Cuventul, octombrie 1927 (Anul 3, nr. 882-912)

1927-10-01 / nr. 882

2 Chestiunea aprovizionare­ cu lemne In iarna anului 1927. Codificarea flugetului în curs. Construcţiile şi alinierile în corn.­sii urbane Membrii consiliului general al mu­nicipiului Bucureşti, s’au întrunit în şedinţă publică eri dimineaţă la orele 10 sub preşidenţia d-lui dr. I. Costinescu, asistat de d. I. Roban, secretar genral. Aprovizîonarea cu lemne în iarna trecută D. D. Grozdea,­­­stul primar al sectorului II (negru) în timpul ave­­rescanilor și membru în comisiunea pentru aprovizionarea cu lemne, a­­rătând că unele ziare s’au ocupat, în numerele trecute, de nişte fraude ce s’ar fi petrecut — cu prilejul a­­provizionării cu lemne — cere să se numească o comisiune de anchetă pentru dovedirea situaţiei reale. In urma anchetei, să se dea un comu­nicat. D. Anibal Teodorescu, fost primar în timpul averescailor, relevă că nu d-sa a încheiat contractele, ci d. dr. Gheorghian care a ţinut un inte­rimat de o lună de zile. D. dr. Gheorghian desigur de teama lipsei de combustibil în iarnă, a încheiat contr­acte la preţul zilei. Cum în această chestiune nu tre­­bue să existe nicio bănuială, trebue făcută ancheta cerută şi eventual să se stabilească răspunderile. D. Dr. Gheorghian se asociază la cererea d-lor Grozdea şi Anibal Teodorescu. Declaraţia d-lui dr. Costi­­nescu D. Dr. Costinescu arată că o cer­cetare a chestiunei lemnelor se face pe cale administrativă. Dacă afir­maţ­iun­ile ce se fac în public se vor dovedi exacte, fireşte că vinovaţii vor fi răspunzători. D. dr. Costinescu, explică graba încheeri contractelor pentru furni­zarea lemnelor prin teama ca pri­măria să nu fie surprinsă în iarnă fără combustibil. S’au încheiat con­tracte pentru 14 mii vagoane deşi primăria n’are nevoe decât de 7—9000 vagoane anual. După ce în toamnă preţul lemnelor se urcase pe piaţă şi furnizorii întârziau pre­darea, în Februarie preţul a scăzut iar furnizorii s’au grăbit să se aducă lemnele pretinzând respectarea con­tractelor. In aceste conditiuni, pri­măria a angajat 80 milioane în lem­ne cari costă mai scump decât pot fi vândute azi. Unele din contracte cuprind obligaţiuni pentru primărie cari ar trebui să cadă în sarcina furnizorilor. In ce priveşte ideia de f­raudă, până azi n’am găsit elemen­tele constatatoare D. D. P. Niculescu-Ritz delegat cu partea administrativă insistă asu­pra faptului că unele conditiuni n’a­veau decât un caracter verbal. Ancheta administrativă privind cele 21 contracte, nu s’a terminat. Rezul­tatul ei va fi prezentat delegaţiunei permanente. Modificarea resigetaslvî în curs Consiliul aprobă modificarea bu­getului în curs şi noui deschideri de credite în urma referatului d-lui Izidor Cristea, directorul general al contabilităţii primăriei. Plăţile dela portofoliu D. Anibal Teodorescu ocupându-se de chestiunea plăţilor dela portofo­liu ordonate de d-sa, arată că, epui­­zându-se bugetul încă din primul trimestru al anului 1926, nu se pu­tea face față exigentelor decât ordo­­nantându se de la portofoliu. Aceste plăti au fost cerute de noua orga­nizare administrativă a municipiu­lui. D. dr. I. Costinescu arată că resta­bilirea situaţei financiare a nece­sitat suprimarea a 150 diurnişti şi va mai necesita reducerea număru­lui funcţionarilor bugetari la stric­tul necesar. Chestiunea regulamentu­lui de constructions în com. suburbane Luându-se în discuţi­une regula­mentul de construcţiuni şi alinieri în comitete suburbane — d. Anibal