Cuventul, martie 1928 (Anul 4, nr. 1032-1056)
1928-03-11 / nr. 1042
2 (Continuarea articolului din pag. I-a) TIn articol apărut este discutat p *1 şi apoi uitat. Nu este destui sfi urmăreşti oamenii slabi, incapabili sau fricoşi. Un om este înlocuit cele de mai multe ori cu altul care nu e mai bun. Nu este vorba sfi adunăm denunţuri anonime, consecinţă a pizmei, a decepţiilor de la luaniiftri sau a intereselor furnisorilor. Toate acestea au un interes anecdotic dar nu folosesc ţării. Trebue reformate institutive şi Timişoara. — Arestarea d-lor Ivanovici, Gavrilovici-senior, Gavrilovici-junior şi Prekalski membrii consiliului de administraţie a Băncii sârbeşti din Timişoara, ce sa produs ori pune din nou în discuţie faimoasa escrocherie a acestei Bănci. Curent se spune cât a fost arestat întregul consiliu de administraţie. De fapt au fost omişi două Consilieri români: Vâlcovici şi fostul ministru Chirculescu. Dar justiţia îşi urmează cursul şi suntem asiguraţi că întreg consiliul va fi citat. Este bine aşa, fiindcă — afirmăm — , Chirculescu va lămuri multe lucruri. De alminteri, în moemntul acesta justiţia se află în posesia dosarului nostru particular, din care va trage concluzia că Statul a fost complice Încă din 14 August 11126, atât Ministerul de Finanţe cât şi Oficiul central de Control al devizelor şi Banca Naţională din Bucureşti au fost sezizate in mod oficial de escrocheriile lui Kayna Rosenthal. La 14 Iulie 11126 însuşi d. Manoilescu primea un raport edificat şi sinctconfidenfial, prin care îi se făcea cunoscut activitatea acestei Bănci, în termenii următori* —«Inspectoratul Muzicei şi Inspectoratul Comercial şi Industrial au constatat că cei de sus cari din Untaria de asemenea au fost, ■ expuliaţi din aceleaşi motive, (excrocherii N. R.) SUNT PERICULOŞI PENTRU INTERESELE ECONOMICE NAŢIONALE şi se ÎMVINUIE EXPULZAREA LOR CA STREINI». Cine patrona pe escroci? Cei vizaţi au recurs la sistemul îndătinat la noi Au încercat a mitui pe aceşti inspectori, lucru stabilit în acte oficiale şi pe cari le-au înaintat noi parchetului. Ce au făcut atunci excrocii ! Cităm din raportul adresat la 14 Iulie 1926, d-lui Manoilescu pe atunci în guvern: ...«D-nii R. Rosenthal şi Fijidor au plecat la Bucureşti şi s’au reîntors cu recomandarea ministrului Aluneci (Trancu Iaşi), în care cere cu ocazia apelaţiunii prelungirei liberei petrecere să le-o acorde (totuşi A. /i. celor de sus). Comisia, cu toată recomandarea excrocilor, cunoscându-i bine — cum s’a dovedit ulterior — a respins prelungirea liberei petrecere. Excrocii au ameninţat cu destituirea funcţionarilor integri şi au plecat la Bucureşti să lucreze. Peste câteva zile se întorceau nu cu bilet de petrecere ci cu paşapoarte. Până acum se vede deci dezinteresarea domnului Manoilescu şi complicitatea domnului Trancu, fiindcă raportul se încheie cu:« «pentru a restabili încrederea în legalitate, dreptate şi cinste rog luaţi măsurile necesare ca Ministerul Muncii să nu mai susţină pe cei sus arătaţi şi să se expulzeze cât de urgent*. Ori iei speri, ori te distrug Dar bandiţii aveau probabil şi legături mai puternice la centru. Raina Rosenthal ţinea însă morţiş să-l facă inofensiv pe inspectorul industrial din Banat şi încercă spiritul care le animează acuma. Trebue să calmăm pe excitaţi. Îi operăm pe cei cu cataracte la ochi şi să cuminţim pe nebuni. Nu trebue tratate chestiunile nici cu uşurinţă nici tragic. Trebue ca instituţiunile şi oamenii să dispară sau să se ridice la înălţimea evenimentelor. Aceasta ne propunem. Se fac din nou să-l mituiască, lucru ce e dovedit în Procesul verbal din 1.IX.926, depus odată cu dosarul nostru. De altminteri asupra acestui fapt mai avem o constatare oficială, în raportul ce urmează aceluia cu No. C 18/1926 din 14. 