Cuventul, septembrie 1930 (Anul 6, nr. 1926-1955)

1930-09-01 / nr. 1926

2 I­MOBILE , în calitate superioară executarea modernă şi preţuri convenabile puteţi procura la: iuisHiS.ll. TARGU-MUREŞ Sucursalei BRAŞOV, SIBIU Persoanelor de încredere condiţiuni de plată favorabile. Mare asortiment în piane şi pianine. Nu poate o lectură mai interesantă decât DUMINICA-MAGAZIN revistă ilustrată în culori cu numai 5 loi exemplarul. Numărul 37 (252) de la StAugust conţine între altele» Bukarester Tageblatt Singurul cotidian în limba ger­mană din Bucureşti, Vechiul Regat şi Basarabia. Foarte răspândit. Redacţia şi Administraţia strada Sărindar 14. . tUnusij. KiîSan­d­aj&iai. t -Telefon 374/23. . i '41 CASA AUTONOMA PEN­TRU OCROTIREA Şl AJU­TORAREA PERSONALU­LUI C. F. R. Publicaţiune In ziua cîe Vineri 19 Sep­tembrie 1930, orele 11- La Direcţiunea Casei Au­tonome pentru ocrotirea şi ajutorarea Personalului C. F. R. din str. Barbu Catar­­giu No. 18, Bucureşti, se va ţine licitaţie publică pentru lucrările de instala­ rării noii lacuri româneşti necunoscute de G. T. NECULESCU-VARONE Toată presa Capitalei s’a ocupat pe larg de această carte, căreia i s’a adus cele mai mari şi cele mai multe elogii binemeritate. E într’a­­devăr o lucrare de muncă metodică îndelungată şi de sinteză. E o lu­crare serioasă, desăvârşită şi acade­mică, de o mare importanţă ştiin­ţifică şi d­e utilă propagandă pentru cultura românească. Pe lângă o foarte preţioasă con­tribuţie ce se aduce cu această pu­blicaţie, la strângerea documentelor din viaţa poporană a neamului nos­tru, acest autor, cu mare răbdare, pasiune şi înaltă competinţă, a se­lecţionat toate numirile jocurilor noastre naţionale, a studiat origina istorică şi ritmul lor, notând şi mu­zica specifică şi adevărată a fiecă­ruia. A făcut astfel un mare şi preţios indicator, un repertor, un dicţionar savant al coreografiei noastre po­pulare Această carte e o enciclopedie fol­­l­oristică originală românească. Autorul a notat şi frumoase me­lodii inedite pe care eminentul mu­­zicograf şi profesor d. G. N. Geor­­gescu-Breazul- le-a transcris pe no­te într-o formă magistrală şi defi­nitivă. Jocuri româneşti necunoscute e cartea unui om cu preocupări no­bile, cu aleasă şi înaltă cultură, pa­sionat de arta noastră populară şi care într’adevăr a făcut un studiu captivant, o operă românească ori­ginală, de o remarcabilă valoare ştiinţifică şi literară. Generaţia actuală ar trebui să ci­tească cu atenţie această publicaţie românească de preţ şi care se acţao­tă la patrimoniul nostru cultural. -------poxoo-----­Tăiat de tren Constanţa no­i Eri după amiază trenul accelerat No. 96 la intrare în staţia Feteşti a tăiat pe şeful acelei staţii anume Constantinescu. A fost mutilat oribil. tot noianul de pasiuni mari şi ge­neroase. In Franţa influenţa binefăcătoa­­­re a­ cântului a fost într’atât de bine apreciată încât face parte in­tegrantă din învăţământ, începând dela şcoalele de copii. . In Italia, patria «belcanto»-ului, orice «citadin» este un tenor, iar când nu, este un erudit critic de canto. Cântul este atât de adânc pătruns în masele populare încât şcoala nu mai are menirea-i de în­văţătoare, ci de perfecţionare. În Germania, unde tehnica ştiin­ţei este atât de înaintată, şcolile îşi au importanţa lor adevărată. La Hohschule für