Cuventul, ianuarie 1931 (Anul 7, nr. 2046-2075)
1931-01-30 / nr. 2074
2 | C1IPIPARAN creole PUBLICE ROMANESTI actualmente cel mai solid şi rentabil plasament de capital la Banca de Industrie şi Comerţ din Bucureşti S. A. Bucureşti — Calea Victoriei, 31 — Bucureşti Telefon No 301|94, 313|57, 339|92 Adresa telegrafică : SIMJAVITZ AGENTIE s Str. Carol 11 „Cuvântul“ la Ploeşti de la consiliul judeţean PLOEŞTI 28. Aseară în sala de consiliu din Palatul Prefecturei de judeţ, membrii consiliului judeţean au continuat votarea bugetului liniei ferate judeţene Ploeşti— Văleni. D. doctor Ştefan Popescu Filuţă, prefectul judeţului, a spus că la Căminul studenţesc prahovean e absolută nevoe de cumpărarea unui loc care să serve drept curte acestei instituţii. D-sa propune ca consiliul judeţean să aloce o sumă de 500.000 lei din bugetul liniei ferate Ploeşti — Văleni pentru cumpărarea acestui teren. D. I. Demetrescu Agraru (liberal) spune că consilierii liberali aderă la propunerea prefectului judeţului. Consiliul aprobă alocarea unei sume de 500.000 lei din bugetul liniei ferate Ploeşti—Văleni pentru cumpărarea terenului necesar construirei unei grădini a Căminului Studenţesc Prahovean. PALATUL DE JUSTIŢIE In urma unor discuţii la care au participat d-nii avocat Gr. Ivănceanu, deputat (naţional-ţărănist), dr. Şt. Popescu Filuţă, prefectul judeţului, avocat Manolescu (lib.) consiliul a aprobat alocarea unei sume de 5.000.000 pentru terminarea lucrărilor palatului de justiţie. Şedinţa a luat sfârşit la orele 9 jum. seara. ŞEDINŢA CONSILIULUI MUNICIPIAL Membrii consiliului municipial s-au întrunit aseară în palatul primăriei. A prezidat d. deputat O. Brezeanu, primarul municipiului Ploeşti asistat de d. avocat Nică Eftimiul secretar general al primăriei. In urma unor discuţii la care au participat d-nii avocat George Manolescu, liberal; prof. I. Dem. Agrarui, liberal; avocat Şerban Teodorescu naţ.-ţărănist; O. G. Brezeanu şi Petre Pavelescu naţ.-ţărănist, consiliul a hotărât să nu mai acorde nici o păsuire gheretelor din ocolul I-iu. S’au luat apoi mai multe măsuri în legătură cu lucrările edilitare. AGRESIUNE IN CENTRUL PLOEȘTILOR Aseară pe str. Domnească s’a întâmplat un atac banditesc care prin îndrăzneala lui ese din comunul faptelor diverse. D. Gh. Albulescu din str. Domnească No. 5 trecea aseară pe la orele 5 pe această stradă. La un colţ i-au eşit înainte indivizii Şt. Păunescu, din str. Mihai Bravu No. 119 şi Cristache Anton din str. Mihnea Vodă No 5. Agresorii l-au atacat P® d. Albulescu cu cuţite cerându-i banii care îi avea asupra sa. La strigătele disperate ale victimei s’au adunat trecătorii care au pus mâna pe bandiţi şi i-au dus la poliţie. D. comisar H. Turtureanu a început cercetările. Ambii bandiţi arestaţi în arestul preventiv al poliţiei s’au dat cu capetele de pereţi umplându-se de sânge. A fost înştiinţat parchetul şi la chestură a sosit procurorul de serviciu care a dresat acte. REFORMA AGRARA IN PRAHOVA D. inginer Geodez Florin Gheorghiu a fost ori în localitate, împreună cu d. inginer Niţă Vasiliu, şeful serviciului cadastral al judeţului nostru a inspectat lucrările cadastrale efectuate în ultimul timp în judeţul nostru. Cu această inspecţie s’avăzut că reforma agrară în judeţul Prahova s’a aplicat cu toată stricteţea prevăzută de legele agrare. In tot judeţul d. inspector ing. I. T. Socolescu, directorul Oficiului agricol judeţean a explicat d-lui Gheorghiu modul în care s’a făcut exproprierea în judeţul nostru. ŞT. V. IONESCU să se apropie de leproşi. Toţi fug sau întorc capetele. Le e milă