Cuventul, mai 1928 (Anul 4, nr. 1084-1114)
1928-05-01 / nr. 1084
2 Scandalul m\ma in Orali ____QQq/.QQ----- Preotul loan Gyeuge exclus din sânul bisericei reformate ORADEA. — Tribunalul disciplinar al consistorului eparhial reformat din Nordul Ardealului s’a întrunit ori sub presidenţia episcopului Ştefan Sulyok, pentru a judrepturile de cari se bucură bancare, după cum se ştie a provocat o sciziune în biserica reformată şi împreună cu credincioşii disidenţi a format o nouă biserică numită liberă presbiteriană şi pe care, după cum am scris, a recunoscut-o ministerul cultelor acordându-i drepturile de cari se bucură babtiștii. Tribunalul disciplinar bisericesc a tras la răspundere pe preotul dr. Ioan Gycuge — adecă l’ar fi tras dacă s’ar fi prezentat în faţa tribunalului — dar nu s’a prezentat nici personal nici prin reprezentant. Preotul Gycuge este acuzat că a refuzat să execute ordinele episcopului, deşi a fost transferat a refuzat să plece, deşi i s’a interzis să nu mai ţie serviciu divin totuşi a ţinut, a refuzat să predea odăjdiile sfinte cerute şi călcând legea bisericească a intemeiat o nouă biserică provocând ruptură în rândurile credincioşilor, a oprit pe preotul numit în locul lui să facă serviciu divin în biserică, obţinând concursul autorităţilor pe care le-a indus în eroare, a ponegrit pe capii bisericei reformate etc. Pentru aceasta tribunalului disciplinar bisericesc destitue definitiv pe preotul Ioan Gyeuge din funcţia de preot, îi anulează diploma de preot şi îl exclude din sânul bisericei reformate. Ce spune preotul exclus Am întrebat pe preotul dr. Gyeuge ce spune despre sentinţa tribunalului disciplinar bisericesc. — Pentru activitatea mea de preot această sentinţă nu are nici o valoare — răspunde d-sa. Deoarece eu fac parte din altă biserică legal recunoscută. Şi dacă mi-a anulat diploma de preot, tot atât de puţin mă sinchiseşte, după cum nu le-a păsat preoţilor catolici cari au trecut la reformaţi când au fost dantmiţi şi li s’au anulat diplomele de către biserica catolică pentru că au trecut la altă religie. Tiberius tesMiiaMT. I. IIV— liu (Mimuntat din ——potrece Alarmarea presei maghiare din Cluj CLUJ. — A fost destul ca ziarul «Cuvântul» să rostească o vorbă răspicată şi tranşantă, demascând uneltirile minoritare dela primăria Cluj, pentru ca dintr’odată, organele de presă ale partidului maghiar să ţipe ca din gură de şarpe. Ceia ce a durut pe cei interesaţi a fost constatarea noastră iniţială şi anume că la primăria Cluj, cei câţiva consilieri români sunt puşi ,în minoritate de ceata gălăgioasă şi reclamagistă a consilierilor minoritari şi quasi-minoritari. Ce-am spus noi? Am spus că votul populaţiei cosmopolite a oraşelor din Ardeal a cocoţat în locuri de frunte o seamă de oameni de dubioasă speţă, duşmani mai mult sau mai puţin clandestin al neamului românesc, pe adversarii declaraţi ai ideii de românizare a oraşelor ardelene. Oprimarea insmivestaţiilor de viaţă românească Am spus că factorii vizaţi ce tind la permanentizarea stărilor de subt unguri, oprimă în mod sistematic manifestaţiile de viaţă românească fac bursele studenţilor români, boicotează orice început de emanicipare naţională românească la oraşe, pentru ca, în schimb, să lucreze făţiş şi din răsputeri, pentru cauze adesea potrivnice nouă. Afirmaţiunile noastre n’au fost inventate. Am ţinut să cităm vre-o zece cazuri revoltătoare cari constitue tot atâtea ruşini naţionale în România întregită. Am dovedit că şcolile, bisericile, instituţiile, arta românească sunt neglijate şi batjocorite de consilierii minoritari ai Clujului, şi din banul contribuabilului profită în primul rând cultura minoritară, şi bugetivorii cosmopoliţi. Presa