111.1926, în care găsim următoarele rânduri: „.«/). ÎL Rosenthal a încercat să mă miluiască, cum dovedește procesul verbal alăturat Ao. 1. Iar când nu i-a succes a încercat să mă terorizeze ameninţăndu-mă că mă va pune in ziare(dtl) şi îmi va arăta el mie, print d-na Chirculescu fost ministru şi Eremia (şeful Oficiului Central de control a devizelor din Bucureşti) că nu voi reuşi, — ORI ŞI CAT SA-I COSTELUI - retragerea autorizaţiei de devize. Şi a reuşit şi de data aceasta. Pe mâine, însă, alte dovezi de complicitate pe care justiţia va avea a le cântări, mtimim din nou în actualitate ----00*00 — Arestarea consiliului de administraţie. Câţiva privilegiaţi. Ministerul de finanţe, Oficiul central de control al devizelor şi Banca Naţională au avut cunoştinţă de escrocheriile lui Rayna Rosentha te; nu simte, încă, inexistenţa noneului. Dar ştie cât sufletul lui e o forţă, cu nenumărate potenţe, în veşnică luptă cu universul forţelor. Nu se mai teme. Nu mai există Dumnezeu, fatalitate, prieteni. Nu mai exista dragoste, nădejde, odihnă, mângâiere. Omul începe să se simtft singur. In jurul lui, peisagiu de noapte nordică, glacială, perfectă, inumană, luminată astral, înseminat de viziunea lăuntrică, eroul simte inutilitatea urii. Nu-1 mai exaltă decât calmul, siguranţa lucidităţii. Dacă ceilalţi îi sunt obstacole, îi măsoară, le judecă forţele, rezervele, poziţiile — şi îi nimiceşte. Nu mai există nici morală, nici milă. Aceşti dintâi paşi sunt în afara eticei; sunt inumani. Cineva spunea: «nu-şi urăşte adversarul, ci numai îl doboară». Pentru omul care a depăşit ura, moartea celor ce îi sunt obstacol se petrece calm şi perfect. O crimă, făptuită de un erou, nu şi merită spasme, nici tânguel. Adversarul urlă, aleargă, loveşte. Omul care a depăşit ura se apropie, îl stăpâneşte şi îl sugrumă sau îi sfarmă ţeasta. El nu e vinovat. Primii paşi sunt inumani, forţe oarbe. Birueşte cel mai tare Slăbănogii — idealişti, mediocrii, sentimentali — nu trebuie sâ-i stea în faţă. Nimeni nu trebuie să se împotrivească omului care a depăşit ura. Birueşte întotdeauna... Nu simţiţi fiorul nopţei nordice, îngheţate sub stele, cu umbra celui care a rămas singur stăpânind zăpeziler... Astfel sunt cei dintâi paşi, fără ură. Noi nu putem înţelege, şi ne putem judeca. Dar vai de omul care i se împotriveşteTM Un erou nu iste niciodată vinovat, v Mircea Eliade «10X0--------— -----0X0" Semnalizaţia pentru avioane Având în vedere referatul cu No 1.773 din 18 Fevruarie 1928, al inspectoratului general al aeronauticei, privitor la felul cum trebuie fixata semnalizaţia pentru diferitele avioane întrebuinţate în armată şi de către serviciul navigaţiei naţionale aeriene fUmatra, s’a decis: Pentru aviaţia militară: Avioanele de recunoaştere, vânătoare, bombardament şi hidroaviaţie vor avea vopsit pe partea inferioară a planului inferior şi pe partea superioară a planului superior, la fiecare din capete, tricolorul ţării, în imphi următor: Trei cercuri concentrice, vopsite de la exterior spre interior, astfel a) Primul cerc roşu; b) Al doilea cerc galben şi c) Al treilea cerc albastru. La ampenaj, tricolorul se va vopsi pe planul de direcţie, pe toată suprafaţa şi pe ambele feţe, astfel Dinspre coada avionului, spre motor, 3 benzi verticale cu culorile, roşu, galben şi albastru. Pentru avioanele de transport: Pe planuri, aceleaşi semne ca şi la aviaţia militară, cu deosebirea că la cercul roşu, la partea exterioarâ, se vor vopsi cu aceeaş culoare roşie, capetele