Musik şi la Acade­mia de muzică din Berlin, sunt ca­tedre speciale pe lângă secţiile pe­dagogice, unde profesori de talia lui Weissenborn predă cursuri in­teresante de metodica cântului. Prin urmare din cele expuse pâ­nă aci va trebui să constatăm cât de necesar şi chiar indispensabil este un curs de pedagogia, metodica şi higiena cântului şi fiziologia şi anatomia organelor vocale. Considerând prezentele expuneri care aduc în susţinerea acestei pro­bleme o palidă lumină, dar totuşi apreciabilă, întrevedem că un ast­fel de curs afiliat Conservatorului ar fi limitativ în sensul că este ele­mentar, necerând glas în înţelesul pur al cuvântului şi calitativ în sensul că ar veni în ajutorul com­­pletării, în o simţitoare măsură a cunoştinţelor generale de speciali­tate pedagogică. Octav Cristescu ţii sanitare la biserica Sf. Gheorghe şi Disp. de Pue­ricultura din cart. c. f. r. Steaua-Buc. Dosarul lucrărei, cu mă­surătoarea, devizul, planu­rile, cartele de sarcini şi condiţiile generale se pot­ consulta şi orice informa­­ţiuni se pot lua în fiecare zi de lucru între orele I l-l­ei la Direcțiunea Technică, la adresa de mai sus. Ad. No. 31.530/930. 1930 August 29. iiiiiiiliif'flifiiyrTr^rr Sport JUVENTUS-CHINEZUL Azi, campionii naţionali vor în­frunta clubul vişiniu. Matchurile între «Juventus» — «Chinezul» sunt tradiţionale. Şi au fost dintre cele mai frumoase, din câte se puteau vedea la Bucureşti. Mai întotdeauna câştiga «Chinezul», pe atunci incontestabil cel mai bun club din ţară, dar întotdeauna nu­mai după o luptă din cele mai apri­ge. Pentru azi, rolurile s’au inversat- Clubul d-lui Brunelli n’are azi ri­val în ţară, iar «Chinezul» va tre­bui să se mulţumească a opune o re­zistenţă onorabilă. Dar are o consolare. Aşii juven­­tişti, (Wetzer, Vogi, Rafinsky) sunt cei de al căror nume e indisolubil legată istoria gloriei chinezi­ste. Vor fi bătuţi vişinii, dar tot de «chine­­zişti». R. V. H­ippism DUMINICA 31 AUGUST a. c. ZIUA I DE TOAMNA PR. BOLAND II—Soveja: Fadoc; Răs­cruce. PR. SABOR—Pui de Lelle: Claisse. PR. DRISTOR—Gr. Schwartz; Co­­coşel. PR. F­LE­VENT—Gelinia; Satan: Ștreangar. PR. MIRABEAU—Sonia; Ne Fasz; Obraznic. PR. MARZESCU (trap)—Gr. Benken­dorf: Tun; Rasvan. PR. CAIUŢI—Domnişoru; Arkrom Bo­kron; Darius (lovit. Stroveck la pesă). PR. COLUMBIA—Vulcan; Broasca; Argus. PR. COTNARI—Sudan; Lanczos; Mu­­szika. PR. CIŞMIGIU—Joiţa; Bazsalikon; Blanka; Diligent (Iov. Nella). (Wr.) GUVERNUL MANIU ŞI TARA (Continuare din pag. I-a) Rezultatele acestei politici Rezultatele acestei politici minis­­terul Maniu le culege în prezent. El nu mai are nici autoritatea şi nici prestigiul să guverneze! In această epocă în care ţara are nevoie de un minister, de o iniţia­tivă şi cu un program precis de în­făptuiri, ministerul Maniu se mul­ţumeşte să expedieze afacerile cu­rente, fără să facă nimic construc­tiv. Lipsa de iniţiativă a guvernului în aceste zile decisive pentru agri­cultura noastră cât şi dezordinile din ţară grăbesc prăbuşirea minis­terului prezidat de d. Iuliu Maniu și impune o grabnică rezolvire a crizei politice, deoarece ea a înce­put s’o depășească pe cea economi­că și financiară. — — întrunirea de protestare a minerilor de pe Valea Jiului Zilele acestea a avut loc la Lupeni o mare întrunire a minerilor din a­­ceastă regiune, cu