de ele dar ştiu că fiecare trebuie să-şi ispăşească păcatele vieţilor precedente. Orice se întâmplă cu noi, îşi are un rost şi ascunde un tale. La ce bun să intervină în ecuaţiile acţiunilor altora! Karma e o doctrină reconfortantă şi confortabilă, ştiam aceasta.... Mi-au spus că, în seara lunii-noui şi lunii-pâne, li se dă hrană de la un ashram din apropiere. Acesta e singurul ajutor efectiv. M-au invitat să vin, şi am venit în seara luniipline. Singurătatea aceea pustie a junglei, dezolarea văii răcorită de lumina lunară. Ei aşteptau. Un clopot a bătut mărunt, şi rândurile lor s’au îndreptat către ashram-ul vecin. Au primit fiecare chapati şi dai, adică aceleaşi binecunoscute turte şi terciu. Primeau hrana flămânzi şi bestiali, în cioburi sau în hârtii, în frunze de bananier sau în farfurii ruginite. Milostiveau, şi se ţârâiau la marginea drumului. Umbrele lor se jucau hidoase pe plaja luminii. Mâncau flămânzi, mâncau, ca toţi indienii, cu degetele — cu ce Ie rămăseseră din degete... Trebuiau, deacum, să aştepte treisprezece sau paisprezece zile. Să aştepte, adică să rabde, sau poate să moară. Şi nimeni care să se îndure, să se apropie de ei, nimeni în care să se încreadă. Turma lor argintie şi blestemată era o palmă entuziasmului meu pentru India,, pentru continentul fermecat al Spiritului, acolo unde sfinţii şi înţelepţii sunt răsplătiţi de regi şi îmbătaţi de faimă. Am început a gândi cu reproşuri la acei umili misionari creştini cari au ridicat cele dintâi aziluri pentru leproşi. Şi m’am hotărât să intervin, împreună cu doi prieteni tineri indieni, din acelaş ashram în care mă aciuiasem eu, m’am hotărât să încerc marea aventură, să ne aşezăm la capătul văii seci, alături de leproşi, şi să cerşim pentru ei până ce fapta noastră îşi va afla strigare la cei mari, şi se vor evacua leproşii într’un azil. înainte de a încerca această nebunie, m’am dus săvăd pe un veiul din Rishikesh. Haina mea de brahmacarin și faptul că eram alb, ia-au ajutat mult. Vehilul s’a minunat auzind hotărârea mea și, după ce s’a convins că nu o pusesem încă în fapt, s’a apropiat de mine şi mi-a spus: — Sadhuji, nebunia ta va fi o picătură de sânge într’un ocean de ape; se va pierde, şi nimeni, nici tu, nu va câştiga nimic. Leproşiivor rămâne tot în vale; strănepoţii tăi îi vor găsi în acelaş loc... Şi vehilul mi-a povestit povestea vieţii medicului Hari Singh. Acum vreo treizeci de ani, dr. Hari Singh s-a întors proaspăt de ştiinţă şi intoxicat de entuziasm social, dela Londra, Intr’o călătorie spre Pauli, a întâlnit gupurile de leproşi din vale. Deşi familia lui îl aştepta în Lahore, doctorul s’a hotărât să nu se întoarcă până ce nu le va găsi un azil. A umblat, a strigat, a cerşit — şi a isbutit, în câteva luni, să adune pe toţi leproşii din ţinut într’un falnic ashram cumpărat cu banii unui milostiv raja. Era singur, căci nimeni nu se încumeta să se apropie de leproşi. Dar a scris serviciului sanitar din Delhi, şi a primit o echipă. Familia sa a încercat să-l întoarcă din drum, prin orice chip. A trimes o soră, un frate, un copil de câţiva ani, să-l ispitească. Hari Singh a rezistat. A trecut o jumătate de an dela exilarea lui. Intr’o zi primeşte o scrisoare, care îl chema urgent; soţia sa născuse o copilă, şi-l implora să vină. Medicul a capitulat. Dar, în seara plecării, când toţi leproşii îl implorau plângând, el a descoperit la încheetrile pumnului câţiva solzi argintii. Atât. Şi în aceiaş seară, s’a împuşcat. Sinuciderea a făcut zarvă. Echipa s’a reîntors la Delhi, ashram-ul a fost evacuat şi leproşii s’au trezit