Cuventul, septembrie 1927 (Anul 3, nr. 852-881)

1927-09-24 / nr. 875

--------OOffrOO-------­ demersurile pentru aprobarea fondului necesar măririi universităţii Iaşi 22. — Astaeeară membrii se­natului universitar s’au întrunit în sala rectoratului. S’a fixat data începerii cursurilor pentru 17 Octombrie. Duminică 16 Octombrie va avea loc solemnitatea deschiderii. După oficierea serviciu­lui religios va lua cuvântul d. P. Bogdan, rectorul universităţii, even­tual un profesor­ de la facultatea de medicină care va rosti cuvântarea ocazională. Plenul senatului a decis ca înain­te de începerea cursurilor studenţii cari vor găzdui la cămin şi vor lua masa la cantine atât cei vechi cât şi cei noui să fie supuşi unui examen­ medical­ S’a luat apoi în discuţie problema nouilor construcţii necesare Univer­sităţii. Di­rector Bogdan a dat citire unor adrese primite de la decanatele fa­cultăţilor de litere, filosofie şi drept. Acestea arată că sălile de curs sunt insuficiente. S-a hotărât a se face demersurile necesare pentru ca ministerul instrucţiunii să dea ur­genţă aprobării fondului de 100 mi­lioane necesare clădirii unor aripi noui la Universitate. D. P. Bogdan a fost ales preşedin­tele căminului studenţesc pe anul în curs. legii timbrului -a**«--­Ministerul de finanţe a trimis azi ur­mătoarele instrucţiuni cu privire la a­­plicarea legei timbrului-Expresiunea «actele de stare civilă» cuprinzând o idee completă şi ampi­­întru­cât se referă la o serie de acte şi operaţiuni şi care se efectuează une­ori distinct alte ori concomitent­­ faţă de varietatea interpretărilor date de mulţi ofiţeri de stare civilă, s’a simţit necesitatea imperioasă de a se face un examen minuţios a acestei dispoziţiuni a legei prin mijlocirea Comisiunei Cen­trale a Timbrului, pentru a se înlătura toate dificultăţile de ceastă natură, la care poate da loc aplicarea legei. In urma acestei exminări — având în vedere şi avizul Comisiunei Centrale pentru aplicarea justă a legei Timbru­lui — pentru a se înlătura nedumeri­rile se recomandă autorităţilor respec­tive de a se conforma cu stricteţă dis­­poziţiunilor de ma­i jos, în îndeplinirea atribuţiunilor lor după cazuri, cu pri­vire la materia actelor de stare civilă, făcând­u-se atenție ca în caz de neobser­­varea lor se fac pasibili de pedeapsa prevăzută de art. 74 și următor. I). DISPOZIȚIUNI PRIVI­TOARE LA IMPUNERI a) Sunt impozabile la taxa timbrului de 5 lei 1. Extractele sau copiile după orice fel de acte aflate în registrele condi­­cele matricale, matriculate de orice con­fesiune sau în dosarele relative la ac­tele de stare civilă, ori după petițiu­­nile, certificatele, etc. depuse cu ocazia întocmirei unor asemenea acte (art. 4 § 6 legea timbrului). 2. Procesele verbale (actele, dovezi­­­le) destinate a ţine loc de act de naş­­­tere sau moarte făcute de primării (o­­fiţ­erii de stare civilă) la cererea părţi­lor în vederea căsătoriei (art­ 6 § 3 l. 1. şi art 57 cod. civ) 3- Extractele de naştere, chiar scoase d­in oficiu spre a fi alăturate la dosarul căsătoriei (art. 57 cod. civil). 4. Copiile actelor dotale (convenţiuni matrimoniale) autentice care se ata­şează la dosarele de căsătorii (art­ 4 §­5 1. 1/art 62 IX cod. civil). 5 Fiecare exemplar al actelor de opoziţie la căsătorie sau de retragerea lor, notificate prin purtărea ofiţerilor de stare civilă, acte cari trebuesc ane­xate la dosarul căsătoriei (art. 7­­­7 1. 