Cuventul, ianuarie 1931 (Anul 7, nr. 2046-2075)

1931-01-30 / nr. 2074

2 | C1IPIPARAN­ creole PUBLICE ROMANESTI actualmente cel mai solid şi rentabil plasament de capital la Banca de Industrie şi Comerţ din Bucureşti S. A. Bucureşti — Calea Victoriei, 31 — Bucureşti Telefon No 301|94, 313|57, 339|92 Adresa telegrafică : SIMJAVITZ AGENTIE s Str. Carol 11 „Cuvântul“ la Ploeşti de la consiliul judeţean PLOEŞTI 28.­­ Aseară în sala de consiliu din Palatul Prefecturei de judeţ, membrii consiliului jude­ţean au continuat votarea bugetu­lui liniei ferate judeţene Ploeşti— Văleni. D. doctor Ştefan Popescu Filuţă, prefectul judeţului, a spus că la Că­minul studenţesc prahovean e ab­solută nevoe de cumpărarea unui loc care să serve drept curte acestei instituţii. D-sa propune ca consiliul jude­ţean să aloce o sumă de 500.000 lei din bugetul liniei ferate Ploeşti — Văleni pentru cumpărarea acestui teren. D. I. Demetrescu Agraru (libe­ral) spune că consilierii liberali a­­deră la propunerea prefectului ju­deţului. Consiliul aprobă alocarea unei sume de 500.000 lei din bugetul li­niei ferate Ploeşti—Văleni pentru cumpărarea terenului necesar con­­struirei unei grădini a Căminului Studenţesc Prahovean. PALATUL DE JUSTIŢIE In urma unor discuţii la care au participat d-nii avocat Gr. Ivăn­­ceanu, deputat (naţional-ţărănist), dr. Şt. Popescu Filuţă, prefectul ju­deţului, avocat Manolescu (lib.) con­siliul a aprobat alocarea unei sume de 5.000.000 pentru terminarea lu­crărilor palatului de justiţie. Şedinţa a luat sfârşit la orele 9 jum. seara. ŞEDINŢA CONSILIULUI MUNI­­CIPIAL Membrii consiliului municipial s-au întrunit aseară în palatul pri­măriei. A prezidat d. deputat O. Brezea­­nu, primarul municipiului Ploeşti asistat de d. avocat Nică Eftimiul secretar general al primăriei. In urma unor discuţii la care au participat d-nii avocat George Ma­nolescu, liberal; prof. I. Dem. Agra­rui, liberal; avocat Şerban Teodo­­rescu naţ.-ţărănist; O. G. Brezeanu şi Petre Pavelescu naţ.-ţărănist, consiliul a hotărât să nu mai acor­de nici o păsuire gheretelor din o­­colul I-iu. S’au luat apoi mai multe măsuri în legătură cu lucrările edilitare. AGRESIUNE IN CENTRUL PLO­­EȘTILOR Aseară pe str. Domnească s’a în­tâmplat un atac banditesc care prin îndrăzneala lui ese din comunul faptelor diver­se. D. Gh­. Albulescu din str. Dom­nească No. 5 trecea aseară pe la o­­rele 5 pe această stradă. La un colţ i-au eşit înainte indivizii Şt. Pău­­nescu, din str. Mihai Bravu No. 119 şi Cristache Anton din str. Mihnea Vodă No 5. Agresorii l-au atacat P® d. Albulescu cu cuţite cerându-i ba­nii care îi avea asupra sa. La strigătele disperate ale victi­mei s’au adunat trecătorii care au pus mâna pe bandiţi şi i-au dus la poliţie. D. comisar H. Turtureanu a în­ceput cercetările. Ambii bandiţi a­­restaţi în arestul preventiv al poli­ţiei s’au dat cu capetele de pereţi umplându-se de sânge. A fost în­ştiinţat parchetul şi la chestură a sosit procurorul de serviciu care a dresat acte. REFORMA AGRARA IN PRA­HOVA D. inginer Geodez Florin Gheor­gh­­iu a fost ori în localitate, împre­ună cu d. inginer Niţă Vasiliu, şe­ful serviciului cadastral al judeţu­lui nostru a inspectat lucrările ca­dastrale efectuate în ultimul timp în judeţul nostru. Cu această inspecţie s’a­­văzut că reforma agrară în judeţul Prahova s’a aplicat