Teodorescu întreabă de ce consiliul superior administrativ nu şi-a dat avizul asupra regulamentului pen­tru construcţiunile urbane, votat de consiliul comunal. D. dr. I. Costinescu explică întâr­zierea printr’un exces de zel mani­festat de consiliul superior, admini­strativ. S’a aprobat apoi construirea u­­nui turn la uzinele comunale­­ Delegaţii comunali în con­siliul judeţean Luându-se în discuţiune chestiu­nea delegaţiunilor, în consiliul ju­deţean, din partea consiliului mu­nicipal a d-lor consilieri M. Ber­­ceanu şi col- Şeinescu, d. Ghiaţă, prefectul judeţului, comunică că consiliul judeţean a acceptat numi­rea d-lui Berceanu, şi a respins-o pe a d-lui col- Şeinescu. Prefectul judeţului arată că d. col. Şeinescu a făcut, parte din con­siliul judeţean, în timpul guvernă­rei averescane, şi că fiind conside­rat ca atare nu mai poate face par­te din actualul consiliu judeţean. D- NICULESCU-RITZ, stabileş­te chestiunea arătând că consilierii comunali, au ca­li­tate numai de de­legaţi ai municipiului în consiliul judeţean şi deci consiliul comunal are latitudinea să dea delegaţie ori­cărui membru al său­ D. DR. I. COSTINESCU este de aceiaşi părere cu d- Niculescu-Ritz şi propune chestiunea consiliului pentru aprobare-Consiliul comunal o aprobă cu u­­nanimitate. Chestiunea demisiei d-lui Lascar Catargiu D. DR. I. COSTINESCU, aduce la cunoştinţa consiliului, demisiunea d-lui Lascar Catargiu, din locul de consilier comunal. Cum d. Lascar Catargiu motivea­ză demisia sa prin câteva puncte, a­­rătăndu-şi nemulţumirea că de câ­te ori a luat parte la şedinţe nu s’au discutat nevoile spitaliceşti, nu mai poate face parte din consiliu. Ci dr. Costinescu, explică stare deplorabilă în care sunt trataţi bol­navii prin spitale. Arată însă că comuna, care consideră eforiile ca un bun comunal, excluzând felul lor de administrare, pentru motivul că comuna cheltueşte pentru asistenţa sanitară suma de lei 2 mii. 500 mii din care o bună parte, se dă spita­lelor Eforiei. D-sa spune că Eforiile nu-şi fac pe deplin datoria, exploatând pădu­rile şi locurile care au rămas de la expropriere. Rolul comunei nu este ca să cree­ze spitale şi să aibă bolnavi, ci să existe câteva spitale cu bolnavi în mai puţin număr şi bine trataţi.. Consiliul comunal aprobă propu­nerea d-lui dr. Costinescu, pentru a răspunde în scris Eforiei, că de­misia d-lui Lascar Catargiu este considerată ca neavenită, de­oarece reprezentantul Eforiei în consiliul comunal este desemnat de cei trei erori, şi delegaţiunea poate să o primească orice funcţionar de la administraţie-Şedinţa se ridică la orele 1 d. a. --------exo--------­ Arde un depozit de cereale Chișinău 29. — In comu­na Scumpia a izbucnit un mare incendiu la depozi­tul de cereale al d-luî Ga*­roserocc. Focul a distrus până acum întreg depozi­tau» Incendiul continuă. Pagubele sunt foarte mari. Păzeau şi fanii Iaşi 29.­­ Comandantul sergenţi­lor de oraş Ab­gelescu a descoperit că autorii diverselor furturi — de la comercianţii din hale a căror maga­zine erau devastate prin chei false, — nu sunt decât patru sergenţi de oraş, cari făceau paza acolo. Ei sunt Pascal Vasile, Ciomagu Ştefan, Zacomea F. şi Ion Petrescu, cari au fost destituiţi şi daţi jude­căţii. ------exp----' — Lipii lie Mi ii Mii la li Hol locuitori omorâţi. Unul rănit. Raziile din junel oraş 'Xlvj'-CO--­ IAŞI, 29. — In cursul nopţii 4 bandiţi au pătruns în locuinţa co­merciantului Fănică Barzan din strada Adamache. Fiind surprinşi au luat-o la fugă. Pe