Cuventul, mai 1928 (Anul 4, nr. 1084-1114)
1928-05-01 / nr. 1084
toi pim iii! ----OOtîsOO ' Prin jurnalul consiliului de miniștri din 4 Aprilie publicat în «Monitorul Oficial» din 12 Aprilie s’a fixat ca maximum de pensie pentru un locat.-colonel, 10.000 lei. ■' llupă cel mai elementar sentiment de logică și de dreptate, rezultă că la acest maximum de pensie, nu pot avea dreptul, decât acei cari au 35 ani de serviciu împliniri, iar, sub 10.000, vor avea toţi acei ce au mai puţin ca 35 ani serviţi, în raport cu anii de serviciu, ce au fiecare. * Şi atunci, ce ar fi fost mai simplu, mai logic şi mai uşor, decât să se fi hotărât că: «toţi locat,coloneii cu ani de serviciu împliniţi, să li se dea ca pensie în mână 10 mii lei, iar pentru cei ce n’au 35 ani de serviciu, li se va scădea din 10.000, un procent de 1-2 la sută, pentru fiecare an de serviciu ce le lipsesc din 35 ani. Ce era mai logic, mai omenesc şi mai drept decât această 1 ! Ce s’a întâmplat însă ! ! Comisia chemată să rezolve această chestiune, în loc de a procede în modul judicios arătat mai sus, care nu dădea loc nici unei nedreptăţi, ia în mod arbitrar şi inconştient, 2 coeficienţi de scumpete şi anume: pentru acei eşiţi la pensie înainte de 1925, coeficientul 2?! Cu aceşti coeficienţi s’a înmulţit pensia ce o primea fiecare. Ar rezulta după aprecierea înţeleptei comisiuni, că: noi pensionarii, cari trăim în aceiaşi ţară şi chiar în acelaş oraş, şi cari am ieşit la pensie după 1925, ne procurăm cele strict necesare vieţei, cu de 15 ori mai cutin decât acei ieşiţi la pensie, înainte de 1925 ? 1 ! Din această cauză locot-colonel, cari au 35 ani de serviciu, şi cari au dreptul să primească pensie 10 mii lei, primesc sub 10 mii şi mai puţin decât unul, care nu are decât 39 ani de serviciu. Aş putea da numeroase exemple, voiu cita numai unul, care va dovedi afirmaţiunile mele. Looto.-colonel Eliad Ion, cu 35 ani de serviciu şi cu pensia de bază 2950, primeşte cu pensie în loc de 10.000, 9377 lei. Locot.-colonel Pancu, cu 30 ani de serviciu şi cu pensia de bază 1326, primeşte 9424. Locot.-coloneii invalizi, primesc oricare le-ar fi numărul de ani serviţi, pensia de 10.000 lei. Dar dacă n’avem nimic de zis, că li se dă maximum de pensie invalizilor, dintre cari unii abea dacă au 20 ani de serviciu, suntem în dreptul nostru, ca să pretindem ca și locot.-colonei, ce au servit ţării 35 de ani, să primească în mână maximum de pensie acordat. Căci dacă acest maximum de pensie acordată, îl primesc camarazii ce nu au 35 ani de serviciu, cum să nu-i primească acei, cari au anii de serviciu împliniţi ! Când legea le da dreptul după 35 ani de serviciu, la maximum de pensie. Această nedreptate, trebue cât mai neîntârziat înlăturată, căci altfel, dă naştere la grave frământări şi la numeroase procese păgubitoare pentru stat. Aşa, că pentru a nu mai fi nimeni nedreptăţit, să se adopte norma logică şi dreaptă, ca pensiile, să fie servite în raport cu gradul şi anii serviţi. Acei cu anii complect serviţi, vor primi maximum de pensie, ceilalţi, vor lua proporţional cu anii serviţi. M’am ocupat numai de locot.-colonel, dar sunt sigur că aceste nedreptăţi, se petrec cu toate gradele. Locot.