1. şi 52 codul civil). IL OBSERVAŢIUNI îndatorirea pusă ofiţerului de stare civilă, matriculanţilor, preoţilor sau păstrătorilor de astfel de acte de a scoate din oficiu extracte după actele stârii civile în unele cazuri, nu e de natură de a dispensa pe partea în inte­resul căreia se liberează extractul, de plata taxei timbrului prevăzută de lege şi a anulării lui chiar pe act ; întru­cât în capitolul scutirilor nu există o dispoziţie expresă, care să prevadă scu­tirea de taxă în asemenea cazuri, im­puse de lege fără nici o distincţiune art­ 4 § 6. a) Staiii impozabile la taxa timbrului de 8 lei 1. Petiţiunile (cererile) adresate ofi­ţerilor de stare civilă, MATRICULAN­­ŢILOR, PREOŢILOR SAU PĂSTRĂ­TORILOR unor asemenea acte, prin care li se solicită extracte de pe actele în­­crise în registre sau orice certificate sau testimonii relative la aceste acte. Când prin aceiaşi petiţiune (cerere) se solicită mai multe acte sau certificate se va timbra petiţiunea (cererea) cu a­­tâtea timbre a 8 lei câte acte se cer (art. 8 §­1 art. 32 c­ civil) . 2. Cererile relative la transcrierea ho­târârilor de rectificare de stare civilă (art. 84 cod­ civ.). 3. Cererile (petiţiunile pentru copii din dosarele relative la actele de stare civilă (naşteri, căsătorii, morţi, publi - caţiuni). 4 Declaraţiunea proeetului de căsă­torie scrisă sau actul, procesul-verbal al ofiţerului de stare civilă prin care se ia act de declaraţiunea lui verbală (art 32 legea timbrului) art. 49 codul civil. 6) Sunt impozabile la taxa timbrului de 10 lei­­. Orice certificat sau testimonii re­­­lative la actele de stare civilă, despre cercetarea registrelor, pentru găsirea sau negăsirea unui act de stare civilă, de ivirea sau servirea de opoziţii la călătorii, despre desfacerea sau nedes­­facerea unui act de căsătorie, că s’a ce­lebrat sau că nu s’a celebrat o căsăto­rie, etc- de fiecare coală a exemplaru­lui 10 lei (art. 4 alin. 10 1. 1.) 2- Legalizarea de către preşedintele tribunalului sau judecătorul, ce-l înlo­­cueşte ori de instanţa de notariat a semnăturei ofiţerului de stare civilă sau altor păstrători ai actelor de stare civilă pusă în josul extractelor de pe acte (art. 7 § 1 c). D) Simt impozabile la taxa timbrului de 20 lei­­. Cererile, petiţiunile pentru înscrie­rea h­otărârilor (deciziunilor de despăr­­ţenie, divorţ şi separaţie de corp) art. 5 § 8 alin­ . 1. t. şi 246 cod. civ.) 2. Cererile (petiţiunile) pentru con­­statări de etate, sau declararea decesu­lui unei persoane prin martori, desti­nate a ţine loc de acte de naştere sau moarte numai pentru căsătorie (art. 7 § 6 1. t. art- 57 cod. civ.). 3. La autentificarea sau confecţiona­rea prin notarii publici a actului de consimţământ la căsătorie­ (prin jude­cătorii, tribunale, notarii publici) de că­tre părinţi, bunici, tutori în cazurile prevăzute de lege, atunci când aceştia nu vin în persoană spre a consimţi la celebrarea căsătoriei (art. 7 § 1)­ III. DISPOZIŢIUNI PRI­VITOARE LA SCUTIRE 1. Actele starei civile care se înscriu în registru «pentru naşteri, căsătorii, morfi şi publicațiuniile de căsătorie» art- 22, § 7 legea timbrului art. 27/49 codul civil). 2. Petiţiunile trimise din străinătate ofiţerilor de stare civilă, deţinătorilor, păstrătorilor sau matriculanţilor unor asemenea acte prin care li se solicită extracte sau certificate după registrele lor (art. 22 § 15 legea timbrului). 3. Declaraţiunea (petiţiunea) despre o căsătorie proectată trimeasă din străi­nătate şi prin care se cere facerea pu­blicaţiilor. 4- Publicaţiile sau extractele de pe actele de publicaţiune ale proectelor de căsătorie care se afişează sau publică înaintea uşei bisericei enorii şi casei comunale (art. 13 § 4­­. 