Cuventul, iunie 1929 (Anul 5, nr. 1475-1504)

1929-06-22 / nr. 1496

Citiţi în OGLINDA LUNII mare revistă ilustrată de actualitate VEZUVIUL IN ERUPŢIE Hidroavioanele italiene în Româ­nia. — Instantanee de la Derby-ul englez. — Un turnir medieval în zilele noastre. — Noui isprăvi şi recorduri aviatice. — Corabia lui Noe modernă. — A treia căsă­torie a Constancei Talmadge. — Jos masina de scris I etc. etc. in supliment celebra scrierei AVENTURILE LUI GORDON PSM. de Edgar POE. 20 pagini 8 Lei. La cerere se trimite numere de probă gratuit. Cererile se vor adresa Editura „EMINESCU” BUCUREȘTI I, Strada Parlamentului, 2. „Tranzit Universal“ N. STOLERII! Bucureşti, I - Str. Mamulari, 18 EXPEDIŢIUNI ŞI VĂMUIRI Cel mai prompt serviciu de vămuire Citiţi în Gazeta de Duminică mare magazin cultural ilustrat O Surpriză! Cititorii „Gazetei de Duminică“ vor găsi în numărul cu data de 23 Iunie 1929 o pagină pentru copii, este pove­stea ilustrată în culori, a doi băeţi ZIG şi PUC cari întâmpină cele mai originale şi amuzante aventuri, împreună cu pinguinul lor ALFRED 16 pagini mari 7 LEI Bo­ilitatea milelor tmli Nu regretaţi o călătorie la TÂRG­U-MUREŞ şi vă veţi convinge, că puteţi cumpăra favorabil, effin, bine și cu plată în rate SZeKcil­8R­| FABRICA DE MOBILE Mareasortimentcepiapenpianloe La cerere trimitem și reprezen­tantul nostru cu desene. ­rima unui preot Craiova, Iunie— Luându-se la ceartă cu învăţătorul Dorel Con­­stantinescu din comuna Tencă­­nău — preotul­­. Stăescu din a­­ceiaşi comună, a tras asupra ce­lui dintâiu un foc de revolver, ră­nindu-l la picior. Faptul se cercetează de postul de jandarmi. numite cadre sunt făcute pe hâr­tie de desen, cu acuarele- Tot ce era de văzut erau statuetele în aramă și bronz, reprezentând pe Buddha, pe Lakshmi, pe Shiva- Mănăstirea, ca toate mânăstirele tibetane, nu păstrează un budism pur, asemenea celui din Ceylon sau Japonia- E mai de grabă lamaismul, amestec înspăimântător de budism maha­­yanic, animism, demonism tibetan şi influenţe mongolice. Mănăstirea, nu mai veche de opt­zeci de ani, era păzită de un călu­găr tânăr, în roba albă şi lungă ce-i dedea aspect de misionar cato­lic. Destul de incult, tânărul nu ştia să explice rostul tuturor zei­lor într’un sanctuar budist, şi nu înţelegea păli, limba textelor ca­nonice. Am părăsit mănăstirea plictisit şi decepţionat. Am luat drumul prin satul de munte, ce ducea la Darjeeling. Satul se numea încă Libong. Casele erau europene şi Indiene, străzile erau canalizate iar cişmele moderne funcţionau prompt şi fecund. Cu toate acestea, Lebongul din munte are un violent caracter asiatic, himalayan- Stră­zile sunt accidentate, cu trepte de piatră albă- Felinarele caselor erau tainice. Femeile cu şaluri, venite să care apa, în pofida cişmelei me­canice, păreau grupuri arabe din tablourile veacului trecut. Şi dru­mul meu, deşi numai la câteva mile de Diarjeeling, avea toată pri­mejdia şi toată ispita unui drum de frontieră asiatică, încă din curtea mănăstirii auzi­sem strigătele şi detunăturile- ura­­lele şi jazzul unei cete nevăzute, oficiind undeva în sat, şi trădând ceremonia unei înmormântări ti­betane. Ceata se afla în jurul unui altar budist, luminată de câteva facle şi lumânări. Oficianţii apar­ţineau sectei roşii lamaice. De pe terasa unei case, am privit cere­monia, din amurg şi până la căde­rea nopţii. Trei bărbaţi în robe purpurii, cu pălării