strada Lăutari ei au fost întâl­niţi de trei locuitori din acel car­tier, anume Constantin Persu, Pe­tre Alexandrescu şi Neculai Za­­­doina. Aceştia s-au luat la bătae cu tâl­harii. Lupta a fost crâncenă de am­bele tabere. Hoţii, văzându-se bine încolţ,­ au f­ăcutt uz de revolvere descăr­­când vre-o opt gloanţe. Persu a fost omorât pe loc, iar Zadoina a fost grav rănit. El a fost transportat la spitalul izraelit unde a murit azi după a­­mîazi. Peasemenea a fost rănit cismaruî Alexandrescu. El se află însă în a­­f­ară de orice pericol. La locul crimei au sosit imediat utoritătile. In tot cursul noptei s’au format potere care au făcut razii prin di­verse cartiere ale oraşului. Deasemenea s’au cercetat toate viile din împrejurimi. Până în prezent bandiţii n’au f­ost prinşi. Poterele de jandarmi şi de poli­­ie cari au făcut întinse razii în judeţ­ul oraş au arestat o mulţime de vagabonzi. S’au făcut descinderi pe la diferite fabrici, spre a se con­­trola lucrătorii. Unii din arestaţi, cei bănuiţi, vor fi duşi la spital spre a se face o confruntare cu supravieţuitorul în nădejde că va recunoaşte printre ei pe unul din criminali­ A. S. Regala Princip­esa Elena şi ei-suveranii Gre­ciei la Răd­ăut* CERNĂUŢI 1 28. — Azi dimineaţă la orele 9.05 au sosit la Rădăuţi A. S. Regală Principesa Elena şi ex- Suveranii George şi Elisabeta ai Greciei. La gara Doineşti înalţii oaspeţi au fost întâmpinaţi de d-nii: Bă­­nescu prefectul judeţului Rădăuţi, Pihel sub-inspector general de sigu­ranţă ca delegat al inspectoratului general de siguranţă din Bucovina, Dojeanu şeful siguranţei Rădăuţi, Smeu poliţaiul oraşului şi un dele­gat al direcţiei hergheliei de cai Rădăuţi. Din gara Dorneşti înalţii oaspeţi au plecat cu automobilele la her­ghelia de cai, pe care au vizitat-o. La orele 13 a avut loc dejunul în trenul regal. După dejun augu­ştii vizitatori au plecat la mănăstirele Putna şi Su­­ceviţa, iar de aci se vor duce disea­­ră la Vatra Dor­nei, V. Teod. Noui cazuri de paralizie infantila S’au mai ivit următoarele noui ca­­zuri de paralizie infantilă: 1 caz in comuna Galicea (jud- Argeş); 2 ca­zuri în oraşul Bazargic; 1 caz în co­muna Laschinca (jud- Cernăuţi) şi un caz în oraşul Cernăuţi- îtiao ———— Ministrul industriei şi co­merţului se desintereseaza de ...industria din Ardeal Mediaş. — La 21 crt., d. Mrazek, ministrul industriei şi comerţului a sosit în localitate în societatea sa­vanţilor geologi cari au participat la congresul ţinut la Bucureşti. Sosit în localitate, d. ministru Mrazek s’a lăsat sechestrat de d. Mo­­taş directorul societăţii de gaz me­tan, care i-a oferit un banchet şi a zădărnicit vizitarea numeroaselor fabrici şi instalaţiuni industriale a­­flătoare în localitate. Şi, deşi geologii ar voi să cunoas­că Mediaşul, fabrica de sticlă Vi­­tometan, cele doua fabrici metalur­gice, precum şi fabricele de piele n’au fost vizitate,­­ probabil ca mi­nistrul să nu audă plângerile cu privire la urcarea preţului gazului metan. Adăugam aici că d- Motaş e di­rectorul societăţii U­ E. G. (Unga­­riche Erdgas Gesellschaft) aşa că procedeul d-sale este explicabil­­ --------xox-------­ Inderare între săteni în lui R.