a două diametre par peiiculare, dintre cari un diametru să fie paralel cu axul avionului. Lungimea acestor capete adăugate la cercul exterior, va fi egală cu lărgimea cercului roşu. Pentru ampenaj, se va vopsi pe planul de derivă exact la mijloc pe latura verticală şi lipit pe planul de direcție un pătrat albastru ale cărui dimensiuni vor fi egale cu lățimea bandei albastre. Consulul Franţei la Cuj decorat Cluj. — M. Sa Regele a conferit lemnului conte de Laigue, consulul Franţei la Cluj, ordinul «Steaua României* în gradul de ofiţeri -------exo-----— Ministerul justiţiei este preocupat de problema cărţilor funduare, o instituţie care s’a dovedit de mare utilitate în transmisiunea bunurilor. Această Instituţie a funcţionat în vechea monarhie austro-ungară. Dela alipire, din diferite cauze, lucrărilor cărţilor au rămas mult in urmă. Pentru îndrumarea nouilor lucrări şi pentru centralizarea datelor, ministerul de justiţie a înfiinţat un serviciu al cărţilor funduare în administraţia centrală a ministerului. Cu conducerea lui a fost delegat d-l dr. Victor Andraş, consilier juridic al ministerului de justiţie. • Motivele cari au determinat înfiinţarea acestui serviciu au fost centralizarea lucrărilor multiple pe cari le reclamă buna administrare şi pe cari legile, regulamentele şi ordonanţele în vigoare în Transilvania şi Bucovina le dau în competinţa ministerului justiţiei. Nevoia înfiinţărei acestui serviazi cu atât mai mult simţită, cu cât o importauta serie de lucrâri fonduare, printre cari merita să fie relevate lucrările de înlocuire a vechilor protocoale fonduare din Iransilvania cu coaie fonduare definitive, apoi diverse lucrări de transformare şi rectificare a cărţilor fonduare, tot astfel reconstituirea sau înlocuirea cărţilor fonduare distruse, nimicite sau devenite inutilizabile, în fine, o altă serie de lucrări conexe cu cărţile fonduare, au rămas din cauza războiului şi a dificultăţilor de tot soiul ivite în timpul de după război, în suferinţă şi azi o imperioasă nevoe cere ca, treptat, şi în măsura mijloacelor bugetare, aceste lucrări să fie reluate, pentru a pune capăt unei situaţii deunătoare siguranţei pe care o cere circulaţia proprietăţilor neraişefitoare. .. . Pentru ca ministerul să fie în maisură a reîncepe lucrările menţionate, s-a cerut, prin Curţile de Apel, instanţelor judecătoreşti, tribunale şi judecătorii, să facă un raport amănunţit asupra tuturor lucrârilor de curte fonduară, cum şi a lucrărilor de orice natură conexe din aceste, cari pentru motivele arătate au fost ..până acum supendate, sau au rămas în suferinţă. In ce priveşte tribunalele, raportul va insista, în primul loc, asupra lucrărilor, cari sunt cunoscute în legislaţia Transilvaniei sub denumirea generica de regulare a proprietăţilor nemişcătoare, ... cum sunt comasările, proporţional , zilnile şi, segregările, cari implică toate importante, operaţiuni decarte, fonduală, urmând să mi se arate, pentru fiecare tribunal în parte, numărul acestor cauze, natura fiecărei cauze, suprafața aproximativă a imobilelor ce formează obiectul acelor cauze. în fine, faza în care se găsea cauza când, potrivit regulator existente, lucrările au fost suspendate. In ce privește judecătoriile, ele urmează să facă fiecare un raport separat, dacă s’a ordonat înlocuirea vechilor protocoale fonduare cu poale definitive; dacă sunt in curs lucrări de transformare a cărţilor fonduare, devenite necesare în urma unei operaţiuni de regulare a proprietăţilor nemişcătoare (comasare, segregare, proporţionalizare); dacă sunt în curs lucrări de rectificare a cărţilor fonduare, ordonate de ministerul