Cuventul, octombrie 1927 (Anul 3, nr. 882-912)
1927-10-01 / nr. 882
2 Chestiunea aprovizionare cu lemne In iarna anului 1927. Codificarea flugetului în curs. Construcţiile şi alinierile în corn.sii urbane Membrii consiliului general al municipiului Bucureşti, s’au întrunit în şedinţă publică eri dimineaţă la orele 10 sub preşidenţia d-lui dr. I. Costinescu, asistat de d. I. Roban, secretar genral. Aprovizîonarea cu lemne în iarna trecută D. D. Grozdea,stul primar al sectorului II (negru) în timpul averescanilor și membru în comisiunea pentru aprovizionarea cu lemne, arătând că unele ziare s’au ocupat, în numerele trecute, de nişte fraude ce s’ar fi petrecut — cu prilejul aprovizionării cu lemne — cere să se numească o comisiune de anchetă pentru dovedirea situaţiei reale. In urma anchetei, să se dea un comunicat. D. Anibal Teodorescu, fost primar în timpul averescailor, relevă că nu d-sa a încheiat contractele, ci d. dr. Gheorghian care a ţinut un interimat de o lună de zile. D. dr. Gheorghian desigur de teama lipsei de combustibil în iarnă, a încheiat contracte la preţul zilei. Cum în această chestiune nu trebue să existe nicio bănuială, trebue făcută ancheta cerută şi eventual să se stabilească răspunderile. D. Dr. Gheorghian se asociază la cererea d-lor Grozdea şi Anibal Teodorescu. Declaraţia d-lui dr. Costinescu D. Dr. Costinescu arată că o cercetare a chestiunei lemnelor se face pe cale administrativă. Dacă afirmaţiunile ce se fac în public se vor dovedi exacte, fireşte că vinovaţii vor fi răspunzători. D. dr. Costinescu, explică graba încheeri contractelor pentru furnizarea lemnelor prin teama ca primăria să nu fie surprinsă în iarnă fără combustibil. S’au încheiat contracte pentru 14 mii vagoane deşi primăria n’are nevoe decât de 7—9000 vagoane anual. După ce în toamnă preţul lemnelor se urcase pe piaţă şi furnizorii întârziau predarea, în Februarie preţul a scăzut iar furnizorii s’au grăbit să se aducă lemnele pretinzând respectarea contractelor. In aceste conditiuni, primăria a angajat 80 milioane în lemne cari costă mai scump decât pot fi vândute azi. Unele din contracte cuprind obligaţiuni pentru primărie cari ar trebui să cadă în sarcina furnizorilor. In ce priveşte ideia de fraudă, până azi n’am găsit elementele constatatoare D. D. P. Niculescu-Ritz delegat cu partea administrativă insistă asupra faptului că unele conditiuni n’aveau decât un caracter verbal. Ancheta administrativă privind cele 21 contracte, nu s’a terminat. Rezultatul ei va fi prezentat delegaţiunei permanente. Modificarea resigetaslvî în curs Consiliul aprobă modificarea bugetului în curs şi noui deschideri de credite în urma referatului d-lui Izidor Cristea, directorul general al contabilităţii primăriei. Plăţile dela portofoliu D. Anibal Teodorescu ocupându-se de chestiunea plăţilor dela portofoliu ordonate de d-sa, arată că, epuizându-se bugetul încă din primul trimestru al anului 1926, nu se putea face față exigentelor decât ordonantându se de la portofoliu. Aceste plăti au fost cerute de noua organizare administrativă a municipiului. D. dr. I. Costinescu arată că restabilirea situaţei financiare a necesitat suprimarea a 150 diurnişti şi va mai necesita reducerea numărului funcţionarilor bugetari la strictul necesar. Chestiunea regulamentului de constructions în com. suburbane Luându-se în discuţiune regulamentul de construcţiuni şi alinieri în comitete suburbane — d. Anibal