Cuventul, octombrie 1927 (Anul 3, nr. 882-912)

1927-10-01 / nr. 882

O desminţire neîntemeiată şi un comunicat mincinos Au trecut mai bine de trei săp­tămâni de când arătam în ziarul nostru cum că Administraţia finan­ciară a Căpitalei a refuzat să a­­chite statul de salarii ale ofiţerilor de la o unitate bucureşteană, întru­cât primise un ordin circular prin care i­ se făcea cunoscut că soldele, începând cu luna Septembrie, vor fi aceleaşi ca în Aprilie a. c., deci mai scăzute. Desminţirea secretarului general de la finanţe Interesând­u-ne la ministerul de finanţe, d. Rădulescu, secretarul general, ne-a autorizat să desm­in­­ţim ştirea afirmându-ne că n’a fost nici un moment vorba despre o scădere a soldelor ofiţereşti şi că cele petrecute la Administraţia fi­nanciară au fost o simplă eroare. A doua zi după desminţirea d-lui Rădulescu noi am publicat cuprin­sul circularei No. 216556 din 25 Au­gust 1927, circulară adresată tutu­ror Administraţiilor financiare şi în care se stipula în mod catego­ric :«...începând cu luna Septembrie 1927, legea generală a armonizării nu se aplică nici ofiţerilor nici reangajaţilor». Punctul al şaselea din concluzia acestei circulări era şi mai lămu­rit: «ÎNCEPÂND CU LUNA SEP­TEMBRIE 1927, SALARIUL MILI­TARILOR VA FI CA ŞI AL FUNC­ŢIONARILOR CIVILI, ADICA A­­CEL DIN APRILIE 1927». Arătam atunci că această circu­lară nu poate privi legalmente pe I ofiţeri întrucât drepturile lor la [solda mărită au fost stabilite prin [lege speciflă. " Decizia ministerului de război. No. 494 publicată în «Monitorul Oficial» din 5 iunie a. c. prin care se stabilesc soldele sporite ale ofi­ţerilor rămâne valabilă, întrucât legea votată de actualul parlament prin care se desfiinţează armoniza­rea votată sub guvernarea averes­­cană, prevede respectarea acestei decizii. Comunicatul mincinos Bine­înţeles că relatările noastre, perfect întemeiate, au avut darul să producă o vie agitaţie în rândurile ofiţerimei şi atunci ministerul de f­inanţe în înţelegere cu cel de război au căutat să găsească modalitatea de a ieşi din încurcătură. Şi atunci s’a trimis tuturor ziare­lor următorul: Comunicat Se face cunoscut, că ofiţerii şi reangajaţii vor continua să pri­mească şi dela 1 Septembrie 1927 înainte, aceleaşi solde ca şi până acum, adică cele prevăzute prin D. M. No. 494 din 4 Iunie 1927. Circulara ministerului de finanţe a schimbat numai forma, iar nu fondul calculului quantumului de spor cuvenit ofiţerilor şi reangaja­ţilor, aceasta pentru uşurinţa con­­tabilizărei chel­ue­lor. Guvernul având toată solicitu­dinea pentru corpul ofiţeresc şi reangajaţi şi ţinând seamă de greu­tăţile lor speciale, a hotărât în cal­cularea quantumului sporului, ca atât ofiţerilor cât şi reangajaţilor să li se aplice ori­unde ar locui, co­ta de reşedinţă cea mai mare şi în acelaş timp, le-a acordat drepturi­le situaţiunei familiare cele mai a­­vantajoase, prevăzute de lege. (Sublinierile sunt ale noastre). • In faţa acestui comunicat al mi­nisterului de război am avut satis­facţia că cele scrise de noi avuseseră darul să lămurească chestiunea sol­delor cuvenite