scopul de a pro­testa în contra regimului de mize­rie la cari sunt supuşi dela o vreme aceşti muncitori. In moţiunea votată cu acest pri­lej, se arată, într-o lungă expunere, că salariul minierilor este atât de mic încât el nu corespunde unei ce­lui mai redus nivel de trai. Aseme­nea condițiunile de muncă sunt din cele mai grele, din cauza nerespec­­tării normelor de lucru, stabilite prin legi și regulamente. Protestează apoi în contra conce­dierilor ilegale şi a modului neome­­nos cu care patronii tratează pe lu­crători în mine. Prin acest memoriu se cere res­pectarea întocmai a drepturilor asi­gurate de legi şi contractele colec­tive, să se dea posibilitate muncito­rilor minieri să-şi poată îmbunătăţi soarta fără a se mai pune piedici din partea autorităţilor care sub diferi­te motive disolvă asociaţiile de muncitori şi sindicatele. Ca încheere, minierii cer guver­nului ca pe orice cale şi cât mai neîntârziat să se pună capăt mize­riei în care trăesc. -------ooxoo------­ -------ooxoo-------­ Numirile în învăţămân­tul primar La tabloul de numiri cu titlu defini­tiv în învăţământul primar s-au făcut următoarele recificări şi adăugiri: D-nui Iulian Negoescu şi Marin Pe­­trescu au fost numiţi primul la şcoala din Lăpuşteşti şi al doilea la şcoala din Văleni Dealu Negru jud. Cluj. D. Radu N. Bălănoiu în jud. Hune­doara l­­ şcoala din corn. Cernişoara Fior­eases D. Poposea Petre la şcoala din corn Nand.ru jud. Hunedoara. D-na Suzana Tăcăianu la şcoala din Dealu jud. Caliacra. D. Coi­rt. Gujilă la Persianca Vosni­­jeni jud Tighina. D-na Ana P. Filip a fost numită la grădina de copii din Pantelimonul de­­jos jud. Constanța. Numirile la catedrele de educaţie fizică Eri dimineaţă s’au făcut la mi­nisterul instrucţiei numirile nouilor profesori reuşiţi la examenul de ca­pacitate pentru educaţie fizică. Au fost numiţi 23 de profesori şi 16 profesoare. Nu s’au prezentat pentru alegerea locurilor profesorale loja Sonela şi Lucreția Receanu. -----0000----------­ Detaşările în învăţă­mântul secundar Eri au început la ministerul instruc­ţiunii lucrările pentru detaşările pro­fesorilor secundari.­­ După amiază lucrările s’au măr­ginit la rezolvarea cererilor de de­taşări pentru catedrele din Bucu­reşti. In zilele viitoare lucrările vor con­tinua pentru celelalte cereri. Absolvenţii şcoalelor de ucenici fac un an armata Ministerul instrucţiunii a intervent pe lângă ministerul armatei să re­ducă serviciul militar al ucenicilor la un an ca să îndemne astfel pe ab­solvenţii şcoalelor primare să se în­scrie în şcolile de ucenici. Ministerul armatei a aprobat acum ca toţi absolvenţii şcoalelor de u­­cenici cari au şeapte ani de şcolari­tate să fie însumaţi în condiţiunile articolului 53 din legea recrutării. —,—-ooxoo------­ Absolvenţii gimnaziului nu se pot înscrie în şcolile normale Ministerul instrucţiunii a luat dis­poziţia ca anul acesta să nu se mai admită nicio altă înscriere la şcolile normale decât în clasa I-a. Astfel, absolvenţii gimnaziului nu se mai pot înscrie în clasa V normală ca în anii trecuţi. Dispoziţia este, după câte se pare, provizorie. Ea e menită să stăvileas­că pentru anul acesta afluenţa de în­scrişi la şcolile normale. - CUVÂNTUL Cronica teatrală TEATRUL MARIA VENTURA. Deschiderea stagiunei: „Şoarece de biserică“, comedie în 3 acte de: Fodor László Teatrul condus de d-şoara Maria Ventura a fost cel dintâi care a ri­dicat cortina pentru stagiunea de iarnă 1930—1931. Deşi nu se pomenise o deschidere sensaţională, cu trei piese româneşti în câte un act şi una a lui Jean Coc­teau, într-un singur tablou şi numai cu un singur personaj, teatru Ven­tura şi-a deschis porţile cu comedia «Şoarece de biserică» a scriitorului ungur Fodor László, succesul ră­sunător de anul trecut. Faptul de a fi început stagiunea cu piesa unui scriitor strein nu trebuie, desigur, considerat ca un omagiu adus a­­cestei literaturi, ci ca un prinos de recunoştinţă pentru actorii şi au­torul care i-au dat acestui teatru cel mai mare şi mai puternic succes din trecuta stagiune. Asupra subiectului acestei come­dii şi a piesei d-lui Fodor László, nu vom mai reveni. D. Alexandru Ki­riţescu, a scris la timp asupra lor rânduri pe cari le subscriem pe dean­­tregul, ca şi în privinţa interpre­tării. Vom nota totuşi emoţiunea pe care ne-a dat-o din nou d-şoara Le­ny Caler, în rolul Suzi Sachs ca să arătăm ce puternic ne-a impresionat cu prilejul acestei reluări. Deşi joacă rolul pentru a nu ştim câtea­­oară, d-ra Caller pune în expresii, în mimică, în joc, aceiaşi sinceri­tate şi frăgezime ca şi în seara când l-a interpretat pentru prima oară. D-ra Caler are o volubilitate, un in­stinct al scenei, un modernism în joc, o eleganţă şi un glas umed de sentiment care dau talentului d-sale un parfum specific şi inedit- D-ra Caler este o artistă care aduce pe scena românească un ritm şi o at­mosferă nouă. D. R. Bulfinski, noul pensionar al acestei companii, a fost, ca şi în stagiunea trecută, plin de umor şi sub masca omului de afaceri, ne-a lăsat să ghicim că este un sentimen­tal. D-şoara Maria Mohor a purtat a­­celeaşi rochi frumoase ca şi la pre­mieră. Daca ele o îmbracă bine, ro­lurile de cochetă în schimb nu-i merg de loc. Ii lipseşte pe scenă toc­mai ce-i trebuie unei cochete: far­mecul. D. Timi­că a jucat cu aceiaşi ver­vă ca şi în stagiunea trecută rolul funcţionarului bătrân. Aplauzele la scenă deschisă ce le-a obţinut şi de astădată în repetate rânduri, dove­desc cât de frumoasă este creaţi­­unea făcută de d-ta în această co­medie. Admirabil d. Chamnel, în bătrânul cu inimă tânără- «Şoarecele de bi­serică» va mai ţine afişul teatrului Ventura. LENY CALEB 11 :­!]'" T. Bobes CAPITALA UN HOT SURPRINS, E IMPUS CAT Un individ­ necunoscut s’a intro­dus ieri noapte în pivniţa d-lui Ma­ior Vasiliu din Str. Puţu cu Apă Rece No. 13 de Iurtie a încercat să fure alimente şi diferite obiecte cas­nice. Ordonanţa şuazind zgomot a e­­şit în curte­ Hoţul insă a avut vre­mea să fugă în stradă. Ordonanţa dând alarma în­­aju­tor a sărit capo­ralul Gavrilă K­eg, de gardă Mihai Viteazul. Acesta a vrut să pună mâna pe niff, dar necunoscu­tul i-a aplicat o lovitură cu un corp contodent în faţă ș­l a fugit. Caporalul, după ce a făcut soma­­ţiunile legale, a t­ras un glonte în urma hoţului care a fost rănit mor­tal în spate şi s’a prăbuşit în stra­dă. El a încetat din viaţă. Cadavrul care nu a putut fi indentificat a fost transportat la institutul medi­co legal pentru a­ i se face autopsia. S’a deschis o anchetă. Un copil ucis Agăţându-se de un automobil al moarei Herdan ce trecea în viteză pe Strada Puţul cu Tei, copilul Mi­şu Ionescu de 