conice, ascuţite, roşii, citeau precipitat, cu an ritm stra­niu, dintr’un manuscris tibetan. E­­rau litaniile pentru sufletul mor­tului­ Erau fraze pe cari goana lecturii cântate le transformau în sunete simple, guturale, grupuri consonantice întretăiate de acom­paniamente vocalice. La răstim­puri, lectura se condensa în strigă­te. Aceasta era, probabil, un sem­nal. Oamenii de alături, cu fluere, trompete, tobe și tălăngi — acti­vau. Preotul — în robă cu umbre au­­rii, cu ceiași pălărie înaltă, aseme­nea unui con dându-i aspect de mag — începea să râdă şi să chiue. Un ajutor, cu braţele goale, hoho­tea şi dansa, grotesc, avântând o sabie. In acelaşi timp, un altul des­cărca o puşcă veche, asemenea ce­lor din Afghanistan. Râsetele erau false, strigate — şi vacarmul pă­rea demonic- Preotul avea o faţă brăzdată şi largă, cu un zâmbet, drăcesc, cu ochii sticlind de o bu­curie răutăcioasă-După aceasta, cei trei continuau să citească în cor, iar ceilalţi se li­nişteau. In timpul sarabandei, omul cu sabia lovea un arbust înfăşurat în paie şi în ierburi. Probabil că a­­cesta simbolizează trupul mortului, care se nimiceşte ca să dea liber­tatea sufletului în paradisul lui avalokitesvara. Când ritul sa repe­tat de mai multe ori, preotul a a­­prins câteva lumânări şi, cu pri­lejul unei noui sarabande, a dat foc arbustului. Jazzul, pocniturile, râsetele, chiotele, ţipetele, dansul, gesturile — luară acum proporţii sălbatece. La lumina flăcărilor, ceata de oficianţi în vestminte sân­gerii păreau duhurile unui coşmar de primitiv. Feţele aveau reflexe dilatate, demonice. Un entuziasm barbar şi grotesc însufleţea ceaţa sărbătorind petrecerea din viaţă a fericitului tibetan- Curând, râsul fals de la început ajunse râs sincer- Râdeau şi hohoteau cu toţii, învâr­­tindu-se fără simetrie în lumina focului, bucurându-se de minunea mortului şi de plata ce o vor lua pentru ceremonie. Am privit cu pasionată atenţie faţa preotului. Niciodată nu am văzut realizată mai perfect expre­sia râsului sardonic. Omul acesta părea un nebun inteligent. Câte­odată, zâmbetul crispat pe faţa lar­gă mărturisea o ironie profundă, inhumană. Altăuri de funerariile din Le­­bong, ceremonia brahmană la care am asistat la Calcutta, cu ofertele vegetale şi cu untul dăruit focu­lui a­pare de o cerească linişte şi de o naivă complicaţie. Lebong 18 Mai. Mircea Eliade Un escroc arestat CONSTANTA, 30. — Căpitănia portului a arestat pe individul Ni­­colae Buzilă care a escrocat sute de ţărani în Dobrogea cu sume fa­buloase de bani­ Acesta se dădea drept agent de vapoare oferindu-le ţăranilor paşapoarte. Transporturile inter­­naţionale de cotele mesagerii Mâine dimineaţa d. ing. I. Micles­­cu, directorul serviciului comercial al căilor ferate, pleacă la Paris, pentru a participa, în calitate de delegat al administraţiei c.fr., la conferinţa fero­viară internaţională, care va stabili un nou regim pentru transporturile inter­naţionale de colete mesagerii. ---------ooxxxoo--------­ Modificări în tariful de mărfuri C. F. R. Consiliul de administrație al căi­lor ferate a aprobat ca predătorii de transporturi de păsări, în vagoa­ne complecte, să aibe facultatea de a transporta gratuit, în acelaşi va­gon cu păsările, o cantitate de gră­unţe până la maximum 100 kilogra­me de vagon, necesară pentru hrana păsărilor. Pentru greutăţile ce vor depăşi această cantitate, se vor percepe taxele tarifare. Această