tot în valea seacă... — Sadhuji, nebunia lui a fost o pictură de sânge înt’un ocean, de ape... La ce bun să te zbaţi! Sunt blestemaţi. • Mircea Eliade Muuikhereti, Himalaya 7 Ianuarie 1931 De la S. A. D. R. Domnii membri ai S. A. D. R. sunt rugaţi a lua parte la adunarea generală ordinară ce se va ţine Duminică 1 Februarie a. c. orele 4 d. a. în localul Casei Scriitorilor din Str. General Berthelot No. 18. La ordinea zile; Darea de seamă anuală a comitetului; Raportul preşedintelui; Verificarea cenzorilor; Admiteri de noui membri; Modificarea art. 56 din Regulamentul S. A. D. R. care sună astfel: „Sumele se păstrează la Banca Românească sau Banca Marmorosch-Blank. La casier se păstrează numai atât cât e de trebuință pentru cheltueli pe trei roni”; Modificarea art. 17 din regulamentul privitor la compunerea Comitetului S. A. D. R.; Diverse propuneri. întrucât la data de mai sus nu s’ar întruni cele două treimi cerute, adunarea se va ţine la aceiaşi oră şi în aceiaşi sală în ziua de Duminică 7 Februarie. - OO—(■) , o=00—~ De la institutul de studi „Sud-Est European“ Institutul de studii «Sud-Est-European» îşi redeschide cursurile de limbi sud-orientale atât cu studenţii şi auditorii începători, cât şi cu cei înaintaţi. Cursurile sunt gratuite. Se plăteşte numai o taxă mică la înscriere, reutorii care se pot face şi scutiri. Se admit studenţi, militari, absolvenţi de liceu fără bacalaureat; o carte de auditor le va înlesni intrarea în sălile de curs. Cursurile de limbile: turcă, rusă, bulgară şi cehă se ţin la Liga Culturală (Bulevardul Schitu Măgureanu 1) şi în sala seminarului de istorie universală la facultatea de litere, înscrierile se fac Joia şi Sâmbăta, la cancelaria seminarului de istorie universală, între orele 6—7 seara. Alte informaţii se dau când se fac înscrierile. —~——oooxooo~— —------«JOS-----—— Exerocul Cartojan din nou arestat UN «BIROU» CARE INCASEAZA... Cunoscutul exeroc Camil Cartojan, care dă periodic subiecte rubricilor de fapte diverse şi ale palatului de justiţie, a fost ori, din nou arestat, pentruvina de a continua îndeletnicirea de întotdeauna. Ultima sa ispravă e aceea a înfiinţărei unui birou de informaţii şi plasare, în str. Sf. Ionică. Exerocul a avut îndrăzneala sft-şi deschidă «biroul», sub firma «Regele Carol al II-lea». Se înţelege că biroul acesta nu era decât un pretext pentru a înşela pe naivi. Aceştia au fost exerocaţi cu sume în jurul a 2000 lei sub titlu de garanţie. O sută de inşi au căzut victime exerocului care va fi înaintat parchetului. întrunirea studenţească de om «Centrul studenţesc» a convocat ori adunări pe facultăţi pentru a proesta împotriva atitudinei ziarelor «Adevărul», «Dimineaţa» şi «Lupta» faţă de rectorul Universităţii, d. N. Iorga şi a profesorului A. C. Cuza. Dintre aceste întruniri nu s’a putut ţine decât aceia organizată de soc, studenţilor în ştiinţe, întrunirea convocată pentru orali a. m. la Cantina Gutenberg, s’a ţinut la aceiaşi oră la Palatul mediciniştilor. Au vorbit d-nii. Cotigă preşedintele Centrului, Bugheanu din partea «Soc, studenţilor ingineri»,«colescu din partea «Soc. stud. electrotechniei», şi alţi reprezentanţi ai soc. studenţeşti. Toţi au vorbit împotriva ilegalităţilor guvernului în chestiunea organizaţiunilor naţionaliste şi au înfierat atitudinea linei părţi din presă care a publicat articole calomnioase la adresa rectorului Universităţii. S-a votat şi o moţiune în acelaş sens. După întrunire, o masă compactă de studenţi au mers în faţa Palatului Universului şi au făcut o manifestaţie de simpatie. Manifestanţii au fost