11 ani din Strada O­­priş 33, a căzut jos lovindu-se cu capul de pavaj. Moartea i-a fost fulgerătoare. Accidentul unui muncitor Eri după masă lucrătorul Frantz Covaci din Strada Berechet , pe când se afla pe acoperişul unei ca­se unde repara învelişul într’un moment de neatenţiune a alunecat şi s’a prăbuşit. El s’a ales cu frac­tura bazei craniului şi în stare mu­ribundă a fost transportat la spi­tal. Bestialitate CARACAL. — Studenţii­­Andrei şi Vasile Bârzan din satul Bărza, au otrăvit cu stupefiante, pentru a atenta la pudoarea ei, pe d-ra Cons­tantina C. Pretorian din satul Gă­­văneşti, profesoară la şcoala de menaj din Bucureşti. Starea sa e foarte gravă. Se fac cercetări. ______ —— «a*.­ Fraudele de la consideratul agricol Brăila BRAILA.­­ Imediat, după tragica sinucidere a consilierului agricol Al Negoescu, a sosit în localitate de ins­pector general Mihăilescu, din ministe­rul de domenii, urmând să facă veri­ficarea scriptelor consilieratului de­oa­rece se știa că la această instituţie, s’au comis fraude. Ministerul de justiţie socotind că gestiunea consilieratului, e prea mare şi nu poate fi controlată de o singură persoană s’a numit o comisiune mixtă, compusă din d. inspector general Islad Brâncoveanu şi doi delegaţi din par­tea ministerului de finanţe şi interne. Comisiunea mixtă, care verifică ges­tiunea consilieratului agricol şi a co­mitetului de construcţie din judeţ, lu­crează de comun acord cu parchetul ge­neral din Galaţi. Studenţii români vizitează Valea­ Timocului CALAFAT. — In oraşul nostru a sosit un grup de studenţi români ca să facă o excursie pe valea Timocu­lui. La gară oaspeţii au fost primiţi de un mare număr de studenţ­i şi studente. Oaspeţii au fost conduşi spre parcul oraşului unde li s’a dat masa. Primăria oraşului a dat un ban­chet în cinstea oaspeţilor. La ora patru şi jumătate excur­sionişti au plecat cu vaporul de curse «Turda» la Vidin. De aci vor pleca spre Valea Timocului un­de vor fi conduşi de autorităţile bulgare. Duminecă 31 August excursioni­ştii se vor întoarce din nou în por­tul Calafat. Studenţi calafeteni le vor face o primire oficială dând şi o serbare câmpenească în folosul studenţilor români. Noui atacuri ale comitagiilor Constanţa 30.­­ O bandă de 4 co­­mitagii armaţi cu carabine bulgă­reşti a apărut pe şoseaua Bazargic Balagea jefuind pe Ilie Petrof de 1500 lei, Mihail Docel de 3600 lei şi a omorât pe Ciobanul Velicu Mirel din satul Burungic. Jandarmii au format potera pentru următoarea bandei.* Constanţa 30. — Patru bandiţi ar­maţi cu arme au apărut în pădu­rea Caradez, jefuind de bani, cea­sornice, obiecte casnice pe 6 locui­tori din Comuna Abdulah ce venea de la Silistra. Bandiţii au seches­trat în pădure, pe jefuiţii până la ora 22-23. Bandiţii erau în uniforma bulga­ră caki și albastră, etate 25-30 ani. S-a format putere pentru urmărirea baridei. Dificultăţi la importul fructelor în Polonia DEMERSUL COMERCIANŢILOR ROMANI PE LANG­A D. MAD­­GEARU LA VARŞOVIA VARŞOVIA, 28.