­Sărat Pe moşia corn. Balta Albă, jud. R. Sărat a avut loc­ zilele trecute o încăerare între locuitorii acestei co­mune şi cei din corn. Niculeşti. Incăerarea se datoreşte unei vechi rivalităţi dintre locuitorii celor două sate pe chestiunea împărţirii pă­mântului. In urma ciocnirii au fost câţiva răniţi din ambele tabere. S-au făcut arestări. Autorităţile au deschis o anchetă. „împăratul Traian“ trebue refăcut în întregime D. comandor Mărgineanu, între­bat asupra stării vaporului «împă­ratul Traian» a declarat că vaporul trebue refăcut în întregime. Maşi­nile sunt bune, aşa că vor putea fi puse în funcţiune, bineînţeles după o exemplară curăţire şi punere la punct a lor. Această lucrare nu se va pjutea înfăptui decât într’un şantier din străinătate, cel dela Galaţi fiind înapt pentru reparaţiunile reclama­te de «împăratul Traian.» --------exo--------­ Nu se achită salariile corpului didactic La ministerul muncii s’a prezen­tat d-lui Dinescu, secretar general, o delegaţie de profesori din învăţă­mântul muncitoresc cari au cerut achitarea salariilor lor rămase în restanţă de aproape 5 luni. D. Dinescu a promis delegaţiei că, în urma intervenţiilor făcute la ministerul de finanţe pentru acor­darea creditului necesar, aceste sa­larii vor începe a fi achitate de la 5 octombrie. N’au fost bombardări la H­stria Chişinău 29. — Din cercurile au­torizate se dezminte ştirea publicată de ziarele din Capitală relativ la bombardarea unor sate româneşti epe malul Nistrului de către ruşi. In realitate nu s’au produs decât nişte împuşcături cu cartuşe rătă­cite dela tragerile armatei ruse care face manevre. --------exo--------­ --------oxo--------­ Situația atmosferica Timpul Probabil, dela 29-30 Sept. 1927 orele 13. Cerul variabil mai mult acoperit. Ploi intermitente vor cădea mai ales în jumătatea Estică. Vânt po­trivit din Nord Est mai puternic pe litoral. Temperaturile în scădere. --------------OXI--------------­ CUVÂNT ÍT»_ Accident sau sinucidere? -----oo-£»----­ Un bătrân proprietar găsit mort in spatele imo­bilului sau, având o rană gravi la cap­ uri la orele 3, dimineaţă a fost găsit mort, în spatele locuinţei sale, din str. Plantelor No. 15, bătrânul proprietar Marin Ionescu în etate de 73 ani. Cadavrul bătrânului a f­ost găsit de servitorii casei El se găsea între o roabă şi o stivă de lemne care se aflau în spatele clădirii. La cap cadavrul prezintă o rană adâncă din care curgea încă sângele în momentul când a fost găsit şi două răni la mâna şi piciorul stâng. Primele cercetări Servitorii au înştiinţat pe fiul bătrânului proprietar, care locuia împreună cu tatăl său. Primele cercetări făcute de cei din casă au stabilit că interiorul dormitorului bătrânului era în per­iod­ă ordine. Nici o mobilă nu era deranjată de la tocul ei, şi îmbrăcă­mintea bătrânului era aşezată, aşa cum o lăsa seara înainte de culcare. Sub perna patului unde dormea, s-a găsit o vestă în care bătrânul avea cheile dela biurou şi dela casa de bani. Autorităţile la faţa locului Au fost imediat anunţate autori­tăţile şi la faţa locului au sosit d-nii: general Nicoleanu, prefectul poliţiei, procurorul Răşcanu, Stă­­inuscu jude instructor şi d. dr. Mina Minovici medicul legist al Capitalei. Reprezentanţii autorităţilor au în­ceput imediat ancheta pentru stabi­lirea împrejurărilor în care s-a pe­trecut cazul. Rezultatul anchetei Ancheta a stabilit până în pre­zent, din declaraţiile luate servito­rilor următoarele: Bătrânul eşind din camera sa, a tras uşa după el, care fiind pre­văzută cu broască «Jalie», s’a încu­iat singură. La înapoiere găsind uşa închisă, s’a reîntors în curte şi ocolind imo­bilul s’a îndreptat spre spatele clă­direi, unde erau ferestrele dela ca­merele de servitori. Intenţia lui, trebuia să fi fost ca să bată în fereastră, sculând servi­torii, ca