maghiară în ajutorul conaţionalilor Cifrele noastre, precisiunile dureroase ce le-am făcut, au scos din sărite pe consilierii vizaţi şi—după cum am spus — ei au apelat la ajutorul presei minoritare, — ajutor care li-a fost acordat, fireşte în mod nelimitat. Apărarea consilierilor minoritari cuprinde două lucruri principale: întâi, că primăria nu putea să aibă aceiaşi solicitudine pentru toţi, bugetul ei fiind limitat. (Exact. Numai cât, acel «buget limitat» a fost cheltuit în felul cum am arătat noi, în primul rând pentru scopuri minoritare). Al doilea: Ar fi inexactă afirmaţia noastră că primăria Cluj promite pentru Târgul de mostre proiecte în acest oraş, terenuri ce nu-i aparţin fiind ale statului, căci d. Cipăianu a făcut promisiuni primăriei că va ceda terenurile în chestie. Afirmaţiile noastre sunt întemeiate Va să zică, «apărarea» confirmă întreaga noastră acuzaţie. Terenul nu este al primăriei. ESTE INCA AL STATULUI. Cu toate acestea, domnii consilieri minoritari consideră acest teren care — repetăm — este al statului, ca un teren propriu şi — generoşi cum sunt — îl cedează pentru scopurile Târgului de mostrei!... Iată bunacredinţa deştepţilor domni consilierii Ar mai rămâne să discutăm chestia şi din punct de vedere principial şi politic. ÎNTREBAREA ESTE, DACA SUNT ADMISIBILE SAU NU CONSILII MINORITARE IN FRUNTEA CLUJULUI SAU ALTOR CAPITALE DE JUDEŢE ROMANEŞTI. Asemenea oraşe — credem noi— merită consilii comunale conduse în primul rând de români, cari însă au datoria să lucreze în bună înţelegere, excluzând politicianismul edilitar. Iar dictatura minoritară din consiliile comunale trebue să dispară, căci nu prin minoritari vom putea noi repara nedreptatea centrelor orăşeneşti streine care în trecut au stors toată vlaga, tot rodul muncei ţăranului român. a fost arestarea şi în urmă evadarea lui. Pamfletele publicate atunci — somaţii definitive de generalisim — erau scrise cu o siguranţă, care dacă se chema spontaneitate se chema mai ales copilărie. Cuvântul suna dur şi ascuţit, cu o grabă şi o mânie epidermică, nestăpânit, necontrolat. Pamfletul lui Daudet e un gest reflex; are o promptitudine de palmă şi o bruscheţă de înjurătură. Este expeditiv şi cert ca o lovitură scurtă într’o răfuială de stradă. Şuet ascuţit, îşi ajunge sieşi ca o victorie. Nu vi se pare că pamfletul este numai o acţiune ratată ? Şi că, sentimentul în acţiune, pamfletarul nu izbuteşte decât un vag simbol al realizării, aşa cum o fată de pension se satisface în vis cu inofensiva imagine a unui cuţit ? In acest înţeles Léon Daudet __spirit practic definit numai între contingent şi real — este opus umanitaristului. Ceea ce nu vrea să însemneze, Doamne fereşte, o antinomie între umanitarism şi realizare, ci dimpotrivă. Disciplina actului este de esenţa umanismului, simţul arhitectonic al construcţiei, calda armonie a faptului, geometria relaţiilor dintre muncă şi obiect. Ori toate acestea îi lipsesc temperamentului pulverizat al pamfletarului Leon Daudet, om de bine legată cultură dar de prea involuntară patimă. Gestul său nu are coherenţa inginerească a zidarului şi nici rotunjimea scriitorului de vers latinesc. Din ordinea construită a frazei clasice spiritul lui nu reţine decât o sinuozitate grecească şi o bruscheţă romană. Intima coordonare a gândului şi a faptului, precisa lor corespondenţă rămâne dincolo de inteligenţa lui, închinată cătreimprovizaţie şi — de aceea — provizoriu. Sunt virtuţiile sau păcatele acestei sensibilităţi agitate, care nu ştie să-şi impună sieşi sentimentul aspru dar matur al deşertăciunii «atitudinei» şi care mai ales are prea multă bunăvoinţă pentru zvonurile ei lăuntrice. «Umanismul este efortul