justiţiei conform art. 2 punctul a) al legei XXIX din anul 1892, dacă sunt cărţi fonduare pierdute sau funicite, sau de acelea cari devenit inutlizabile. In afară de chestiunile menţionate, tribunalele şi judecătoriile vor mai arăta orice alte lucrări fonduare, sau lucrări conexe cu aceste, cari pentru motivele arătate au rămas până acum la suferinţă şi reclamă, dar, măsuri în consecinţă. Până la modificarea legislaţiei fonduare, serviciul cărţilor fonduare va îndeplini toate lucrările de administraţie centrală, care sunt date, în această materie, prin legile, regulamentele şi ordonanţele in vigoare în Transilvania şi Bucovina în conipetinţa ministerului justiţiei. În special se vor executa cu preferinţă , acolo unde măsurătoarea cadastrală a fost efectuată, lucrările necesare pentru continuarea cât mai neîntârziată a înlocuirea vechilor protocoale fonduare" cu coale definitive, reglementarea procedurei excepționale de întocmire a coaielor definitive când va fi nevoe, conducerea "centraift a acestor lucrări și controlarea executărei lor; ' *' '*; ‘ Toate lucrările privitoare la regularea proprietăţilor nemişcătoare în Transilvania şi anume : lucrările privitoare" la comasarea proporţionalizarea şi segregarea, conducerea centrală a acestor lucrări, controlid executărei" tor, şi purtarea evidenţei centrale a acestor lucrări; lucrările necesare pentru înlocuirea şi transformarea cărţilor fonduare perdute devenite necesare în urma regulării proprietăţilor nemişcătoare; ordonarea rectificării protocoalelor fonduare pe teritoriul unor comune întregi şi controlarea execuăiei; ordonarea localizărei de cărţi fonduare acolo unde imobilele respecive n’au fost trecute în cărţile fonduare; lucrările necesare pentru înlocuirea cât mai neîntârziată a cărţilor perdute, au devenit inutilizabile; lucrările pe cari le necesită rectificările fruntabile ţarei; lucrările de administraţie, imprimate cu ţinerea şi administrarea cărţilor fonduare centrale, în cari sunt înscrise căile ferate şi canalele navigaţiei; în unire cu ministerul domeniilor şi agriculturei, lucrările necesare pentru continuarea măsurătoarei cadastrale, acolo unde această măsurătoare n’a fost terminată; întocmirea unui regulament unic de carte fonduară pentru Bucovina şi Transilvania; organizarea şi reglementarea cursurilor de carte fonduari şi evidenţa funcţionarilor cari au trecut examenul de specialitate din oratoria fonduară; averile juridice în legătură cu cărțile fonduare; controlul administrărei fondurilor speciale, cari se vor forma pentru " reconstituirea şi în general pentru orice alte lucrări în legătură cu cărțile fonduare; lucrările privitoare la traducerea în româneşte a întregei legislaţii fonduare în vigoare azi în România; lucrările referitoare la schimbul registrelor şi dosarelor fonduare cu statele succesoare conform tratatelor de pace. Serviciul cărţilor fonduare a început să funcţioneze de la 1 ianuarie. CAPITALA ACCIDENT SAU SINUCIDERE? Personalul ceferist a găsit ori, pe linia ferată, cadavrul unei femei în vârstă de 30 ani, oribil mutilată. Identitatea nu i s’a putut stabili până acum. Necunoscuta era îmbrăcată cu o rochie roşie, şorţ negru. Nu se ştie până acum, dacă nenorocita a fost surprinsă de o maşină pe linie, sau s-a aruncat înaintea trenului. Cadavrul a fost transportat la institutul medicolegal. ÎNCERCARE de sinucidere Ori la orele 4 și jumătate, bătrânul Gh. Ionescu domiciliat în str Vadă Caragea 22, a încercat să se sinucidă tăindu-și, gâtul cu un bricht.Salvarea l-a trasportat la spitalul Colţea. Cauzele sunt mizeria. AUTOMOBILELE ASASINE Un nou accident care arată