1- art 49/50 codul civil-5. Buletinele de naştere, căsătorie, moarte (autorizațiuni de înmormânta­re) care se dau la mâna părților, fără cerere spre a servi la ceremonia re­­gi­­oasă a botezului­, căsătoriei, îmnormân­tare (art. 33 din regulamentul privitor la actele de stare civilă). 8. Extractele sau certificatele, CARE SERVESC LA MATERIE OFICIALA, SOLICITATE DE AUTORITĂŢILE PU­BLICE, însă care trebue să cuprindă mențiunea, anume cărui interes oficial srevesc­ 7. Consimţământul la căsătorie al pă­rinţilor, bunicilor sau tutorilor în ca­­­zurile prevăzute de lege, cari vin în persoană la celebrarea căsătoriei şi cari trebuesc consemnat în chiar actul de căsătorie art. 62 IV codul civil. 8. Declaraţia părţilor contractante, ce se iau de soţi şi pronunţarea unirei lor de către ofiţerul public, care de ase­menea trebuesc cuprinse în actul de căsătorie (art. 62 XII codul civil). 9. Cererile şi actele de procedură pri­vitoare la declararea forţei rezumată a dispăruţilor în timpul şi din cauza războiului (art. 22 § 8 legea timbrului). 10. Petiţiunile (cererile) prin care se solicită ajutoare de înmormântare pen­tru o persoană săracă decedată pre­cum şi adeverinţele sau dovezile în baza cărora se acordă asemenea aju­toare (art 22 § 29 legea timbrului). De la Consiliul de Război Procesul unui medic colonel dii dimineaţă urma să se jude­­ce la consiliul de război al corpu­­lui 2 armată procesul d-lui medic It.-colonel Cojan. D şi la a 3-a înfăţişare în instan­ţă şi după ce procesul fusese stră­mutat de la Cluj pentru suspiciune legală, consiliul de război nu a in­­trat în fond nici de data aceasta. La şedinţă au fost prezenţi pes­te 30 martori ai acuzării şi ai apă­rării. Din lipsa câtorva martori între care şi d. locot. Oroş, ce în mod sistematic lipseşte, d. comisar regal l­-eol. Necşulescu a cerut amâna­rea. Cu toată stăruinţa apărării. Consiliu , sub preşedinţia d-lui ge­neral Cihoski a dispus amânarea pentru motivul invocat de către reprezentantul ministerului public. Martorii absenţi au fost amen­­daţi şi s-a dispus a se lansa man­date de aducere. Procesul va fi judecat în cursul lunei octombrie. I Conferinţa de la ministerul de comunicaţii Eri după amiază, la orele 4, a avut loc la ministerul de comunicaţii o con­ferinţă, prezidată de d. Const. Dumi­­triu, şi la care au participat directorul general al căilor ferate, directorul ge­neral al poştelor, directorul general al porturior şi căilor de comunicaţie pe apă şi directorul general al nouilor con­strucţii de cale ferată. S-a discutat cu acest prilej, în linii generale, proectul de reorganizare a departamentului, d­ m­­in­ist­r­u Const-Dimitriu expunând punctul său de ve­dere. Conferinţe internaţionale vetei­nara Pe ziua de 1 Octombrie, urma să aibe loc la Constantinopol, o confe­rinţă internaţională veterinară, în­tre România, Turcia, Iugoslavia, Grecia Şi Bulgaria. Din cauza tim­pului insuficient pentru prepararea lucrărilor ce urmează a fi prezentate biroului, România a cerut amânarea conferinței pentru luna Ianuarie 1928. -exp- BURSA - Di la Paris 1585 LFIN­ Zurich 322 Londra 782 Piaţa staţionară, cursurile fără mişcare. Lstg. încheie la 788. Do­larul 1613A. Paris 636 Belgia ,,2260 Elveţia 3130 Londra 78S Italia 886 New­ York 1010 Praga 481 Viena 2288 Berlin 3860 BURSA DIN PARIS Bucureşti 1585 Londra 12402 New-York 2554 Germania 60850 Belgia 355 Italia 13885 Praga 7570 Serbia 44 Elveția 49125 Viena 359 Olanda 1022 BURSA DIN ZURICH Bucureşti 322 Berlin 12350 Amsterdam 20785 New-York 518 5/8 Londra 2523% Paris 2826% Milano 1536% Praga 9070 Budapesta 317 Belgrad 58 Viena 7310 BURSA DIN LONDRA Bucureşti 782 New-York 486 5/16 Paris 12402 Bruxelles 3493% Italia 89 Elveţia 2523% Olanda 1213% Praga 16415 Germania 2042 7/8 Viena 3451 Budapesta 2780 Belgrad 276 BURSA DE ACŢIUNI Piaţa staţionară. Cursurile fără mişcare. Banca Minelor 460 Steaua Rom. 1575 Astra Română 3400 I. R. D. P. opt. 710 Cr. Minier opt. 1390 Reşița 470 Mica 430 Renta Impropr. 