Cuventul, august 1930 (Anul 6, nr. 1895-1925)

1930-08-01 / nr. 1895

plecării, şi care ar fi trebuit să fie un studiu despre Delacroix. Gă­sesc scheletul unor consideraţii de estetică, proecte, observaţii, criti­ce, citaţii, trimiteri... Aşi voi ca toate acestea să nu mi se pară atât de vechi şi inactuale, pe cât mi se par; aşi voi să mă intereseze încă, să mă preocupe, să-mi dea curajul de a le gândi, de a le lucra. îmi spun că faptul de a intra într’o pă­dure şi de a merge două ceasuri pe drumurile unui izvor de munte, nu e un motiv suficient ca să mă abată dela obiceiuri şi bucurii vechi încerc să mă conving, că e ruşinos să mă las cucerit de salu­tul întâiului brad, ca un adolescent de sărutul întâii femei. Şi până la urmă, renunţ la mustrările con­ştiinţei mele de om căruia lumea îi spune «intelectual», şi mă las în­­voia acestor sentimente de vacan­ţă. Vacanţă mare. Voiu regăsi la toamnă oraşul a­­dânc şi mare şi divers, expoziţiile în Rue la Boetie, dimineţile de Du­minică la Louvre, ceasurile de bi­bliotecă, serile ameţitoare din Rue de Lappe, concertele, discuţiile lungi pe malurile Sernei, cărţile cari trebuesc cetite, cărţile cari trebuesc scrise... Le voiu regăsi pe toate acolo unde le-am lăsat, sau puţin mai în umbră, acolo unde vremea aşează lucrurile de cari te desparţi, dar pe cari nu le pierzi. Să rămân acum aici pe această terasă, dincolo de care a trecut soa­rele şi să cuprind cu ochii seara care începe. E o transparenţă vas­tă şi fixă, peste care trec văluri din ce în ce mai umbrite, fără să-i şteargă nici claritatea nici adânci­mea. O englezoaică tânără îşi în­tinde chaise-longue-ul la câţiva paşi. Părul ei roşu încearcă parcă să ardă în umbră, dar renunţă, de­vine blond, neted. Un student ir­landez, care mi-a fost azi vecin de masă la dejun, se apropie de mine, în vârful picioarelor, misterios, pândind ceva. A văzut în iarbă ar­zând un punct de foc, un licurici, îmi spune că n’a văzut niciodată a­­semenea minune. S’a născut la Glasgow şi trăeşte la Edimburg. N’a ieşit niciodată seara la câmp. N’a văzut copaci decât prin feres­trele trenurilor, iar dobitoace nu­mai la măcelar. Mă întreabă cum i se spune acestei gâze luminoase pe româneşte. Ii răspund şi el gă­seşte vorba «nostimă». Eu îi spun că e frumoasă. Licurici. Pe engle­zeşte se spune glow-worm. A cău­tat Irlandezul meu în dicţionar. Mihail Sebastian --------------00X00----------­ tszmzi. MOBILE în calitate superioară executarea modernă SI PKETUBI CONVENABILE Diiicil procura la fârgu-Mureş Persoanele ide Încredere conditi ani de plată favorabile! Marele asortiment tn plane ţi pianine! Aventurile­­ la mare ^ sunt de cea mai mare A. actualitate In ultimul număr, marea revistă ilustrată în culori tipărit în off set în 3 culori pe hârtie specială CU Lei publică câteva interesante aventuri la mare, precum şi un bogat sumar de ilustraţii şi articole din care spicuim» Gentilomul - Apaş Nuvelă de acţiune de J. F. Balfé Războiul viitor O nouă atracţie de circ . Menaj modern Ce ştim despre Marte de la 3 August, cameră mobilată, in­trare separată, electrică, acces la bar, numai la familie solidă, even­tual chiar cu pensiune, cartierul Ro­mana, Bul. L. Catargiu sau ime­diata apropiere. Adresaţi la ziar sub «solid». Din cauza