Teodorescu întreabă de ce consiliul superior administrativ nu şi-a dat avizul asupra regulamentului pentru construcţiunile urbane, votat de consiliul comunal. D. dr. I. Costinescu explică întârzierea printr’un exces de zel manifestat de consiliul superior, administrativ. S’a aprobat apoi construirea unui turn la uzinele comunale Delegaţii comunali în consiliul judeţean Luându-se în discuţiune chestiunea delegaţiunilor, în consiliul judeţean, din partea consiliului municipal a d-lor consilieri M. Berceanu şi col- Şeinescu, d. Ghiaţă, prefectul judeţului, comunică că consiliul judeţean a acceptat numirea d-lui Berceanu, şi a respins-o pe a d-lui col- Şeinescu. Prefectul judeţului arată că d. col. Şeinescu a făcut, parte din consiliul judeţean, în timpul guvernărei averescane, şi că fiind considerat ca atare nu mai poate face parte din actualul consiliu judeţean. D- NICULESCU-RITZ, stabileşte chestiunea arătând că consilierii comunali, au calitate numai de delegaţi ai municipiului în consiliul judeţean şi deci consiliul comunal are latitudinea să dea delegaţie oricărui membru al său D. DR. I. COSTINESCU este de aceiaşi părere cu d- Niculescu-Ritz şi propune chestiunea consiliului pentru aprobare-Consiliul comunal o aprobă cu unanimitate. Chestiunea demisiei d-lui Lascar Catargiu D. DR. I. COSTINESCU, aduce la cunoştinţa consiliului, demisiunea d-lui Lascar Catargiu, din locul de consilier comunal. Cum d. Lascar Catargiu motivează demisia sa prin câteva puncte, arătăndu-şi nemulţumirea că de câte ori a luat parte la şedinţe nu s’au discutat nevoile spitaliceşti, nu mai poate face parte din consiliu. Ci dr. Costinescu, explică stare deplorabilă în care sunt trataţi bolnavii prin spitale. Arată însă că comuna, care consideră eforiile ca un bun comunal, excluzând felul lor de administrare, pentru motivul că comuna cheltueşte pentru asistenţa sanitară suma de lei 2 mii. 500 mii din care o bună parte, se dă spitalelor Eforiei. D-sa spune că Eforiile nu-şi fac pe deplin datoria, exploatând pădurile şi locurile care au rămas de la expropriere. Rolul comunei nu este ca să creeze spitale şi să aibă bolnavi, ci să existe câteva spitale cu bolnavi în mai puţin număr şi bine trataţi.. Consiliul comunal aprobă propunerea d-lui dr. Costinescu, pentru a răspunde în scris Eforiei, că demisia d-lui Lascar Catargiu este considerată ca neavenită, deoarece reprezentantul Eforiei în consiliul comunal este desemnat de cei trei erori, şi delegaţiunea poate să o primească orice funcţionar de la administraţie-Şedinţa se ridică la orele 1 d. a. --------exo-------- Arde un depozit de cereale Chișinău 29. — In comuna Scumpia a izbucnit un mare incendiu la depozitul de cereale al d-luî Ga*roserocc. Focul a distrus până acum întreg depozitau» Incendiul continuă. Pagubele sunt foarte mari. Păzeau şi fanii Iaşi 29. Comandantul sergenţilor de oraş Abgelescu a descoperit că autorii diverselor furturi — de la comercianţii din hale a căror magazine erau devastate prin chei false, — nu sunt decât patru sergenţi de oraş, cari făceau paza acolo. Ei sunt Pascal Vasile, Ciomagu Ştefan, Zacomea F. şi Ion Petrescu, cari au fost destituiţi şi daţi judecăţii. ------exp----' — Lipii lie Mi ii Mii la li Hol locuitori omorâţi. Unul rănit. Raziile din junel oraş 'Xlvj'-CO-- IAŞI, 29. — In cursul nopţii 4 bandiţi au pătruns în locuinţa comerciantului Fănică Barzan din strada Adamache. Fiind surprinşi au luat-o la