ofiţerilor, drept, pe care nimeni nu li-i putea drămui. Faptul că «circulara ministeru­lui de finanțe a schimbat numai forma, iar nu fondul calculului quantumului» — după cum spune comunicatul ministerului de răz­boi — nouă ne era perfect indife­­.. I. s.. insă, că, deşi com­­unica­tul de mai sus ne asigură că e vorba de schimbat «numai forma, iar nu fondul», totuşi scăderea sol­delor ofiţerilor este astăzi un fapt împlinit Cu cât s’au scăzut soldele Această «schimbare de formă» va aduce cu ea, începând dela 1 Octom­brie, următoarele scăderi de e fond» . După decizia ministeru­lui de război No. 494 publi­cată in «Monitorul Oficial» din 5 iunie un colonel pri­mea o soldă de 24320 lei, iar acum după «schim­area de fermă» primeşte numai 23026 iei, adică mai puţin cu 8­304 §UE; un locotenent colonel primea 20609, iar acum 1S047 lei, adică mai pufin cu 155­ iei; un maior primea 15860, iar acum 04756« adică mai puţin cu 404 lei. Şi aşa mai departe. Aceste scăderi au fost botezate prin termenul «re «uni­­re». După cum se poate vedea, comu­nicatul ministerului de război a fost pur şi simplu, o minciună. Şi acum o întrebare. Pentru ce era oare ne­voe de atâta făţărnicie pen­tru a ascunde un fapt care, orişicum tot ar fi fost cunoscut ! Nu crede domnul ministru de răz­boi că şi ia ce a hotărât d. Vintilă Bruţi­au — şi d-sa a admis — con­­stitue o atingere, a drepturilor, bine meritate, ale ofiţerilor noştri? Domnule general Anghelescu con­­vinge-l pe d. Brutianu să renunţe la nedreptatea ce se face camarazi­lor dumitale ! Odată cu cele de mai sus supu­nem d-lui ministru de război urmă­toarea cerere: Pe baza unei dispoziţii a minis­terului de finanţe, ministerul de război a trimis tuturor serviciilor armatei un ordin circular prin care le face cunoscut că statele de salarii ale personalului nu vor mai Abonamente la „Cuvântul* LEI 700 pe an w 350 M O Iun! „ 200 „ 3 M Pentru Bănci, Instituţiuul şi ArimL aistraţii Publice, 1001) anual. Pentru străinătate, un aa 1700. I luni 8âl», i luni 50«. Abonamentele Încep la * ti 16 «Se fie cărei uui Politice In acelaş timp cu campania ce partidul naţional ţărănesc va începe în curând prin întrunirile şi mani­festaţiile publice, organizate în în­treaga ţară, va apare şi un nou ziar de dimineaţă «Dreptatea» menit să ducă lupta împotriva partidului li­beral. Universitare înscrierile pentru examenele de licenţă şi doctorat din sesiunea de toamnă, la Facultatea de Drept din Bucureşti se vor face între 3—8 oc­tombrie cor. dimineaţa de la orele 9 jum. — 11 jum. şi după amiază de la 4 jum.—6 jum. Examenele vor începe în ziua de 29 Octombrie cor. înscrierile în anul I, licenţă şi doctorat, pe anul şcolar 1927—28 vor începe pe ziua de 10—31 Octom­brie cor. şi se vor primi la secreta­riatul facultăţei între orele 4—6 d. m. Examenele parţiale la facultatea de Litere şi Filozofie din Bucu­reşti: Limba franceză. Examenele de limba franceză se vor ţine, în zilele de 10 Oct. ora 8 a. m. an. I, seria I lit. A-M; 11 Oct. ora 8 a. m. an. I. Seria II lit. M-Z; 12 Oct. ora 8 a. m. an. II şi III. Examenele de literatura franceză se vor da oral