să-i deschidă uşa. Cum s’a petrecut nenoro­cirea Cum însă ferestrele de la came­­rile servitorilor, erau la o mai mare înălţime de cât statura unui om, bătrânul s’a urcat pe o roabă care era aşezată, dedesuptul ferestrei, luând un băţ cu care să bată în fe­reastră. Se crede că din cauza greutăţei, roaba răsturnându-se, bătrânul a căzut jos, cu capul de o piatră care era în apropiere. Poziţia în care a fost găsit cada­vrul, îndreptăţeşte să se creadă, că în momentul căderea s’a lovit pu­ternic cu capul de piatră şi a înce­tat din viaţă. Nu e vorba de accident? In cursul zilei de eri, ancheta a continuat, făcută de d-nii judecă­tor de instrucţie Armand Constan­tinescu şi procurorul Al. Răşcanu. Magistraţii au asistat la facerea autopsiei cadavrului, de către d. dr. Mina Minovici, la institutul medi­­co-legal­ Rezultatul autopsiei a dovedit că corpul bătrânului proprietar, pre­zintă urmele unei căzături de la o mai mare înălţime, de­oarece s’au găsit câteva coaste rupte, coloana vertebrală fracturată şi aorta ples­nită. Rana de la cap, era profundă şi nu putea să fie atât de gravă, dacă bătrânul ar fi căzut din picioare, lovindu-se chiar de piatră. Aceste rezultate ale autopsiei, au îndrituit pe d-nii magistraţi să în­drepte cercetările pe o nouă pistă. In cursul anchetei s’a dovedit oa­recari contraziceri între martori și copiii defunctului, fapt care deter­mină cercetări mai ample. Curierul judiciar ----po-Scoa---­ DAT IN JUDECATA PEN­TRU FALS D, judecător de instrucţie Ion Stă­nescu de la cabinetul 7, a dat ordo­nanţă definitivă prin care trimite în judecată pe Emil Negoiţă pen­tru fals în acte publice. Acestuia­­îi aiitita un Certificat că a absolvit ş­ase clase de liceu pentru ca să poată fi primit func­ţionar la căile ferate. Pentru ca să-l poată avea, a plănuit o adresă ca din partea liceului Lazăr prin care direcţia afirmă că într’adevăr Negoiţă a absolvit ş­ase clase de liceu. CERCETĂRILE CU PRI­VIRE LA RECLAMA­ŢI­A D-LUI PLASTARA­D, judecător de instrucţie Ar­mand Constantinescu, de la cabine­tul 2, terminând cercetările cu pri­vire la reclamaţia d-lui profesor u­­niversitar Plastaru împotriva unei domnişoare avocată din Craiova, învinuită de abuz de încredere, a trimes dosarul parchetului spre a--şi da concluziile sale. ABUZ DE ÎNCREDERE Mai mulţi comercianţi de covoa­re au reclamat parchetului pe Wa­­ehan Seferian, pentru că, încredin­­ţându-i covoare spre vânzare, aces­ta şi-a însuşit sumele realizate din vânzare în sumă de aproape 60.000 lei. D. judecător de instrucţie Papa­­dopol de la cabinetul 5, terminând cercetările, a dat ordonanţă defi­nitivă trimiţând în judecata tribu­nalului corecţional pentru abuz de încredere pe Wachan Seferian. UN FALIMENT IMPOR­TANT Secţia I, tribunalul comercial, de­clarând în stare de faliment socie­tatea anonimă «Uzinele metalurgi­ce Excelsior» din strada Agricul­tori 35, a înaintat dosarul parche­tului spre a vedea dacă e vorba de un faliment fraudulos. Cu cercetă­rile a fost delegat de judecător de instructie Papadopol, care a şi în­ceput cercetările­ DE LA CURTEA CU JU­RAŢI In ziua de Paşte din anul acesta, la o grădină de zarzavat din strada Luncei 75, proprietate a d-lui Alex. Negrea, grădinarul Petre Cocoro­veanu, în urma unei certe cu Flo­rea Traşcă, un vecin al său, a luat o vargă de fier şi i-a aplicat o aşa de straşnică lovitură, că Florea Traşcă a încetat imediat din viaţă. Petre Cocoroveanu a fost trimis în judecata Curţei cu juraţi de Il­fov pentru lovituri