-colonel în retrage E. Frâncu Ilustrul oaspe despre şederea sa în Capitală Serviciul religios dela Catedrala Sf. Iosif. ——OOVix'OO Abatele Zavoral a oficiat eri la orele 10 dimineaţa o slujbă solemnă la catedrala Sf. Iosif din Capitală. Din vreme s’au ocupat toate locurile bisericei care la un moment dat a devenit neîncăpătoare pentru afluenţa extraordinară a publicului ce a căutat să vază pe marele prieten al României. După terminarea serviciului religios la care a asistat şi d-l Kunzi- Sipersky, ministrul cehoslovac, abatele s-a retras în saloanele ahiepiscopiei catolice, unde a primit o delegaţie din partea Asociaţiei creştine catolice şi a uniţilor din Capitală, precum şi o delegaţie a Asociaţiei ceho-româ. Ambele delegaţiuni au adresat prin conducătorii lor cuvinte de bună venire ilustrului oas pe care le a răspuns foarte cordial, indemnându le să lucreze necontenit pentru binele României. Apoi a urat o masă intimă la monseniorul Auner vicarul general al arhiepiscopiei unde s’au servit musafirului numai mâncări româneşti conform dorinţei sale exprese. A participat şi ministrul cehoslovac d-l Kunzl Jizersky. O ESCURSIUNE LA CIOPLEA ŞI POPEŞTI La orele 3.30 a urmat apoi o excursiune la Cioplea şi Popeşti din iniţiativa monseniorului Auner care a ţinut cu orice preţ să prezinte abatelui Zavoral populaţia pur româno-catolică a acestor sate. In două automobile s’au pornit la druai In prima maşină au luat loc, abatele Zavoral, monseniorul Auner şi ministrul cehoslovac d-l Kimse Jizervsky, iar în a doua maşină d. Oscar W. Cisek, consilier tehnic în ministerul de externe şi scriitorul acestor rânduri. In satul Cioplea am fost întâmpinaţi de întreaga populaţie, de alt fel sârbă, în frunte cu preotul catolic care ne-a condus la biserica unde s’a oficiat un servetu religios. Cu acest prilej abatele Zavoral a ţinut asistenţei o foarte frumoasă cuvântare în limba română care a făcut o profundă impresie asupra celor de faţă cari şi-au exprimat bineînţeles mirarea unanimă, auzind un oaspe străin vorbind româneşte. De la Cioplea am plecat la Popeşti şi aci am fost conduşi imediat la parohie şi biserica catolică. Populaţia foarte numeroasă, aci bulgară, a venit să salute pe abatele străin. S’a oficiat un scurt serviciu religios de către preotul bisericei. Iar abatele Zavoral a adresat şi aci câteva cuvinte bine simţite celor prezenţi. La sfârşit a acordat binecuvântarea apostolică. La orele 5:30 ne-am întors la Bucureşti. Abatele Zavoral a rămas profund mişcat de cele două colonii catolice care în mijlocul ortodoxiei au ştiut să-şi păstreze credinţa şi cu atât mai mult cu cât origina lor etnică este cea bulgară şi sârbă sau bulgară, ca şi după tipurile cari s’au prezentat în biserică şi cari poartă pecetea rasei slave. De altfel şi cântecile bisericeşti au fost redate în limba sârbă respectiv bulgară. Impresionant este în curtea bisericei de la Popeşti o piatră funerară cu următoarea inscripţie: «Le Memoir docteur et chevaleur Constant Adolphe Marsilie decedet 23 fev. 1853», purtând sculpturi ornamentaţii şi un blazon, ceea ce trădează că decedatul misionar, fost paroh la această biserică după cum n- a afirmat d. Oscar M. Casek, a aparţinut unei familii de nobili francezi. Mormântul acestui preot se află chiar în cripta bisericei. Monumentul care se află în curtea bisericei este acoperit în parte cu pământ şi neîngrijit. Puţină atenţiune din partea celor în drept şi s’ar putea îngrădi cu un mic grilaj spre a fi ferit şi conservat. De altfel în casa parohului din Popeşti am întâlnit o frumoasă bibliotecă, un pian şi o colecţie frumoasă de tablouri ceia ce denotă că preotul de acolo se ocupă cu mult gust de artă. Abatele Zavoral a fost surprins de a întâlni într’o parohie atât de mică obiecte aşa de frumoase, cari dat fiind caracterul lor indigen cu motivele în mare parte ţărăneşti au stârnit un viu interes pentru d-sa. ABATELE ZAVORAL DESPRE ŞEDEREA SA IN CAPITALA Şi acolo în modest, dar împodobita parohie din Popeşti am avut din nou prilej să schimb câteva cuvinte cu marele filoromân. «Ştiţi — mi s’a adresat abatele Zavoral — am primit marele cordon al Coroanei României şi sunt fericit de această deosebită atenţiune ce mi s’a făcut de către guvernul D-voastră. Când m’am întors dela acea înălţătoare sărbătorire dela Fundaţia Carol, care va rămâne neştearsă în amintirea mea, un domn dela ministerul de externe m’a întâmpinat în holul hotelului Athenée Palace şi mi-a înmânat insignele înaltei distincţiuni». Vă rog să declaraţi în public că mă simt aşa de fericit în mijlocul d-voastă şi sunt profund, foarte profund mişcat de marea simpatie cu care sunt pretutindeni întâmpinat. Totul îmi apare ca un vis, un vis foarte frumos». Când am păşit pământul sfânt al ţării d-voastră m’am simţit de la început aşa ca la mine acasă şi acum văd că simţimintele mele nu m’au trădat. Iubesc România, iubesc românii şi acest popor nobil şi blând ca pe poporul meu însumi şi trebue să ştiţi că eu iubesc poporul meu peste măsură. Rog pe bunul Dumnezeu să ocrotească poporul d-voastră şi să-mi dea putere să mai lucrez pentru el. Mâine voi depune o coroană pe mormântul aceluia care simbolizează jertfa supremă pentru binele patriei și sunt fericit că pot cinsti astfel modest memoria eroului necunoscut. KUVANTUL* 10 ANI DELA ALIPIREA BASARABIEI festivitatiie dels Cilşinâu, sosirea înaltei Regente. Discursurile, desvelirea monumentului lui Ştefan cel Fiare Eri s’au serbat la Chişinău, 10 ani dela alipirea Basarabiei. Guvernul, a ţinut să dea acestei sărbătoriri un cedru cât mai impozant, participând în complectul lui la festivitate. De asemenea, au participat regenţii, cum şi d- ui N. Orga şi Averescu. La orele dimineaţa, cu un tren special, înalta Regenţa a sosit în gara Chişinău. G ralul Scărişureanu comandantul corpului II de armată a dat cuvenitul raport, iar primarul oraşului a oferit tradiţionala pâine şi sare şi a rostit următoarele cuvine Alteţă regală şi înalta Regenţă, cu bucurie şi dragoste populaţia municipiului Ghişimut salută venirea dv. in Basa.diu. Bucuria noastră este cu atât mai mare cu cât veniţi în oraşul nostru să sărbătoriţi tu întregul neam românesc jubileul de 10 ani de la Unire. Să trăiţi înaltă Regenţă şi să fiţi bineveniţi între noi. A luat apoi cuvântul d. dr. Giigureanu fost prim ministru al fostei republici moldoveneşti. înaltă Regenţă, îmi daţi voe ca în numele Sfatuluiţării şi ca fost şef al Basarabiei independente să vă zic bineaţi venit. Această clipă solemnă în care ne este dat să primim pe ocrotitorii micului nostru Rege, trezeşte multe amintiri din trecut. Dar toate aceste amintiri se concentrează în jurul personalităţii puternice a regelui repauzat, regele Ferdinand, sub scutul căruia am ajuns în Martie 1918 în această ţărişoară. Este momentul oportun să afirm cu mândrie că toţi aceştia pe cari îi vedeţi adunaţi în întâmpinarea d-voastră nu au şovăit câtuşi de puţin când li s’a cerut să facă actul de dreptate istorică. Şi au făcut cu toată conştiinţa şi entuziasmul unui popor care deşi smuls cu sila şi ţinut peste 100 ani sub dominaţie străină a dovedit că sângele apă nu se face. A răspuns în numele Regenţei Patriarhul după care au urmat pregătirile oficialităţilor locale. La 8.30 a. m. s-a format cortegiul care s’a îndreptat spre Mitropolie. Cas*tt@31mi Cortegiul, deschis de un escadron de cavalerie, era astfel compus: Prinţul Nicolae însoţit de general Petala, I. P. S. S. Patriarhul Miron, alături de I. P. S. S. Pimen al Moldovei, înaltul Regent Buzdugan alături de d. Gherman Pântea, primarul oraşului Chişinău, d-nii general Averescu, N. Iorga, miniştri Lapedatu, Anghelescu, Lupu, Argetoianu, Dimitriu, Tătărăscu, Stelian