cu toată stricteţea pre­văzută de legele agrare. In tot judeţul d. inspector ing. I. T. Socolescu, directorul Oficiului agricol judeţean a explicat d-lui Gheorghiu modul în care s’a făcut exproprierea în judeţul nostru. ŞT. V. IONESCU să se apropie de leproşi. Toţi fug sau întorc capetele. Le e milă de ele dar ştiu că fiecare trebuie să-şi is­păşească păcatele vieţilor preceden­te. Orice se întâmplă cu noi, îşi are un rost şi ascunde un tale. La ce bun să intervină în ecuaţiile acţiu­nilor altora! Karma e o doctrină reconfortantă şi confortabilă, ştiam aceasta.... Mi-au spus că, în seara lunii-noui şi lunii-pâne, li se dă hrană de la un ashram din apropiere. Acesta e sin­gurul ajutor efecti­v. M-au invitat să vin, şi am venit în seara lunii­­pline. Singurătatea aceea pustie a junglei, dezolarea văii răcorită de lumina lunară. Ei aşteptau. Un clo­pot a bătut mărunt, şi rândurile lor s’au îndreptat către ashram-ul ve­cin. Au primit fiecare chapati şi dai, adică aceleaşi binecunoscute turte şi terciu. Primeau hrana flămânzi şi bestiali, în cioburi sau în hârtii, în frunze de bananier sau în farfu­rii ruginite. Milostiveau, şi se ţâ­râiau la marginea drumului. Um­brele lor se jucau hidoase pe plaja luminii. Mâncau flămânzi, mâncau, ca toţi indienii, cu degetele — cu ce Ie rămăseseră din degete... Trebuiau, deacum, să aştepte trei­sprezece sau paisprezece zile. Să aş­tepte, adică să rabde, sau poate să moară. Şi nimeni care să se îndure, să se apropie de ei, nimeni în care să se încreadă. Turma lor argintie şi blestemată era o palmă entuzias­mului meu pentru India,, pentru continentul fermecat al Spiritului, acolo unde sfinţii şi înţelepţii sunt răsplătiţi de regi şi îmbătaţi d­e faimă. Am început a gândi cu re­proşuri la acei umili misionari creş­tini cari au ridicat cele dintâi azi­luri pentru leproşi. Şi m’am­ hotă­rât să intervin, împreună cu doi prieteni tineri indieni, din acelaş ashram în care mă aciuiasem eu, m’am hotărât să încerc marea aventură, să ne aşe­zăm la capătul văii seci, alături de leproşi, şi să cerşim pentru ei până ce fapta noastră îşi va afla strigare la cei mari, şi se vor evacua lepro­şii într’un azil. înainte de a încerca această nebunie, m’am dus să­­văd pe un veiul din Rishikesh. Haina­­ mea de brahm­acarin și faptul că e­­ram alb, ia-au ajutat mult. Vehilul s’a minunat auzind hotărârea mea și, după ce s’a convins că nu o pu­sesem încă în fapt, s’a apropiat de mine şi mi-a spus: — Sadhuji, nebunia ta va fi o pi­cătură de sânge într’un ocean de a­­pe; se va pierde, şi nimeni, nici tu, nu va câştiga nimic. Leproşii­­vor­ rămâne tot în vale; strănepoţii tăi îi vor găsi în acelaş loc... Şi vehilul mi-a povestit povestea vieţii medicului Hari Singh. Acum vre­o treizeci de ani, dr. Hari Singh s-a întors proaspăt de ştiinţă şi intoxicat de entuziasm so­cial, dela Londra, Intr’o călătorie spre Pauli, a întâlnit gupurile de leproşi din vale. Deşi familia lui îl aştepta în Lahore, doctorul s’a ho­tărât să nu se întoarcă până ce nu le va găsi un azil. A umblat, a strigat, a cerşit — şi a isbutit, în câteva luni, să adune pe toţi lepro­şii din ţinut într’un falnic ashram cumpărat cu banii unui milostiv raja. Era singur, căci nimeni nu se încumeta să se apropie de leproşi. Dar a scris serviciului sanitar din Delhi, şi a primit o echipă. Familia sa a