opriţi de cordoanele de jandarmi în faţa Cercului militar şi împrăştiaţi. •f* O parte dintre studenţi a plecat pe străzi laterale, şi ajungând la Universitate, au intonat cântece patriotice. In timpul manifestaţiei au fost duşi la prefectura de poliţie 9 studenţi. După ce li s’au luat declaraţii, au fost puşi în libertate. Seara la orele 8, studenţii s-au adunat în sala Gutenberg, unde au ţinut o nouă întrunire. I. M. Cazul liceelor „Aurel Vlaicu“ Ministerul instrucţiunii stabilise anumite condiţiuni da funcţionare pentru şcoalele secundare dependente de Casa muncii C. F. R. care întreţine în Capitală liceele de fete şi băeţi denumite „Aurel Vlaicu“ Cum această instituţiune n’a răspuns nici până acum dacă acceptă sau nu condiţiunile impuse, ministerul a considerat întârzierea acestui răspuns ca un refuz de acceptare şi a hotărât următoarele: 1. Nu recunoaşte existenţa legală a liceelor „Aurel Vlaicu“ dependente de Casa Muncii şi ca atare, declară nule şi de nul efect certificatele de promoţie şi diplomele ce eventual s’ar elibera elevilor dela aceste şcoale. 2. Profesorii din corpul didactic de stat nu vor putea funcţiona ca detaşaţi la aceste şcoli şi, în consecinţă, toţi profesorii dela şcoalele de stat, aflaţi în această situaţie, vor trebui ca, cel mai târziu la 1 Februarie,, să se prezinte la catedrele unde sunt titulari. 3. Se interzice profesorilor de la şcoalele de stat să dea lecţiuni la acele şcoale. Contravenienţilor li se vor aplica pedepse disciplinare. Definitivări fie inspectori şi revizori şcolari Prin decret regal au fost definitivaţi în posturile ce ocupă următorii Inspectori şcolari secundari: N. Petrescu-Zoiţa, Gh. Ionescu şi I. Angelescu, dela directoratul Bucureşti, Emilian Săhleanu della directoratul Cernăuţi, V. Mateevici dela directoratul Chişinău, S. Cioflec dela directoratul Timişoara, Augustin Cosma dela directoratul Cluj şi C. Botez din centrala ministerului. De asemenea au fost definitivaţi în posturii ipi de control al învăţământului posturile de control al învăţământului primar d-nii: D. Stănilescu, inspector la directoratul Bucureşti, C. Popescu, inspector la directoratul Craiova, iar d. C. Iencica cu titlul provizoriu la directoratul Cluj. Au fost definitivaţi următorii revizori: G. Popa (Bacău), Marin Popescu (Vlaşca), Gh. Vijelie (Muscel), P. Rocnean (Năsăud), Carp Greceanu (Vâlcea), I. Bârzu (Maraamureş), C. Popa (Tutova) şi G. Hoiban (Baia). Au mai fost definitivaţi şi următorii subrevizori: D. Stănulescu (Vlaşca), I. Maghiar (Bihor) şi Ilie Ponomarciuc (Hotin). —— eooxooo—!-=—• CUVÂNTUL şedinţa de constituire a fi ralia renli -----esîj:«---- Membrii comitetului din România In saloanele d-lui dr. Jean Gantacuzino s’a ţinut şedinţa de constituire a Ligii contra revizuirii tratatelor». Această ligă, al cărei sediu principal este în Franţa, a fost formată în urma iniţiativei cunoscutului ziarist şi publicist politic, Andre Chéradame. Scopul ei este de a lumina opinia publică, occidentală în special, asupra pericolelor, pe care le prezintă propaganda revizionistă pentru ideea de pace. S’a ales comitetul român al «Ligii contra revizuirii tratatelor». Acest comitet cuprinde următoarele persoane : P. Andrei prof. univ., C. Argetoianu fost ministru, O. Basarab-Brâncoveanu, I. Borcea prof. univ., C. Brătianu fost subsecretar de stat, dr. Joseph Berkowitz vice-președinte al Uniunii evreilor din România, B. Brănişteanu ziarist, R. Boilă vicepreşedinte al Senatului, I. Brătescu- Voineşti, Tr. Bratu preşedintele Senatului, Victor Cădere prof. univ., Caracostea prof., C. Ceauşlogu