permanent al omului rezistând puterilor naturii. Nu numai puterilor exterioare, mânioase, deslănţuite, manifeste, dar celor, care de afară au intrat înlăuntru şi pe care le numim obişnuit instincte». Iată o definiţie care îl situează pe Leon Daudet cu totul în afară de sfera noţiunii şi pe care totuşi o semnează chiar el (v. Etudes et milieux littéraires Grasset). Exemplu de proprie necunoaştere, care mă îndreptăţeşte să spun că umanismul lui — ca umanismul camelotului în genere — este de esenţa bovarică. Nu cunosc încă «Trădarea clericilor» a lui Benda, dar bănuesc în acest pamflet cel puţin o trăsătură justă: aceea care îl privește pe Léon Daudet. Chestiunea are un anumit pitoresc, pentru care voiu fi bucuros să revin altădată. Mihail Sebastian Brăila, Aprilie 1928. Ştiri din Satu-Mare O INTERVENŢIE BINEVENITA. — In foarte multe comune ale judeţului nostru ca : Sanislău, Petreşti, Terebeşti, Tătăreşti, Sătmărel, Borleşti, Ghilvaci, etc. etc. comisia de împroprietărire fixase preţuri oarecum ridicate la loturile de case cuvenite sătenilor. D-l deputat Ion Florea, intervenind la ministerul agriculturii a reuşit să obţină reducerea la jumătate de preţul fixat de comisia de împroprietărire. Rezultatul acestei intervenţii a produs multă mulţumire printre sătenii din comunele menţionate. ANCHETA. — Zilele acestea soseşte în localitate d-l inspector şcolar general G. Stoinescu, spre a continua ancheta începută încă înainte de vacanţa de Paşti, asura activtăţii fostului comitet şcolar judeţean. Nerăbdarea cu care se aşteaptă această anchetă e deci, perfect îndreptăţită. ------------0X 0------------- iniateii Balti EXAMENELE DE LA ŞCOALA NORMALA. — La şcoala normală din localitate, a început o nouă serie de examene pentru definitivat şi înaintare (încadrare) a învăţătorilor din judeţele Bălţi şi Soroca. Comisiunea examinatoare e aceiaşi din trecut. S’au prezentat peste 50 de învăţători pentru înaintare şi 30 pentru definitivat. O MAMA DENATURATA. — Fata Linia Jongu de 17 ani, din satul Pârliţi, acest judeţ, născând un copil, l-a îngropat, dar a fost prinsă în momentul crimei. Numita a fost asrstată, dar îmbolnăvindu-se a fost transportată la spitalul central din Bălţi, unde a sucombat. DE LA TRIBUNAL. — La secţia 2-a, a tribunalului Bălţi au fost numiţi şi au depus jurământul d-nii: Mihail Mitache, judecător de şedinţă în locul d-lui Pisargevschi, scos la pensie şi d. I. Ciobanu, judecător de şedinţă în locul d-lui B. Munteanu, transferat. Soroca CONGRESUL ASOCIAŢIEI INVAŢATORILOR.^— Timp de 2 zile s’a ţinut în localul şcoalei normale adunarea generală a învăţătorilor. Preşedintele adunărei a fost ales institutorul V. Ciubotariu. Asociaţia a discutat diferite chestiuni de ordin profesional. S’a hotărât înfiinţarea unei case de ajutor pentru cazurile de deces stabilindu-se ca fiecare învăţător — şi numărul se urcă la 1000 — să depună suma de 200 lei care va fi predată familiei decedatului. Asociaţia şi-a reales vechiul comitet, BANCA ÎNVĂŢĂTORILOR. Eri a avut loc adunarea generală a acţionarilor băncei corpului didactic. Au luat parte peste 100 învăţători. Adunarea a adus laude fostului revizor şcolar Const. Russu care a înfiinţat banca şi a decis majorarea depunerii lunare cu încă 100 lei. DELA CONSILIUL COMUNAL.