încercat să-l întoarcă din drum, prin orice chip. A trimes o soră, un frate, un copil de câţiva ani, să-l ispitească. Hari Singh a rezistat. A trecut o jumătate de an dela exila­rea lui. Intr’o zi primeşte o scri­soare, care îl chema urgent; soţia sa născuse o copilă, şi-l implora să vină. Medicul a capitulat. Dar, în seara plecării, când toţi leproşii îl implorau plângând, el a descoperit la încheetrile pumnului câţiva solzi argintii. Atât. Şi în aceiaş seară, s’a împuşcat. Sinuciderea a făcut zarvă. Echipa s’a reîntors la Delhi, ashram-ul a fost evacuat şi leproşii s’au trezit tot în valea seacă... — Sadhuji, nebunia lui a fost o pictură de sânge înt’un ocean, de ape... La ce bun să te zbaţi! Sunt blestemaţi. • Mircea El­iade Muuikhereti, Himalaya 7 Ianuarie 1931 De la S. A. D. R. Domnii membri ai S. A. D. R. sunt rugaţi a lua parte la aduna­rea generală ordinară ce se va ţine Duminică 1 Februarie a. c. orele 4 d. a. în localul Casei Scriitorilor din Str. General Berthelot No. 18. La ordinea zile; Darea de seamă anuală a comitetului; Raportul pre­şedintelui; Verificarea cenzorilor; Admiteri de noui membri; Modifi­carea art. 56 din Regulamentul S. A. D. R. care sună astfel: „Sumele se păstrează la Banca Românească sau Banca Marmorosch-Blank. La casier se păstrează numai atât cât e de trebuință pentru cheltueli pe trei roni”; Modificarea art. 17 din regulamentul privitor la compune­rea Comitetului S. A. D. R.; Diverse propuneri. întrucât la data d­e mai sus nu s’ar întruni cele două treimi cerute, adunarea se va ţine la aceiaşi oră şi în aceiaşi sală în ziua de Dumi­nică 7 Februarie. - OO—(■) , o=00—~ De la institutul de studi „Sud-Est European“ Institutul de studii «Sud-Est-Eu­­ropean» îşi redeschide cursurile de limbi sud-orientale atât cu studen­ţii şi auditorii începători, cât şi cu cei înaintaţi. Cursurile sunt gra­tuite. Se plăteşte numai o taxă mică la înscr­ier­e, r­­eu­torii care se pot face şi scutiri. Se admit studenţi, mili­tari, absolvenţi de liceu fără baca­laureat; o carte de auditor le va în­lesni intrarea în sălile de curs. Cursurile de limbile: turcă, rusă, bulgară şi cehă se ţin la Liga Cul­turală (Bulevardul Schitu Măgu­­reanu 1) şi în sala seminarului de istorie universală la facultatea de litere, înscrierile se fac Joia şi Sâmbă­ta, la cancelaria seminarului de is­torie universală, între orele 6—7 seara. Alte informaţii se dau când se fac înscrierile. —~——oooxooo~—­ —------«JOS-----—— Exerocul Cartojan din nou arestat UN «BIROU» CARE INCASEAZA... Cunoscutul exeroc Camil Cartojan, care dă periodic subiecte rubricilor de fapte diverse şi ale palatului de justiţie, a fost ori, din nou arestat, pentru­­vina de a continua îndelet­nicirea de întotdeauna. Ultima sa ispravă e aceea a înfi­­inţărei unui birou de informaţii şi plasare, în str. Sf. Ionică. Exerocul a avut îndrăzneala sft-şi deschidă «biroul», sub firma «Regele Carol al II-lea». Se înţelege că biroul acesta nu era decât un pretext pentru a înşe­la pe naivi. Aceştia au fost exerocaţi cu sume în jurul a 2000 lei sub titlu de ga­ranţie. O sută de inşi au căzut vic­time exerocului care va fi înaintat parchetului. întrunirea studen­ţească de om­ «Centrul studenţesc» a convocat ori adunări pe facultăţi pentru a proesta împotriva atitudinei ziare­lor «Adevărul», «Dimineaţa» şi «Lupta» faţă de