deputat, A. Chemare avocat, Eugen Crăciun deputat, dr. Jean Cantacuzino prof. univ., membru al Academiei Române, membru al Academiei de medicină din Paris, G. Crișan, fost subsecretar de stat, G. Derussi fost ministru de externe, C. Dimitriu fost ministru, Gr.I. Dimitrescu prof. univ., C. Dissescu fost ministru, dr. D. Danvelopol prof. univ., Mircea Djuvara prof. univ., deputat, Dem. Dobrescu primarul Capitalei, Eug. Filotti directorul presei de la presidenţia consiliului, Gr. Filipescu fost deputat, Gr. Gafencu fost subsecretar de stat, ziarist, O. Goga fost ministru, membru al Academiei române, V. Goldiş fost ministru, I. Graldişteanu fost ministru, senator D. Gusti prof. univ., vicepreşedinte al Academiei române, I. Inculeţ fost ministru, Nae Ionescu ziarist, Gr. Iunian fost ministru, C. Isopescu Grecul vicepreşedinte al Camerei, Al. Em. Lahovary presidentul consiliului diplomatic, Al.Lapedatu fost ministru, I. Leon deputat, I. Lugoşanu fost ministru, Al. Mavrodi preşedintele Sindicatului ziariştilor, N. Maxim ziarist, I. Mitilineu fost ministru de externe, P. P. Negulescu fost ministru, I. Nistor fost ministru, sa Sergiu Niţă fost ministru, C. Naumescu avocat, M. Paleologue secretar general, R. Patrulius fost deputat, V. V. Pella prof. univ. I. Periețeanu deputat, I. I. Pillat fost deputat, T. Pizani ziarist, senator, N. Polizu-Micşunești deputat, Stelian Popescu fost ministru, directorul ziarului Universul, St. O. Popp presidentul Camerei, A. Popescu-Necşeşti ziarist, Tr. Pop prof. univ., Iorgu Petrovici avocat, I. Petrovici prof. univ., Andrei Rădulescu membru al Academiei române, M. Ralea prof. univ., general Rosetti, N. N. Săveanu fost ministru, S. Şerbescu ziarist, Pamfil Şeicaru ziarist, Marin Ştefănescu prof. univ., S. Stan director la Camera deputaţilor, Anibal Teodorescu prof. univ., E. Titeanu ziarist, Gr. Tranen,Iaşi fost ministru, G. Ţiteica, prof. univ., V. Toncescu vice-preşedinte al Camerei, general G. Văleanu fost ministru, C. Xeni fost ministru, PD. CHERADAME a expus în linii general, planul d© acţiune al Ligii contra revizuirii tratatelor. După discuţiuni la care au participat d-nii C. Argetoianu, G. Derussi, general Văleanu, dr. Ion Cantacuzino, Mircea Djuvara, etc., s’a votat următoarea moţiune: «Comitetul român al Asociaţiei pentru pace prin respectul tratatelor, reprezentând diversele partide politice şi diferitele curente intelectuale din ţară, constată că Belgia, Franţa, Polonia, România, Cehoslovacia şi Jugolavia au interese vitale identice pentru menţinerea statului quo, şi că conducătorii acestor ţări s’au pronunţat în mod categoric pentru menţinerea păcii prin respectul tratatelor. 2.Comitetul adresează satului său cel mai călduros comitetelor francez şi iugoslav deja constituite pe aceiaşi bază. El preconizează o unire din ce în ce mai strânsă a opiniunilor publice din ţările antantiste cu interese comune, pentru a lucra cu tenacitate la păstrarea acestui bun suprem al popoarelor, care e pacea. Preşedinte al comitetului a fost ales d. C. Basarab-Brâncoveanu. Secretari ai comitetului au fost desemnaţi d-nii Sebastian Şerbescu şi Eugen Titeanu. Curierul judiciar CONFIRMAREA MANDATULUI UNUI CONTRABANDIST DE MATASE Secţia I a trib. comercial, alcătuit din d-nii judecători Grădişteanu şi Balş, şi cu concluziile d-lui procuror Const. Simionescu, a confirmat ori mandatul de arestare emis de d. judecător de instrucţie al cabinetului Z. I. Stănescu, împotriva lui Ivan Coş, supus iugoslav, domiciliat în Viena, învinuit de contrabandă de mătase. A fost prins în momentul