plecării predau contractul unui apartament compus din 2 camere, bucătărie, pivniţă, pod mare, electricitate, str. Nicolae Băicescu 35. Se poate vizi­ta între 3—5 p. m. Se publică spre ştiinţă: Loteria Fundaţiei Culturale «Voe­vodul Mihai» (fostă «Principele Ca­­rol» şi «Regele Mihai») care fusese sistată din cauza verificărei între­­gei gestiuni a fundaţiei, trecută sub o nouă administraţie, îşi reia acti­vitatea. Conforrm aprobărei Ministerului de Interne No. 5233 A. din 7 Iulie a. c., a doua tragere a loteriei, (întâia tragere a avut loc la 4 Februarie 1929) va avea Ioc în ziua de 15 Sep­tembrie 1930, urmată de alte două trageri a căror dată se va publica ulterior. Biletele acestei loterii, inclusiv acelea cari au concurat la prima tragere, sunt valabile petru toate tragerile, ori care ar fi ștampila de tragere ce poartă, sau data. Costul unui bilet Iei 20. Se găsesc de vânzare la depozi­tarii din ţară şi la sediul fundaţiei Strada Latină No. 10, Bucureşti-Bukarester Tageblatt Singurul cotidian în limba ger­mană din Bucureşti, Vechiul Regat şi Basarabia. Foarte răspândit Redacţia şi Administraţia strada Sărindar 14. Telefon 374/23. DE ÎNCHIRIAT DE LA SE. DUMITRU­ Lucaci 129, etaj I, apartament frumos, modern, pătrat (un vagon) compus din 3 camere, hali, culoar, bae instalată, bu­cătărie, odae servitori, cămară, spălăto­rie, parchete, electrică, teracote, closet de servitori. Informațiuni: Florian la Tip.­­Eminescu» Sinuciderea din Cluj CLUJ 29. — S’a sinucis (prin tăie­rea arterelor), într’o cabină dela baia «Elisabeta», profesorul de dans Ștefan Iambor. Cercetările au stabilit că sinuci­gaşul suferea de neurastenie. LEALITATEA 5 CULORI felUMSimifattul 28 PAGINI CU URMĂTORUL SUMAR: MORAVURI CHINEZEȘTI COMCURS fotografic pentru AMATORI Frumoasele europei pe bordul vasului „Niagara“ (impresii de călătorie ale concurentelor la Galveston). ?? II CUNOAȘTEȚI ?? Un mare concurs cinematografic, răsplătit cu permanențe :: :: la cinematograf „Regal“, sau premii în bani. :: :: CAPITALA PETRECE Câştigătorii premiilor oferite de „Realitatea Ilustrată“. © Rezultatul concursului „Poliţa de asigurare“. © MONŞTRII ÎMBLÂNZIŢI MISTERUL MM PORTUL GLOSBURY O nuvelă senzaţională, relatarea unei întâmplări dintre cele mai enigmatice, la care cetitorii vor avea să răspundă la trei întrebări. Premii de S.OOO (cinci mii) Cei. 0 noapte de groaza ★ Intr’o colonie de muncă l] Actualităţi. — Be vorba cu cititorii. 1 * ' Jocuri, sfaturi, etc. — 100 clişee Toi: suprimări de posturi In inTătă­­mânisil primar (Continuare din pagina l-iu) unui post, în sensul micşorării nu­mărului legal cerut; dar ceream, în acelaş timp, — fiindcă aşa cere dreptatea — desfiinţarea tuturor posturilor inutile, create numai pen­tru căpătuirea partizanilor politici. Cine ar putea tăgădui că nu exista? Şi de obiceiu, deşi pare ilogic, acolo nu se lucrează, unde nu sunt elevi. Fiindcă acolo posturile s’au înfiin­ţat pentru alte interese decât ale şcoalei. 