fugă. Pe strada Lăutari ei au fost întâlniţi de trei locuitori din acel cartier, anume Constantin Persu, Petre Alexandrescu şi Neculai Zadoina. Aceştia s-au luat la bătae cu tâlharii. Lupta a fost crâncenă de ambele tabere. Hoţii, văzându-se bine încolţ, au făcutt uz de revolvere descărcând vre-o opt gloanţe. Persu a fost omorât pe loc, iar Zadoina a fost grav rănit. El a fost transportat la spitalul izraelit unde a murit azi după amîazi. Peasemenea a fost rănit cismaruî Alexandrescu. El se află însă în afară de orice pericol. La locul crimei au sosit imediat utoritătile. In tot cursul noptei s’au format potere care au făcut razii prin diverse cartiere ale oraşului. Deasemenea s’au cercetat toate viile din împrejurimi. Până în prezent bandiţii n’au fost prinşi. Poterele de jandarmi şi de poliie cari au făcut întinse razii în judeţul oraş au arestat o mulţime de vagabonzi. S’au făcut descinderi pe la diferite fabrici, spre a se controla lucrătorii. Unii din arestaţi, cei bănuiţi, vor fi duşi la spital spre a se face o confruntare cu supravieţuitorul în nădejde că va recunoaşte printre ei pe unul din criminali A. S. Regala Principesa Elena şi ei-suveranii Greciei la Rădăut* CERNĂUŢI 1 28. — Azi dimineaţă la orele 9.05 au sosit la Rădăuţi A. S. Regală Principesa Elena şi ex- Suveranii George şi Elisabeta ai Greciei. La gara Doineşti înalţii oaspeţi au fost întâmpinaţi de d-nii: Bănescu prefectul judeţului Rădăuţi, Pihel sub-inspector general de siguranţă ca delegat al inspectoratului general de siguranţă din Bucovina, Dojeanu şeful siguranţei Rădăuţi, Smeu poliţaiul oraşului şi un delegat al direcţiei hergheliei de cai Rădăuţi. Din gara Dorneşti înalţii oaspeţi au plecat cu automobilele la herghelia de cai, pe care au vizitat-o. La orele 13 a avut loc dejunul în trenul regal. După dejun auguştii vizitatori au plecat la mănăstirele Putna şi Suceviţa, iar de aci se vor duce diseară la Vatra Dornei, V. Teod. Noui cazuri de paralizie infantila S’au mai ivit următoarele noui cazuri de paralizie infantilă: 1 caz in comuna Galicea (jud- Argeş); 2 cazuri în oraşul Bazargic; 1 caz în comuna Laschinca (jud- Cernăuţi) şi un caz în oraşul Cernăuţi- îtiao ———— Ministrul industriei şi comerţului se desintereseaza de ...industria din Ardeal Mediaş. — La 21 crt., d. Mrazek, ministrul industriei şi comerţului a sosit în localitate în societatea savanţilor geologi cari au participat la congresul ţinut la Bucureşti. Sosit în localitate, d. ministru Mrazek s’a lăsat sechestrat de d. Motaş directorul societăţii de gaz metan, care i-a oferit un banchet şi a zădărnicit vizitarea numeroaselor fabrici şi instalaţiuni industriale aflătoare în localitate. Şi, deşi geologii ar voi să cunoască Mediaşul, fabrica de sticlă Vitometan, cele doua fabrici metalurgice, precum şi fabricele de piele n’au fost vizitate, probabil ca ministrul să nu audă plângerile cu privire la urcarea preţului gazului metan. Adăugam aici că d- Motaş e directorul societăţii U E. G. (Ungariche Erdgas Gesellschaft) aşa că procedeul d-sale este explicabil --------xox------- Inderare între săteni în lui R.Sărat Pe moşia corn. Balta Albă, jud. R. Sărat a avut loc zilele trecute o încăerare între locuitorii acestei comune şi cei din corn. Niculeşti. Incăerarea se datoreşte unei vechi rivalităţi dintre locuitorii celor două sate pe chestiunea împărţirii pământului. In urma ciocnirii au fost câţiva răniţi din ambele tabere. S-au