­­ O delegaţie de comercianţi români, exportatori de struguri din ţară, aflaţi aci, s’au prezentat azi d-lui Madgearu, ex­­punăndu-i greutăţile ce întâmpină la exportul strugurilor şi fructelor româneşti din cauză că toate va­goanele sunt descărcate la Sniatyn pentru vămuire, în loc să fie vă­­muite direct în vagon, aşa cum a fost până acum. D. Madgearu a promis că va in­terveni la guvernul polonez pentru curmarea acestui neajuns. B. B. Conferinţa germanilor din străinătate BERLIN, 30 (Rador). — La Stutt­gart s’a deschis ori conferinţa anua­lă a Uniunei grupărilor, germane din străinătate. Conferinţa este prezidată de d. R. Brandsch, deputat german din Ro­mânia. LAMELE CELE M­A­I DE RAS Repr. gen. A. Scher, Bucureşti I, str. Tudor Vlafairescu, 26 Spectacole TEATRUL NAŢIONAL: Cassan­dra. TEATRUL VENTURA: Matineu : Şoarece de biserică; seara: Melo. TEATRUL REGINA MARIA: Vi­jelia. TEATRUL NOU: Zisser Bucher. NEPTUN: Trăiască Mahalaua. CĂRĂBUŞ: «Bravo Cărăbuşi» OTETELEŞANU: Viteazul înotă­tor. Cinematografe ELITE: „Dai un ban, dar face”, revistă. TRIANON : Tigresa parfumată (film sonor). LIPSCANI: Trădarea Cu Lya de Putti. VOX: La paradisul femeilor (film sonor). CORSO: Două inimi într’un vals CAPITOL: Ziua nunţii (film vor­bitor). ■ FEMINAs Jeanimne cu Collen Moore. BULEVARD PALACE: Mesagiul morţii cu Cleave Block. MARNA: Trupa rusă Liliacul şi filmul Amantul de carton. VOLTA BUZEŞTI: Arena însânge­rată (film sonor). REGELE MIHAI: Cine a ucis? Marinar de apă dulce. Comedia Ah , telefonul. LILIACUL: Mormântul egiptean şi revista. E tot un drac. VICTORIA: Femeia din Moscova. 'L'eatrtf tsmm^Biasm A. S. R. Principele Nicolae Pa­tronul Expoziţiei Internaţionale de Radio şi Aeroch­imie din Bucureşti Biroul celei de-a 2-a Expoziţii In­ternaţionale de Radio şi Aerochimie din România, care va avea loc în­tre 7—08 Septembrie în Parcul Ca­rol, ne informează că A. S. R. Prin­cipele Nicolae a binevoit să acorde expoziţiei înaltul Său patronaj. Inaugurarea expoziţiei se va face în prezenţa A­­S. Regale în ziua de 7 Septembrie şi va fi transmisă prin microfonul staţiei de difuziune pen­tru a fi auzită în toată ţara. şîirTmTiistice La Teatrul Nou are loc astă seară ultimul spectacol cu opereta Zisser Bu­cher în care rolurile principale sunt iS­uqosquaef Bimji­­p­ajetuipajoui Mae Schoenfeld. Luni, 1 Septembrie are loc o nouă premieră. * Teatrul Neptun (fost Colos) anunţă pentru azi, Duminică 31 August, un spectacol excepţional cu revista „Trăia­scă Mahalaua’’ alcătuire humoristică din cele mai tari scene şi cuplete din re­vistele de mare succes „Odată şi Bine’’ vistele de mare succes „Odată şi Bine’’, „Mic şi al dracului” şi S’o luăm de la’n­­ceput”. Apariţii de balet senzaţionale, numere noi, montare fastuoasă. II Teatru Maria Ventura, va reprezenta Duminică 31 August, matineu ora 3 p. m. „Şoarece de Biserică”, cu R. Bul­­finsky, G. Timică, G. Chamel, Jules Cazaban, V. Lăzărescu, Dinu Argeşi, Leng Caler, Maria Moh­or. Direcţia de scenă Victor Ion Popa. Decorurile V. Feodoroff. • Teatrul Maria Ventura, Luni 1 Sep­tembrie „Șoarece de Biserică”, come­die în 3 acte de Fodor László, tradu­­ducerea I. Răcăciune. Teatru Maria Ventura, Duminică 31 August „Meló” de H. Bernstein cu d-na Aura Buzescu, George Vraca, C. Danie­­lescu, C. Rovinjescu, etc.