3) D. Chiriţescu îmi pune, între­barea: dacă la o şcoală ar fi 118 co­pii (deci nu 120 în cap) să fie o sin­gură clasă ? (un singur post adică). Ii răspund cu legea învăţământului (art. 66): dacă numărul copiilor tre­ce de 60, se înfiinţează postul II; dacă trece de 120 (evident nu cu 2­3 copii) se înfiinţează postul III; dacă trece de 160, al IV-lea. In concluzie: desfiinţarea posturi­lor inutile (în accepţia întreagă a cu­vântului) şi apoi muncă pentru mo­dificarea legii, în sensul micşorării numărului de elevi cerut. E tot ce se poate, cinstit, cere. G. Racoveanu IN CHESTIA AVERTISMENTE­LOR SEDIŢIOASE In continuarea cercetărilor cu privire la avertismentele sediţioa­se, de jude de instrucţie Ion Stăne­­scu a audiat ieri pe Aron Simon, patronul tipografiei Astra din Ca­­lea Moşilor No. 109, unde au fost imprimate manifestele în ches­tiune. Numitul a declarat că Gheorghe Ghitea, astăzi arestat, este acela care , sub numele de Gheorghe Pop­escu — s’a prezentat la tipogra­fie şi a comandat cele circa 2000 de exemplare intitulate «avertisment» comandă care a şi fost executată­­fiindcă d. Aron Simon n’a văzut ni­mic suspect în textul manifestului şi ca atare a crezut că-l poate im­prima fără nici un risc. Este totuşi de reţinut faptul ciu­dat că pe de o parte... n’a trimis la Academia Română exemplarele pe care, conform legii, era îndatorat să i le înainteze. Din cele 2000 de exemplare, un număr restrâns a fost răspândit, iar cea mai mare parte au fost con­fiscate. CENTRUL STUDENŢESC ŞI AC­ŢIUNEA MACEDONENILOR De jude de instrucţie a mai au­diat pe studenţii Florin Becescu şi Aurel Teodorescu. Aceştia fuseseră rugaţi de gru­pul studenţilor macedoneni să ia p­arte la întrunirea care a avut loc în ziua de 22 iulie cor. pentru a ex­pune punctul de vedere al Centru­lui studenţesc în legătură cu re­centele evenimente. La întrebările magistratului in­structor, au arătat că au venit prea târziu la adunare, că n’au fost de faţă la discuţiile ce s’au urmat, aşa că despre felul cum a decurs în­trunirea nu pot da decât detaliile ce le-au rămas din rezumatul ce le-a fost făcut chiar atunci de studen­tul Caranica. INC­A UN COMPLICE IN ATEN­TATUL DE LA INTERNE In legătură cu atentatul lui Gh. Beza, a fost audiat ieri la cabine­tul de instrucţie studentul de la Fo­litechnică Gheorghe Delametra, des­p­re care magistratul instructor a­­vea informaţii că ar fi cunoscut pla­nul criminal al atentatorului. Se pretinde anume că martorul ar fi fost auzit vorbind despre inten­­ţiunile lui Beza­ mult înainte de cri­mă, ceea ce lasă să se presupună că era în confidenţă. E o concluzie ale cărei consecinţe sunt insistent cercetate de magis­tratul instructor. MANIFESTE CONFISCATE LA BAZARGIC O telegramă primită de d- jude de instrucţie Stănescu de la poliţia Ba­­zargic, anunţă că în acel oraş au fost confiscate toate manifestele tri­mise spre a fi răspândite în public. Accidentul mortal de la minele din Vulcan PETROȘANI. — Marți seara pe la ora 9, o echipă de mineri din mi­na Vest din Vulcan a încărcat cu dinamită opt găuri, pentru a pro­voca o explozie, în stratul de căr­buni. Dând foc fitilului, explozia s’a produs mult mai repede decât era calculat de artificier. Şapte lucrători din echipă, care se găseau în mină, au fost surprinşi de explozie. Unul din ei a fost omo­rât pe loc, iar ceilalţi şase grav răniţi Inspectoratul minier a des­chis o anchetă.­­ ——. — coco——— Nou pod peste Prut BĂLŢI. — S’au început lucrările pentru construcţia unui mare pod de beton şi fier peste Prut în drep­tul comunei Tg.