Popescu, general Mircescu, Broşteanu, Mihály, Cosma pentru Banat. Veneau apoi delegaţiile din provincii. Cortegiul, a fost deschis de d. general Scărişoreanu, în fruntea tuturor ofițerilor din garnizoană. Cortegiul, a fost încheiat de un escadron de cavalerie. La Stânboroaiie La orele 9, cortegiul a sosit la Mitropolie, unde a avut loc un tedeum. A oficiat I. P. S. Guric, mitropolitul Basarabiei. După serviciul religios, mitropolitul Gurie, a rostit următoarele: Discursul I. P. S. Curîs înaltă Regenţă, Cristos a înviat! Bine-aţi venit. Ne bucurăm mult de venirea dv. în numele M. S. Regelui Mihai I, să prezidaţi sărbătoare de 10 ani de la Unirea Basarabiei cu ţara mumă. Această sărbătoare este sărbătorirea învierei noastre şi precum învierea lui Lazăr care se lipsise de orice semne de viaţă a stârnit unirea tuturor, a cutremurat tot Erusalimul, tot astfel sărbătoarea de azi a atras toată suflarea ca să se bucure, căci am fost morţi şi am înviat, iar streinii se minunează de progresele pe care le-am făcut în aceşti 10 ani de viaţă liberă. Sufletul românesc, şi-a păstrat credinţa şi de aceea, a reuşit să se eschiveze de toate uneltirile duşmane. Fie binecuvântat de tatăl ceresc Regele românilor, Mihai I, şi toţi de faţă şi pe viitor, reprezentanţi ai naţiunei, iar Regele Ferdinand cu toţi sfetnicii lui adormiţi, câştigându-şi veşnica noastră recunoştinţă şi pomenire, îşi iau astăzi plata lor. 1. P. S. Patriarhul Miron, a răspuns următoarele: începând serbarea de azi a Unirei cu slujba din această frumoasă catedrală, cuvine-se, ca buni creştini, să rostim împreună cu Apostolul Pavel. Mulţumim lui Dumnezeu,celui ce ne-a dat biruinţe, iar de altă parte, o sfântă îndatorire ne cere, ca de la locul acesta, să aducem, în numele ţărei, prinos de închinare tuturor moldovenilor basarabeni, care, în cursul vremurilor trecute, au luptat pentru menţinerea duhului românesc pe aceste meleaguri. Partidul naţional-ţărănesc împreună cu membrii săi basarabeni foşti parlamentari în Sfatul Tarei, care au votat unirea, s-au abţinut din motivele cunoscute. Tot cu ocazia sărbătorirei alipirei Basarbiei, s’a inaugurat şi monumentul lui Ştefan cel Mare. Va trebui ca noi înşine să ne îngrijim, mai mult ca până acum, refăcând toate ruinile ţărei. După te-acum, asistenţa a trecut în sala Sfatului Tarei, în aceiaşi sală, unde acum 10 ani s’a proclamat alipirea. Şedinţa festivă, a început la ora 10, şi a fost dechisă de o «cantată», executată de cor şi orchestră. Ia apoi cuvântul d. ministru Inculeţ, în calitate de fost preşedinte al Sfatului care a votat alipirea. Discursul dl-lui Inculeţ înaltă Regenţă. Au trecut 10 ani, de când Sfatul Ţârei reprezentând în mod legal, republica moldovenească iar în mod sufletesc întregul neam românesc, a luat în sala aceasta următoarea hotărâre: «în numele poporului basarabean Sfatul Ţărei declară «Republica democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei, dintre Prut, Nistru şi Dunăre şi Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria ruptă de Rusia, acum 100 de ani şi mai bine, din trupul vechei Moldove. «In puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, de azi înainte, şi pentru totdeauna, se uneşte cu mama ei România. Acum 10 ani, fiii acestui neam, dintre Prut şi Nistru, respunzănd vocei sângelui şi-au făcut datoria către neam şi ţară. Deputaţii Sfatului Ţărei au votat Unirea. Au trecut numai 10 ani, — o clipă în viaţa unui neam — şi el, împreună cu noi toţi, se bucură de foloasela ce le dă poporului viaţa într’un stat unitar. Pământ şi drepturi era strigătul şi sub domnia streină. Astfel, zidul puternic al