în zilele de 20 21, 22 Octombrie. Istoria Românilor. Examenele parţiale se vor ţine în zilele de 16 Oct. 9—12 a. m. şi 3—6 p. m. Pentru cei ce vor da licenţa în Oct. examenele parţiale se vor ţine în ziua de 2 Oct. ora 3-6. Militare Comitetul inspe­ctorilor generali ai armatei s’a întrunit,­eri dimineaţă sub preşidenţia d-lui general Paul Anghelescu, ministrul de război. Studenţeşti Societatea studenţilor în medici­nă convoacă pe domnii membri ai comitetului mare de construcţie pen­tru Sămbâtă 1 Oct. a. c. ora 11 jum. a. m. la sediul său, având de dis­cutat chestiuni importante şi ex­trem de urgente. Şcolare înscrierile elevilor pregătiţi în particular se fac până la 1 Nepim­­­brie numai la direcţiunile şcoalelor de stat, unde s’au constituit comisii pentru clasele respective­Pentru lichidarea cererilor rela­tive la autorizaţiuni de funcţionare de şcoli, drepturi de publicitate şi deschideri de şcoli particulare, mi­nisterul instrucţiunii a instituit o comisie de referenţi care va lucra ca anexă a Consiliului permanent. Această comisie de referenţi va avea să studieze un număr de peste 3000 de dosare pe care apoi le va înainta Consiliului permanent. D. G. Vierescu a fost numit revizor şcolar al judeţului Vaslui. Ministerul instrucţiunei a înfiinţat o nouă şcoală primară de băeţi în ora­şul Ploeşt, care va purta No. 13­ Direc­tor al nouei şcoale a fost numit d. G. Comişel. Ministerul instrucţiunii a înfiinţat câte o şcoală comercială elementară pen­tru băeţi în Misileni (Dorohoi) şi Noua­ Suliţă (Hotin). La prima şcoală a fost numit direc­tor d. C. Bosie. D-na Eugenia Breazu a fost numită directoare la liceul de fete din Alba Iulia. D. Smarand Brădişteanu a fost numit director al şcoalei primare «Obedeanu» din Craiova­Ministerul instrucţiunii face cunoscut celor interesaţi că programa analitică a examenelor particulare se află actual­mente sub tipar şi că va fi distribuită cu începere de la 1 Noembrie. D. Tom­a Zaharia a fost numit revi­zor şcolar al municipiului Iaşi, fi achitate pe viitor de către admi­nistraţiile financiare decât după 20 ale fiecărei luni. Cum până acum salariile erau achitate la întâi ale lunei, persona­lul ministerului de război, roagă pe d. ministru să intervie la minis­terul de finanţe pentru a nu se a­­plica această dispoziţie în mod brusc ci treptat. Să se întârzie în fiecare lună cu câte 2-3 zile. G. Răzeşui Sanitare Ministerul sănătăţii a fost înşti­inţat că s’a ivit un caz de ciumă la Constantinopol şi două cazuri la Mi­trene (Grecia). S’au luat măsuri necesare în ve­derea controlului­­sanitar al călăto­rilor şi provenienţelor ce vor sosi în ţară, venind din localităţile conta­minate­ Municipale După câte suntem informaţi, au­toritatea comunală s’a convins că, convenţiunea care creiază monopo­lul taximetrelor nu corespunde nici unei utilităţi şi în consecinţă se va aviza la o formulă pentru rezilie­rea ei. Diverse Aseară s’a întrunit la ministerul muncii sub preşedinţia d-lui C. Dinescu, secretar general, comisiu­­nea însărcinată cu elaborarea an­­teprocesului de cod al muncii. Conform celor stabilite în şedin­ţa