-Sculeni. Lucrările vor costa peste 15 mili­oane lei. «CUVÂNTUL» Locurile vacante la şcoalele normale întrucât ei au desfiinţat mai multe­­ şcoli normale de băeţi şi fete, ministerul instrucţiunii face cunoscut că sunt va­cante locuri de burse şi solve numai la următoarele şcoli: La şcoalele normale de băeţi: câte 30 burse şi 5 solve la Alexandria, Bacău, Botoşani, Bârlad, Buzău, O. Lung (Mus­cel), Cernăuţi, Chişinău, Craiova, Deva, Focşani, Galaţi, Iaşi, Năsăud, Oradea, Piteşti, Ploeşti, Piatra-Neamţ, Roman, Şendriceni (Dorohoi), Timişoara, Tg.-Jiu, Tulcea şi Vaslui. Sunt vacante apoi: Arad 35 burse, Bălţi 25 burse, Bucureşti 85 burse, Cara­cal 25 burse, Caransebeş 25 burse, şi 10 solve, Cetatea­ Albă 25 burse, Cristur 30 burse, Cluj 25 burse, Făgăraş 30 burse, R- Vâlcea 25 burse şi 10 solve, Sighet 30 burse, Slatina 25 burse, Sibiu 35 burse, Soroca 25 burse şi Tg.- Mureş 30 burse Şcoli normale de fete: Arad 30 burse, Bacău 30 burse, Bâr­lad 30 burse, Brăia 25 burse 5 solve, Bu­cureşti 30 burse, 5 solve, Buzău 25 burse 5 solve, C. Lung (Muscel) 30 burse 5 solve, Cernăuţi 30 burse 5 solve, Cluj 30 burse 5 solve, Chişinău 25 burse 5 sol­ve, Constanţa 30 burse 5 solve, Craiova 30 burse 5 solve, Iaşi 30 burse 5 solve, Lugoj 30 burse 5 solve, Măgurele (Ilfov) 30 burse 5 solve, Oradea 30 burse 5 solve, P. Neamţ 55 burse 5 solve, Ploeşti 16 burse 5 solve, Predeal 20 burse, Sf. Gheor­ghe 30 burse 5 solve, T. Severin 30 burse 5 solve, T. Măgurele 30 burse 5 solve- Şcoli normale de conducătoare de gră­dini de copii: Beiuş 30 burse 5 solve, Brad 30 burse 30 burse, Braşov 30 bur­se, Bucureşti (puericultura) 25 burse, Bucureşti (Princ- Elisabeta) 25 burse, Chişinău 25 burse 5 solve, Iaşi 25 burse solve, Şimleul Silvaniei 30 bu­rse 5 solve. reia c. f. R. —›=.=^=3-­ Direcţia generală a C. F. R. a fost înştiinţată de prezidenţia con­­siliului de miniştri, în urma unei deciziuni din 7 iunie a. c., că orice convenţie feroviară va trata în vii­tor, o va face cunoscut prealabil minisetrului de externe, care va participa la tratative prin delega­tul său. — S’a acordat o reducere de 50 la sută numai la înapoere participan­ţilor la serbările jubiliare organi­zate de societatea de cântece şi jo­curi «Landestren» din­­^Jimbolia (Banat), între 8—11 August a. c. — Pe ziua de 15 Septembrie a. c., intră în vigoare suplimentul I la tariful de mărfuri cehoslovac-ro­­mân, valabil dela 1 August 1929-Acest supliment conţine, pe lângă modificările şi completările de pâ­nă acum, tabele cu nouile taxe afe­rente parcursului polon; taxe noui pe parcursul afară din România pentru benzină şi petrol; introdu­cerea unui tarif nou (16), pentru transportul tuburilor de fer, ase­menea pentru sacii de iută (tarif 17).— Direcția generală a c. f. r a dis­pus prelungirea vechilor carnete I. O. V. până la 15 Septembrie a. c. CAPlfMA O INCAERARE URMATA DE O LOVITURA DE CUŢIT Marin Prioteasa, din strada A­­lexandru Lah­ovari No. 11 d^n comu­na suburbană Mihai Voevodul, pe când se găsea ££ şoseaua Giuleşti, s’a întâlnit cu băiatul Gheorghe Marinescu NeăfJf^şi e’au luat la bătae. i u Marin Prioteasa» a lovit pe băiat cu un cuţit în partea, stângă a pep­tului. ".I . Victima a fost dusă la spitalul Filantropia unde a fost internat. Agresorul a fost arestat de