cauzatoare de moarte. D. avocat Andrei Pretorian, din partea acuzatului arătând împreju­rările în care Cocoroveanu a săvâr­şit crima, a cerut juraţilor un ver­dict de achitare pentru acest indi­vid care n’a avut intenţia să o­­moare. Comisia juraţilor a adus un ver­dict de nevinovăţie pe baza căruia Curtea, sub prezidenţia d-lui consi­lier Camil Demetrescu, a achitat pe Petre Cocoroveanu care a fost pus aseară în libertate. MAI MULTE CONDAM­NARE Secţia IlI-a a tribunalului Ilfov, în şedinţa de ori de procese pena­le, în urma concluziilor d-lui pro­curor Ionel Petrescu, a pronunţat mai multe hotărâri de condamnare.­­ A fost condamnat la 7 luni închi­soare corecţională. Aurel Sperger, care fiind amplicat în librăria Al­­calay, şi-a însuşit o importantă su­mă de bani. A fost condamnat, fiind în stare de arest, Vasile Ionescu, voiajor în serviciul fraţilor Goldenberg, care şi-a însuşit suma de 650.000 lei din încasări. Zulnia David, comerciantă, a fost condamnată la 7 luni închisoa­re pentru bancrută frauduloasă. In urma reclama­ţiei de calomnie făcută de d-na Elena Stănescu, pro­fesoară, Vladislav Zviclusky a fost condamnat la o lună închisoare. Acest domn a afirmat, într-o pe­tiţie adresată comisariatului respec­tiv că fetele acestei doamne au o purtare de fete de bordel. Tribunalul a găsit că reclamația de defăimare a d-nei Stănescu în­trunește elementele delictului de ca­lomnie. Co­mercianţii cer reducerea fiscalităţii comunae O numeroasă delegaţiune de co­mercianţi şi industriaşi din Capita­lă s’a prezentat­eri dimineaţă d-lui dr. I. Costinescu primarul Capita­lei cu o serie de memorii în care se cere: reducerea taxei pe contracte dela 15 la 10 la sută, reprezentarea comercianţilor în comisiunile de apel, potolirea excesului de fiscali­tate comunală manifestat de către comisiunile de impunere din unele sectoare prin nesocotirea contracte­lor de locaţiune. Delegaţiunea a insistat asupra cazurilor întâmplate în sectorul IV (Verde). D. dr. I. Costinescu după ce a a­rătat că a făcut o intervenţie ami­cală pe lângă primarul sectorului IV (verde), a relevat instrucţiunile date comisiunilor de apel şi a asigu­rat delegaţiunea că dacă realizările bugetare vor permite se va reduce taxa pe contracta — —oxo----— Agronom necinstit condamnat Chişinău 29. — La trib. s. II s’a judecat procesul agronomului Mi­­că Ivănescu din Străşeni. Acesta fiind însărcinat de consilieratul a­­gricol Lăpuşna ca să împartă lotu­rile de casă ţăranilor nevoiaşi, a luat însemnate sume de bani de la 12 locuitori, iar pământul l-a dat la alții. Agronomul a fost condamnat la 2 ani închisoare și la despăgubiri ci­vile. ISlopNo Premiu­l George Enescu Concursul pentru premiul de com­­poziţie muzicală «George Enescu» se va ţine la 15 Noembrie­­. Manu­scrisele însoţite de «motto» se vor depune până la acea dată, la Casa Şcoalelor.­­ De la Operă Astă seară are loc deschiderea sta­giunei la Operă. Se reia Samson şi Daliia de Saint Saens, în înscena­rea nouă, sub regia d-lui Const. Pa­vel. Costume noi lucrate în atelie­rele Operei, decoruri noi de d. H. Rohrhofer. In rolurile principale: d-na M. Snejina, d-nii V. Rabega, M. Săveanu, Mandy şi Lupescu. In balet, d-na Mihalina Kaminska, noua prima balerină şi d. Roma­­nowsky. La pupitru d.