făcut arestări. Autorităţile au deschis o anchetă. „împăratul Traian“ trebue refăcut în întregime D. comandor Mărgineanu, întrebat asupra stării vaporului «împăratul Traian» a declarat că vaporul trebue refăcut în întregime. Maşinile sunt bune, aşa că vor putea fi puse în funcţiune, bineînţeles după o exemplară curăţire şi punere la punct a lor. Această lucrare nu se va pjutea înfăptui decât într’un şantier din străinătate, cel dela Galaţi fiind înapt pentru reparaţiunile reclamate de «împăratul Traian.» --------exo-------- Nu se achită salariile corpului didactic La ministerul muncii s’a prezentat d-lui Dinescu, secretar general, o delegaţie de profesori din învăţământul muncitoresc cari au cerut achitarea salariilor lor rămase în restanţă de aproape 5 luni. D. Dinescu a promis delegaţiei că, în urma intervenţiilor făcute la ministerul de finanţe pentru acordarea creditului necesar, aceste salarii vor începe a fi achitate de la 5 octombrie. N’au fost bombardări la Hstria Chişinău 29. — Din cercurile autorizate se dezminte ştirea publicată de ziarele din Capitală relativ la bombardarea unor sate româneşti epe malul Nistrului de către ruşi. In realitate nu s’au produs decât nişte împuşcături cu cartuşe rătăcite dela tragerile armatei ruse care face manevre. --------exo-------- --------oxo-------- Situația atmosferica Timpul Probabil, dela 29-30 Sept. 1927 orele 13. Cerul variabil mai mult acoperit. Ploi intermitente vor cădea mai ales în jumătatea Estică. Vânt potrivit din Nord Est mai puternic pe litoral. Temperaturile în scădere. --------------OXI-------------- CUVÂNT ÍT»_ Accident sau sinucidere? -----oo-£»---- Un bătrân proprietar găsit mort in spatele imobilului sau, având o rană gravi la cap uri la orele 3, dimineaţă a fost găsit mort, în spatele locuinţei sale, din str. Plantelor No. 15, bătrânul proprietar Marin Ionescu în etate de 73 ani. Cadavrul bătrânului a fost găsit de servitorii casei El se găsea între o roabă şi o stivă de lemne care se aflau în spatele clădirii. La cap cadavrul prezintă o rană adâncă din care curgea încă sângele în momentul când a fost găsit şi două răni la mâna şi piciorul stâng. Primele cercetări Servitorii au înştiinţat pe fiul bătrânului proprietar, care locuia împreună cu tatăl său. Primele cercetări făcute de cei din casă au stabilit că interiorul dormitorului bătrânului era în periodă ordine. Nici o mobilă nu era deranjată de la tocul ei, şi îmbrăcămintea bătrânului era aşezată, aşa cum o lăsa seara înainte de culcare. Sub perna patului unde dormea, s-a găsit o vestă în care bătrânul avea cheile dela biurou şi dela casa de bani. Autorităţile la faţa locului Au fost imediat anunţate autorităţile şi la faţa locului au sosit d-nii: general Nicoleanu, prefectul poliţiei, procurorul Răşcanu, Stăinuscu jude instructor şi d. dr. Mina Minovici medicul legist al Capitalei. Reprezentanţii autorităţilor au început imediat ancheta pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a petrecut cazul. Rezultatul anchetei Ancheta a stabilit până în prezent, din declaraţiile luate servitorilor următoarele: Bătrânul eşind din camera sa, a tras uşa după el, care fiind prevăzută cu broască «Jalie», s’a încuiat singură. La înapoiere găsind uşa închisă, s’a reîntors în curte şi ocolind imobilul s’a îndreptat spre spatele clădirei, unde erau ferestrele dela camerele de servitori. Intenţia lui, trebuia să fi fost ca să bată în fereastră, sculând