nouă dis­­poziţiune va intra în vigoare cu în­cepere de la 1 iulie a. c. Malm silii la sate Măsurile prefectului judeţului Ilfov împotriva răspândirii sifilisului la sate s’au preconizat mai multe mijloace. Unul din ele ar fi trimi­terea a cât mai multor echipe de medici prin sate. Sistemul acesta, al echipelor ambulante, s’a dove­dit, însă, a fi prea costisitor și prea greoi, iar rezultatele n’au fost nici ele prea satisfăcătoare. Actualul prefect de Ilfov, d. Const. Decules­­cu, medic fiind, a supus comisiei sa­nitare a județului o altă metodă de combatere a teribilului flagel. D-sa a socotit că mai eficace ar putea fi rezultatul ce s’ar dobândi, dacă s’ar impune medicilor judeţeni şi de spi­tale, ca două zile pe săptămână să stea sediile lor la dispoziţia popu­laţiei, pentru a face tratamentul anti-sifilitic tuturor acelora cari voesc să fie inoculaţi cu neo-sal­­varsan. Bineînţeles, întregul trata­ment fiind absolut gratuit, atât în ce priveşte asistenţa medicală a pacienţilor, cât şi a costului medi­camentului. Prefectul Ilfovului a socotit, însă că, atât nu va fi de ajuns pentru ajungerea scopului urmărit Pen­tru a fi învinsă recalcitranţa ţăra­nului şi stimulată energia medicilor a adăugat măsurilor de mai sus amă­nuntul, că medicilor care vor pre­zenta cele mai multe cazuri de tra­tament anti-sifilitic, li se vor a­­corda prime în bani. Deocamdată măsura va fi apli­cată la dispensarul judeţean de la Fundeni-Frunzăneşti, un centru important de sifilitici. antialcoolic Ziua I •f • ■ •• ... • Ieri dimineaţa s’a deschis în amfi­teatrul Fundaţiei Carol, al 13-lea con­gres alcoolic internaţional al societă­ţilor antialcoolice feroviere. CUVÂNTĂRILE DE DESCHI­DERE A prezidat d. dr. OBREJA, preşe­dintele societăţii „Sănătatea socială’’, care a salutat pe congresiştii veniţi din toate părţile Europei. D. CHARLES WEBER, preşedintele Federaţiei Internaţionale a societăţilor antialcoolice feroviere, a salutat pe mem­brii organizaţiilor din România în nu­mele Federaţiei. D. DEM. DOBRESCU, primarul Ca­pitalei, a salutat pe congresişti în nu­mele populaţiei Bucureştilor. S. S. Arhiereul SIMEDREA, a adus cuvântul de bun venit congresiştilor din partea S. S. Patriarhul şi regentul Mi­ron, subt a cărui înaltă patronare a fost pus congresul. D. CEZAR MEREUŢA a salutat pe congresişti în numele direcţiei generale a c.f.r. D. JEAN BART, a vorbit în numele ministrului sănătăţii publice. D. dr. BUIAA a adus salutul socie­tăţilor de temperanţă din Cluj şi în­treg Ardealul.­­ • Au luat cuvântul după aceasta dele­gaţii străini, veniţi la congres înce­pând cu d. RiWMTiM­, delegatul socie­tăţilor german­e feroviere, care a arătat ce Inamic pribmiejdios au muncitorii şi funcţionarii căilor ferate în alcool; d. dr. BEKESCH,- au vorbit în numele so­cietăţilor antiaidoilice feroviere austria­­ce; d. dr. BACEORSCHI în numele celor bulgare ;i .10 D. BEAUCHAMPS, în numele celor franceze, mulţumind pentru recepţia căl­duroasă ce s’a făcut congresiştilor în ţara noastră; D. FILIPPINI, în numele celor din Italia; D. BRANDT, în numele celor din O­­landa; D. BOLESLAS KACZMARKIEWICS, în numele celor din Polonia; D. CH. WEBER, a mulţumit tuturor direcţiilor generale şi ministerelor de comunicaţii străine, pentru cuvintele lor binevoitoare faţă de propaganda antialcoolică. Sosind în sală dr. dr. MOLDOVA­­NU, secretarul general al ministerului sănătăţii, d. Weber îl proclamă pre­şedinte de onoare al congresului in aplauzele generale. D. dr. OBREJA, a dat citire unei telegrame din partea ministerului co­municaţiilor ceho-slovace. D. KUPKA, a vorbit în numele so­cietăţilor feroviere austriace; D. ISAEF, în numele celor bulgare; D. PARUP, în numele celor daneze; D. PAUL, în numele celor franceze; D. PODBIESKI, în numele celor po­loneze; D. LINDSKOG, în numele celor sue­deze, etc..