— In ultima şedinţă a consiliului comunal s’a hotărât înfiinţarea taxelor de prestaţie pentru drumuri, cedarea terenului de sport din faţa prefecturii, cedarea unui teren pentru construcţia localului P. T. T. şi s’a aprobat procesul vrbal de verificarea cassei comunale. «------------- OXO—■ - Comercianţii şi consiliul general al Municipiului Bucureşti In urma şedinţei consiliului general al Municipiului în care o parte din consilieri au luat atitudini împotriva comercianţilor din Capitală, aceştia s’au întrunit ori la ora 11 dim. în sala «Sfatului economic al sindicatelor comerciale». Deschide şedinţa d. ANGHEL ISPASIU, care face o dare de seamă a desbaterilor cari au avut loc în consiliul general al Municipiului cu privire la scumpete şi la legea speculei. Aduce elogii d-lui Temistocle Alexandrescu, pentru apărarea documentată ce a luat comercianţilor, relevând şi pricinile reale ale scumpete, nu depind de comercianţi, ci de enormitatea impozitelor, de scumpetea şi lipsa capitalului, de regimul de restricţiuni cari gâtuie orice manifestare în directiva consolidărei. D. M. CRACIUNESCU, laudă energia desfăşurată de d. Temistocle Alexandrescu în consiliul municipiului. Propune o ofensivă a comercianţilor împotriva abuzurilor administrative şi împotriva politicei vamale prin care statul în folosul unui funcţionarism parazitar exploatează o ţară întreagă, aruncând apoi vina scumpetei asupra negustorilor, cari sunt ei primele victime. D. C. PUŢUREANU, propune publicarea în broşură a cuvântărei rostită de d. Temistocle Alexandrescu, în consiliul Municipiului, pentru ca întreg comerţul să ia cunoştinţă atât de pericolul ce o ameninţă, cât şi de chipul în care trebuie reacţionat pentru apărarea intereselor economice ale ţarei însăşi. Mai vorbesc d-nii: C. Georgescu- Coşna, C. Ionescu-Siraru, C. Ghiorghiu-Broşteni, şi alţii, după care d. Gh. Blându dă citire unei moţiuni de mulţumire adresată d-lui Tom. Alexandrescu, pentru acţiunea sa în favoarea comerţului. ......—mi.....iii———— CUVÂNTUL Spionii intră în ţară ca mateloţi pe vase sub pavilion străin In timp ce toate ţările se înarmează, având o armată întreagă de spioni ce mişună activ prin toate părţile, noi stăm în dolce-farmente legănaţi de vise rase. In special acţiunea de spionaj a Rusiei Sovietice, se desfăşoară pe o scară întinsă. Astfel, s’a semnalat intrarea în ţară, a câtorva echipe de spioni bolşevici, cu instrucţiuni precise din partea guvernului sovietic. In baza informaţiunilor culese, putem afirma că, curierii bolşevici pentru a scăpa de sub observaţia vigilentă a autorităţilor noastre, pătrund în ţară prin porturile importante (Brăila, Galaţi, Constanţa), sub masca de mateloţi pe vasele sub pavilion suedez, german şi grec. Pentru a paraliza încercările de intrare în ţară, a periculoşilor spioni sovietici, e de dorit ca autorităţile de rezort să supravegheze mai riguros vasele streine. Astfel, 60 spune, că pe vasul suedez «Hartley» sosit în portul Galaţi, s’ar fi aflat faimosul curier Constănţeanu — dezertor din armata română — care-i agent principal la biuroul de Informaţiuni al comandamentului militar sovietic. Acest primejdios spion avea misiunea expresă, de a se pune în legătură cu toate organizaţiunile comuniste din ţară. ----Doif Măcin. 2. — Unul din dezideratele cele mai de seamă al locuitorilor din Măcin şi plasă este fără îndoială acela al alipirei plăşei Macin la judeţul Brăila, fapt care ar atenua în mod simţitor greutăţile ce azi le întâmpină aceşti locuitori prin deplasarea lor la Tulcea — capitala judeţului , pentru aranjarea diferitelor afaceri de ordin judiciar, comercial, etc. Tulcea e aşezată la 76 km. de Măcin şi un drum până acolo necesită timp îndelungat şi bani, mai cu seamă că aceste două localităţi nu sunt legate între ele prin cale ferată. Cine are nevoe să se deplaseze până la Tulcea, trebue să-şi piardă cel puţin două zile, mergând cu vaporul prin Brăila, iar în timpul îngheţului Dunării cu căruţa. Dacă plasa Măcin ar fi anexată judeţului Brăila, orice afacere ar putea fi tranşată într-o zi , plecând dimineaţa la ora 7, şi întorcându-se seara