trecută, urma ca aseară să se facă o expunere verbală asupra problemei muncitoreşti la noi în ţară. Comisiunea a hotărât însă ca această expunere să fie făcută în­scris pentru ca astfel toţi membrii comisiunei să poată face la timp observaţi­unile şi propunerile lor. Eri a avut loc în grădina «La Col­ţul Parisului», de la Făgădău, un banchet organizat de d. căpitan Şte­fan Christescu, in calitatea sa de delegat al Legiunii Române, în co­mitetul de direcţie al FIDAC, cu sediul la Paris în onoarea d-lui ge­neral Moşoiu, preşedintele acestei Legiuni. „ Atragem atenţiunea poliţiei sani­tare că in strada Speranţei No. 54 este o latrină care de zece ani nu a fost curăţată. Toţi locuitorii din împrejurimea acestei străzi nu pot deschide feres­trele din cauza mirosului ce exalea­­ză această latrină. Credem că în aceste timpuri de epidemii, se vor lua măsuri urgente spre a nu fi nevoie a reveni. Camera de agricultură a judeţului Brăila a fost dizolvată. Până la noul alegeri conducerea afa­cerilor curente se încredinţează unei co­­misiuni interimare compusă din d­nii Şerban Răducanu, Constantin I. Sassu, Gh. Popă, Al. Negoescu, consilier agri­col, şi Dr­ D. Drăghiescu, medic veteri­nar şef al judeţului. Alegerile vor avea loc la 6 Noembrie. Intre 23—26 Octombrie se vor ţine la Paris serbările centenarului ilus­trului chimist Marcelin Berthelot. Cel mai mare şi mai interesant turneu în stagiunea aceasta, va fî al eminentului artist Const. Măr­­­culescu, societar de la Teatrul Na­ţional din Bucureşti. Durata tur­neului 1 1 Octombrie—1 Ianuarie 1928. Reprezentaţiile se dau cu con­cursul marei artiste ANA LUCA, societară a Teatrului Naţional, a excelentului comic G. TIMICA şi al altor artişti de la Teatrul Natio­nal. Se vor juca piesele : IN UM­­­BRA HAREMULUI, CASTELANA BRÂNDUŞA. Biletele din vreme la casierii teatrelor respective. Itinerariul în ziarele : «Dimineaţa», «Cuvântul» şi «Comedia». Sâmbătă 1 Octombrie crt. Mare festival artistic urmat de dans, dat­­ de societatea culturală «Doina» în saloanele Palatului Sindicatului Zia­riștilor, B-dul Carol No. 7. Intrarea generală 60 lei. BANCA MOLDOVA Sediul București S’A HUTAT cu începere de azi în Cal. Victoriei sub Grand Hotel Ofițer condamnat Chișinău 29.­­ La consiliul de războiu di­n localitate s’a judecat procesul locotenentului Barbu din reg. 35 inf. condamnat, în lipsă, la 1 an închisoare pentru abuz de pu­tere și insulta superiorului. Consiliul a redus pedeapsa la 2 luni închisoare. INFORMATIUNI -xcx- CUVÂNTUL BURSA Londra 782, If* II] Zurich 323. LLUb Paris 1589 Piaţa staţionară, cursuri fără schimbare. Paris 635. Elveţia 3125. Londra 787 A. Italia 885. New-York 161 A. Praga 489. Viena 2280. Berlin 3855. BURSA DIN PAP. Bucureşti 1590. Londra 12402. New-York 2548. Belgia 355. Italia 13920. Praga 7560. Serbia 44. Elveția 481. Viena 359. Olanda 1022. BURSA DIN 2JUIJICH București 323. Berlin 12352. Amsterdam 20755. New-York 518­5­8. Londra 2635. Paris 2524 inl. Milano 2821. Praga 1537. Budapesta 9070. Belgrad 913 A. Viena 7315. BURSA DIN LONDRA București 782. New-York 48645. Paris 12402. Bruxelles 3493 A Italia 8917. Elveţia 2524 A. Olanda 1213 K. Praga 16418. Viena 3451. Budapesta 2782. Belgrad 276. BURSA DE ACŢIUNI Petrolifere animate. Renta infe­rioară. Banca Naţională pui 5275. Banca Blank 1159. Banca Românească 790. Banca de Scont 359. Steaua Română 1550. Astra Română 3350. I. R. D. P. opt. 715. Credit Minier opt. 1480. Sirius 1200. Reşița 470. Renta Impropr. 