servitorii, ca să-i deschidă uşa. Cum s’a petrecut nenorocirea Cum însă ferestrele de la camerile servitorilor, erau la o mai mare înălţime de cât statura unui om, bătrânul s’a urcat pe o roabă care era aşezată, dedesuptul ferestrei, luând un băţ cu care să bată în fereastră. Se crede că din cauza greutăţei, roaba răsturnându-se, bătrânul a căzut jos, cu capul de o piatră care era în apropiere. Poziţia în care a fost găsit cadavrul, îndreptăţeşte să se creadă, că în momentul căderea s’a lovit puternic cu capul de piatră şi a încetat din viaţă. Nu e vorba de accident? In cursul zilei de eri, ancheta a continuat, făcută de d-nii judecător de instrucţie Armand Constantinescu şi procurorul Al. Răşcanu. Magistraţii au asistat la facerea autopsiei cadavrului, de către d. dr. Mina Minovici, la institutul medico-legal Rezultatul autopsiei a dovedit că corpul bătrânului proprietar, prezintă urmele unei căzături de la o mai mare înălţime, deoarece s’au găsit câteva coaste rupte, coloana vertebrală fracturată şi aorta plesnită. Rana de la cap, era profundă şi nu putea să fie atât de gravă, dacă bătrânul ar fi căzut din picioare, lovindu-se chiar de piatră. Aceste rezultate ale autopsiei, au îndrituit pe d-nii magistraţi să îndrepte cercetările pe o nouă pistă. In cursul anchetei s’a dovedit oarecari contraziceri între martori și copiii defunctului, fapt care determină cercetări mai ample. Curierul judiciar ----po-Scoa--- DAT IN JUDECATA PENTRU FALS D, judecător de instrucţie Ion Stănescu de la cabinetul 7, a dat ordonanţă definitivă prin care trimite în judecată pe Emil Negoiţă pentru fals în acte publice. Acestuiaîi aiitita un Certificat că a absolvit şase clase de liceu pentru ca să poată fi primit funcţionar la căile ferate. Pentru ca să-l poată avea, a plănuit o adresă ca din partea liceului Lazăr prin care direcţia afirmă că într’adevăr Negoiţă a absolvit şase clase de liceu. CERCETĂRILE CU PRIVIRE LA RECLAMAŢIA D-LUI PLASTARAD, judecător de instrucţie Armand Constantinescu, de la cabinetul 2, terminând cercetările cu privire la reclamaţia d-lui profesor universitar Plastaru împotriva unei domnişoare avocată din Craiova, învinuită de abuz de încredere, a trimes dosarul parchetului spre a--şi da concluziile sale. ABUZ DE ÎNCREDERE Mai mulţi comercianţi de covoare au reclamat parchetului pe Waehan Seferian, pentru că, încredinţându-i covoare spre vânzare, acesta şi-a însuşit sumele realizate din vânzare în sumă de aproape 60.000 lei. D. judecător de instrucţie Papadopol de la cabinetul 5, terminând cercetările, a dat ordonanţă definitivă trimiţând în judecata tribunalului corecţional pentru abuz de încredere pe Wachan Seferian. UN FALIMENT IMPORTANT Secţia I, tribunalul comercial, declarând în stare de faliment societatea anonimă «Uzinele metalurgice Excelsior» din strada Agricultori 35, a înaintat dosarul parchetului spre a vedea dacă e vorba de un faliment fraudulos. Cu cercetările a fost delegat de judecător de instructie Papadopol, care a şi început cercetările DE LA CURTEA CU JURAŢI In ziua de Paşte din anul acesta, la o grădină de zarzavat din strada Luncei 75, proprietate a d-lui Alex. Negrea, grădinarul Petre Cocoroveanu, în urma unei certe cu Florea Traşcă, un vecin al său, a luat o vargă de fier şi i-a aplicat o aşa de straşnică lovitură, că Florea Traşcă a încetat imediat din viaţă. Petre Cocoroveanu a fost trimis în judecata Curţei cu juraţi de Ilfov