­­ Direcția de scenă Soare Z. Soare. Decorurile V. Feodoroff. ----------00X00----------­ înscrierea la şcolile practice de comerţ Se aduce la cunoştinţă că înscrie­rile la Şcolile practice de comerţ şi Industrie din Bucureşti, pentru bă­­eţi şi fete din str. Argeş No. 7 (Mo­şilor) se va face pentru anul şcolar viitor dela 1—10 Septembrie 1930. Admiterea în aceste şcoli se face numai pe bază de concurs. La înscriere candidatul va prezen­ta actele următoare: 1. Extractul de naștere; 2. Certificatul sau adeve­rință de 4 clase primare la stat; 3. Actul de vaccin; 4. Adeverință de practică comercială. BULETIN METEOROLOGIC Presiunea va continua să crească cu 1—3 m. m. In Ardeal, Banat, Oltenia şi vestul Munteniei. Cerul mai mult senin. Vânt slab din direcţiunea estică, temperatura în uşoară creştere. In celelalte regiuni: cerul parţial nou­­ros, vânt slab din est. Temperatura staţionară. -ooxoo------­ ------00X00- 50 la sută reducere pe C. F. R şi S. M. R. pentru vizitatorii Expoziţiei Internaţionale de Radio şi Aerochimie din Bucureşti Regia autonomă a căilor ferate a acordat o reducere de 50% la întoar­cere, tuturor vizitatorilor celei de a 2-a Expoziţie Internaţională de Ra­dio şi Aerochimie, care va avea loc între 7—28 Septembrie în Parcul Carol. De această reducere va bene­ficia deci orice persoană care venind din provincie în Bucureşti va vizita expoziţia de Parcul Carol, vizân­­du-şi acolo biletul de tren cu care a venit în Capitală, bilet pe care nu-l va mai preda controlului la eşirea­ din Gara de Nord. Deasemenea S. M. R. a acordat 50% reducere atât la ducere cât şi la întoarcere, inclusiv la costul în­­treţinerei pe vapor, tuturor vizita­torilor Expoziţiei Internaţionale de Radio, cari vor folosi vapoarele sa­le. Informaţuni mai amănunţite se pot lua de la consulatele româneşti din ţările deservite de vapoarele S. M. R­, unde se predau şi cărţile de legitimaţie în acest scop. DUMINICA 31 AUGUST 1930 394 m- BUCUREŞTI 12 kw. 11.15; Ora copiilor: D-na Mona Rădu­­lescu. 11.30: Muzică religioasă. 11.45: Lectură din «Viaţa Sfinţilor». 12.00; Orchestra radio: Strauss; Copil;­ aşa o fată! — marş, Suppé: Cuvertură la opera comică «Frumoasa Galatheea», Di­cker Intermezzo chinezesc. Kanner; Die Schönbrunner — vals. O. Bruneţii: Ma­drigal. Translateur; Convoi de nuntă în Liliput. 13.00: Plăci de gramofon. 13.30: Informaţiuni, bulentin meteorolo­­gic şi ora exactă, cota apelor Dunării. 13.40: Plăci de gramofon. Ora satelor. PROGRAMUL PENTRU SĂTENI 16.00: D. Lascarov Moldovaiul, de vor­bă cu sătenii. 1615: D. Şerban Rusan — harmonică. Aici româneşti. 16­30: D. Vissarion — Snoave. 18 00: Orchestra Gr. Dinieu — Muzică uşoară şi românească. 18.00: D. Tudor Muşetescu. Lectură. 1815: Orchestra Gr. Dinieu — conti­nuare. 19.00: Informaţiuni, semnat ora. 19.15: D. prof. Zander: La butte du bien et du mal. 19.30: Plăci de gramofon. UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20.40: D. I, Totu: Insula Cipru. PROGRAMUL DE SEARA 21.00: Orchestra Radio. Flotov: Uver­tura la «Martha», M. Bruck: Concert pentru violina (sol minor) partea II (so­list d. Teodoru) Mac Douel: Suită în pă­durile Americei. 21.30: D. dr. Voiculescu: Lectură din poemul românesc «Ionică». 21.45: D-ra Valentina Creţoiu de la Ope­ra Română — canto, Gounod: Arie din «Romeo şi Julieta» Kreisler: Caprice Viennois, cu acompaniament de viațä, Flégier: Le beau réve­­rii românești. 22 15; Orchestra Radio: Tschaikowsky: Chanson orientale. Cezar Franck: Pani* Angelicus, Weber: Invitațiune la vals. Wals Dvorak: Dans­slav No. 3. 22.45; Posa amatorilor. 23.00: Informațiuni. , filu.. ȘCOALA POLITECHNICA Ora 17 Muzică de dans.

Next