49 A. Banii liceului din Găeşti speculaţi de liberali De ce numai salariile corpului didactic din Peninsula Balcanică sa fie «pécixíáfírííAr'niiiiile liberale ? Aşa va fi cugetat d. Filip Stoices­­cu preşedintele comitetului şcolar al liceului din Găeşti, împreună cu d. I. Nanu, directorul liceului. Noi de ce să nu speculăm banii liceului la Banca noastră! Şi ca bunii negustori cari vor să vândă numai, fără să cumpere, au luat dis­poziţii ca veniturile liceului să fie ■puse la Banca Negustorească Fără dobândă. Bineînţeles. Astfel n’ar fi fost afacere. Constatăm lucrurile acestea din­­tr’un memoriu raport al d-lui Io­­nescu-Petroaia, avocat și delegat al comisiunii aleasă de adunarea gene­rală pentru verificarea gestiunii ce­lor de mai sus. Raportul este depus la minister sub No. 35920 din 28 Septembrie. Și din el rezultă că Banca Negustorească a speculat ve­niturile liceului de 4.352.073,10 lei fără a plăti nici cea mai infimă do­bândă. Veţi întreba, pentru ce ! Pentru că d. Stoicescu este liberal, şi ban­ca aşijderea. Şi să nu credeţi că d. dr. Angelescu nu ştie de aceste a­­faceri. Ba da. Şi tocmai de aceia numeşte din nou pe d. Stoicescu ca preşedinte al comitetului şcolar. Ce vreţi. Băncii îi trebue bani ca să-i speculeze. Iar banii liceului vor fi oferiţi fără dobândă. Adevă­rată afacere liberală. Reprezentaţia de gală da la Teatrul Naţional Sâmbătă 1 Octombrie orele 9 sea­ra, precis va avea loc la Teatrul Naţional reprezentaţia de gală în onoarea membrilor Presei latine-S’au lansat invitaţii speciale- Nici un bilet pentru locurile permanen­te, oficiale sau de presă nu e vala­bil în această seară. Ţinuta de ri­goare. Programul acestei reprezentaţii de gală e următorul : APUS DE SOARE Dramă de Delavrancea Actul I Pauză de 15 minute-Latina Gintă, poezie de V. Ale­xandri, spusă de d. Gh­eraeca de la Teatrul Naţional, precedată de un cuvânt explicativ. Concert religios, cor de Muzicescu executat de Cântarea României sub conducerea d-lui Marcel Bottez. Foaie verde cu bănat. Eu cânt doina cea de dor populare româ­neşti. Când aud cucul cântând de Ki­­riac, cântate de d. G- Folescu de la Opera Română. Toaca de M. Jora-Bătuta (Joc­ul căluşarilor) de Juarez Movilă. Coruri executate de Cântarea Ro­mâniei sub conducerea d-lui Mar­cel Bottez. Pauză de 5 minute. Berlioz — Carnaval roman-Berlioz — Marşul la supliciu din Simfonia fantastică-Enescu — Poema Română execu­tate de Orchestra Filarmonica sub direcţia d-lui George Georgeseu. Inscrierie elevilor par­ticulari înscrierile elevilor partion­­ați din cen­trete mari şcolare pentru anul şcolar 1927/928 se­ vor face după cum urmează: In Bucureşti Cursul secundar de băeţi: clasa I li­ceul Cantemir, cl. II Seminarul Pedago­gic Universitar, cl. III liceul