47% Diferendul "dintre canfii de spirt aplanat fabri­a fost Bri dimineaţă a avut loc la mi­nisterul de finanţe o consfătuire în­tre reprezentanţii fabricilor de spirt din vechiul regat şi a unor fabrici de spirt din Bucovina cu privire la unele diferende dintre unii şi alţii. Consfătuirea a fost prezidată de d. Răd­ulescu secretarul general al ministerului de finanţe asistat şi de d. Christu Sim­ionescu. Din discuţiile urmate diferendul a fost lichidat. Reprezentanţii fabricelor de spirt din Bucovina au semnat un proces verbal prin care aderă la formarea sindicatului. Băile Herculane vor func­ţiona şi iarna D. I. Inculeţ ministrul sănătăţei şi ocrotirilor sociale, în urma in­specţiei făcute la Băile Herculane, a numit o comisiune care va în­tocmi un regulament în vederea îm­bunătăţirilor ce urmează a se aduce atât staţiunei cât şi băilor Hercu­­lane. Deasemeni co­nisiunea instituită va studia modul de funcţionare al Băilor Herculane şi în timpul ier­­nei. Comisiunea se va întruni sub pre­şedinţia d-lui I. Inculeţ ministrul sănătăţei şi ocrotirilor sociale. ----------OXO— Congresul medicilor din reginea Piteşti Corpul medical al inspectoratului II (Piteşti), va ţine în ziua de 9 octom­brie, un congres, la Piteşti, unde se va discuta chestia bonelor medico-sociale­­sifilis, malarie şi situaţia serviciilor sa­nitare faţă cu legea de unificare ad­ministrativă. D. I. I­eulet ministrul sănătăței va asista la acest congres. -----« * O- ■" — I— Deschiderea unei noui Si­nii îrţilanat Zile­i trecute s’a deschis, pentru toa­te traficurile, linia Comloşul Bănăţean- Norău, in lungime de 14 klm., având stat­iunile Teremia Mare, Banat şi No­ră­u-Linia aceasta este prelungirea liniei Timişoara - Louvrin - Comloşul Bănă­ţean, pe teritoriul românesc, până la Nerău Distanţele kilometrice între staţiuni sunt următoarele: Comloşul Bănăţean - Teremia Mare- Banat, nouă klm., iar de la Teremia Mare Banat- Nerău cinci klm. Taxele tarifare respective între aces­te staţiuni se vor socoti pe baza distan­ţelor kilometrice de mai sus, iar cele de la ce­el­alte staţiuni din ţară la ele sau vice versa, pe baza distanţelor din indicatorul kilometric general la sau de la Comloşul Bănăţean, a cari se va a­­dăuga distanţa până la staţiunea res­pectivă de mai sus. ---------xpx---------­ CUVÂNTUL -----po­ri po---­ Un comunicat al ministerului de finanţe In ultimile zile s’a răspândit în toată ţara svonul că ministerul de finanţe ar avea intenţia să aducă o modificare în ce priveşte aplicarea taxelor pe spirtoase. Acest svon a fost răspândit de cei interesaţi cu scopul de a induce în eroare pe producătorii de prune şi de a trage foloase de pe urm­a cum­părărilor avantajoase ce le-ar face. Chestiunea fiind importantă, iar le­gea ne­putând fi modificată din cauză că alte legi mai importante sunt azi la ordinea zilei, d. V. Bă­­dulescu secretarul general al minis­terului de finanţe a dat ori urmă­torul comunicat: Unele persoane interesate răspân­desc svpuuri că ministerul de fi­nanţe avea intenţia să modifice ta­xele existente pe băuturile spirtoa­se şi cu deosebire să reducă taxele asupra alcoolului. Dat fiind că bu­getul actual se sprijină în parte şi pe aceste taxe şi că întregul regim al spirtoaselor va face obiectul unei legiuiri generale şi unitare într un viitor apropiat nu poate fi vorba în momentul de faţă de nici o modifi­care, scopurile contrare sunt de na­tură să servească interese lătural­nice. nemmmmm ---— OCpjf 00- Abonamente la „Cuvântul* 700 pe an «. 