la aceeaşi oră. Nutrim credinţa că, dacă parlamentarii brăileni ar susţine această chestiune ea s-ar putea rezolva ■00--- favorabil. De mai mulţi ani activitatea culturală a oraşului nostru, lasă foarte mult de dorit. Acum câţiva ani o mână de şcolari au fondat cercul cultural sportiv «Audax», care, însă , nu mai funcţionează azi. Câteva personalităţi, bine cunoscute în oraş luaseră iniţiativa formărei unui cerc cultural, care să dea mai multe serbări cu scopul de a strânge fonduri pentru construirea unei scene în sala festivă a şcoalei, şi înfiinţarea unei bilioteci. Iniţiativa a reuşit în parte. Scena s’a construit, datorită muncei unor elevi măcineni, secondaţi de conducătorii lor, d-nii: farmacist Jean Negricu şi Nic. Sandueni. Cum însă această formaţie culturală şi-a sistat — încă acum câteva luni, — activitatea, bibiloteca de care vorbiam mai sus nu a putut lua fiinţă. Ar fi de dorit că, pentru desvoltarea pe o scară cât mai întinsă a operei culturale, să i se ralieze la luptă şi corpul didactic local. Cu ocaziunea aniversăreei decenale a realipirei Basarabiei, s’au făcut următoarele graţieri şi reducri de pedepse al condamnaţilor de origină basarabeană: GRAŢIERI Gobulnici Grigori şi Bondaner Efim din închisoarea Chişinău; Tudorache Bordeanu din închisoarea Doftana; Camiuschi Leib şi Motel Podao din închisoara Galaţi; Uceretnic Simion din închisoareea laşi; Foşea Maria, Botnaric Iuliana, Grigorasenco Aculina, Tamara Codreanu şi Paraschiva Paleacova din închisoarea Mislea; Revenco loan din închisoarea Bălţi; Feodorov A. Teodor din închisoarea Ismail. REDUCERI DE PEDEPSE Se reduc pedepsele următorilor: Holosteuco Clemente din închisoarea Bucovăţ, 9 luni. Constantin E. Petrov din închisoarea Bucovăţ un an. Nina Apostol din închisoarea Mislea, se reeduce 4 luni. Terţilov Zaharia din închisoarea Cahul, se reduse 4 luni. Chermeci Chirilă din închisoarea Tighina , se reduce 7 luni. Fendic Nicu din închisoarea Chişinău, se reduce 4 luni. Clemencu Ivan din închisoarea Chişinău ne reduce 4 luni. Chiţu Vasile din închisoarea Chişinău, se reduce 4 luni. Sandu Mitrofan din închisoarea Chişinău, se reduce 4 luni. Oprea Alexei din închisoarea Chişinău, se reduce 6 luni. Criţanov Simion din închisoarea Chişinău, se reduce 3 luni. Babiuc Grigore din închisoarea, Chişinău, se reduce un an şi 6 luni Cucenic Procopie din închisoarea Chişinău, se reduce 5 luni. Luncă Justin zis Lungu din închisoarea Chişinău, se reduce 2 luni. Suhodolschi Teodor din închisoarea Chişinău, se reduce unsprezece luni. Traista Vasile din închisoarea Chişinău, se reduce 4 luni. Volosciuc Ioan din închisoareea Chişinău, se reduce 5 luni Marie Grigore din închisoarea Chişinău, se reduce una lună. Stantier Alexei din închisoarea Chişinău, se reduce una lună. Velizar Afanase din închisoareea Chişinău, se reduce una lună. Ozarevschi Alexei din închisoarea Chişinău, se reduce 2 luni. Bărbos Alexandru din închisoarea Chişinău, se reduce 2 luni. Carol Ilie din închisoarea Chişinău, se reduce 4 luni. Huţuleac Vasile din închisoarea Chişinău, se reduce 3 luni. Halevard Friederich din închisoarea Chişinău, se reduce 10 luni. Dumitraşcu Nicolae, din închisoarea Chişinău, se reduce 10 luni. Cucer Alexandru din închisoarea Chişinău, se reduce 6 luni. Elisovschi Ioachim din închisoarea Chişinău, se reduce 4 luni. Sava Simion zis Andronic din închisoarea Chişinău, se reduce 4 luni. Cacica Mihail zis Mihail Ungureanu din închisoarea Chişinău, se reduce două luni. Spolennichi Ghidală, din închisoarea Chişinău se reduce 4 luni. Vasilenco Ivan zis Vasileencu din închisoarea Chişinău, se reduse 6 luni. Guzumn Petre din închisoarea Chişinău, se reduce 10 luni. Motică Ioan