pentru lovituri cauzatoare de moarte. D. avocat Andrei Pretorian, din partea acuzatului arătând împrejurările în care Cocoroveanu a săvârşit crima, a cerut juraţilor un verdict de achitare pentru acest individ care n’a avut intenţia să omoare. Comisia juraţilor a adus un verdict de nevinovăţie pe baza căruia Curtea, sub prezidenţia d-lui consilier Camil Demetrescu, a achitat pe Petre Cocoroveanu care a fost pus aseară în libertate. MAI MULTE CONDAMNARE Secţia IlI-a a tribunalului Ilfov, în şedinţa de ori de procese penale, în urma concluziilor d-lui procuror Ionel Petrescu, a pronunţat mai multe hotărâri de condamnare. A fost condamnat la 7 luni închisoare corecţională. Aurel Sperger, care fiind amplicat în librăria Alcalay, şi-a însuşit o importantă sumă de bani. A fost condamnat, fiind în stare de arest, Vasile Ionescu, voiajor în serviciul fraţilor Goldenberg, care şi-a însuşit suma de 650.000 lei din încasări. Zulnia David, comerciantă, a fost condamnată la 7 luni închisoare pentru bancrută frauduloasă. In urma reclamaţiei de calomnie făcută de d-na Elena Stănescu, profesoară, Vladislav Zviclusky a fost condamnat la o lună închisoare. Acest domn a afirmat, într-o petiţie adresată comisariatului respectiv că fetele acestei doamne au o purtare de fete de bordel. Tribunalul a găsit că reclamația de defăimare a d-nei Stănescu întrunește elementele delictului de calomnie. Comercianţii cer reducerea fiscalităţii comunae O numeroasă delegaţiune de comercianţi şi industriaşi din Capitală s’a prezentateri dimineaţă d-lui dr. I. Costinescu primarul Capitalei cu o serie de memorii în care se cere: reducerea taxei pe contracte dela 15 la 10 la sută, reprezentarea comercianţilor în comisiunile de apel, potolirea excesului de fiscalitate comunală manifestat de către comisiunile de impunere din unele sectoare prin nesocotirea contractelor de locaţiune. Delegaţiunea a insistat asupra cazurilor întâmplate în sectorul IV (Verde). D. dr. I. Costinescu după ce a arătat că a făcut o intervenţie amicală pe lângă primarul sectorului IV (verde), a relevat instrucţiunile date comisiunilor de apel şi a asigurat delegaţiunea că dacă realizările bugetare vor permite se va reduce taxa pe contracta — —oxo----— Agronom necinstit condamnat Chişinău 29. — La trib. s. II s’a judecat procesul agronomului Mică Ivănescu din Străşeni. Acesta fiind însărcinat de consilieratul agricol Lăpuşna ca să împartă loturile de casă ţăranilor nevoiaşi, a luat însemnate sume de bani de la 12 locuitori, iar pământul l-a dat la alții. Agronomul a fost condamnat la 2 ani închisoare și la despăgubiri civile. ISlopNo Premiul George Enescu Concursul pentru premiul de compoziţie muzicală «George Enescu» se va ţine la 15 Noembrie. Manuscrisele însoţite de «motto» se vor depune până la acea dată, la Casa Şcoalelor. De la Operă Astă seară are loc deschiderea stagiunei la Operă. Se reia Samson şi Daliia de Saint Saens, în înscenarea nouă, sub regia d-lui Const. Pavel. Costume noi lucrate în atelierele Operei, decoruri noi de d. H. Rohrhofer. In rolurile principale: d-na M. Snejina, d-nii V. Rabega, M. Săveanu, Mandy şi Lupescu. In balet, d-na Mihalina Kaminska, noua prima balerină şi d. Romanowsky. La pupitru d. I Nona Otescu. De la Teatrul Naţional La reprezentaţia de gală de la Teatrul Naţional în onoarea congresiştilor Presei Latine nu sunt valabile decât biletele speciale. Toate locurile oficiale şi de presă