3âsO m O luni »o ^OO 3 M Pentru Danci, instituţii,ni şi Adz&h »Isteţii Tulnice, 1099 anual« Pentru străinătate, ssa ao 1280, 8 luni 859, 8 luni 500 Abonamentele încep Sa I şi ele De cărei luni PeSItice D. Vintilă Brătianu- ministru de finanţe, întorcându-­se din conce­diu pe ziua de 22 Septembrie a­ c­­încetează pe acea zi interimatul a­celui departament cu care fusese însărcinat d. Al. Lapedatu, minis­trul cultelor şi artelor, prin decre­tul regal No. 2581 din 5 August 1927 Militare Se aduce la cunoştinţă tuturor tine­rilor între 18—28 ani, cari doresc a îm­brăţişa cariera de aviator să se adrese­ze pentru informaţiuni la Şcoala de pi­lotaj aviaţie - Tecuci­ Examenul de admitere începe la 1 Octombrie a. c. Se face cunoscut, că se admit la cursul preparator al subofiţerilor şi caporalii din contingentul 1927, care a reuşit la examenul de ser­gent şi urmează ca până la 1 Ia­­nurie 1928 să fie înaintaţi la acest grad-Studenţeşti .«Căminul Studenţilor Bucovine­ni», din Bucureşti aduce la cunoş­tinţa studenţilor bucovineni cari studiază sau intenţionează să stu­dieze în capitală, că în urma repe­tatelor adrese din partea celor in­teresaţi, termenul pentru primirea cererilor, anunţat pentru 1 Oct. a c, se amână până la 1 Nov. 1927. Studenţii trimişi în tabăra stu­denţească de vară dela Valea Dorii de Sec. «Viitorul Ţării», sunt ru­gaţi a luat parte la adunarea ce va ţine societatea Sâmbătă 24 Sept. orele 6 d. a. în şos. Bonaparte No. I (Ministerul de Externe). Membrii Asociaţiei studenţilor Academiei Comerciale, sunt convo­­caţi în adunare generală extraordi­nară pentru ziua de 30 Septembrie a- c. ora 9 d. a. în localul Academiei. Adunarea va avea loc cu orice nu­măr de membri. Ordinea de zi se va anunţa ulte­rior. Financiare Ministerul de finanţe a trimis ieri un ordin circular către vămi prin care le pune în vedere să facă un riguros con­trol cu privire la scutiri de efecte de strămutare, uzate, deoarece s-a consta­tat că sub forma de strămutări, se in­troduc în ţară mai ales la import lu­cruri prohibite sau altele în scutire de taxe-Ministerul de finanţe a dat ieri o cir­culară către vămile din ţară cu privire la cecurile vamale, stabilind următoa­rele dispoziţiuni: Cecurile vamale se vor emite în vii­tor la ordinul Băncei Naţionale Româ­ne-Cecurile se vor bara. Avizele de emitere a cecurilor către Băncile asupra cărora se trag, vor ple­ca în mod obligatoriu in ziua emiterei cecurilor. C. F. R. Administraţia căilor ferate a în­­fiinţat între Bucureşti Nord şi Bu­cureşti Intrepozite un tren colectiv de mare iuţeală, destinat transpor­turilor de mărfuri importate. Diverse D-nii Anibal Teodorescu şi Mihail Berceanu, membrii la daegaţiunea Per­manentă a Municipiului, inapoindu-se din concediu, şi-au reluat ocupaţiunile in sus zisa delegaţie. Membrii Uniunii Camerelor de a­­gricultură se vor întruni în şedinţă Vineri după amiază, pentru a lua în d scuţie rezultatele anchetelor în vederea dizolvărei mai multor ca­mere de agricultură. Ministerul de domenii a numit o co­misie de specialişti care să întocmeas­că regulamentul legii pentru represiu­nea fraudelor în vinicultură. Se vor stabili metodele de anal­iză, care