din închisoarea Chişinău, se reduce una lună. Aculov Mihail din închisoarea Chişinău, se reduce 6 luni. Bălan Vladimir din închisoarea Chişinău, se reduce 8 luni. Ivancenco Iacob din închisoarea Chişinău, se reduce un an. Serioschia Alexandru, din închisoarea Chişinău, se reduce un an. Traţcovschi Nicolae din închisoarea Doftana, se reduce un an. Libschind Haim zis Zunai din închisoarea Doftana, se reduce 5 luni Marandici Nicolae din închisoarea Doftana, se reduce un an. Burlacu Constantin zis Contică Butnaru din închisoarea Focșani, se reduce 6 luni. Bollalovschi Vasile din închisoarea Foscani, se reduce 2 luni. Stângă Dionisie din închisoarea Galaţi, s se reduce un an. Emil Moşea Odeschi din închisoarea Galaţi, se reduce 8 luni. Ivan Rubanschi din închisoarea Galaţi, se reduce 6 luni. Haendi Silim L. Gherş din închisoarea Galaţi, se reduce 4 luni. Constantin Oţel din închisoarea Galaţi, se reduce 4 luni jumătate. Butnariuc Meftodie din închisoarea Iaşi, se reduce un au. Rotaru Petre din închisoarea Iaşi, se reduce 3 luni. Gavril Felişcan din închisoarea Iaşi, se reduce 9 luni. Iacob P. Hadzi din închisoarea Mărgineni, se reduce un au şi 6 luni. Gârneţ G. Mihai din închisoarea Mărgineni, se reduce un an și 6 luni. Fiastru Andrei din închisoarea Mărgineni, se reduce 6 luni. Seuliscaia Lisaveta din închisoarea Mislea, se reduce 6 luni. Achilina Paleacova, din închisoarea Miidea, se rduce 9 luni. Terente Dideneo, din închisoarea Ocnele Mari, se reduce 4 luni. Vasile Untu din închisoarea Ocnele, Mari se reduce 2 ani. Saitara Ivan din închisoarea Tighina, se reduce 2 luni. V »7:00 — mai binecuvântată instituţie culturală, «Fundaţia Principele Carol», a uitat să trimeată cărţi. Şi, cărţile trebuiesc trimise repede, fie pregăteşte o anatologie a prozei contemporane, se pregăteşte un număr închinat de o mare revistă nuvelei româneşti. Fiecare autor bun, care îşi trimete volumele, poate fi sigur, în foarte puţin timp, de cel puţin două traduceri, însoţite cu notiţe critice de prezentare. Volumele se trimit pe adresa: B. Universitâ di Roma corso di Lingua e Lettern Aura Euinena, Via della Sapienza Bloc-Notes liliim inimi mm iiiiiiirnii —■ i Propagandă și traduceri Dacă aş fi tipărit articolul acesta în ajutor real si imediat. Ajutor ce in tr’o revistă a scriitorilor l’ar fi întitulat poate veni decât dela scriitori. Insăș cea astfel «Trimite-ţi-vă cărţile in Italia, pentru traduceri h... Intr’adevăr literatura şi cultura noastră şi a câştigat aici câţiva entuziaşti şi studioşi, tineri, hotărâţi să pună capăt propagandei de vorbe şi s’o înlocuiască cu temeinică şi rodnică cunoaştere a valorilor romăneşti. E flatant şi deadreptul de mirare cât se tipăreşte în ziarele italieneşti asupra artei şi literaturii noastre. Articolele critic-istorice au început a fi întovărăşite de traduceri ; au apărut Asachi, Brătescu-Voineşti, Ionel Teodoreanu... Numai atât. Traduceri mai lungi sunt sub tipar sau în lucru. Şi aici, o observaţie tristă. La Roma nu sunt cârţi româneşti pentru traduceri. Un mănunchiu de studenţi italieni — cari lucrează la Liviu Rebreanu, Damian Stănoiu, Gib I. Mihăiescu, Sadoveanu — sunt lipsiţi de cărţi cu schiţe şi nuvele scurte, potrivite pentru ziare. In ziarele italieneşti, pe pagina IlI-a, se tipăresc bucăţi litergice, căutate şi citite. Aici apar foarte des, articole şi traduceri româneşti. Dar, de acum, studenţii nu mai au ce traduce. Au fost nevoiţi să tălmăcească schiţe din Iov şi Caton Teodorian, în lipsă de Agărboviceanu, Brăescu, Delavrancea, Bucuţa, etc. Cine să le cumpere ! Ei, sunt săraci şi tot ce fac pentru literatura noastră o fac desinteresat. Ataşatul de presă şi profesorul de limbă română nu