Lot, profesor la Sorbona, Director la «Ecole Pratique des Hautes Etudes». Membru al Institutului va ţine o serie de lecţiuni la Universitatea din Bucureşti sala de Istorie Universală, asupra subiectelor următoare: Miercuri, 4 Mai, ora 11: Les paysans en France au Moyen-Age, ora 18: Les Villes. Joi 5 Mai, ora 11: Les Nobles, ora 18: L’armée romaine et les barbares. In afară de aceste lecţiuni, d. Lot va mai ţine la Fundaţiunea Căsoi o conferinţă care va fi anunţată ulterior. D. F. Lot este unul din cei mai de seamă istorici contimporani. Studiile sale asupra Carolingienilor fac autoritate. In acelaş timp d. Lot este un filolog celtist de mare valoare şi nu istoric literat de importanţa unui Bédier. Studiul său asupra lui Lancelot du Lac este un model în materie. Concluziunile sale asupra aşa numitelor «Chansons de Geste» sunt aşteptate cu mare nerăbdare. Pentru noi Românii vizita d-lui Lot prezintă nu numai o onoare — aceea de a avea în mijlocul nostru un savant de reputaţie mondială — ci şi o mare plăcere, aceea de a putea saluta în persoana d-sale un mare prieten al României. iasmmm Contferinteie «tul prof. Collinet D. profesor P. Collinet de la Universitatea din Paris, venit în ţară de câteva zile, ţine la Fundaţiunea Universitară «Carol I» azi, Marţi, 3 Mai a. c. ora 6 d. a. o conferinţă despre împăratul Justinian. Intrarea liberă. Spectacole OPERA ROMANA: Paiaţa Nunta tragică. TEATRUL NATIONAL: O noapte furtunoasă. TEATRUL REGINA MARIA: Foc de pae (premiera). . . TEATRUL MIC: Fracul. % Inaugurarea centralei telefonice automate Duminică dimineaţă a avut loc, în palatul din str. Alecu Russo, inaugurarea oficială a centralei telefonice automate, pusă în funcţiune acum două săptămâni. Au asistat d-nii Culberston, ministrul Statelor Unite. C. Meissner ministrul lucrărilor publice, general Văleanu ministrul Comunicaţiilor, runcu Iaşi ministrul muncii, Trăsnea Greceanu, Răileanu secretar general al ministerului de comunicaţii, dr. Banu (sănătate), Darvari, P. Papacostea director general al poştelor, Cerchez şi Bădescu foşti directori generali ai p. t. şi funcţionarii superiori ai poştelor. După ce arhimandritul Scriban a oficiat serviciul religios şi a rostit o scurtă alocaţiune, d. P. Papacostea, directorul general al poştelor a arătat că graţie sprijinului d-lui gen. Văleanu sau putut îmbunătăţi sa smmn t simţitor liniile telegrafice şi telefonice s’a înfiinţat serviciul cecurilor şi centrala automată. Aduce sentimientele de recunoştinţă d-lor general Văitoianu şi Vintilă Brătianu, cari au pus la dispoziţie în trecuta guvernare fondurle trebuincioase. Termină mulţumind funcţionarilor p. t. t. cariau fost autori nepreţuiţi. D. ing. Samoil inspector general, face un scurt istoric al instalării centralei telefonice automate. D. ing. Halas reprezentantul casei americane «Esten» care a făcut instalaţia, relevă faptul că în toate ţările civilizate s’au instalat automate ce aduce foloase reale. D. general Văleanu a încheiat seria cuvântărilor, arătând sforţările pe cari guvernul le face pentru îmbunătăţirea comunicaţiilor. Asistenţa a vizitat apoi instalaţiile. înlocuirea însărcinatuluigrup de afaceri al Egiptului BEBI I La 28 Aprilie însărcinat ’ afaceri al Egiptului d. Hamed Kholucytrey a părăsit Bucureştiul plecând în Egipt. D-sa s’a îmbarcat la Constanţa pe vasul de pasageri Abbassia al societăţii Kedmal Mail, care a arborat la marele catarg pavilionul egiptean. Kholucy-Bey este înlocuit prin d. Ismail Kamel-Bey, care a fost prim secretar la Washington, unde s-a remarcat prin calităţle sale de literat şi conferenţiar strălucit. Academia de ştiinţe din Beltimore, cea mai veche societate de savanţi a noului continent l-a ales membru. Născut în 30 Noembrie 1898, Kamel-Bey a făcut studiile sale de drept în Franţa şi a fost în mai multe rânduri laureat al Facultăţii din Lyon. După ce se înscrisese în baroul din Cairo, d-sa a fost chemat de M. S. Regele Egiptului la postul foarte delicat de prim secretar al Legaţiunii Egiptului în Walingon BANEASA. — Duminică 2 Alaia. — Ziua VII de galop REZULTATUL TECHNIC I. PR. CANOTIER: 1) Souverain (C-tinescu), 2) Raptor, 3 participanţi. P. 27. II. PR. IZEL: 1) Brânduşa (Golowkin), 2) F. meu, 4 partanţi. P. 51-17-14. III. PR. BRISTOL: 1) J.Bull (Golovkin) 2) Bubi, 3 partanţi. P. 11-50. IV. PR. CARAMEL: 1) Maltezi II 2) Farmer şi Express (dead-heat) 4 partanţi. P. 37-10-10-10. V. PR. SILISTRA: 1) Delphis (Golovkin), 2) Domniţa (C-tinescu), 3) Leuştean, 7 partanţi. P. 33-17-17. VI. PR. SLEDGE: 1) Vardai( Csilag) și Sahib (Golowkin) dead-heat 3) Pronto, 4 part. T. 11-11,50-17-14. VII. PR. PADURENI: 1) Nufăr (Rajtik), 2) Zizica (Csilag), 3) Ţăndărică. 10 partanți. P. 55-16-12-20. (outsider W OOK-OO-------------