rectorul Universi­tăţii, d. N. Iorga şi­ a profesorului A. C. Cuza. Dintre aceste întruniri nu s’a pu­tut ţine decât aceia organizată de soc, studenţilor în ştiinţe, întrunirea convocată pentru orali a. m. la Cantina Gutenberg, s’a ţi­­nut la aceiaşi oră la Palatul m­edi­­ciniştilor. Au vorbit d-nii. Cotigă preşedin­tele Centrului, Bugheanu din partea «Soc, studenţilor ingineri»,­­«coles­­cu din partea «Soc. stud. electro­­techniei», şi alţi reprezentanţi ai soc. studenţeşti. Toţi au vorbit îm­potriva ilegalităţilor guvernului în chestiunea organizaţiunilor naţio­naliste şi­ au înfierat atitudinea li­nei părţi din presă care a publicat articole calomnioase la adresa rec­torului Universităţii. S-a votat şi o moţiune în acelaş sens. După întrunire, o masă compac­tă de studenţi au mers în faţa Pa­latului Universului şi au făcut o manifestaţie de simpatie. Manifestanţii au fost opriţi de cordoanele de jandarmi în faţa Cer­cului militar şi împrăştiaţi. •f* O parte dintre studenţi a plecat pe străzi laterale, şi ajungând la U­niversitate, au intonat cântece pa­triotice. In timpul manifestaţiei au fost duşi la prefectura de poliţie 9 stu­denţi. După ce li s’au luat declara­ţii, au fost puşi în libertate. Seara la orele 8, studenţii s-au a­­dunat în sala Gutenberg, unde au ţinut o nouă întrunire. I. M. Cazul liceelor „Aurel Vlaicu“ Ministerul instrucţiunii stabilise anu­mite condiţiuni da funcţionare pentru şcoalele secundare dependente de Casa muncii C. F. R. care întreţine în Ca­pitală liceele de fete şi băeţi denumite „Aurel Vlaicu“ Cum această instituţiune n’a răspuns nici până acum dacă acceptă sau nu condiţiunile impuse, ministerul a con­siderat întârzierea acestui răspuns ca un refuz de acceptare şi a hotărât ur­mătoarele: 1. Nu recunoaşte existenţa legală a liceelor „Aurel Vlaicu“ dependente de Casa Muncii şi ca atare, declară nule şi de nul efect certificatele de promoţie şi diplomele ce eventual s’ar elibera elevilor dela aceste şcoale. 2. Profesorii din corpul didactic de stat nu vor putea funcţiona ca de­taşaţi la aceste şcoli şi, în consecinţă, toţi profesorii dela şcoalele de stat, aflaţi în această situaţie, vor trebui ca, cel mai târziu la 1 Februarie,, să se prezinte la catedrele unde sunt titulari. 3. Se interzice profesorilor de la şcoalele de stat să dea lecţiuni la acele şcoale. Contravenienţilor li se vor aplica pedepse disciplinare. Definitivări fie inspectori şi revizori şcolari Prin decret regal au fost definitivaţi în posturile ce ocupă următorii Inspec­tori şcolari secundari: N. Petrescu-Zoiţa, Gh. Ionescu şi I. Angelescu, dela directoratul Bucu­reşti, Em­ilian Săhleanu della directo­ratul Cernăuţi, V. Mateevici dela di­rectoratul Chişinău, S. Cioflec dela di­rectoratul Timişoara, Augustin Cosma dela directoratul Cluj şi C. Botez din centrala ministerului. De asemenea au fost definitivaţi în posturii ipi de control al învăţământului posturile de control al învăţământului primar d-nii: D. Stănilescu, inspector la direc­toratul Bucureşti, C. Popescu, inspec­tor la directoratul Craiova, iar d. C. Iencica cu titlul provizoriu la direc­toratul Cluj. Au fost definitivaţi următorii re­vizori: G. Popa (Bacău), Marin Po­­pescu (Vlaşca), Gh. Vijelie (Muscel), P. Rocnean (Năsăud), Carp Greceanu (Vâlcea), I. Bârzu (Maraamureş), C. Popa (Tutova) şi G. Hoiban (Baia). Au mai fost definitivaţi şi urmă­torii subrevizori: D. Stănulescu (Vlaşca), I. Maghiar (Bihor) şi Ilie Ponomarciuc (Hotin). —— eooxooo—!