românismului de care se va isbi şi se va sfărâma oricine va cuteza să se atingă de integritatea noastră naţio- [ nală. Sforţările noastre, ale tuturora, au fost încoronate de izbânda şi fiindcă am lucrat şi vom lucra şi în viitor pe aceeaşi bază morală, avem toată încrederea în prosperitatea României întregite. Răspunsul PrânfgîSuî fţlicoralse, Snalt Regent Domnului încuie, îi răspunde Prinţul Nicolae, în numele Regenţei. Domnilor, Cu nespusă bucurie am venit în mijlocul populaţiei acestei scumpe provincii, jumătatea vechei Moldove, ca împreună, legaţi prin dragoste de neam şi ţară( să sărbătorim împlinirea a III ani de la ziua cea mare a neamului, când poporul basarabean, liberat de jugotreni, într’o măreaţă însufleţire naţională, a proclamat unirea şi reîntoarcerea la patria mumă. Domnilor, înfăptuirea marelui act naţional al alipirei voluntare a Basarabiei la România, este urmarea şi apuicaţiunea firească a principiului naţionalităţilor şi a dreptului recunoscut popoarelor de a decide singure de soarta lor. Sfatul Ţărei, ca organ legitim şi legal recunoscut de însuşi guvernul rusesc, şi-a făcut pe deplin datoria consfinţind prin aceasta, revenirea Basarabenilor la fraţii lor moldoveni. Potrivit însuşirilor specifice rasei, poporul român, astăzi reîntregit, şi conştient de menirea sa în lume, îşi va urma în linişte şi doritor de pace opera de organizare internă, cu simţiminte de justiţie şi înfrăţire faţă de toţi conlocuitorii patriei comune. Cu aceste simţiminte vă zicem cum toţii: Trăiască România reîntregită, Trăiască M. S. Regele Mihai I, Trăiască familia regală. Discursul su, Vintilă Brătianu. In numele guvernului a vorbit primul ministru. Alteţă Regală şi înaltă Regenţă, S’au împlinit 10 ani, dein 1918, când s’a înfăptuit actul Unirei. 1918, reprezintă ultimul inel al unui lung lanţ de jertfe, de lupte, a mii de ani de viaţă chinuită, pentru un neam ce a vroit, a ştiut şi a putut să devină stăpân pe soarta lui. 1918, închide etapa suferinţelor, a umilirilor şi a cotropirilor. Iată de ce, el merită să fie sărbătorit. Trebue, cu hotărâre, să întrebuinţăm orice energii disponibile ale neamului.Cu acest gând de înfrăţire, de iubire pentru România Mare să căutăm să-i asigurăm, la hotare şi înlăuntru, un trai liniştit, necesar muncei rodnice ce i se cere. Dar, precum, trecutul înainte de 1918, însemna numai întunericul şi nedreptatea, astăzi, el însemnează, serbarea neamului, realipirea pământului. Cu cât am fost până la 1918 despărţiţi şi puşi în neputinţă de a Discursul Regentului Buzdugan Monumentul ridicat aci pentru a glorifica şi eterniza în bronz măreţ a celui mai mare şi glorios Domn al Moldovei este expresiunea sentimentelor de adâncă recunoştinţă ce poporul român reîntregit păstrează amintirile lui slăvite. Suflet mare şi profund religios Ştefan Vodă după fiecare bătălie ridica drept mulţumire către Atotputernicul o mănăstire sau biserică. Astfel a recucerit Hotinul dela I Polonia Chilia dela fraţii munteni, fiind ajutat de unguri. Şi tot pentru această cetate a avut loc marea bătălie dela Baia, unde craiul ungur Matei Corvin a încercat fe grea înfrângere. Faptele lui creştineşti i-au adus numele de sfânt. Discursul d-lui N. N. Săveamui, preşedintele Camerei Evoacă amintiri dintr’un trecut îndepărtat. Vorbeşte despre faptele glorioase a lui Ştefan Cel Mare. Arată că Prutul a plecat şi astăzi şi serbează 10 ani de când fraţii Basarabeni au revenit la patria mumă.tirea, încredinţând oraşului Chişinău statuia impunătoare a marelui Ştefan al Moldovei ca unul ce a fost stăpânit toată viaţa de un profund sentiment religios şi ca un profund apărător