halul in care a ajuns circulaţia din cauza vitezei automobilelor asasine. Automobilul 7425 B, a lui Jaques Coheh din str. Principatele Unite 35, a trântit eri pe un tânăr şcolar, Sava Marin, în vârstă de 10 ani, fracţunându-i piciorul drept. A fost transportat la spital. Starea sa e gravă. FAPTA UNUI MATURAT. Un măturător necăjit, Ion V. Grigore, a găsit eri, pe stradă — probabil în zorii zilei — o servietă cu o sumă fabuloasă. Imediat ce a văzut conţinutul, s’a prezentat cu servieta la superiorii săi, cari au înapoiat banii celui ce-i aparţineau. CU VÂNTUL CUIERUL JUDICIAR ---- PROCESUL PROF. MINA MINOtftCJI—PĂRINTELE MARIN IONESCU înaintea Curţii cu Juraţi de Ilfov urma sâ se judece ori procesul intentat de dr.prof. dr. Mina Minovici, directorul ' Institutului Medico legal, părintelui Marin lonescu Şi diaconului Dionisie Lungu, direc iurta ziarui al'Utasul Monahilor. l'rintrun articol apărut în ziarul «Glasul Monahilor», păruitele Marin lpțiescu, invrima pe d. profesor nr. Minovici 3isă pentru, ridicarea dela morgă a gactavreior ce le reclamă fauiiliijri ae percepe, de direcția institului)^ jtnedwx*-legal o taxă de 300 lei pe care, insinua acel articol, d. profesor dr. Minovici i-ar încasa d-sa. Preotul Marin Ionescu şi diaconul Dionisie Lungu au fost trimişi în judecata Curţii cu Juraţi cu rechizitor definitiv pentru calommie prin presă. Curtea era alcătuitădin d. consilier C. M. Panteluiiu, preşedinte, asistat de dnii judecători Aurel Boboc şi Manulescu. Reclamantul d. profesor dr. Minoviei era asistat de d. Radu Rosetti. Pârâţii erau asistaţi de d-nii avocaţi Paul Iliescu, Vasiliu Cluj, C. Renea, Gane Marinescu şi Arhim.andritul Iuliu Scriban. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. procuror preşedinte Gicu Ionescu. La începutul şedinţei, d. Radu Rosetti a ridicat incidentul de incompetenţă a Curţii cu Juraţi de a judeca acest proces. D-sa în baza dispoziţiei art. 26 al. 3 din Constituţie, spune ci, ori de câte ori cineva e calomniat şi izbit prin insinuări cu privire la viaţa de particular— şi cazul care se judecă priveşte viaţa privată a d-lui prof. dr Minovici — instanţa conpetente să judece e instanţa de drept comun ; tribunalul ordinar, in consecinţă, d. Radu Rosetti a cerut ca să se admită acest incident şi să se trimită tribunalului spre judecarea procesului.Duil Vasiliu-Cluj şi Paul Iliescu au combătut incidentul arătând că bine a fost sezisată Cartea cu Juraţi întrucât, în articolul incriminat era vizat ,d. prof. dr. Minovici ca om publici in calitatea sa de director al institutului medico-legal. D. procuror Gicu Ionescu a combătut incidentul de incompetență. Asupra acestui incident s’au urmat ample dezbateri cari au durat până la orele 6 seara. Curtea, după o deliberare de aproape o oră, a respins incidentul de necompetinţă. Orele fiind înaintate, procesul a fost amânat la 4 Mai, pentru judecata în fond. La acest proces aasistat un însemnat număr de preoţi. CEREREA DE STRĂMUTARE A UNUI PROCES DE CALOMNII AL D-LUI PAMFIL ŞEICARU In ziarul «Cuvântul» apăruse un articol datorit d-lui Pamfil Şeicaru, cu privire la chestia lucrărilor edilitare şi a apei din oraşul Brăila, articol pe care d. Leonte Moldovanu l-a socotit calomnios pentru d sa. D. Leoente Moldovanu s'a adresat tribunalului cu plângere pentru calomnie prin presă. Tribunalul Brăila, urmând a fi judece acest proces, d. Pamfil Şeicaru a făcut cerere de strămutare pe motiv de suspiciune legitimă. S. 11-a a Înaltei Curţi de Casaţie a admis această cerere şi a dispus strămutarea procesului de la tribunalul Brăila La tribunalul Ilfov. ABUZ DE ÎNCREDERE S. IV-a a trib. Ilfov