când ridica din gara de Nord o valiză cu 1800 basmale de mătase şi mai multe cămăşi de mătase introduse prin contrabandă în ţară. ARESTAREA UNUI COMUNIST D. judecător de instrucţie al cabinetului 4 a emis mandat de arestare împotriva comunistului David Avramescu, trimis în judecată conform art. 11 al. 5 din legea Mârzescu prin aceea că a publicat în ziarul unguresc «Viaţa muncitorească» D. procuror Ionel Petrescu, a deschis acţiune publică pentru lovituri cauzatoare de moarte împotriva lui un articol violent prin care ataca Ştefaniu,Ilie Stanciu zis Doagă, forma de guvernământ actuală cerând răsturnarea ei. AMENDAREA PATROANELOR DE CASE DE PROSTITUŢIE Serviciul sanitar a aplicat patroanelor caselor de prostituție diferite amenzi, ce încep de la 80.000 lei în sus, pentru că au contravenit nouei legi sanitare continuând să fie în casele lor prostituate cu camere mobilate. Patroanele au făcut apel împotriva deciziilor de aplicare a amenzilor. Două din aceste apeluri s’au lumunase Ciurea şi fraţii D. şi Const. Ştefănescu zis Moşu cari în noaptea de 25 ianuarie au ucis pe soldatul Dumitru Cariga din regimentul 57 infanterie. ADUS ADMINISTRATIV SANCŢIONAT DE SUPREMA INSTANŢA Secţia III a înaltei curţi de Casaţie, în complectul de diverginţă sub prezidenţia d-lui I. Stambulescu, prim preşedinte al înaltei curţi a respins recursul făcut de ministerul sănătăţii publice împotrivii deciziei secţiei I a Curţei de apel din Chişinău în procesul jv d. dr. Nicolae Smadu, inspector general sanitar al regiunei Chişinău care fusese trecut în mod ilegal şi abuziv în cadrul auxiliar, deşi era funcţionar stabil şi inamovibil. înalta Curte a stabilit că un funcţionar administrativ inamovibil nu poate fi trimis în cadrul auxiliar din moment ce postul său nu a fost desfiinţat. «tac», la s. III a trib. Ilfov, care s’a pronunţat eri. Tribunalul a admis în parte apelurile patroanelor Ana Lorentz şi i-a redus amenda la 10.000 lei şi al Mary Panaioti la 5000 lei amendă. ŞOFEUR CONDAMNAT PENTRU OMOR PRIN IMPRUDENTA Secţia IV a trib. Ilfov, în urma concluziilor d-lui procuror Mircea Tretinescu, a condamnat la 8 luni închisoare corecţională pe şofeurul Constantin Dumitrana, din strada Principatele Unite 26 care a călcat cu autobuzul pe femeea Florica Belu care a încetat din viaţă. Şofeurul imprudent a mai fost condamnat să plătească suma de 300.000 lei solidar cu proprietarul autobuzului. CRIMINALII DIN COMUNA PRINCIPELE NICULAE LA PARCHET Baluri Sâmbătă 31 Ianuarie a. c. .va avea loc în saloanele Cercului Militar «Balul aviaţiei» sub înaltul patronaj al M. S. Regelui, în folosul ridicărei «Monumentului Aviatorilor». Biletele se găsesc de vânzare la doamnele din comitet şi la agenţiile J. Feder şi Ipcar. .....coxxoo.......« Buletin meteorologic Presiunea în creştere cu 1-4 mm. (2—5 mb.). Timp acoperit şi rece. Vânt dinspre Nord şi Nord-Est. Temperatura în scădere; zăpadă puţin abundentă în Sud-Estul ţării. In cursul zilei de mâine înseminate în Ardeal Banat şi Oltenia. ------oooxooo—*-^*— Irania şi Paneuropa (Continuarea articolului din pag. 10 a) că ar juca un rol in constituţia nouei Europe federalizate, lângă celelalte puteri. Nu concep ce pot câştiga aceste două ţări desfăşurând o manoperă distructivă contra mişcării europene, mai ales luând ca al treilea aliat Sovietele cari au interes foarte clar şi foarte noi întru împiedicarea întreprinderii Moscovei, fără nici o contestaţie, federaţia Europei i-ar fi fatală. Ea înseamnă: 1) o scădere imensă a şanselor de conflicte între naţii, 2) o ameliorare în economia europeană, care