Şincai, cl. IV liceul Spiru Haret, cl. V liceul Sf. Sava, cl. VI liceul Matei Basarab, cl. VII liceul Mihai Viteazu, cl. VIII liceul Gh. Lazăr. Cursul secundar de fete: clasa I şi II liceul de fete Carmen Silva, cl. III li­ceul de fete Principesa Ileana, cl. IV liceul de fete Obor, cl. V şi VII liceul de fete Regina Maria, cl. VI şi VIII li­ceul de fete M. Brâncoveanu. COMERŢUL SUPERIOR: Băeţii la şcoala comercială S­ de băe­­ţi ; fetele la şcoala comercială S. de fete. COMERŢUL ELEMENTAR : Băeţi: clasa I la şcoala comercială elementară No. 1, cl. II Idem No. 1, cl. III idem No. 3, elevii şcoalei comercia­le «Cultura» la şc. comercială elementa­ră No. 2. Fete: clasa I şi III la şcoala comer­cială elementară de fete No- 1 (Piaţa Amzei), cl. II idem No. 2 (Grand). -----------------­ Tariful vamal Consfătuirea de la Indus­trie Bri dimineaţă a avut loc la mi­nisterul industriei sub preşedinţia d-lui Asan secretarul general al a­­cestui departament­ Scopul consfătuirei a fost de a se stabili punctul de vedere al minis­terului industriei cu privire la noul tarif vamal-Chestiunea va fi adusă în prima şedinţă a delegaţiei economice a gu­vernului. S’a descoperit petrol în Bulgaria Sofia 29 (Rador).­­ Cercetările făcute în regiunea Kazanlâk au stabilit că la o anumită adâncime a solului se găsesc materii uleioase conţinând în mare pro­porţie petrol şi alte uleiuri minerale. Cercetările vor continua pentru a se sta­bili rentabilitatea unei eventuale exploa­tări. loi şi­­o oraruil limfe­re cil -postşoo­ un tren direct Bucureşti-Călăraşi Am anunţat că de la 15 octombrie 1927 va intra în vigoare noul orariu al trenurilor. Noul orariu cuprin­de o serie întreagă de modificări în sosirea şi plecarea trenurilor din gara de Nord. Trenul accelerat No. 63 Bucureşti —Constanţa va pleca din gara de Nord la orele 15.20 în loc de 14.55. Va sosi la Ciulniţa la ora 17.24, la Feteşti la 18.12, la Medgidia la 19.14 şi va ajunge la Constanţa la ora 20.05. Acest tren va avea legături în Ciulniţa spre de la Călăraşi şi Slo­bozia. Un tren direct Bucureşti— Călăraşi Pentru prima oară, de la 15 oc­tombrie, va lua fiinţă un tren di­rect Bucureşti-Călăraşi, prin pre­lungirea actualelor trenuri de per­soane No. 587 şi 588 Bucureşti-Ciul­­niţa până la Călăraşi, întreaga distanţă va fi străbătută în patru ceasuri şi 15 minute. Trenul No. 587 Bucureşti-Călăraşi va pleca din gara de Nord la ora 14.25. Va sosi a Ciulniţa la 17.40 şi va ajunge la Călăraşi la ora 18.40. Trenul No. 588 Călăraşi -Bucureşti va pleca din Călăraşi port la ora 8.05 din Călăraşi la oraş la 8.35, va sosi la Ciulniţa la 9.31, iar la Bucu­reşti va ajunge la ora 12.40, având legătură în Ciulniţa spre şi dela Slobozia. . Reluarea circulaţiei nor­male mtre Braşov şi Fă­găraş Din începere de eri s’a reluat în­treaga circulaţie între Braşov şi Fă­gâraş, fără transbordare. In consecinţă trenurile de călă­tori şi de marfă vor circula între a­­ceste două localităţi, fără nici o res­tricţiune. • In ziua de 15 octombrie se va des­chide la Praga conferinţa interna­ţională a orariilor trenurilor de că­lători şi vagoanelor