­­ CUVÂNTUL SOCIETĂŢILOR RO­­MANE DE ABSTINENŢA Au vorbit apoi reprezentanţii socie­tăţilor de abstinenţă de la c.f.r., din­­ Bucovina, d.. ILIE BARBULESCU, din Iaşi, d.. dr. CĂDERE, din Cluj, d. BUIA, din Bucureşti, d. dr. ANTON IONESCU.. . • Şedinţa de dimineaţă s-a terminat la orele 1, cu cuvinte de mulţumire din partea d-lui Ch. Weber, preşedinte. „ După amiazi, congresiştii au fost conduşi să vadă muzeul de artă na­ţională din Parcul Carol, apoi: şoseaua Kiseleff, vila dr. Minovici, Casa Femeii Stadionul, etc. Azi, ziua a 2-a a congresului, se va desfăşura la spitalul Central de boli nervoase, unde va conferenţia d. dr. Obreja, despre „Rolul alcoolului în ali­­­ enaţie”. . Candidaţii la aleger­­rea Camerei de Co­merţ din Bucureşti Eri s’a depus la tribunal lista organizaţiilor comerciale unite petru alegerea consiliului de ad­ministraţie al Camerei de Comerţ şi industrie din Bucureşti, în frunte cu d- Theodor V. Orghidan Lista are următoarea formaţi­une: Categoria l-a (comerţ mare) d-nii: Th. V. Orghidan, Romulus Angelescu, St- Ardeleanu, A. A­­xenfeld, Iancu Eskenazi, Temis­­tocle Alexandrescu, Aurel Bedi- Iţeanu, Bucur Bunescu, Em- Bran­­covici, I. Bediţeanu, Al. Colin, Tom­a Dobrescu, St. Georgescu,­­Tudor Nicolau, Nicu Th. Ioani­­ţiu, Oscar Kaufman, I- Leibovici, I. Lapedatu, N. S. Penescu, Gh- M- Stănoiu, Christache Staico­­vici, Achille Şaraga, Leopold Stern, Nicu Tabacovici, I. Tetzu. Pentru comerţul mic: d-nii N. N. Madgearu, Cicerone Boroşiu, M- Blumenfeld, Al. Argeşiu, C. Doicescu, I. Dumitrescu - Mili­tari, Nicu Ionescu, I. R. Ioani­­ţescu, Iosif D. Lazăr, I- Marine­­scu-Copăceni, Al. Georgescu, Gh- I. Nicolau, Aurel Dobrescu, El- Predoleanu, Gogu Roşianu, C. M­­Rădulescu, Iorgu Steriu, I. Ştefă­­nescu, Mihail Theodorescu, Th- Voiculescu. Micii industriaşi: cat- 11-a, d-nii Al. Samoil, G- Sorescu, S. Gheorghe, Bărlătescu Dumitru, Petrescu Nicu, Mihăilescu Mihail lonescu Cristea-Papaiani, Basa­rab Carol Pârvu I. Florea, Geor­gescu I. Enăchiţă, Dumitrescu Dumitru. Apoi d-nii: Dimitriu Al­, Bo­­bocescu Marin, Călinescu I. Mi­hail, Diaconescu Dumitru, Gano­­vici Teodor, Georgescu Ghiţă, Ionescu Nicolae, Marinescu Ni­­culae, Olteanu Ioachim, Turek Ernest. ———ooxxxoo—-— CURIERUL JUDICIAR . ........ "I ■ O CHESTIE INTERESANTA IN MATERIE PENALA Şedinţa II­ a înaltei Curţi de ca­saţie a stabilit următoarea juris­­prudenţă cu privire la interpreta­rea art. 103 din legea judecătoriilor de ocoale. Un individ a fost condamnat la judecătoria de ocol la o pedeapsă penală şi despăgubiri civile. împotriva cărţii de judecată, in­culpatul condamnat face apel şi, în lipsa părţii civile, obţine achi­tarea şi exonerarea de piaţa despă­gubirilor civile. Partea civilă a făcut opoziţie îm­potriva sentinţei de achitare. înaintea tribunalului, inculpatul, a ridicat incidentul de inadmisibi­­litate a opoziţiei părţei civile. To­tuşi, tribunalul condamnă pe incul­pat şi la pedeapsă penală şi la des­păgubiri civile. Recursul, făcut