amână pentru un termen infinit pericolul răsboaelor civile şi al dezordinelor interne. Ei joacă regula jocului încercând să vatăme comisia de studii. Singurul punct care Ie rămâne de decis, este să știe dacă-i vor cauza mai multe plictiseli intrând, decât rămânând afară. Astfel, îmi voi rezuma ideile la următoarele puncte: I. Mişcarea de uniune europeană este singurul remediu pentru groasnica criză în curs de desfăşurare. II. Este exact că — din punct de vedere politic — această mişcare serveşte Franţei. III. Este indubitabil că din punctul de vedere economic ar fi în primul rând utilă Germaniei, Italiei şi ţărilor agrariene ale Europei. IV. Colaborarea la această mişcare nu cere de la aceste două puteri nici o renunţare la mijloacele legitime pentru ameliorarea tratatelor actuale. V. Singura ţară care, politic şi economie, trebue să combată Federaţia europeană, este Rusia. Bănuesc însă, din nenorocire, că aceste idei, cari au singurul merit de a fi de bun simţ, nu vor fi favorabil primite pretutindeni şi mă tem că Germania şi Italia stimulate ca ascuns de Soviete, nu vor fi atât de nebune ca să nu priceapă că ceea ce le interesează la primul rând e restabilirea încrederii şi a creditului. Şi că nu cu pumnalul în şold sau cu înjurătura pe buze, se poate veni pentru a cere concursul financiar al Franţei sau al altor state, cari, pentru moment, se bucură de disponibilită' Jules Sauerwein ŞTIRI ARTISTICE In matineul de joi cu preţuri populare al Teatrului «Regina Maria» se va juca puternica piesă socială «Profesiunea d-nei Warren» cu d-nele Lucia Sturdza-Bulandra, Maria Antonova şi d-nii Ion Manolescu, G. Storin, Al. Finţi, N. Gărdescu, etc. Teatrul «Maria Ventura» reprezintă astăzi Joi 29 Ianuarie, în matineu şi seara «ROXY», delicioasa comedie americană a d-lui Barri Conners, cu d. R. Bulfinsky, Leny Caler, Maria Mohor, Silvia Fulda, Marieta Deculescu, G. Timică, O. Danielescu şi C. Rovinţescu. * Astăseară Joi 29 Ianuarie, Teatrul Naţional reprezintă piesa «E.UR» de Karel Ceapek cu d-nele: Marietta Sadova, Sonia Cluceru, d-nii: G. Calboreanu, A. Pop Marţian, Gr. Mărculescu, V. Antonescu, I. Anastasiad, H.Polizu, I. Ulmeni, etc. Regia o are d. Soare Z. Soare. «Cocoşul Negru» se va reprezenta pentru ultima oară în matineul de azi. Rolul Voevodului Nenoroc e interpretat de d-na Agepsina Maori, iar al Diavolului de d. G. Calboreanu. Azi joi, la orele 4 d. a. precis are loc primul matineu cu preţuri populare — 20, 40 şi 60 lei — la teatrul Elita, cu admirabila comedie muzicală «Simona» de Victor Rodan, N. Constantinescu și Raul Sculy, în fruntea interpretării d-nele Sily Vasiliu, Mia Apostolescu, Jeana Doljean, Rica Martinescu și d-nii Costică Toneanu, tenorul I. Brună, G. Rădășeanu, N. Simionescu, prof. Willy, Lorentz, Glodariu, etc. Locurile toate numerotate* Şezători Sâmbătă 31 Ianuarie 1931 orele 9 seara, societatea culturală «Tinereţea» va ţine a 195-a şezătoare artistico-culturală, în sala ateneului popular «Principele Mihai» din calea Griviţei No. 56, când va vorbi d. N. Batzaria, preşedinte, despre: «O mare figură bisericească». Vor urma apoi versuri, monolog, canto, piano, comunicări (evenimentele principale din cursul săptămânii) etc., iar la urmă se va juca: «Inspectorul broaştelor», comedie într’un act de Victor Eftimiu. Şezătorile vor unna regulat în fiecare Sâmbătă seara şi vor fi urmate de «Radio». * «Amiciţia culturală franco-română» de sub preşedinţia d-lui Pavel Macedonski, a organizat pentru Sâmbătă 31 Ianuarie ora 9 p. m. în aula fundaţiei «Carol I» prima şezătoare artistică din anul acesta