al creştinităţii este înfăţişat ţinând în mâna dreaptă oricea simbol al credinţei creştineşti şi dragostei între oameni. Să o păstraţi ca o icoană sfântă menită să păstreze vie credinţă naţională şi să îndemne la unire pentru faptele mari şi la orice jertfe cerute de scumpa noastră ţară. In uralele mulţimii a fost apoi desvelit monumentul. Primarul Chişinăului a mulţumit în câteva cuvinte comitetului de iniţiativă şi înaltei Regenţe. Defilarea La orele 12 p. m. a avut loc defilarea trupelor, a delegaţiilor judeţene de ţărani, a foştilor ofiţeri în armata republicei moldoveneşti, a ofiţerilor de rezervă şi a şcolilor. Banchetul La orele 2 p. m. a avut loc un banchet la primărie. La eşirea lui Iorga de la banchet îi s’au făcut ovaţii. Conferinţa d-lui lorga La ora 5, d. lorga a ţinut o conferinţă la teatrul Naţional. Cu trenul de 4.55 Înalta Regenţă a părăsit Chişinăul. Sosirea înaltei Regenţe munci, a ne lumina şi a ne apăra laolaltă( cu atât, de aci înainte, trebue să căutăm a ne uni într’un Să lăsăm deci vechile păcate ex - gând şi suflet şi să punem in valoare, cât mai repede şi mai complect, avuţia teritoriului nostru nu de viaţă şi cultură şi să auzi răsunând, dela 1100 de altare, glasul străbun şi dulce, primate în cuvintele poetului: «Pe voi vă nimicită a pizmei răutate «Şi oarba omenire. Suntem datori, să ne îngrijim de bunul mers al patriei şi al cetăţenilor. Datoria noastră este de a semăna dragostea creştinească şi frăţească, între toţi fiii Basarabiei şi cetăţenii români, fără deosebire de enorm câştig, să vezi azil e de neam şi lege. Acum şi pururea, parhii române, cu puternice centre Amin. Actul emanat de la Sfatul Ţării din Chişinău prin care s’a proclamat în ziua de 28 Martie 1918 realipirea republicei moldoveneşti la sânul patriei mume este unul din punctele de primul ordin în istoria neamului. D. P. NICOLAESCTI, preşedintele Senatului cu prilejul acestei verbări măreţe şi-a proslăvit memoria actului de unire. Solemnitatea de la Sfatul Tărei ţional. Discursul generalului Averescu Desvelirea monumentului lui Ştefan cel Mare După solemnitatea dela Sfatul Şi într’adevăr, sfântă să-i fie amin Ţărei, înalta Regenţă, Mitropoliţii, miniştrii şi invitaţii, s’au îndreptat spre statuia lui Ştefan cel Mare, unde a avut loc solemnitatea desvelirei, la orele 11 dimineaţa. înainte, s’a oficiat un scurt serviciu religios, după care a luat cuvântul d. general Scărişoreanu, comandantul corpului 3 armată. D-sa a arătat importanţa aniversarei unirei şi simbolul monumentului, ai cărui iniţiatori merită laude. D-sa a predat monumentul primarului, în numele comitetului de iniţiativă. La Ploeşti PLOEŞTI, 29. — împlinirea a zece ani dela unirea Basarabiei a fost sărbătorită în oraşul nostru cu un fast deosebit. întregul oraş a fost frumos pavoazat cu drapele naţionale iar pe bulevardul Independenţei s’au ridicat numeroase arcuri de brad — şi o tribună pentru oficialitate în dreptul E- 1iseului. La orele 11 dimineaţa, la biserica Sf-tii împăraţi, s’a oficiat un te-deum de către protoereul Const. Petre şi preotul Eugen Saftu, confesorul garnizoanei, înconjuraţi de un sobor de preoţi. Au fost de faţă toate autorităţile eivile şi militare. După oficierea slujbei religioase au ţinut cuvântări ocazionale: preotul Const. Petre, protoereul oraşului, I. Mihăileanu, prefectul judeţului şi Ştefan D. Moşoiu, din partea municipiului. D. general Gh. Mânu, comandantul diviziei a vorbit trupei despre însemnătatea zilei întreaga asistenţă s’a îndreptat apoi spre bulevardul Independenţei unde a TARA Te-deuul de laPatriarhie Cu prilejul serbătorirei Unirei Basarabiei, un te-deum