-=—• CUVÂNTUL şedinţa de constituire a fi ralia ren­li -----esîj:«----­ Membrii comitetului din România In saloanele d-lui dr. Jean G­anta­­cuzino s’a ţinut şedinţa de consti­tuire a Ligii contra revizuirii trata­telor». Această ligă, al cărei sediu prin­cipal este în Franţa, a fost formată în urma iniţiativei cunoscutului zia­rist şi publicist politic, Andre Ch­é­­radame. Scopul ei este de a lumina opinia publică, occidentală în spe­cial, asupra pericolelor, pe care le prezintă propaganda revizionistă pentru ideea de pace. S’a ales comitetul român al «Ligii contra revizuirii tratatelor». Acest comitet cuprinde următoarele per­soane : P. Andrei prof. univ., C. Argeto­­ianu fost ministru, O. Basarab-Brân­­coveanu, I. Borcea prof. univ., C. Brătianu fost subsecretar de stat, dr. Joseph Berkowitz vice-președinte al Uniunii evreilor din R­omânia, B. Brănişteanu ziarist, R. Boilă vice­preşedinte al Senatului, I. Brătescu- Voineşti, Tr. Bratu preşedintele Se­natului, Victor Cădere prof. univ., Caracostea prof., C. Ceauşlogu de­putat, A. Chemare avocat, Eugen Crăciun deputat, dr. Jean Cantacu­­zino prof. univ., membru al Acade­miei Române, membru al Academiei de medicină din Paris, G. Crișan, fost subsecretar de stat, G. Derussi fost ministru de externe, C. Dimi­­triu fost ministru, Gr.I. Dimitrescu prof. univ., C. Dissescu fost minis­tru, dr. D. Danvelopol prof. univ., Mircea Djuvara prof. univ., deputat, Dem. Dobrescu primarul Capitalei, Eug. Filotti directorul presei de la presidenţia consiliului, Gr. Filipes­­cu fost deputat, Gr. Gafencu fost subsecretar de stat, ziarist, O. Goga fost ministru, membru al Academiei române, V. Goldiş fost ministru, I. Graldişteanu fost ministru, senator D. Gusti prof. univ., vice­preşedinte al Academiei române, I. Inculeţ fost ministru, Nae Ionescu ziarist, Gr. Iunian fost ministru, C. Isopescu Grecul vicepreşedinte al Camerei, Al. Em­. Lahovary presidentul con­siliului diplomatic, Al.Lapedatu fost ministru, I. Leon deputat, I. Lugo­­şanu fost ministru, Al. Mavrodi pre­şedintele Sindicatului ziariştilor, N. Maxim ziarist, I. Mitilineu fost m­i­nistru de externe, P. P. Negulescu fost ministru, I. Nistor fost ministru, sa Sergiu Niţă fost ministru, C. Nau­­mescu avocat, M. Paleologue secre­tar general, R. Patrulius fost depu­tat, V. V. Pella prof. univ. I. Perie­­țeanu deputat, I. I. Pillat fost depu­tat, T. Pizani ziarist, senator, N. Po­­lizu-Micşunești deputat, Stelian Po­­pescu fost ministru, directorul zia­rului Universul, St. O. Popp presi­dentul Camerei, A. Popescu-Necşe­­şti ziarist, Tr. Pop prof. univ., Iorgu Petrovici avocat, I. Petrovici prof. univ., Andrei Rădulescu membru al Academiei române,­ M. Ralea prof. univ., general Rosetti, N. N. Săvea­­nu fost ministru, S. Şerbescu ziarist, Pamfil Şeicaru ziarist, Marin Şte­­fănescu prof. univ., S. Stan director la Camera deputaţilor, Anibal Teo­­dorescu prof. univ., E. Titeanu zia­rist, Gr. Tranen­,Iaşi fost ministru, G. Ţi­teica, prof. univ., V. Toncescu vice-preşedinte al Camerei, general G. Văleanu fost ministru, C. Xeni fost ministru, P­D. CHERADAME a expus în linii general, planul d© acţiune al Ligii contra revizuirii tratatelor. După