pot da decât un ajutor personal şi redus. Ceilalţi, nu se interesează. Cererile la editurile româneşti au rămas fără nici un rezultat pozitiv. Ajutoare au dat anumite persoane de inimă, cari au comandat cărţi din Romănia, şi le-au dăruit tinerilor. Dar nu e deajuns. Sunt zece studenţi cari traduc cel puţin câte o nuvelă lunar. Unii muncesc la romane, pentru cari au găsit chiar editor. E o activitate şi o iniţiativă care înmărmureşte şi emoţionează... Destule fraze. Se aşteaptă, aici, un Mircea Eliade Cavaleria Rusticană la Opera din Cluj Tenorul Traian Nicolau ne-a dat un Turidu ireproşabil sub toate raporturile. O voce clară, un timbru simpatic, o uşurinţă în trecerea registrului acut, dispunând totodată de un temperament dramatic excepţional. S’a constatat şcoala italiană la tânărul tenor în care se pun frumoase speranţe. In rolul şefia tânărul bariton H. Demetrescu de asemenea a avut tot succesul cuvenit. Primadona S. Tiron ne-a dat o fantuză adorabilă din toate punctele de vedere. D-na Istrati în rolul «Lolei» a fost simpatică şi promite mult în viitor. , Maistrul dirijor Bobescu o persoană bine cunoscută în lumea muzicală, ca întotdeauna, a fost la înălţime. ştiri despre noi In italin odjepo Judecând după ce s’au tipărit în primăvară aceasta, Italia e ţara care ne cunoaşte mai mult şi mai bine. Am spiciuit din ziarele şi revistele ultimei luni traducerile şi articolele asupra artei Româneşti. Încă din Ianuarie a apărut in La Lucerna traducerea «Uliţei Copilăriei» de Ionel Teodoreanu, datorită d-lui Miloia, traducătorul nuvelelor lui Cezar Petrescu. In revista ilustrată Gran Monde, pe luna Martie, articolul de fond: Romenia, figlia di Roma, de Enzo Loretti. Un articol cald şi informat, care depăşeşte obicinuitele compoziţii ocazionale. Transcriu sfârşitul tineresc şi avântat: «...noialtri Italiani dobiamo sontirei verament fratelli di questa nobile Nazione Romena, pere in le apparito essa che prima con noi dimostra ai mondo essere inalterabile ed indistruttibile la potenza etnica dolla superba stirpe creata da Roma». Acelaş tânăr, cunoscător al limbii şi literaturii româneşti, a închinat un articol lui M. Eminescu, în Gazzeta di Venezia (a Martie) cu prilejul volumului lui R. Ortiz. Deasemenea a tradus şi publicat Metamorfoze de E. Al. Brătescu-Voineşti în Impero (11 Aprilie). D. Enzo Loretti a sfârşit şi traducerea lui Niculăiţă Minciună, care se va publica într’un număr special pe care o mare revistă îl va consacra nuvelei româneşti, sub îngrijirea d-lui prof. Claudiu Isopescu. In curând va începe tălmăcirea Pădurii Spânzuraţilor. Un alt tânăr cunoscător al limbii şi literaturii noastre, Alfredo Grillo, a scris La poesia e la vila di Mihail Eminescu (II Lavoro d' Italia, 13 Aprilie), un excelent studiu care a fost reprodus şi de o gazetă literară. Rar mi-a fost dat să citesc pagini mai înţelegătoare, mai limpezi, mai concentrate şi mai calde. «La tragedia di Eminescu, ehe qui e la atinge di pessimismo relativamente l’osco, è tutta in questa catarsi umana, in questo bisogno maceranto di liberazione spirituale da una reala sorda o avversa che lo stringera da tutte la parti. Ai limiti dell’idea si trova il simbolo, ai limiti dell’umano la follia». Profesorul Claudiu Isopescu îşi continuă, de asemenea, publicaţiile de popularizare a artei bisericeşti şi literaturii române. In Fopolo di Roma (30 Martie) a apărut traducerea unei schiţe uzate de G. Asachi: Un portiere. In 11 Lava< ro d’Italia (3 Aprilie): In II Mezzogiorno (1 Aprilie): Poesia popolare romena. In II Mezzogiorno (15 Aprilie): La Chiesa di Mirautzi a Suceava, in Romania. In II Popolo di Roma (7 Aprilie): II Monastero di Tismana in Romania. Amintim că