ori la s. II a In­­naltei Curţi de Casaţie, a fost res­pins, stabilindu-se că părței civile îi este deschisă calea opoziţiei îm­potriva sentinţei de achitare a u­­nui inculpat, dată în lipsa acestei părţi civile-O CONDAMNARE Secţia II-a a trib. Ilfov a con­damnat la 3 luni închisoare pe Hary Braunstein din Calea Gri­­viţei 254, reclamat de Idei Idelovici că i-a distrus o scrisoare prin care declară că nu mai are nici o pre­tenţie la despăgubirile ce nu le primise încă. CONFIRMARE DE MANDAT Tribunalul a confirmat ori man­­datul de arestare emis de d- jude­cător de instrucţie Răileanu, de la cap. 2, împotriva lui Dumitru Ma­­teescu, atentatorul din pădurea O­­topeni la viaţa artistei Thea Stă­­nescu. MORATORIU Comerciantul Paul Altersohn, proprietarul firmei „Viile româ­neşti” din Strada Traian 76, im­plicat şi în procesul otrăvirilor cu spirt metilic a cerut tribunalului Ilfov s. I comercială moratoriu a­­rătând că criza ce bântue şi neno­rocitul proces în care a fost impli­cat, îl pune în imposibilitate să fa­că faţă plăţilor. Arată că are un activ de 7.706.788 şi un pasiv de 6.369.982 lei­ ORDONANTA DEFINITIVA IN AFACEREA BANCEI DE CRE­DIT COMERCIAL D, judecător de instrucţie al ca­binetului 2, Ion Stănescu, termi­nând cercetările cu privire la fali­mentul băncii de credit comercial, cu care fuseseră implicaţi ca au­tori ai falimentului colonelul Gh. Roşu şi Const. Paraschivescu, cei doi conducători ai acestei bănci, a găsit că nu e vorba de un faliment fraudulos. Ci de o bancrută simplă care, fiind săvârşite înainte de 1 Decembrie 1928, cade în prevede­rile legei de amnistie. ABUZ DE ÎNCREDERE D- jude-consilier Gh. Niculescu Bolintin, de la cab. 1 instrucţie, a emis mandat de arestare împotri­va lui Gh. Gruia fost încasator la fabrica de cărămidă „Roşca” în­vinuit că şi-a însuşit suma de lei 100.000 din încasări. EXCROCHERIE D, judecător de instrucţie al ca­binetului 5, a dat ordonanţă defini­tivă prin care trimite în judecată pe Fabru Ecuhona pentru excro­­cherie-­A scontat la banca de credit bancar şapte poliţe fictive, ai că­ror emitenţi nu existau în realitate --------oooxxxooo——— ! Reduceri pe C. F. R. pentru şcolarii în vacanţă Odată cu începerea vacanţelor şcolare, direcţiunea generală a căi­lor ferate a admis călătoria cu 58 la sută reducere pe c­­f. r­ a studen­ţilor universitari şi ai şcolilor su­perioare sau speciale din ţară. Călătoria va fi efectuată ca şi în trecut, pe baza cărţei de student şi o adeverinţă din partea decana­tului respectiv, având dreptul la o singură călătorie, dus şi întors. De asemenea se va admite că­lătoria cu 50 la sută reducere şi pentru elevii şcolilor statului sau statizate, pe baza carnetelor de elev, prevăzute cu fotografii şi vizate pentru vacanţă de către direcţia şcoalei respective. S­PORT Foot-Ball „Aso­ciaţie" REG. 21 INF. — REG. 6 M- V. (5-3) Miercuri 19 oor­, orele 5,30 p. m­, pe terenul clubului «Belve­dere» s-a disputat un interesant match inter-militar între echipa regimentului 21 infanterie şi echi­pa regimentului 6 Mihai­­Vitea­zul. Ambele echipe au prezentat ju­cători de clasă, exelent antrenaţi şi disciplinaţi. Matchul se termină cu 5—3 pentru regimentul 2, infanterie. Din echipa învingătoare s-au remarcat ca jucători desăvârşiţi: Stanciu, Enăchescu, Dumitrescu, Hageman şi Petcu, iar ca buni ju­cători: Harstell, Voinescu, Ioniţă, Bănulescu şi Bădescu. Din echipa reg- 6 Mihai Viteazul, s-au remar­cat: Mircea, Gesky şi Maghi. D. Căluţ Dudescu, ofiţer cu educaţie fizică la reg. 6 Mihai Viteazul şi d- lopot­ Petrescu Di­­mitrie, instructorul de educaţie al reg. 21 infanterie, de comun a­­cord, au hotărât ca ambele echipe întrunite să prejoace echipa reg- 1 grăniceri- Probabil matchul va avea loc săptămâna viitoare, Marţi sau Miercuri, pe terenul «Belvdere». ------­zekasu). 