discuţiuni la care au parti­cipat d-nii C. Argetoianu, G. Derus­si, general Văleanu, dr. Ion Canta­­cuzino, Mircea Djuvara, etc., s’a vo­tat următoarea moţiune: «Comitetul român al Asociaţiei pen­tru pace prin respectul tratatelor, reprezentând diversele partide po­litice şi diferitele curente intelectu­ale din ţară, constată că Belgia, Franţa, Polonia, România, Cehoslo­vacia şi Jugolavia au interese vitale identice pentru menţinerea statului quo, şi că conducătorii acestor ţări s’au pronunţat în mod categoric pentru menţinerea păcii prin respec­tul tratatelor. 2.Comitetul adresează satului său cel mai călduros comitetelor francez şi iugoslav deja constituite pe ace­iaşi bază. El preconizează o unire din ce în ce mai strânsă a opiniuni­­lor publice din ţările antantiste cu interese comune, pentru a lucra cu tenacitate la păstrarea acestui bun suprem al popoarelor, care e pacea. Preşedinte al comitetului a fost a­­les d. C. Basarab-Brâncoveanu. Se­cretari ai comitetului au fost de­semnaţi d-nii Sebastian Şerbescu şi Eugen Titeanu. Curierul judiciar CONFIRMAREA MANDATULUI UNUI CONTRABANDIST DE MATASE Secţia I a trib.­ comercial, alcătuit din d-nii judecători Grădişteanu şi Balş, şi cu concluziile d-lui procu­ror Const. Simionescu, a confirmat ori mandatul de arestare emis de d. judecător de instrucţie al cabine­tului Z. I. Stănesc­u, împotriva lui Ivan­ Coş, supus iugoslav, domici­liat în Viena, învinuit de contraban­dă de mătase. A fost prins în mo­mentul când ridica din gara de Nord o valiză cu 1800 basmale de mătase şi mai multe cămăşi de mă­tase introduse prin contrabandă în ţară. ARESTAREA UNUI COMUNIST D. judecător de instrucţie al cabi­netului 4 a emis mandat de ares­tare împotriva comunistului David Avramescu, trimis în judecată con­form art. 11 al. 5 din legea Mârzes­­cu prin aceea că a publicat în zia­rul unguresc «Viaţa muncitorească» D. procuror Ionel Petrescu, a des­chis acţiune publică pentru lovituri cauzatoare de moarte împotriva lui un articol violent prin care ataca Ştefaniu,Ilie Stan­ciu zis Doagă, forma de guvernământ actuală ce­­rând răsturnarea ei. AMENDAREA PATROANELOR DE CASE DE PROSTITUŢIE Serviciul sanitar a aplicat patroa­nelor caselor de prostituție diferite amenzi, ce încep de la 80.000 lei în sus, pentru că au contravenit nouei legi sanitare continuând să fie în casele lor prostituate cu camere mo­bilate. Patroanele au făcut apel împotri­va deciziilor de aplicare a amenzi­lor. Două din aceste apeluri s’au lu­munase Ciurea şi fraţii D. şi Const. Ştefănescu zis Moşu cari în noaptea de 25 ianuarie au ucis pe soldatul Dumitru Cariga din regimentul 57 infanterie. ADUS ADMINISTRATIV SANC­ŢIONAT DE SUPREMA INSTANŢA Secţia III a înaltei curţi de Ca­saţie, în complectul de diverginţă sub prezidenţia d-lui I. Stambules­­cu, prim preşedinte al înaltei curţi a respins recursul făcut de minis­terul sănătăţii publice împotrivii deciziei secţiei I a Curţei de apel din Chişinău în procesul jv d. dr. Nicolae Smadu, inspector general sanitar al regiunei Chişinău care fusese trecut în mod ilegal şi abu­ziv în cadrul auxiliar, deşi era func­ţionar stabil şi inamovibil. înalta Curte a stabilit că un func­ţionar administrativ inamovibil nu poate fi trimis în cadrul auxiliar din moment ce postul său nu a fost desfiinţat. «tac», la s. III a trib. Ilfov, care s’a