cir­cumscripţia 39 poliţienească. INCENDIUL DELA CINEMATO­­GRAFUL ROMA Un incendiu s’a produs ori la ora 7 seara, la ghereta unde se găsea aparatul d­e filmare şi două rulanţi de filme,­­ la cinematograful Ro­ma din calea Griviţei. Focul a provenit din cauza uno manevrări greşite la motor, ti­pul când funcţiona rularea filmu­lui­ Flăcările n’au pătruns în sala de spectacol, aşa că spectatorii care se găseau în sală, nici n’au avut cunoştinţă de cele întâmplate, de cât după ce pompierii dela postul Central, sub comand­a d-lui colonel Lupaşcu şi căpitan Petaleanu, au stins focul. 7T’!® 15 Incendiul a distrus în întregime ghereta operatorului, şi o parte din tavan. Pagubele cauzate de incendi sunt mari­ LOVIT MORTAL DE O LOCO­MOTIVA Gardianul Ene Anghelescu cu seria 454, a găsit pe linia ferată O­­bor, cadavrul unui om între linii. Nenorocitul a fost lovit de o loco­motivă. La percheziţia făcută nu s’a gă­sit nici un act asupra lui. LOVIŢI DE AUTOMOBIL Sofia Ştefănescu, din Strada Tă­­băcari, trecând pe calea Victoriei în dreptul palatului regal, a fost lovită de o maşină- Starea nu este gravă. CĂZUT DE PE O SCHELA Lucrătorul zidar Niculae Dumi­tru, pe când se afla la accesorul clădirei din strada Sfinţilor 45, şi-a perdut echilibrul şi a căzut jos. Intâi a nemerit un trecător pe care a căzut, apoi lovindu-se de pământ, şi a fracturat baza craniu­lui, şi a murit. Trecătorul a fost uşor rănit. UN SOLDAT ORDONANŢA SE SINUCIDE DE FRICA Soldatul Aben Rede, ordonanţă la d. lt.-colonel Blej, a plecat­eri dimineaţa la gara Filaret, împreu­nă cu tatăl colonelului, de unde au cumpărat 2 căruţe de cărbuni. Sosind acasă, s-a constatat că lip­sea o cantitate de 160 kg. cărbuni. Soldatul fiind ameninţat că va face închisoare pentru lipsa cărbu­nilor, a plecat în camera lui şi şi-a dat trei lovituri de cuţit, în abdo­men. In stare gravă, a fost internat la spitalul militar Regina Elisabeta. Accident de avion lângă Galaţi GALAŢI, 30 Iulie. — Un accident de avion s-a întâmplat aseară pe te­ritoriul comunei Frumuşica. Avio­nul cursei de pasageri a aviaţiei ci­vile venind de la Galaţi, din cauza unui defect la motor a fost silit să ateriseze. Terenul fiind prea mic, avionul a capotat suferind avarii. Pilotul Etern Amet s’a ales cu u­­șoare leziuni. Pasagerii ,în număr de patru n’au suferit nimic. Al Xll-lea congres interna­ţional al arhitecţilor Arhitecţii a 23 de state vor lua parte la congresul internaţional al arhitecţilor, organizat la Budapes­ta între 7—15 Septembrie ort. Dea­­semenea vor participa şi la expo­ziţia de proecte de arhitectură, care se va deschide cu această o­­cazie. Grupurile ungare partici­pante la expoziţia de proecte ar­hitecturale, au şi terminat lucră­rile de selecţionare şi vor aduna până la 15 August, materia de ex­pus. Operele expuse nu vor fi pre­miate. Hotărârea aceasta — de­ a nu se premia operele expuse — a fost luată de delegaţii Olandei, Fran­ţei, şi Marii Britanii întruniţi la Paris pe motivul că la expoziţia de la Budapesta nu este un con­curs de arhitectură, ci o expoziţie reprezentativă, cu caracter ungu­resc. Totuşi, fiecare difec­ de arhitecţii participanţi la congres şi expoziţie, va primi, ca amintire, o plachetă, artistică în bronz, o medalie come­morativă și un obiect