a condamnat la trei luni închisoare pe V. Pătrăşcanu, învinuit de abuz de încredere, că şi-ar fi însuşit 20 mii lei din încasările ce le ffteea La In-* treprinderile Cantacuzig.Okiv..,, PROCESUL UNUI AVOCAT ÎNVINUIT DE EXCROCHERIE Șl ABUZ DE ÎNCREDERE La S- IV-a a trib. Ilfov a început dri judecarea procesului d-lui avocat Tache Constantinescu trimis în judecată pentru escrocherie şi abrup de încredere şi Ştefan Enescu, fost funcţionar superior la Casa centrală a asigurărilor sociale, învinuit de complicitate la escrocherie. D. avocat Tache Constantinescu e învinuit că ar fi înșelat pe un domn Flacea din București, pentru o furnitură ce i-o înlesnea d. Tache Constantinescu la ministerul de razboi. D. avocat Constantinescu pretindea că acest depozit era un onorar ce i-l dăduse d. Flacea pentru serviciul ce i-l presta. Mai era învinuit d. Tache Constantinescu că şi-ar fiînsuşit suma de 500 000 lei dela patru domni cari se asudaseră pentru luarea în antrepriză a cazinoului dela Sinaia. In şedinţa de eri s’a luat interogatoriul inculpaţilor şi s’au ascultat patru martori ai apârărei. Procesul s-a amânat la 4 Aprilie DELA CAMERA DE PUNERE SUB ACUZARE In şedinţa de eri, această instanţă a hotărât menţinerea în stare de arest a următorilor inculpaţi : C. Vasiliu, implicat în fraudele dela atelierele Griviţa, care făcuse apel împotriva confirmării mandatului da arestare emis de d. jude instructor al cab. 5. . Moritz Spindler, autorul escrocheriei de aproape 6 milioane cu «iavorul fermecat» de șampanie, al cărui mandat de arestare fusese reconfirmat de tribunal. Grigore Constantinescu-Coconiad învinuit de escrocherie prin aceia că a contractat împrumuturi ipotecare de aproape două milioane și jumătate lei pe o moșie ce nu era proprietatea lui, prezentând acte false de proprietate, al cărui mandat de arestare fusese reconfirmat de tribunal CRIMA DIN C. A. ROSETTI Camera de putere sub acuzare a dat ori decizia prin care trimite in judecata Curţei cu Juraţi pe autorii crimei din str. C. A. Rosetti asupra Măriei Costescu, şi anume I. lăcustă, N. Bungărzan şi Augustina Melcher. Cei doi dintâi au fost trimişi în judecată pentru tentativă de tâlhărie cu omor asupra unui cantonier din stația Palas şi pentru omor concomitent cu alt omor cu premeditare în scopul de a fura pe Maria Costescu din str. C. A. Rosetti. Concubina lui Bungărzan, Augustina Melcher a fost trimisă în judecată pentru tăinuire. Moe-Noies Expozifia luale ftogaan Intr una din sălile de sus ale galeriei Mozart, d-na Lydie Bogdan a deschis expoziţia sa de artă decorativă. Sunt vreo cincizeci de bucăţi, aquarele, guaşe, ete., subiecte de fantezie, tratate într'o manieră stilizată şi rafinată, variante de bun gust şi de o inspiraţie delicată, pe o temă decorativă de inspiraţie profund românească. Acestei teme, d-na Lydie Bogdan îi adaogă florile unei imaginaţiuni multiple şi ale una fantezii bogat colorate cu mii de scânteieri exotice sau romantice. «Plecarea pescarului de un minuscul triptic fericit ca inspiraţie şi tratat cu mijloace de desen şi culoare remarcabile. Deasemeni «Madame Chrisanthéme», «Cei doi nori» şi «Vântul şi valul» (legende persane) precum şi fanteziile inspirate de cele două romane ale lui Dekobra: «la gondole aux chiméres» şi «Castelul din Scoţia». Şi iată de ce socotim că talentul d-nei Lydie Bogdan îşi poate găsi o posibilitate de expresie abundentă şi fericită în ilustrarea operelor clasice din literatura noastră. Povestirile lui Creangă, basmele lui Ispirescu, multe din poemele lui Eminescu, ar găsi cu siguranţă in d-sa o interpretă picturală de primul ordin. O serie de ediţii de