4 portanţi. P. M. 18, 13, 14-Premiul Zagreb, 2200 m.: 1. Ideal (Csillag) al d-lui Schwartz. 2. Brâu (Iorga). 3. Vadito (Phillips). 4 par­­tanţi. P. M.: 28, 20, 34. Premiul Polonium, 1600 m.: 1. Al­batross II (Cockeram) al d-lui Ek­­serdjian. 2. Vântură Tară (Iorga). 3. Nobleman (Csillag). 12 partanţi. P. M.: 53, 19, 23, 15. Premiul Metropole, 1000 m.: 1. Mikado (Hofbauer) al d-lui Schles­­singer. 2. Coquin (Csillag). 3. Hen­riette II (Ilincă). 4 partanti. P. M.: 10, 10,50, 10,50. Premiul Rob, 2000 m.: L Am.br« Gris (Adams) a d-lui Diamantescu, 2. Parisse (Ed. Gill). 3. Murmui (Iorga). 11 pantanti. H ippism BANEASA, — REZULTATELE DE ERI Un public destul de numeros pen­tru o zi de lucru, a populat ambe­le incinte. Reuniunea era bucurat de un succes deplin. Premiul Zagreb, alergarea princi­pală a zilei, a dat loc unui emoţio­nant sfârşit de cursă. Vadito, ma­rele favorit al pariorilor, calul ca­re — după greşita părere a unor confraţi — ar fi ameninţat pe Ghiaur în Marele premiu S. N. I. C. s’a resemnat cu locul al treilea, în urma reprezentanţilor grajdului Schwartz Ideal şi Brâu. In special cursa efectuată de acesta din urmă este demnă de reţinut. Cele două probe ale doi­ anilor au revenit cu zdrobitoare uşurinţă re­prezentanţilor grajdului Schlesin­ger care a monopolizat complecta­­mente aceste curse. Rezultatul technic: Premiul Cuba, 1200 m.: 1. To­al,­mas (Iorga) al d-lui Schwartz- 2. Babette (Toth). 3. Corvin (Ed. Gill). 12 portanţi. P. M­: 39, 17, 34, 42. Premiul Dancis II, 1000 m.: 1. Gibson Boy (Csillag) al d-lui Schle­­sinder. 2. Papagene (Hofbauer). 3. Ou de paşte (Iorga), 4 portanţi. P. M.: 10,50, 11,50, 12. Premiul Garoafa, 2000 m.: 1. Ră­­duţa (Csillag) a d-lui Negropontes. 2. Morava (Iorga). 3. Leţcaie (Ta­ SPECTACOLE Teatre CĂRĂBUŞ: In plin. ELITE: Iadul amorului şi Eu mâ­na ţi-o sărut Madam. OTETELEŞANU: Rămâi la ne­­vastă-ta. MARCONI: Florăreasa din Piaţa Teatrului. TEATRUL NOU: Agonia Ierusa­limului şi revista Năzdrăvăniile di­vorţului cu Roland de Iassy. COLOS: Revista Lele cu scurtei ca verde şi filmul «Sport contra dra­goste. Cinematograf LUX: Vraja primei aventuri. ODEON: Aventurile unei fete din balet, dramă în 7 acte și o co­medie în două acte. CAPITOL: Dominoul negru. BULEVARD PALACE: Martirii dragostei. SCALA: Ţareviciul-TRIANON: St. Francisco. SELECT: Ironia destinului. MARNA: Diana. VOLTA BUZEŞTI: O noapte la Londra şi prizonierul sălbatic şi artişti. ...... oooxxxooo— — Ştiri Artistice A doua prmieră de la Teatrul da vară Marconi de sub direcţia d-lui Constantin Mărculescu va fi Sâm­bătă 22 Iunie crt. când se va repre­zenta pentru prima oară comedia bufă în 3 acte «Păţania lui Dion Vagnistru» cu marele comedian Ion Morţun, în rolul lui Cărăbuş Ţiganul, alături de Mielu Constan­­tinescu, Radu Popea, Mita Stoenes­­cu şi Titu Agemolu. Astăzi Joi şi mâine Vineri ulti­mele reprezentanţii cu »Florăreasa din piaţa teatrului» comedie de ac­tualitate în 3 acte. --------ooxxxoo------- --------oooxxxooo-------­

Next