a avut loc eri dimineaţă la orele 11, la Patriarhie. La serviciul religios, care a fost oficiat de arhimandritul Simedrea, înconjurat de clerul Patriarhiei, au In Capitală 1 a luat loc în tribuna din fata Eliseului unde au primit defilarea tuturor ș coaielor secundare din localitate și a trupelor puse sub comanda d-lui colonel Ciuvichi. Comunitatea israelită din localitate a sărbătorit ziua unirei Basarabiei printr’un te-deum oficiat la templul coral din str. Basarabiei. A vorbit d. A. I. Rozen, preşedintele comunitate!, despre importanţa acestei sărbătoriri. După amiază au avut loc la toate şcoalele secundare din localitate fru ...... . moase serbări cu caracter national-pa asistat unii Const. Bratianu, semnatiecretarul general al preşidenţiei consiliului de miniştri, baronul Stârcea, maestru de ceremonii al Curţii regale, generalii: Panaitescu comandantul corpului II de armată, Eracle Nicoleanu, prefectul de poliţie, Miciora, comandantul pieţei, Eliade, Negoescu, Jujescu, Stângaciu, dr. Butoianu şi Cuzin. In faţa catedralei, se afla o companie de onoare din regimentul 21 infanterie, cu drapel şi muzică. După terminarea serviciului religios, d-l general Panaitescu, comaridantul corpului II de armată a trecut compania de onoare în revistă. Solemnitatea a luat sfârşit la orele 1 d. a. Cu ocazia sărbătorirei alipirei Basarabiei, în toate bisericile din ţară, au avut loc te deumuri, în prezenţa autorităţilor civile şi militare. Seara la orele 9 a avut loc retragerea cu torţe. S-a interzis studenţilor ieşeni de a merge la Chişinău IAŞI, 29. „ Studenţimea ieşeană este foarte agitată, deoarece guvernul a interzis studenţilor din Capitala Moldovei de a merge la serbările de la Chişinău. La început, participarea studenţilor fusese autoriztă şi li s’au pus chiar la dispoziţie 2 vagoane. In ultimul moment însă, participante de onoare din regimentul 21 vii au fost scoborâți din vagoane cu jandarmi. Diverse Cu începere de la 1 Aprilie 1928, Finlanda a aderat la convenţiunea pentru proncţiunea operelor literare şi artistice. Abatele Zavoral va fi primit azi la orele 11 dim., în audienţă de către Principesa mamă şi la orele 12 de către înalta Regenţă. La orele 1 a. m. va oferi primăria Capitalei un prânz în onoarea abatelui la restaurantul Iordache de la Şosea. Studenţeşti Comitetul executiv al «Centrului studenţesc Bucureşti—şi consilierii în «Uniune» — sunt convocaţi în şedinţă de comitet pentru Luni 30 Aprilie a. c. ora 9 seara». Miercuri 2 Maiu, orele 9 seara, va avea loc în palatul Academiei Comerciale, piața Romană 6, a 6-a prelegere publică din ciclul «Teoria culturii». Va vorbi doamna Alice Steriad-Voinescu despre: «Cultura clasică și cultură romantică». o Regele Mihai la Patriarhie Regele Mihai I şi Principesa Elena mamă, însoţiţi de ex-regele George al Greceiei, au asistateri dimineaţă la orele 11, la un serviciu regios oficiat de Arhiereul Filaret Jocu, în paraclisul palatului partriarhal. Răspunsurile religioase au fost date de corul elevilor seminarului «Nifon». oxo-------CAPITALA Grav accident de automobil Autobuzul proprietatea d-lui Grigorie Balaci, scos din garaj, unde fusese în reparaţie, a eşit pentru probă, condus de însuşi proprietarul maşinei. Autobuzul având farurile stinse, la orele 9 seara, pe când trece cu mare viteză pe şoseaua Colentina, în dreptul cimitirului armenesc, a lovit trăsura grupului de aerostaţie, care trecea spre centrul de instrucţie dela Pantelimon. CUM S’A PRODUS CIOCNIREA Din cauza vitezei cu care mergea autobuzul şi a faptului că farurile erau stinse, s’a ciocnit de trăsura cu atâta putere încât, cei aflaţi înăuntru