vor fi aplicate de toate laboratoarele din ţară asupra probelor de vin ce vor fi tri­mise de cei însărcinaţi cu controlul bău­turilor alcoolice. Sâmbătă 21 Septembrie va circula de la Bucureşti la Oradia Mare un tren spe­cial cu congresiştii asociaţiei generale a inginerilor din România. Plecarea va avea loc din gara de Nord la orele 13.35. Eri după amiază a încetat din vieaţă la locuinţa sa din str. O. A. Rosetti, C. Costescu-Comaneanu, vechi fruntaş liberal, fost în repe­tate gânduri membru al parlamen­tului şi vice-preşedinte al Senatu­lui, înmormântarea va avea loc Sâm­bătă. Al doilea congres naţional de Chi­rurgie, Obstretică, Ginecologie şi Urologie se va ţine în Bucureşti în zilele de 23, 24 şi 25 octombrie 1927. Domnii medici cari doresc să ia parte sau să facă comunicări, sunt rugaţi să se înscrie la secretariatul general al congresului pe adresa: Dr. D. Săvulescu Institutul Mater­nitatea Bul. Col. Ghica No. 5 Bucu­reşti. Absolvenţii şcoalelor, comerciale superioare dinainte de 1913 cari sunt în funcţiunile publice, sunt rugaţi să comunice de urgenţă Corpului Str. Teilor No. 12 funcţiunea ce o au, şi data de când sunt în funcţiu­ne, aceasta în vederea demersurilor ce se vor face în legătură cu încă­­drarea în Corpul Contabililor pu­blici ce se proectează dii dimineaţa s’a întrunit la mi­nisterul de domenii comisiunea pen­tru amenajarea parcurilor naţiona­le, sub preşedinţia d-lui Gh. Cipă­­ianu subsecretar de stat. Au participat d-na Brătianu şi d-nii Opran administratorul gene­ral al Casei pădurilor şi Bănescu director general al ministerului de domenii. La începutul lunei Octombrie se va întruni comisiunea de numiri de pe lângă Casa pădurilor pentru a hotărî asupra avansărilor de in­gineri silvici pe anul 1928. Sâmbătă 24 şi Duminecă 25 Sep­tembrie va avea loc la Braşov o importantă expoziţie agricolă la care va participa ca delegat al mi­nisterului de domenii d. G. Iones­­cu-Siseşti, şi o expoziţie de păsări la care va participa d- G- Ionescu- Brăila directorul general al zo­­otechniei. D. C. Argetoianu ministrul agri­­culturei şi domeniilor va participa la expoziţia agricolă şi zootechni­­că ce va avea loc Duminecă la Ră­dăuţi. Vineri după amiază va avea loc la şcoala de agricultură Mărcu­­leşti-Ialomiţa, o conferinţă,­in vederea funcţionării şcolilor de a­­gricultură pe anul şcolar 1927—1928. La această conferinţă vor parti­cipa şi d-nii Grinţescu director al îndrumărilor agricole şi Cod­u in­­sector agricol. Cu prilejul ieşirei la pensie, pe ziua de 1 Octombrie, a d-lui N. S. Dumitre­­scu, directorul general al învăţământu­lui particular, funcţionarii ministerului instrucţiunii au hotărât să-i ofere un banchet. Sâmbătă 24 Septembrie a. c. ora 8% seara are loc în sala Conserva­torului «Egizio Massini» un mare festival artistic-dansant organizat de Asociaţia «Uniunea Funcţionarilor din Comerţ, Industrie, Bănci şi Bi­rouri», Secţia Culturală de sub pre­­z-'..utu. it- AJji-'n* Jibe dein JS Cen­­trul Naţional. Vor da concursul : D-na Nina Botti, d-ra Dida Elef­­t­rescu, d-na I­alibin şi d-l Toto Rogalsky dela Opera Română. . D-ra V Mierlescu, d-nii N. Bălţă­­teanu şi G. Baldovin dela Teatrul Naţional D-ra Tita Cristescu, d-nii profe­sor I. Savu, A. Grunberg şi R. Shil­ton. The Lovely Jazz­ Band. Se desfiinţează suprata­xele la accelerate şi ex­­prese Comisinea instituită în vederea întocmirei unor noui tarife c. f. r. s’a întrunit alaltăeri după amiază sub preşedinţia d­lui ing. Al. Cot­­tescu, preşedintele consil­ului de ad­ministraţie c. f. r., dând ultima re­dactare noului tarif de călători. S-a hotărât cu acest prilej, printre altele, ca odată cu aplicarea nouilor tarife să se desfiinţeze actualele su­prataxe ce se plătesc la trenurile ac­celerate şi exprese, urmând ca fie­care categorie de tren să-şi aibă ta­riful ei. Circul K. KLUDSKY mai rămâne încă 4 zile şi albe care nu îngălbenesc se obţin numai cu ulei MONOPOL din fabrica ZIMMER Din anul 1917 «ifeoo-----­Adnofafiiie fos’ul ministru ungar Ghillany, publi­cate Intr’un ziar budapestan.