de artă, de porcelan. De la in­stitutul de cultură politică şi socială Grupare şa institului de culură politică şi socială, reluându-şi activitatea a ho­tărât: Alegerea d-lui profesor universitar George Plastaru ca preşedinte şi a d-lor Sm. şi Pan M. Vizirescu, ca secretari. Continuarea programului de cerceta­rea problemelor politice şi sociale sub aspectul nouilor împrejurări. înfiinţarea unei secţiuni juridice şi literare-Scoaterea­ unui ziar care se va numi «Restaurarea» sub direcţia d-lui prof. George Plastaru, organ al vremurilor noui, de sinteză şi reprezentare a con­cepțiilor de unitate politică și culturală. Scrisoare deschisă D-lui Prefect de poliţie Bucureşti -nu Stimate domnule Prefect,­­ Folosindu-mă de larga ospitalitate a «Cuvântului», ziar de netăgăduită ones­titate şi totdeauna la dispoziţia marilor interese obşteşti, am socotit să Vă aduc la cunoştinţă cele ce urmează. Fiindcă sunt încredinţat că cel puţin D-voastră veţi lua cuvenitele măsuri ca să înce­teze o clipă mai devreme o situaţie­ dea­­dreptul scandaloasă care dăinueşte de ani — şi că este probabil cunoscută. O întâmplare. Când veneam astăzi, 30 iulie, la biserica parohiei «Hagiu», un­de păstoresc, văd într’un castan dela poarta bisericii un băeţandru înarmat cu un mare iatagan de prăvălie şi tăia ramuri verzi, pentru mezelurile şi ape­ritivele stăpânului. Intr’o clipă, băiatul se face nevăzut. Vecini de-ai bisericii îmi spun că el lucrează la bodega de peste drum de bi­serică, a unui N. Pârvanovici, unde în­­tr’adevăr l’am și găsit. Se vede însă că asta era de multă vre­me «specialitatea» acestui băcan, căci un teiu din curtea bisericii a fost tot astfel jăcmănit, din el a rămas doar tulpina, iar castanul este de jumătate despuiat de crăci. Cum era să-mi fac eu singur drep­tate? Lucru peste orice cuviinţă, fără îndoială. Am vrut însă să reclam acest fapt circumscripţiei regiunii, pentru ca să se procedeze conform legii şi ca ast­fel de fapte să nu se mai întâmple. Aşa mi-a fost dat să descopăr o situaţie scandaloasă, lucru de nebănuit — şi pentru care mă adresez D-voastră pe calea aceasta. Am pornit în căutarea circumscripţiei. Biserica este vecină cu «Hala Traian». Aici, nici un sergent. Nimeni n’a putut să-mi dea nici o indicaţie, de care cir­cumscripţie ţinem, şi mai puţin încă: unde se află circumscripţia? Circum­scripţia (?) a fost un timp la bala Tra­ian şi astăzi, nimeni din cetăţeni nu ştie unde este circumscripţia. Se svone­­şte doar că ea s’ar fi mutat în Bul. «Fer­dinand» sau «Pache». In Bul. Ferdinand, un sergent de po­liţie îmi spune că nici el nu ştie. Ştie doar că s’a mutat, unde? ştie Dumne­zeu! Pe urmă am văzut­., c’avea drep­tate. După o jumătate de oră de «cercetări» ca să aflu circumscripţia, mă întoar­­ceam spre biserică sub povara unui greu sentiment de... nemulţumire. Dau peste sergentul de post din str. Traian, In faţa şcolii «Mecet». Abia el îmi putu lămuri că­ aparţinem de cire. 17, care se află în raionul circ. 16, în Bul. Pa­che 134. Mai trebuia o oră de alergă­tură ca să ajung la circumscripţie! Pre­cum vedeţi, am renunţat­ pentru o «mi­că haimana» să mai conţinu această tristă odisee! Şi astfel mica haimana a obţinut prin forţa unor astfel de împrejurări, o sa­­tisfacţiune­.. neaşteptată! Dar