au fost aruncaţi la o mare depărtare. In trăsură se aflau plutonierul major Alexandru Ion, cu cei doi copii ai săi şi un alt plutonier de la centrul de aerostaţie — al cărui nume nu se cunoaşte până în prezent, însoţit de un soldat din arma aviaţiei. Caii de la trăsură au fost omorâţi iar trăsura a fost complect sfărâmată. Răniţii au fost transformaţi la spitalul Pantelimon, unde au fost internaţi. „Teatrul insunsific culturala“ CONFERINŢA D LUI ION MARIN SADOVEANU Drama şi teatrul sunt doua mişcări, două fenomene culturale ce se influenţează reciproc cu societatea. Drama lucrează asupra culturilor primitive şi e un instrument ideal de prelucrare colectivă. Teatrul înrâureşte societatea în epoca târzie de fixare a ei. Luând termenul de dramă ca generic, d. Sadoveanu arăta sensibilitatea ei: ea se încarcă cu tot materialul societăţii, încât se determină un joc al legilor sale. începe cu faza magică, în civilizaţia magică, continuă cu faza religioasă în civilizaţia religioasă, ajunge în faza modernă sub formele satirică, religioasă, naturalistă, etc. In adevăr, embrionul dramei a fost cuvântul însoţit de gest: descântecul . Baza aceasta se întâlneşte în drama magică la Eleni, Romani, în Evul Mediu. A succedat drama religioasă, binecucunoscută ca derivând din cultul lui Doysos. La Romania a primit tendinţa de critică sociala, satirică, şi aşa s’a continuat până la contimporanii italieni şi francezi. In pragul renaşterei d. Sadoveanu găseşte că se defineau drama gotică de Nord, singura care comunică cu materialul religios, cu cel folkloristic şi cu mitologia naţională (în ea îngloba d-sa şi pe: Shakespearre, Ibsen, Strindberg, Maeterlink), şi drama latină, teatrul de observaţii şi critică socială. Caracteristic dramei gotice îi e o notă muzicală şi valoarea religioasă, spre deosebire de cea latină, caracteriaztă prin intenţia şi gustul distracţiunii, valoarea estetică.De aceea într’o teză germană teatrul e pus alături de cele mai apreciate entităţi ca valoare culturală (biserica, universitatea): «O centrală a intereselor culturale»—după expresia lui Stahl. Pe când la popoarele latine concepţia de teatru ca instituţie culturală e mai slabă: teatrul amuzant. Formularea acestei diferenţieri, din punct de vedere al influenţei teatrului asupra societăţei, este teatrul etnic la popoarele germanice şi teatrul naţional la popoarele latine. Lângă aceste două grupe, d. Ion Marin Sadoveanu a atras atenţia asupra teatrului sovietic, care e cu totul nou, în sfera influenţei sociale. El corespunde unei societăţi pe deantregul nouă. Drama sovietică nu vrea să cunoască eroi. Ea e o înşiruire de fapte sănătoase, cu personagii obişnuite omului colectiv. Nu e loc să rezumăm expunerea încercărilor moderne de izolare a teatrului de influenţa societăţii, de încercările lui Copeau şi Stanislavski. Remarcabil este că teatrul permanent va restrânge spiritul rassei şi al epocei. El anticipează revoluţiile sociale a ieşit din mâna actorilor şi ca instrument anticipativ rămâne la iniţiativa intelectualului ca să aducă prin el o idiologie bine formulată. D. Sadoveanu a dat expresie celor mai noui concepţii ale teatrului modern în această conferinţă concentrată şi abstractă. • Duminică, 6 Mai, va vorbi d. C. Georgescu-Breazu despre «Muzica şi Cultura» Concerte D-ra Lucrezzia Săvulescu, absolvenţi de la şcoala Chantorum şi elevă a lui VitLucent d’Indy, va da în seara de 12 Mai, un concert de pian, în sala Sindicatul ziariştilor. Biletele la «Mozart». Dr. n. licrico din Fost medic de spital Mamos interne și venerice S.A. MUTAT tot în Calea Rahovei 105 --------exo-------------oxo-----