­Contele Tisza s’a opus realizării războiului submarin Budapesta, 22 (Rador). — Ziarul «Oral Ujsag», publică adnotaţiile fostului ministru de agricultură un­gar, Ghillany, care în 1917, la eşirea de la Conferinţa personalităţilor di­riguitoare militare şi politice ale statelor centrale, ţinută relativ la războiul submarin, a primit de la ambasadorul Austro Ungariei de la Berlin, d­e acel timp, Prinţul Hohen­lobe următoarele informaţiuni: Direcţiunea armatei germane, a prezentat un plan în conferinţa de astăzi, asupra războiului submarin, afirmând că acesta este singurul mijloc de a se ajunge la terminarea promptă a războiului. Cancelarul Bethmainn Hollweg, a arătat că are deplină încredere în planurile direcţiunii militare germa­ne, şi a subliniat faptul că planul elaborat, are consimţământul Impă­ratului Wilhelm. D. Bethmann a lă­sat să se înţeleagă, că Conferinţa nu poate face altceva, decât să a­­probe planul, deoarece înalta condu­cere, a luat deja o hotărâre în acest sens. Imediat, a luat cuvântul Preşedin­tele Consiliului de miniştru­- ungar, Contele Tisza, care a protestat în­­tr’un discurs măreţ, în contra reali­­zărei planului expus. Contele Tisza, a declarat că nu se aşteaptă deloc la vre­un succes al războiului sub­marin, precum şi că D-sa nu împăr­tăşeşte părerea că astfel se va scurta durata războiului Dimpotrivă, D-sa este de părere că din cauza războiu­lui submarin, situaţia se va înrău­tăţi, şi că în cele din urmă, războiul submarin, va provoca intervenţia Americei, într’o formă activă. Discursul d-lui Tisza, a impresio­nat pe oamenii de stat germani pre­zenţi, adică pe d-nii Bethmann Holl­weg, Zimmermann şi Helferich, aşa că aceştia s’au asociat şi ei la punc­tul de vedere pesimist al contelui Tisza. Această schimbare a stării de spi­rit, a făcut pe generalii germani prezenţi, să declare că în asemenea condiţiuni, ei sunt obligaţi să de­misioneze, nefiind dispuşi sa şi a­­sume responsabilitatea continuărei războiului. Lungile desbateri ce au avut loc, au fost tot timpul dominate de punctul de vedere expus de contele Tisza, astfel că şedinţa a trebuit să fie amânată în continuare pentru după amiază. In răstimpul până la şedinţa de după amiază, guvernul şi Marele Stat Major german, au deliberat din nou asupra acestei chestiuni, cu împăratul Wilhelm, care era şi el atunci la Berlin. Ca urmare a acestei consfătuiri, situaţia s’a schimbat cu totul în şe­dinţa de după amiază- Direcţiunea militară germană, a declarat în spe­cial, în numele împăratului, în for­ma cea mai categorică, că după in­­formaţiunile sigure ale împăratu­lui, intervenţia activă a Americei, este deja hotărâtă, ea urmând să se producă, chiar şi fără răsboiul sub­marin. Această comunicare a decis rezul­tatul desbaterilor, şi în şedinţa de după amiază, s-a luat deciziunea de a se începe războiul submarin. Con­tele Tisza, a fost şi el constrâns să accepte declaraţia împăratului Wil­helm, ca ceva real, aşa că şi el a trebuit să părăsească punctul său de vedere iniţial, cu toate acestea, el a insistat ca să se insereze in