traducerile în reviste, şi articolele la Impero se publică prin îngrijirea ataşatului nostru de presă, d. Th. Solacolu. In acest din urmă ziar s’a tipărit (7 Martie) portretul lui Caragiale: Un Moliere rumeno, datorite d-lui M. Beiller. Ultima carte a profesorului Iorga: Storia dei Romeni e della loro civiltà (Milano, Haepli, 1828) a fost pe larg recenzată de alt elev al cursului de limba română, Lilio Cialdeia, Iii Lavroro d'Italia, 20 Aprilie). D. Cialdeia publică, deasemenea un alt articol — inspirat de aceiaș lucrare — asupra relaţiilor italo-române. Deasemenea lucrează la traducerea lui Damian Stănoiu. BL E. Teatrsal iMafimral OreSîreea spectacolelor Luni 30 Aprilie, Omul cu mârțoaga. Mărfi 1 Mai, Dochia. Miercuri 2 Mai, Doamna cu camelii. Joi 3 Mai, matineu Păpuşile , scara Dochia. Vineri 4 Mai, premieră Bava Afbcanul. Sâmbătă 5 Mai. matineu Anuța; seara Doamna cu camelii. Duminecă 6 Mai. matineu Dochia ; seara Bava Africanul. Numeroşi locuitori de pe malurile bălţilor şi Dunării, din comunele Frecăţei, Băeni, Mâraşu, Zaguna, Pecineaga, Turcoaia, Ghepet, Stanca, Stăncuţa, Mihai-Bravu, Gura Gârluţei, Berteşti, Giurgeni, Polizeşti, Gropeni, Tichileşti, Chiscani, etc. ni se plâng împotriva strigătoarei nedreptăţi ce li n’au făcut, cu ridicarea preţurilor la arenzi. Acteste cc-'Koo 0 plângere a locuitorilor de pe malurile bălţilor Dunării pescăriilor trecând cu uşurinţă peste dispoziţiunile celor mari, de oarecee d. ministru Argetoianu, a asigurat pe d. Gheorghe Popa crescător de vite şi delegatul locuitorilor , în audienţa ce a avut-o la d-sa că va contramanda dispoziţia oporirei preţurilor la arenzi, menţinându-le aşa cum au fost şi’n trecut. Locuitorii deznădăjduiţi, speră arenzi au fost urcate, că se va pune capăt speculei scanfără vreo motivare bine-venită, daloase pe care o exercită adminis dela 201 lei, la 1600 lei hectarul tetraţia pescăriilor, ren inundabil, cuprins numai din rogoz şi păpuriş, deci, cel mai prost nutreţ. Preţul pentru păşunat a fost urcat şi el, dela 30 lei, la 160 Iei, de cap de vită. La ridicarea exagerată a acestor preţuri, nu s’a avut în vedere, nici interesul general al economiei naţionale, nici faptul că aceste terenuri sunt veşnic expuse inundaţiilor. Ceea ce este mai grav, e că locuitorii sunt siliţi a plăti arenzile înainte pe întregul an. Toţi sătenii din regiunile bălţilor, sunt oameni nevoiaşi, n’au case şi nici unelte agricole ca acei de la câmp. Prin ridicarea acestor arenzi, pe lângă că se distrug micile gospodării, dar producătorii forţaţi fiind să-şi scoată sporurile de arenzi, vor ridica şi ei preţurile la alimente : cărnuri, brânzeturi, lapte, leguminoase, etc. Locuitorii de prin aceste părţi, sunt uimiţi când văd pe agenţii Că şi fermiere ateneiri Luni 30 Aprilie, ora 5 d. a. se va ţină la Teatrul Mic (Piaţa Palatului Regal) a XIX-a conferinţă din ciclul organizat de Ateneul «N. IORGA». D-l Mihail Vulpescu, de la opera din Monte Carlo va vorbi despre : Cântecul popular străin în comparaţie cu cel românesc. Vor mai da preţiosul concurs : d-ra Sorana Topa, societara Teatrului Naţional, versuri. Quartetul de coarde de sub conducerea d-lor Alexandru Theodorescu, H. Hoarath, Th. Popovici şi I. Thater. La pian d-l Kulibiu. Studenţii au intrarea liberă. Biletele la Jean Feder. achiziționarea de mobile @ o chestiune de încredere Dacă doriţi să cumpăraţi mobile bune, să nu vă pară rău pentru o călătorie la TAR® BJ-MIUREŞ» să priviţi magazinele de mobilă ale firmei SZEKELY&RETI FABRICA ARDELEANA DE MOBILE S. A. Reprezentanta fabricilor de PIANE si PIANINE Bösendorfer, Stingi, Wirth şi Hoffmann Persoanele de încredere condiţiuni favorabile de plată imitat tot în Calea Rahovei 105