pronunţat eri. Tribunalul a admis în parte ape­lurile patroanelor Ana Lorentz şi i-a redus amenda la 10.000 lei şi al Mary Panaioti la 5000 lei amendă. ŞOFEUR CONDAMNAT PENTRU OMOR PRIN IMPRUDENTA Secţia IV a trib. Ilfov, în urma concluziilor d-lui procuror Mircea Tretinescu, a condamnat la 8 luni închisoare corecţională pe şofeurul Constantin Dumitrana, din strada Principatele Unite 26 care a călcat cu autobuzul pe femeea Florica Belu care a încetat din viaţă. Şofeurul imprudent a mai fost condamnat să plătească suma de 300.000 lei solidar cu proprietarul autobuzului. CRIMINALII DIN COMUNA PRINCIPELE NICULAE LA PARCHET Baluri Sâmbătă 31 Ianuarie a. c. .va avea loc în saloanele Cercului Militar «Balul aviaţiei» sub înaltul patro­naj al M. S. Regelui, în folosul ri­­dicărei «Monumentului Aviatori­lor». Biletele se găsesc de vânzare la doamnele d­in comitet şi la agenţiile J. Feder şi Ipcar. .....coxxoo.......« Buletin meteorologic Presiunea în creştere cu 1-4 mm. (2—5 mb.). Timp acoperit şi rece. Vânt din­spre Nord şi Nord-Est. Temperatu­ra în scădere; zăpadă puţin abun­dentă în Sud-Estul ţării. In cursul zilei de mâine înseminate în Ardeal Banat şi Oltenia. ------oooxooo—*-^*— Irania şi Pan­europa (Continuarea articolului din pag. 10 a) că ar juca un rol in constituţia­­ nouei Europe federalizate, lângă celelalte puteri. Nu concep ce pot câştiga aceste două ţări desfăşu­rând o manoperă distructivă contra mişcării europene, mai ales luând ca al treilea aliat Sovietele cari au interes foarte clar şi foarte noi în­tru împiedicarea întreprinderii Mo­scovei, fără nici o contestaţie, fede­raţia Europei i-ar fi fatală. Ea în­seamnă: 1) o scădere imensă a şan­selor de conflicte între naţii, 2) o a­­meliorare în economia europeană, care amână pentru un termen infi­nit pericolul răsboaelor civile şi al dezordinelor interne. Ei joacă re­gula jocului încercând să vatăme comisia de studii. Singurul punct care Ie rămâne de decis, este să știe dacă-i vor cauza mai multe plicti­seli intrând, decât rămânând afară. Astfel, îmi voi rezuma ideile la următoarele puncte: I. Mişcarea de uniune europeană este singurul remediu pentru groas­­nica criză în curs de desfăşurare. II. Este exact că — din punct de vedere politic — această mişcare serveşte Franţei. III. Este indubitabil că din punc­tul de vedere economic ar fi în pri­mul rând utilă Germaniei, Italiei şi ţărilor agrariene ale Europei. IV. Colaborarea la această mişca­re nu cere de la aceste două puteri nici o renunţare la mijloacele legi­time pentru ameliorarea tratatelor actuale. V. Singura ţară care, politic şi e­­conomie, trebue să combată Fede­raţia europeană, este Rusia. Bănuesc însă, din nenorocire, că aceste idei, cari au singurul merit de a fi de bun simţ, nu vor fi favo­rabil primite pretutindeni şi mă tem că Germania şi Italia stimulate ca ascuns de Soviete, nu vor fi atât de nebune ca să nu priceapă că ceea ce le interesează la pr­imul rând e restabilirea încrederii şi a credi­tului. Şi că nu cu pumnalul în şold sau cu înjurătura pe buze, se poate veni pentru a cere concursul finan­ciar al Franţei sau al altor state, cari, pentru moment, se bucură de disponibilită' Jules Sauerwein ŞTIRI ARTISTICE In matineul de joi cu preţuri populare al Teatrului «Regina Ma­ria» se va juca puternica piesă so­cială «Profesiunea d-nei Warren» cu d-nele Lucia Sturdza-Bulandra, Maria Antonova şi d-nii Ion Mano­­lescu, G. Storin, Al. Finţi, N. Găr­­descu, etc. Teatrul «Maria Ventura» repre­zintă astăzi Joi 29 Ianuarie, în ma­tineu şi seara «ROXY», delicioasa comedie americană a d-lui Barri Conners, cu d. R. Bulfinsky, Leny Caler, Maria Mohor, Silvia Fulda, Marieta Deculescu, G. Ti­mi­că, O. Danielescu şi C. Rovinţescu. * Astăseară Joi 29 Ianuarie, Teatrul Naţional reprezintă piesa «E.