lux ale acestor nutri semiton, cu ilustraţiuni-planşe fit culori datorite penelului d-nei Bogdan, ar alcătui adevarate opere de artă. Ce zic martie noastre societăţi da editură ! «Cartea românească» a făcut un început cu «Niculăiţă Minciună». Dar se poate lucra în ordinea aceasta cu un succes care ne-ar dispensa de a mai fi tributarii străinătăţii care din ce in ce mai imistent îneacă vitrinele cu ediţii de lux ale scriitorilor de baştină D-na Lydie Bogdan ţine la dispoziţia literaturii romaneşti un talant şi o măestrie fără rival. . . Prânzul societăţii autorilor dramatici români în onoarea ts-soarei MArilOARA VENTURA ;----»*«---Vineri 9 Martie crt. societatea Autorilor Dramatici Români a ifirbil torit prinţi un prânz pe d-ra Marinară Ventura pentru sprijinul pe care Ta acordat şi Ta făgăduit în viitor literaturei dramatice originale. Au participat d-nel© Marioara Zvitniceanu şi Gib Mihaescu, d-nii: Mihail Sorbul, maior N. Kiriţescu, I. Peretz, C. Râuleţ, L C. Aslan, Platon Theodorian, Sc. Froda, C- Nanu I. Sân Georgiu, Corneliu Moldovanu, Soare Z. Soare, Romulus Voinescu, Adrian Maniu, Pop Marţian, A. de Herz, Emil D. Fagure, G. M. Zamfirescu, V. Enescu, I. Minulescu, M. Grigorian, Kira Iov, etc.,, etc. La şampanie a toastat d-l Mihail Sorbul, preşedintele soc. Autorilor Dramatici Români ; Emil Fagure, din partea Asociaţiei criticilor dramatici ; Adran Maniu, Corneliu Moldovanu, Gib Mihăescu. D-ra Marioara Ventura, vădit emoţionată, mulţumeşte pentru călduroasa primire ce i s’a făcut în «Casa Scriitorilor» şi-i asigură de tot concursul ei devotat, din care îşi face un crez pentru viitorul activităţii sale dramatice. -------C==Ocj^OK=3 Conferinţele Ateneului «N. Iorga» Luni 12 Martie, orele 5 d .a., va avea loc in Sala Teatrului Mic (Piaţa Palatului Ilegal), a IX-a conferinţa din ciclul de conferinţe organizat de Ateneul «N. Iorga». Va vorbi dl general N. Petala despre: Datoria generaţiei tinere. Vor da preţiosul concurs: Dra Klorica Kilimon, de la Opera Română, canto. Quartetul de coarde Alex. Teodorescu. La pianul Kulibin. Studenţii au intrarea liberă. Biletele la cassa Teatrului Mic. Conferinţe Teatrul Negru , iniMureşti Pentru prima oară vine în România o trupa americană de negru atât de extraordinară ca aceea a lui Louis Douglas, care va juca faimoasa Revue Negre (The Black Follies). Spectacolul este într'adevăr senzaţionaL in America această revis- 14 a fost jucata de 2900 de ori, de acelaş ansamblu care vine acum la Bucureşti. trupă compusă din,: 40 »ie artişti negri şi negre se aduce cu ea toate decorurile .şi costumele exotice. Acei .cari au văzut . acest .speţîtgcpl.utţic. tu felui. iui lai Paris, unde Revista neagră a fost jucată pe scena marelui teatru des Champs Elisées îşi vor reaminti desigur de formidabilul ei succes. Cea mai frumoasă negresă din lume, Boby Vincent, supranumită Venera neagră şi prima artistă comică neagra Maude de Forest fac cu Louis Douglas un trio strălucitor. O altă atracţiune şi care n’a fost nici o dată văzută în România o formează grupul de tinere negrese «Grouze Girls». Un Jazz-band îi însoțește. Azi Sâmbătă 10 Martie a. c. ora 6 P m. va avea loc in aula Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Piaţa romana, conferinţa d-lui Ing. Cezar Popescu, care va vorbi despre: ■ «Tendinţele ■ politicei vamale internaţionale ţi interesele României». Această conferinţă face parte din chin de conferinţe organizat da Institutul Economic Românesc. _ Intrare«uibertt. Mâine Sâmbătă 10 Martie c. orele 5 p. m. are loc în Aula palatului Academiei de comerţ din piaţa Romană, conferinţa d-lui Cezar Popescu despre: Tendinţele