directe. Admi­nistraţia căilor ferate române va fi reprezentată la această conferinţă prin d. ing. Al. Russ, directorul ser­viciului mișcărei. i­ i... 47, Calea Victoriei, 47 Marele Magazin EFTIN Ştofe de Mantouri | Mătăsuri Ştofe de Rochi | Ciorăpărie Ştofe Bărbăteşti | Pânzărie Cel mai EFTIN MAGAZINI | Marele Turneu CONST. HA­NCULESCU Societar de la Teatrul Naţional din Bucureşti, cu concursul marei artiste Arc­A LUCA Societară a Teatrului Naţional din Bucureşti. G. Timică, G. Muscan, B. Florini, Gr. Teodorescu, M. Stamate, A. MU­hăileanu şi d-nele T. Agemoglu, M. Muscan, etc., vor juca piesele IN UMBRA HAREMULUI CASTELANA brAndusa Sâmbătă, 1 Octombrie: CĂLĂRAŞI Duminică, 2 Octombrie: CĂLĂRAŞI Luni, 3 Octombrie: CERNAVODĂ Marţi, 4 Octombrie: BAZARGIC Mercuri, 5 Octombrie: BAZARGIC Joi, 6 Octombrie: CONSTANŢA Vineri, 7 Octombrie: CONSTANŢA Sâmbătă, 8 Octombrie: BRĂILA Duminică, 9 Octombrie: BRAILA vor urma celelalte oraşe. HIPPISM BANEASA — ZIUA VI Joi 2­9 Septembrie a. c. REZULTATUL TECHNIC I- PR. CIOCĂNEȘTI: 1) Duduca (C-tinescu); 2) Jupiter; 3) Chibiţ.­ 6 part. P. 42—26—64. II. PE. DUDEȘTI: 1) Doping (Painter); 2) De ce nuî; 3) Frau Gretl. 11 part. P- 102-37—53—15- III. PR. TAIFUN: 1) Fănuța (Csillag); 2) Bootleger; 3) Brumar. 5 par. P. 36-17—23- IV- PR PRINȚUL QUICA: 1) Brânduşa (Iorga); 2) Miorița; 3) F. Doamnei; 4) Dorothy. 7 part- P. 20-24—39-V. PR. FAVARA: 1) Corvin (Pa­inter); 2) Moţoc; 3) Juive; 4) Pa­macs. 10 part- P. 33—15—17—32. VI- PR. LEURDENI: 1) împărat (Drago­mir); 2) Murmur; 3) Despi­na; 4) Tangueuka- 7 part. P- 219— 61—18. VII. PR- BELCIUGATELE: 1) Onufrie (Csillag); 2) Nufăr; 3) Cleo; 4) Ramas. 9 part. P. 33—13— 30—20­ (Outsider Wr.) Societatea comunală a tramvaielor Bucureşti Se aduce la cunoştinţă că înce­pând de la 1 Octombrie a. c. traseul liniilor de mai jos se modifică pre­cum urmează: 1) Linia No. 8 Gib—Halele Cen­trale se va prelungi pe Calea Du­deşti. Secţiunile de taxare: Secţiuni principale: Fabricele Gib—Halele Centrale. Halele Centrale—Dudeşti—Raio­nului. Secţiune intermediară: Calea Văcăreşti—Cal. Victoriei. 2) Linia No. 18 va fi dirizată că­tre Belu în loc de Piaţa Principesa Maria. Secţiunile de taxare vor fi: Secţiuni principale: Cimitirul Belu—Gara Filaret. Gara Filaret—Halele Centrale. Halele Centrale—Hala Trai­an. Hala Traian—­Bariera Moşilor. Secţiuni intermediare: Observatorul Astronomie—B-dul Maria. B-dul Maria—Str. Mircea Vodă. Str. Mircea Vodă—Şos. Mihai Bravu (Obor). Şos­. Mihai Bravu (Obor)—Strada Viitor. Tariful este de 4, 5, 6 şi 7 lei pen­tru una, două, trei sau patru sec­ţiuni de taxare. Se percepe un leu în plus pentru Cl. I. Direcţiunea Generală Achiziţionarea de mobile e o chestiune de încredere Dacă doriţi să cumpăraţi mobile bune, să nu vă pară rău pentru o călătorie la TARGU­ MUREŞ şi să priviţi magazinele de mobilă ale firmei SZEKELY&RETI FABRICA ARDELEANA DE MOBILE S­A. Reprezentanta fabricilor de PIANE şi PIANINE Bösendorfer, Stingi, Wirth şi Hoffmann Persoanele de încredere condi­­ţiuni favorabile de plată Presa engleză şi procesul optanţilor „Daily Mail“ atacă pe Chamberlain pentru soluţia