ceiace m’a impresionat peste mă­sură de dureros este balul de complectă desorientare a celor doi sergenţi de stra­dă. Şi, domnule Prefect, să recunoaş­tem: că n’am nici o vină- cu cea mai desăvârşită dreptate: să fie desorientaţi! «N’avem, cinstite părinte», mă lămuri­ră cu durere şi cu ruşine cei doi ser­genţi, «n’avem indicator de străzi, de circumscripţii; stăm în vânt. Noi cu­noaştem oraşul vechiu. Răspundem... dih... amintiri! Eu cunoaştem Bucureş­­tiul de azi• Ghidul nostru este ghidul din 1923, făcut de M. Buzescu, directorul prefecturii Capitalei! Auziţi domnule Prefect! In 1930 sergenţii dau — cum pot să dea? — lămuriri după ghidul din... 1930 !!.. Se poate domnule Prefect, imagina un mai mare, mai dureros şi revoltător hal de dezorganizare ca ace­sta ? De la M. Buzescu, întreb, n’a mai fost nimeni la prefectura Capitalei să lucreze pentru sergenţi un nou ghid pentru Ca­pitala noastră? Ce vor zice cetăţenii, dar ce vor zice străinii cari ne vizitea­ză, când în astfel de împrejurări, în­­şişi agenţii calificaţi ai serviciului de pază şi siguranţă... nu ştiu... unde se­ află circ­ de raion? Pentru numele lui Dumnezeu, domnule Prefect, faceţi să înceteze acest scandal, această ruşine! Vădit lucru, pe d­v. per­sonal nu vă ajunge nici o răspundere pentru stări pe cari le-aţi moştenit în balul în care sunt­ de plâns! Scriindu-Vă acestea am toată speran­ţa că veţi îndrepta lucrurile, ca să fie aşa cum se cuvin. Altminteri... s’ar P'ff­­tea ivi un isteţ ca să dea şi serviciul de poliţie a oraşelor... regimului de «au­tonomie» cu contract şi caet de sarcini... la licitaţie! Sau, ne întoarcem la... găr­zile «naţionale-cetăţeneşti»! Căci de ce plătim cetăţenii atâtea biruri? Şi ca să vin la cazul nostru: de ce... am mai planta pomi? De ce adică şi băcanul Pârvanovici... nu şi-ar planta pomi... pentru mezelurile lui ?! Al­e-voastre cu cea mai distinsă con­sideraţie. Preotul PETRE CEIRICUTA 30 Iulie 1930, București. JOS 31 IULIE 1930 13—14.30: Jurnal vorbit şi plăci de gramofon. 18: Orch. Gr. Dinicu: Muzică româ­nească şi muzică uşoară. 19.30: D. C. Gane: Cum era să devie Venera din Millo—românească. 19­45: Jurnal vorbit. 20: Muzică românească, plăci de gramofon. UNIVERSITATEA RADIO DE SEARA 20.40: D. Al. Rădăuţă: România la Poz­nan-PROGRAMUL DE SEARA 21: Concert simfonic (prin doză elec­tromagnetică); Berlioz: Uv. la «Carna­valul Roman»; Debussy: Prelude à l’a­­pres midi d’un faune; Saint Saens: Dans macabru. 21.25: D. Stella Voinescu: Bucureştea­­nul vara (II). 21.40: Concert simfonic- Continuare: Ravel: Preludiu pentru o Infantă de­functă; Ravel: Five-cclock din baletul «L’enfant et les sortiléges»; Bizet: Pre­ludiu : muzică de balet din «Carmen»; O. Franck: Variaţiuni simfonice; Dub­­­as: L’apprenti sorcier; Massenet: Mu­zică de balet din «Le Cid». 22.45: Jurnal vorbit. 