Conferinţa d-lui Iuliu Valaori va fi urmată de producţiuni artistice cu concursul d-nei Eugenia Ciucurescu, maestrul Petre Sturza, soprana Zinica Adler, etc. Mihail Eminescu şi Mihail Kogălniceanu studenţi la Berlin Societatea «Prietenii Istoriei Literare» ,va consacra şedinţa ei din luna ianuarie cercetării vieţii de student la Berlin a doi oameni mari ai noştri: Mihail Eminescu şi Mihail Kogălniceanu. Vor vorbi d-nii I V. Pătrăşcanu despre «Mihail Eminescu student la Berlin» şi P. V. Haneş despre «Mihail Kogălniceanu student la Berlin». Şedinţa are loc joi 29 ianuarie orele 5 p. m. în sala de bibliotecă a liceului «Mihai Viteazul». Expoziţia Duminică 1 Februarie ora 10 va avea loc în Foyerul Teatrului «Maria Ventura» deschiderea expoziţiei pictorului Hrandt Avakian. Duminică 1 Februarie, se va deschide expoziţia Theodorescu-Sion, în sala ziarului «Universul» — str. Bresdianu 8- I Conferinţe-Comunicări Astăzi, Joi orele 9 seara, va conferenţia la biblioteca dr. M. Singer (Ed. Maria) d. av. I. Mendeloviei despre «Sionism, biurocraţie şi politică de interese». Conferinţa face parte din eterul «Probleme actuale în Sionism». Intrarea liberă. * La Casa Femeii se vor ţine următoarele conferinţe: Luni 3 Februarie orele 6—8: D-na Isabella Sadoveanu, despre: Romantismul francez. Luni 9 Februarie orele 6—8: D-na Pancu, despre: Romantismul român. Luni 16 Februarie orele 6—8: D-na Zizi Gheţu, despre: Romantismul englez. Intrarea liberă iOoOoXoOoC' Joi 29 Ianuarie 1931 18: Muzică de cameră (plăci de gramofon). 33.30: Informaţiuni, bursa de efecte, bursa de cereale cota apelor Dunărei şi semnal orar. 18.50: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 17: Orchestra Grigoraş Dimen: Muzictă uşoară şi românească. 18: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 18.15: D-na Apriliana Modoianu: Ora copiilor. 18.30: Orchestra Grigoraş Dinicu. UNIVERSITATEA RADIO 19 : D. Oscar Walker Cizek : Carenţe rom în arta Europeană. 19.20: D. Van Saanen: Lumina in architectură (Ryghna). 19.40: D. T. Teodorescu • Branişte Noutăţile săptămânei. PROGRAMUL DE SEARA 30: D-ra Clara Segal, piano: Mozart: Gavotă veselă. Schubert: Impromptu. Schumann: Romanţă. JLiezi: Legendă. 20.30: D. N. Savru: Lecţie de limba engleză. 21: D. Edgar Istratty, bas de la Opera Română. Schaliapin Koenemann: Cântecul luntrașilor pe Volga. Haendel: Arioso. Thomas: Arie din «Hamlet». C. French: Paris Angelicus. Beethoven: Die Ehre Gottes aus der Natur. 21.30. Orchestra Radio: Concert simfonic dirijat de d. Carlo Brunetti. Weber: Uvertură la «Euryanthe». Schubert: Simfonia neterminata. 22: D. Em. Ciomac: Cronica muzicală. 22.15: Orchestra Radio d’Ambrosio: Concert pentru vioară şi orchestră (solist d. Koganoff). Chabier: Espana. 22.45: Informaţiuni. ŞCOALA POLITECHNICA 16: Muzică de guitară Hawaiană. Specialorc TEATRE TEATRUL NAŢIONAL: Matineu: Cocoşul negru; seara: R. U. R. TEATRUL VENTURA: Matineu: Duşmanca; seara: Eoxy. TEATRUL REGINA MARIA: Matineu: Profesiunea d-nei Warren; seara: Astu du Coeur. TEATRUL ALHAMBRA: M. B. et Co. TEATRUL DE OPERETA: Voevodul ţiganilor. TEATRUL ELITE: Simona. TEATRUL MAGHIAR: S’a spart vioara mea. Cinematografe CAPITOL: Noapte bună fetiţă dulce. SELECT: Rechinul, film vorbit şi cântat în limba franceză. BULEVARD PALACE: Uraganul. REGAL: O femee de pe stradă FEMINA: Escadrila morţii. TRIANON: Nmic nou pe frontul de vest. CORSO: Monte Carlo. ROXY: Oraşul cântecului. VOX: Misteriosul din. Fu Mancha- OMNIA: Pământul voluptăţii. MARCONI: Ecaterina Teodoroiu. MARNA: Monte Carlo. VOLTA BUZEŞTI: Milionar peste noapte.