­ I Nona Otescu. De la Teatrul Naţional La reprezentaţia de gală de la Tea­trul Naţional în onoarea congresiş­­tilor Presei Latine nu sunt valabile de­cât biletele speciale. Toate locu­rile oficiale şi de presă rămân sus­pendate pentru această reprezenta­ţie. Ţinuta de rigoare şi anume, pentru doamne ţinuta de gală iar pentru domni frac, mănuşi şi cra­vată albă, începutul spectacolului va fi la ora 9 seara precis. Leon Franța nu mânia Va cânta zilele acestea la Bucu­reşti. Şi spre edificarea publicului am crezut necesar să dăm câte­va note asupra lui. Născut în Rusia, Leon Frantz imediat după ieşirea din conserva­tor a cântat la opera din Odesa în Radames. După acesta, cariera lui înseam­nă o serie de succese în Rusia, Pa­lestina şi Franţa unde este consa­crat. Apoi trece în Belgia şi Olanda. La Bucureşti, în trecere va da un concert clasic. De la Teatrul Caragiale In «Camarazii» de A. Strindberg care se repetă cu asiduitate pe sce­na Teatrului «Caragiale» sub direc­ţia de scenă a d-lui I. Sternberg, ro­lurile principale sunt deţinute de d-nele Dida Solomon, Angela Lun­­cescu şi d. V. Valentineanu. isaia. »-*-00-ZIUA IH-a Lucrările de irigație In continuare se ia în discuţie chestia irigaţiilor, în România. Ia cuvântul d. ing. insp. g-ral ALEX. DAVIDESCU preşedintele A­girului care arată marea importanţă pen­tru ţara noastră a unor astfel de lucrări. Oratorul spune că avem un teren de peste 3 milioane hectare irigabil, în Crişana şi Timişoara peste 800.000 hectare iar în terenu­rile joase din lunca şi delta Du­nării circa 450 mii hectare. Aceste lucrări ar costa cam 800 milioane lei aur. Ar spori producţia anuală a ţării dând peste 600 milioane lei. Irigaţiile au şi avantagii de na­tură strategică în apărarea naţio­nală. Tuburile canalelor şi apele lor pot servi de lucrări de apărare şi ofensivă prin inundarea regiu­nilor ocupate de inamic, precum şi la transportul intens al trupelor de apărare de la un capăt al frontului la altul. D. ing. ION G. VIDRAŞCU lu­ând cuvântul în aceeaşi chestie spune că putem spori averea na­ţională prin lucrările de irigaţie de care ţara are nevoie. Diguirea te­renurilor inundabile ar da agricul­turii peste 450.000 hectare aducând ţării pentru export un spoţ de 110.000—120­ 000 vagoane cereale. Uzine terme şi hidroelec­­trice D. ing. ION RARINESCU direc­torul Energiei din Ministerul In­dustriei arată în ce constă proble­ma energiei în România, precum şi importanţa soluţionării ei din punct de vedere al economiei naţionale. A­vând în vedere că în cele mai mul­te regiuni ale ţării consumul ac­tual de energie este destul de redus pentru ca să poată asigura renta­bilitatea capitalurilor mari care even­tual vor fi învestite în instalaţiu­­nile unor asemenea uzini, d-sa ara­tă că este absolută nevoie să se ia măsurile necesare spre a se putea face posibilă desfacerea energiei uzi­nelor termo­electrice a căror cons­trucţie se poate desvolta în etape paralel cu desvoltarea consumului de energie, iar pentru construirea uzinelor mari hidroelectrice statul este dator să intervină direct. Conservarea, exploatarea şi industrializarea lento­nului pădurilor noastre D. M. P. FLORESCU, ing. insp. silvic referent, arată că faţă de ac­celerarea exploatărei pădurilor Ro­mâniei, cât şi a schimbărei situa­ţiei create de după război naturei proprietăţei forestiere, se impune o nouă orientare, pentru a exploata pe viitor, atât câ­t posibil normal ştiinţificeşte. Reforma agrară a răşluit peste 1 milion de hectare de păduri, pentru crearea de islazuri şi păşunni comu­nale. Reforma agrară şi comitetul a­­grar au fost vitregi cu pădurile Ro­mâniei. Ceea ce e mai grav, e că 95 la su­tă din exploatările pădurilor Ro­mâniei sunt în