rămân suspendate pentru această reprezentaţie. Ţinuta de rigoare şi anume, pentru doamne ţinuta de gală iar pentru domni frac, mănuşi şi cravată albă, începutul spectacolului va fi la ora 9 seara precis. Leon Franța nu mânia Va cânta zilele acestea la Bucureşti. Şi spre edificarea publicului am crezut necesar să dăm câteva note asupra lui. Născut în Rusia, Leon Frantz imediat după ieşirea din conservator a cântat la opera din Odesa în Radames. După acesta, cariera lui înseamnă o serie de succese în Rusia, Palestina şi Franţa unde este consacrat. Apoi trece în Belgia şi Olanda. La Bucureşti, în trecere va da un concert clasic. De la Teatrul Caragiale In «Camarazii» de A. Strindberg care se repetă cu asiduitate pe scena Teatrului «Caragiale» sub direcţia de scenă a d-lui I. Sternberg, rolurile principale sunt deţinute de d-nele Dida Solomon, Angela Luncescu şi d. V. Valentineanu. isaia. »-*-00-ZIUA IH-a Lucrările de irigație In continuare se ia în discuţie chestia irigaţiilor, în România. Ia cuvântul d. ing. insp. g-ral ALEX. DAVIDESCU preşedintele Agirului care arată marea importanţă pentru ţara noastră a unor astfel de lucrări. Oratorul spune că avem un teren de peste 3 milioane hectare irigabil, în Crişana şi Timişoara peste 800.000 hectare iar în terenurile joase din lunca şi delta Dunării circa 450 mii hectare. Aceste lucrări ar costa cam 800 milioane lei aur. Ar spori producţia anuală a ţării dând peste 600 milioane lei. Irigaţiile au şi avantagii de natură strategică în apărarea naţională. Tuburile canalelor şi apele lor pot servi de lucrări de apărare şi ofensivă prin inundarea regiunilor ocupate de inamic, precum şi la transportul intens al trupelor de apărare de la un capăt al frontului la altul. D. ing. ION G. VIDRAŞCU luând cuvântul în aceeaşi chestie spune că putem spori averea naţională prin lucrările de irigaţie de care ţara are nevoie. Diguirea terenurilor inundabile ar da agriculturii peste 450.000 hectare aducând ţării pentru export un spoţ de 110.000—120 000 vagoane cereale. Uzine terme şi hidroelectrice D. ing. ION RARINESCU directorul Energiei din Ministerul Industriei arată în ce constă problema energiei în România, precum şi importanţa soluţionării ei din punct de vedere al economiei naţionale. Având în vedere că în cele mai multe regiuni ale ţării consumul actual de energie este destul de redus pentru ca să poată asigura rentabilitatea capitalurilor mari care eventual vor fi învestite în instalaţiunile unor asemenea uzini, d-sa arată că este absolută nevoie să se ia măsurile necesare spre a se putea face posibilă desfacerea energiei uzinelor termoelectrice a căror construcţie se poate desvolta în etape paralel cu desvoltarea consumului de energie, iar pentru construirea uzinelor mari hidroelectrice statul este dator să intervină direct. Conservarea, exploatarea şi industrializarea lentonului pădurilor noastre D. M. P. FLORESCU, ing. insp. silvic referent, arată că faţă de accelerarea exploatărei pădurilor României, cât şi a schimbărei situaţiei create de după război naturei proprietăţei forestiere, se impune o nouă orientare, pentru a exploata pe viitor, atât cât posibil normal ştiinţificeşte. Reforma agrară a răşluit peste 1 milion de hectare de păduri, pentru crearea de islazuri şi păşunni comunale. Reforma agrară şi comitetul agrar au fost vitregi cu pădurile României. Ceea ce e mai grav, e că 95 la sută din exploatările pădurilor României