politicei inimale internaţionale şi interesele României. Conferinţa face parte din ciclul organizat de Institutul Economic Românesc. Azi 10 Martie, orele 6-30 p. m. d. arhitect Georgescu Rachtivan, va conferenţia la Casa şcoalelor despre «Opera pictorului Delacroix». Conferinţa va fi însoţită de proecţiuni. Teatrale Compania Leonard după primele trei spectcole cu celebra operetă Obrasnicul va trebui să întrerupă seria representaţiilor, fiind silită de un angajament anterior să plece pentru 3 săptămâni în turneu prin ţară. La reîntoarcere va relua seri spectacolelor până la sfârşitul lui Aprilie. Celebra operetă ultra modernă Obrasnicul se va juca pentru prima oară Luni 12 Martie de către harnica companie Leonard la teatrul Eforia. Această faimoasă operetă care actualmente obţine în America un adevărat triumf va avea ca prim interpret pe Leonard care va apare în rolul Obrasnicului ceia ce asigură succesul acestei admirabile piese. Piesa va fi jucată după versiunea englezească, decorurile fiind lucrate de pictorul Wike. Teatrul Mic Marţi 13 Martie, orele 9 seara, are loc la teatrul Mic un spectacol compus din piesele: «Răposata mamă a coniţei» de Feydeau şi «Gonit» are doi conaşi» de Felix Gandera, în care d-na Marieta Rareş va apare pentru ultima oară în această stagiune înainte de plecarea d-sale în străinătate. Bibliografii A apărut: Noi din Buletinul Statistic al Romăniei, ce apare sub îngrijirea" Institutului de statistică generalfi a Statului Din bogatul conţinut al acestui buletin sunt de relevat: 1) Darea de seamă asupra congresului international de statistică, ce s'a ţinut la Cairo în Ianuarie 1928, întocmita de d-nii dr. L. Colescu şi dr. I. Teodorescu, delegaţii României la acest congres; 2) Situaţia economică a României in anul 1927, de N. Istrate; 8) Lucrările statistice ale d-lui E. C. Decusarit asupra activităţei judeefitoreşti şi asupra firmelor şi mărcilor de fabrica din România; 4) Situaţia preţurilor etc. De la Teatrul Naţional ORDINEA SPECTACOLELOR : Joi 15 Martie: matineu: «Cuiul cu uiârţoaga»; seara: «Patima Roşie» Vineri 16 Martie: seara: «Omul de zăpadă». Sâmbătă 17 Martie: matineu: «Phedra»; seara: «Patima Roşie». Duminică 18 Martie: matineu: «Omul de zăpadă»; seara: Omul cu uiârţoaga». Luni: 19 Martie; seara: «Patima Roşie». Marţi 20 Martie: Reprezentaţie extraordinară: «Raţa Sălbatecă». Miercuri 21 Martie; seara: «Meşterul Manole». * Astăzi Sâmbătă 10 Martie crt. Teatra! National reprezintă din nou inuia lineu «Pavilionul cu Umbre», intereiuala dramă a d lui Gib. Mihăescu, cu are d-ra Ventura va pleca in ziua de 15 or. în turneu. In celelalte roluri a,iar d-nele: Aug. Zaharia, Ecat. Niţuescu, şi d-nii: Bulfinsky, A. Pop Marian, Calboreanu şi Mărculescu. Piesa a fost pusă in scenă de d. Soare Z. Soare. De la Operă Tenorul dramatic italian Emore Baro.lamaschi a fost angajat de Direcţia Operei Românemutra 4 spectacole. E unul din interpreţii cei mai reputaţi ai operelor TROVATORE şi AIDA. Prima sa reprezentaţie a TROVATORE -1 , a fost fixată pentru Marţi 13 crt.. Vineri ,6 va cânta în "AIDA. " ' Șezători Programul la LICEUL MIRAI VItEAZUL din B-dul Pake 74, pentru Duminică 11 Martie p. este următorul : Orele 2—3 p. m. cinematograf pentru «pil. 1 Orele 4 p. m. va vorbi dl profesor ioaul Papadopol despre: SPRE CT.ASI'tSMt După conferință Va Urma cinematograf, intrarea liberă. Spectacole Opera Română: Manon. Teatrul Naţional: matineu. Pavilionul cu umbre; seara, Meşterul Manole. Teatrul Regina Maria: matineu şi seara, Zuza. Teatrul Mic: matineu şi seara, Om în loc. Teatrul Nostru: matineu şi seara Moritz al II-lea. --------exo---------