23. Transmisiune de Jazz de la Basinul cu valuri maritime «Lido». Congresul avocaţilor ■ , _— _-›=□=— Ordinea de zi Uniunea avocaţilor din România a hotărât în mod definitiv, ţinerea con­gresului general din anul curent 1930, al corpului avocaţilor din Ro­mânia, la Iaşi, în zilele de 6—10 Sep­tembrie 1930, cu următorul pro­gram: Sâmbătă 6 Septembrie 1930, şe­dinţele consiliului general al Uniu­­nei avocaţilor­ ; Duminică 7 Septembrie 1930, îna­inte de amiazi Te-Deum la biserică. Şedinţa solemnă de deschiderea Congresului. După amiazi, şedinţă având la ordinea zilei: Darea de seamă asupra activită­­ţei Uniunei avocaţilor în anul 1930. Raportor dr. Grigore Dumitrescu, secretarul general al Uniunei. „Via­ţa de avocat” conferinţa d-lui Pe­tre Pogonat, pro-decanul Baroului Iaşi. Câteva propuneri în materie de transcripţiuni. Conferinţa d-lui D. I. Perianu, membru în consiliul de disciplină al Baroului Ilfov. Luni 8 Septembrie 1930, înainte de amiazi şedinţa, — la ordinea zi­lei fiind: Chestiunea introducerei în întreaga ţară a sistemului nota­rial din Vechiul regat. Extinderea aplicărei legei pentru autentifica­rea actelor în toată ţara. Conferin­ţa de d. av. dr. Nicolae Turla, d­in Oradia, şi discuţiuni asupra aces­tei chestiuni. Discuţiuni asupra stărei actuale a legislaţiei şi justi­ţiei şi propuneri de îndreptare. După amiazi şedinţa având la or­dinea zilei: Chestiuni profesionale, conferinţă de d. George Petrovici (Ilfov) membru în comisiunea per­manentă a Uniunei. Diverse comu­nicări şi noţiuni. Marţi 9 şi Miercuri 10 Septem­brie 1930 excursiuni. Uniunea avocaţilor a intervenit la Regia Autonomă a Căilor Ferate Române ca să se obţină o reducere de 50 la sută pe C. F. R. Alt incendiu la Galati GALAT­I, 30 Iulie. —­ Astă noap­te, la orele 3 un puternic incendiu, a izbucni în str. Romană No. 53 la proprietatea d-lui Ioan Dobulică. Focul a cuprins şi locuinţa com­er­ciantului Feldmann din colţul stră­zii Muzei şi a mistuit complect am­bele clădiri. La primele cercetări s-a stabilit că focul a fost pus de comerciantul Feldmann care se asigurase cu câ­teva zile înainte. ŞTIRI ARTISTICE La Teatrul Nou opereta comică «Dra­goste Dulce» noua premieră are un mare şi formidabil succes. Subreta Ana Ler­­ner are un rol în travesti de bărbat unde cântă o sumedenie de cuplete. *­Cel mai mare succes obţine revista «Bravo Cărăbuş» de Nic. Vladoianu şi N. Constatinescu la teatrul Cărăbuş, unde toţi protagoniştii trupei, în frunte cu marele artist Tănase sunt ovaţionaţi frenetic de un public,­ce continuă a veni din zi în zi, în număr cât mai mare la această grandioasă, şi superbă revistă. Spectacole CARABUIS: «Bravo Cărăbuş!» OTETELEŞANU: Mugurul. NEPTUN: Odată şi bine! TEATRUL NOU: Dragoste dul­ce, operetă comică. TEATRUL JIGNITA: Unser Re­­beniu. t­EATRUL VICTORIA: Compania artiştilor asociaţi: «428» comedie muzicală. Cinematografe ELITE: „Dai un ban, dar face”, revistă. LUX: Un roman de dragoste (Lia). TRIANON: Valia cu Lya de Putty. LIPSCANI: Gosta Berling cu Greta Garbo. VOX: Noroc la femei, cu Bessie Lowe. CORSO: Broadway Melody. CAPITOL: De ce iubim (film so­nor). REGAL: Lumiére de glorie cu Belle Benett. FEMINA: «Teanim­e cu Collen Moore. BOULEVARD PALACE: Flota zburătoare (film sonor). Maria: Cartierul Latin cu Ivan Petrovici. LILIACUL: Sârma ghimpată şi re­­vista: N’ai, trebue să dai. VOLTA BUZEŞTI: Mesagiul morţii (film sonor). GRADINA REGELE MIHAI I: Re­vista «Acum să-ţi arăt madam» şi filmul Palais de d­anse. Ul_ '1'­ ----ooxxxoo----­ Buletin meteorologic Timpul probabil la 31 iulie a. c. Presiunea în ușoară scădere cu 0—1 m. m. Cerul mai mult senin. Vânt slab din sectorul sudic. Tmperatura în creș­tere.

Next