sunt în mâinile străinilor şi societăţilor străine, în loc să fie în mâini româneşti. O proprietate nouă forestieră, e aci în Ardeal, pădurile comunale şi păşunele împădurite care ocupă o suprafaţă de peste 3 milioane hectare şi în această direcţie ar trebui îndreptată atenţia factorilor răspunzători, penru a creia un aşezământ, de aşa manieră ca cel puţin aceste avuţii să fie exploatate de energii româneşti, cum sunt cooperativele forestiere, care ad în Ardeal aproape că nu există. In acest scop, congresul este chemat a chibzui şi hotărî, asupra punerei la pământ a acestei probleme forestiere speciale a Ardealului, chestiune, pe care o desbatem aci la frontiera de vest a României, pe teritoriul desrobit de curând. D. ing. insp. general silvic HORIA LAZAR arată că defrişările munţilor din bazinele de recepţie a celor 3 Crişuri, au început sub regimul maghiar, şi nu noi suntem vinovaţi de dezastrele pe care le produc inundaţiunile ce graţie acelor defrişări, se produc şi acum. D. I. COMANICI sub administratorul Casei Pădurilor, crede că problema pădurilor comunale din Ardeal, aşa cum e reglementată, e complect asigurată din punct de vedere tehnic. Chestiunea Cadastrului D. ing. D. CIURILEANU, relevând rolul Cadastrului în economia generală a ţării, recunoaşte că străduinţele Asociaţiei generale a Inginerilor, în această privinţă a avut în anul din urmă: trecerea învăţământului cadastral la şcoala Politechnică şi începutul de organizare a corpului cadastral recunoscut azi oficial ca atare. Totuşi în străduinţele de înfăptuire a cadastrului general rămâne nerealizată încă cea mai fundamentală lucrare technică: geodezia, fără de care importantele lucrări ale actualei direcţiuni a Cadastrului nu pot avea rolul de adevărat material cadastral. Geodezia este imperios, necesară astăzi, mai ales în Cadrilater, unde nu s’a măsurat încă nimic şi unde proprietatea este în aceeaş nedefinire ca în Dobrogea de acum 40 ani. — unde nu s’a început nimic fără geodezie, D. ing. prof. GH. NICOLAU, subliniaza importanţa Cadastrului pentru progresul economic al ţărei. Propune întocmirea unei moţiuni care să rezumeze dorinţele concrete ce pot înlesni realizarea cadastrului nostru. Banchetul Seara la orele 9 are loc un banchet de peste 200 de tacâmuri oferit de prefectura judeţului, la băile Felix. Participă top congresiştii şi un mare număr de intelectuali din Oradia. Ziua IV Şedinţa se deschide la orele 110. Lucrările fiind terminate în zilele precedente, ziua de azi este consacrată cetirei şi votării moţiunilor şi solemnităţii închiderei congresului. După cuvântarea d-lui primar şi a d-lui prefect dr. Emil Lobonţiu care în cuvinte strălucite face apologia corpului de ingineri se hotăreşte ca congresul al 8 lea care va avea loc la anul să se ţină la Constant cu excepsiuni la Constantinopol. D. inginer Petru Budu vicepreşedinte Agir face apologia activităţii d-lui Ilie Radu ing. inspector general, preşedinte al consiliului tehnic superior care împlineşte 50 ani de activitate tehnică. Propune şi se votează cu aplauze unanime o telegrachee congresul. După aceasta d. Al. Davidesscu închee congresul suspendând şediţa La ora 1 Agirul a oferit un banchet în sala Halei de Comerţ. - •xox Spectacole OPERA ROMANA: «Samson şi Dalia». TEATRUL NAŢIONAL: «Comedia fericirii». TEATRUL REGINA MARIA: «Cuiburi sfărâmate». TEATRUL MIC: «Ginerele d-lui prefect»TEATRUL CARAGIALE: D-rs Iulia şi Art- 214».