dată Furia Ungurilor a găsit un ecou în presa engleză. Ziarele lui North­­eliffe reproduc cu comentarii lamen­tările foilor de la Budapesta. «Daily Mail» din 22 Septembrie, jubilca un lung articol de fond, în care comentând eşecul unguresc, dela Geneva, atacă pe Sir Austen Chamberlain, pe care îl acuză de nici mai mult nici mai puţin, că s’ar fi făcut apărătorul unor prin­ PA bolşevice. «Maily Mai» se pune la adăpost, afirmând că aceste co­mentarii vin direct dela Geneva. «In complicaţiuni internaţionale sinceritatea este de suprema impor­tanţă» spune articolul şi în consecin­ţă «Sir Austen Chamberlain va fa­ce li­ne daca va avea o atitudine de­ mare sinceritate şi vigoare în acea­stă chestiune. El va trebui să con­vingă pe cei doi colegi ai săi din comitetul special, să dea la o parte dexteritatea diplomatică şi să dea un verdict drept bazat pe fapte». «Drepturile oamenilor sau ale na­ţiunilor nu pot fi ignorate cu im­punitate» ţine să afirme «Daily Mail», iar cât ne priveşte «cinstea pere ca România să plătească» pen­ru ceea ce a confiscat sub pretex­t­­ul reformei agrare. Dacă Românii vor reforme agrare, ei să suporte postul lor şi nu să le realizeze pe ocoteala proprietarilor străini». Insă «Daily Mail» nu se mulţu­meşte să ne atace, dar încearcă să insinueze, pentru a ne creia o situa­­ţiune dificilă pe piaţa financiară. Articolul se închee astfel: «Liga nu trebue să ia în seamă pledoaria gu­vernului român că achitându-se de aceste obligaţiuni drepte, — cu sa­­rificiul a circa 11­ 000 000 pounzi, — ar însemna ca tezaurul statului român să dea faliment. Aceasta este o ches­tiune care interesează numai pe de­ţinătorii de bonuri de tezaur, cari fără îndoială se bucură mult de pri­virea pe care au capulut-o astfel a­­supra finanţelor României. «In aceiaşi zi, corespondentul lui «Manchester Guardian» din Londra telegrafia ziarului său că juriştii englezi au fost uimiţi (?) de hotă­rârea inexplicabilă (?) a lui Sir Austen Chamberlain». Ca o ironie, alături de coloana articolului de fond al lui «Daily Mail» a apărut un articol semnat de Lt. colonelul P. T. Etherton, care studiază drumurile din Europa. Vorbind de Români el spune: «sunt oameni veseli şi cinstiţi în transac­­ţiuni». Poate l’ar interesa pe lordul Rothermere şi întreaga presă a lui Northcliffe să ştie ce scrie un com­patriot de al lor despre Unguri, un călător englez, care la începutul se­colului al 17-lea a străbătut, pe jos, în sus şi în lat Ungaria: «Ungurii au fost totdeauna hoţi şi înşelători şi falşi,... Ei au sferi­ci con­rupţi şi prinţi insolenţi...». Povestirile aces­tui călător, William Lithgow, tipă­rite încă de la 1632, legate în perga­ment şi cu insignele regale, stau la loc de cinste în biblioteca bine cu­noscută englejilor. Br­­ish Museum In afară de cărţile ungureşti, n’am­ găsit acolo nici-o carte englezească în care să se vorbească cu aceiaşi asprime, despre noi. Londra, 24 Sept. 1927. Dacus fiatei* (jravă cioenie da trercuH Bruxelles 29. (Rador) — Un tren express s’a ciocnit cu un tren de marfă între staţiunile Val’des Ma­rines. Cincizeci călători au fost râ­niţ?

Next