mâinile străinilor şi societăţilor străine, în loc să fie în mâini româneşti. O proprietate nouă forestieră, e aci în Ardeal, pădurile comunale şi păşunele împădurite care ocupă o suprafaţă de peste 3 milioane hec­tare şi în această direcţie ar trebui îndreptată atenţia factorilor răs­punzători, penru a creia un aşeză­mânt, de aşa manieră ca cel puţin aceste avuţii să fie exploatate de energii româneşti, cum sunt coope­rativele forestiere, care ad­ în Ar­­deal aproape că nu există. In acest scop, congresul este che­­mat a chibzui şi hotărî, asupra pu­­nerei la pământ a acestei probleme forestiere speciale a Ardealului, chestiune, pe care o desbatem aci la frontiera de vest a României, pe teritoriul desrobit de curând. D. ing. insp. general silvic HO­­RIA LAZAR arată că defrişările munţilor din bazinele de recepţie a celor 3 Cri­şuri, au început sub regimul maghiar, şi nu noi suntem vinovaţi de dezastrele pe care le­ pro­duc inundaţiunile ce graţie acelor defrişări, se produc şi acum. D. I. COMANICI sub admin­i­st­r­a­­torul Casei Pădurilor, crede că problema pădurilor comunale din Ardeal, aşa cum e reglementată, e complect asigurată din punct de ve­dere tehnic. Chestiunea Cadastrului D. ing. D. CIURILEANU, rele­vând rolul Cadastrului în economia generală a ţării, recunoaşte că stră­duinţele Asociaţiei generale a Ingi­nerilor, în această privinţă a avut în anul din urmă: trecerea învăţă­mântului cadastral la şcoala Poli­­technică şi începutul de organizare a corpului cadastral recunoscut azi oficial ca atare. Totuşi în străduin­ţele de înfăptuire a cadastrului ge­neral rămâne nerealizată încă cea mai fundamentală lucrare techni­că: geodezia, fără de care importan­tele lucrări ale actualei direcţiuni a Cadastrului nu pot avea rolul de adevărat material cadastral. Geode­zia este imperios, necesară astăzi, mai ales în Cadrilater, unde nu s’a măsurat încă nimic şi unde proprie­tatea este în aceeaş nedefinire ca în Dobrogea de acum 40 ani. — unde nu s’a început nimic fără geodezie, D. ing. prof. GH. NICOLAU, sub­liniaza importanţa Cadastrului pen­tru progresul economic al ţărei. Propune întocmirea unei moţiuni care să rezumeze dorinţele concrete ce pot înlesni realizarea cadastru­lui nostru. Banchetul Seara la orele 9 are loc un ban­chet de peste 200 de tacâmuri oferit de prefectura judeţului, la băile Fe­lix. Participă top congresiştii şi un mare număr­ de intelectuali din Oradia. Ziua IV Şedinţa se deschide la orele 110. Lucrările fiind terminate în zilele precedente, ziua de azi este consa­crată cetirei şi votării moţiunilor şi solemnităţii închiderei congresu­lui. După cuvântarea d-lui primar şi a d-lui prefect dr. Emil Lobonţiu care în cuvinte strălucite face apo­logia corpului de ingineri se hotă­­reşte ca congresul al 8 lea care va avea loc la anul să se ţină la Con­stant cu excepsiuni la Constanti­­nopol. D. inginer Petru Budu vicepreşe­dinte Agir face apologia activităţii d-lui Ilie Radu ing. inspector gene­ral, preşedinte al consiliului tehnic superior care împlineşte 50 ani de activitate tehnică. Propune şi se vo­tează cu aplauze unanime o telegra­chee congresul. După aceasta d. Al. Davidesscu în­­chee congresul suspendând şed­iţa La ora 1 Agirul a oferit un ban­chet î­n sala Halei de Comerţ. - •­xox Spectacole OPERA ROMANA: «Samson şi Dal­ia». TEATRUL NAŢIONAL: «Come­dia fericirii». TEATRUL REGINA MARIA: «Cuiburi sfărâmate». TEATRUL MIC: «Ginerele d-lui prefect»­TEATRUL CARAGIALE: D-rs Iulia şi Art- 214».

Next