pro­tocolul ce s’a încheiat, opiniunea sa, şi punctul de vedere care l’a făcut să-şi părăsească părerea. ŞCOLARE Ministerul instrucţiunii face cunoscut celor­­ interesaţi că şcoala normală de fete din Predeal îşi va redeschide cursurile în ziua de 15 octombrie. Ministerul instrucţiunii a făcut cunos­cut tuturor şcoalelor secundare de fete din Capitală, că a interzis, în mod ca­tegoric, acordarea unui monopol în ceea ce priveşte cumpărarea de şorţuri, pe­lerine şi pălării precum şi alte artico­le, de la un singur magazin. Ministerul instrucţiunii face cunoscut părinţilor că sunt liberi să-şi procure toate cele de mai sus de la orice maga­zin, ori să le confecţioneze în casă. Suntem rugaţi să atragem atenţiu­­nea ministerului de instrucţie asupra ne­înţelegerilor ivite între membrii corpu­­lui didactic al liceului de fete .Carmen Sylvan Neînţelegerile sunt pricinuite de căr­ţile după care urmează să înveţe elevele. Astfel, ni se spune­ că elevele clasei 1 A vor avea altfel de cărţi faţă de e­­levele clasei 1 B. Vrem să ştim preferinţele profesoare, lor sunt dictate de capriciul d-lor sau de interesele autorilor. ­xox- Material lemnos pentru sinistraţi Consiliul de miniştri a aprobat jurnalul ministerului de domenii ad­ministraţia casei pădurilor, prin care se acordă materialul lemnos pentru Co­nstruire de cămine sinistra Dior din Buhuşi. Administraţia casei pădurilor va începe împărţirea materialului ne­cesar în prezenţa unei comisiuni lo­cale Deraierea din stafia Săruieşti dri seară au deraiat în staţia Săru­­ieşti, dintr’un tren de probă trei vagoa­ne de marfă, din cauza greşitei mani­pulări a unui ac. Linia curentă a fost închisă timp de câteva ore. Sunt stricăciuni atât la vagoanele deraiate, cât şi la terasamente. Vinovaţi sunt impiegatul de serviciu Ionescu Gh. şi acarul Encu Stan. Condamnarea criminalului Reinitz Satu-Mare 23■ — Astăzi tribunalul a dat sentinţa în procesul lui Reinitz. Acesta a fost condamnat la muncă silnică pe vieaţă. Achiziţionarea de mobile e o chestiune de încredere Dacă doriţi să cumpăraţi mobile bune, să nu vă pară rău pentru o călătorie la TARGU-MUREŞ şi să priviţi magazinele de mobilă ale firmei SZEKELY&RETI FABRICA ARDELEANA DE MOBILE S. A. Reprezentanta fabricilor de PIANE şi PIANINE Bösendorfer, Stingi, Wirth şi Hoffmann Persoanele de încredere condi­țion­ favorabile de piață ---------exp------ Arestarea unui ofiţer de administraţie la Iaşi Iaşi 22.­­ Astăseara parchetul mi­litar al corpului IV a arestat pe adm. locat. V. Pleşca şeful atelieru­lui de confecţiuni al corpului. Acesta este învinuit de abuz de pu­tere prin faptul că a utilizat lucră­tori militari la construcţia unui imo­bil al său. D. Poincaré despre rolul Statelor­ U­nite în războiul mondial Paris, 22 (Rador). — La banchetul oferit în cinstea legiunei americane, d-l Poincaré reamintind rolul Sta­telor Unite în război, a afirmat că fraternitatea de arme nu poate fi un sentiment efemer, care să poată dis­pare în inevitabilele conflicte de in­terese care se ivesc după o atât de puternică zguduire internaţională. Toţi americanii ce vin în Franţa vor fi întotdeauna primiţi cât se poate de cordial. Toţi acei cari şi-au văr­sat sângele pentru cauza Franţei, vor avea întotdeauna un loc privi­legiat în sufletul francez. - -vxo- Noul cod penal austriac Viena 22 (Rador). — Consiliul naţio­nal a aprobat ori în prima citire proec­tul noului cod penal, care în afară de dispozițiunile privitoare la pedeapsa cu moartea, este identic cu proectul co­dului penal depus în Reichstagul ger­man-

Next