­U­­R» de Karel Ceapek cu d-nele: Ma­rietta Sadova, Sonia Cluceru, d-nii: G. Calboreanu, A. Pop Marţian, Gr. Mărculescu, V. Antonescu, I. Anas­­tasiad, H.Polizu, I. Ulmeni, etc. Re­gia o are d. Soare Z. Soare. «Cocoşul Negru» se va reprezenta pentru ultima oară în matineul de azi. Rolul Voevodului Nenoroc e interpretat de d-na Agepsina Ma­ori, iar al Diavolului de d. G. Cal­boreanu. Azi joi, la orele 4 d. a. precis are loc primul matineu cu preţuri popu­lare — 20, 40 şi 60 lei — la teatrul Elita, cu admirabila comedie muzi­cală «Simona» de Victor Rodan, N. Constantinescu și Raul Sculy, în fruntea interpretării d-nele Sily Vasiliu, Mia Apostolescu, Jeana Doljean, Rica Martinescu și d-nii Costică Toneanu, tenorul I. Brună, G. Răd­ășeanu, N. Simionescu, prof. Willy, Lorentz, Glodariu, etc. Locurile toate numerotate­* Şezători Sâmbătă 31 Ianuarie 1931 orele 9 seara, societatea culturală «Tinere­ţea» va ţine a 195-a şezătoare artis­­tico-culturală, în sala ateneului po­pular «Principele Mihai» din calea Griviţei No. 56, când va vorbi d. N. Batzaria, preşedinte, despre: «O mare figură bisericească». Vor ur­ma apoi versuri, monolog, canto, piano, comunicări (evenimentele principale din cursul săptămânii) etc., iar la urmă se va juca: «In­spectorul broaştelor», comedie în­tr’un act de Victor Eftimiu. Şezătorile vor unna regulat în fiecare Sâmbătă seara şi vor fi ur­mate de «Radio». * «Amiciţia culturală franco-româ­­nă» de sub preşedinţia d-lui Pavel Macedonski, a organizat pentru Sâmbătă 31 Ianuarie ora 9 p. m. în aula fundaţiei «Carol I» prima şe­zătoare artistică din anul acesta­ Conferinţa d-lui Iuliu Valaori va fi urmată de producţiuni artistice cu concursul d-nei Eugenia Ciucu­­rescu, maestrul Petre Sturza, so­prana Zinica Adler, etc. Mihail Eminescu şi Mihail Kogălniceanu studenţi la Berlin Societatea «Prietenii Istoriei Li­terare» ,va consacra şedinţa ei din luna ianuarie cercetării vieţii de student la Berlin a doi oameni mari ai noştri: Mihail Eminescu şi Mihail Kogălniceanu. Vor vorbi d-nii I­ V. Pătrăşcanu despre «Mihail Eminescu student la Berlin» şi P. V. Haneş despre «Mihail Kogălniceanu student la Berlin». Şedinţa are loc joi 29 ianuarie o­­rele 5 p. m. în sala de bibliotecă a liceului «Mihai Viteazul». Expoziţia Duminică 1 Februarie ora 10 va avea loc în Foyerul Teatrului «Ma­ria Ventura» deschiderea expoziţiei pictorului Hrandt Avakian. Duminică 1 Februarie, se va des­chide expoziţia Theodorescu-Sion, în sala ziarului «Universul» — str.­­ Bresdianu 8- I Conferinţe-Comunicări Astăzi, Joi orele 9 seara, va con­ferenţia la biblioteca dr. M. Singer (Ed. Maria) d. av. I. Mendeloviei despre «Sionism, biurocraţie şi po­litică de interese». Conferinţa face parte din eterul «Probleme actuale în Sionism». Intrarea liberă. * La Casa Femeii se vor ţine urmă­toarele conferinţe: Luni 3 Februarie orele 6—8: D-na Isabella Sadoveanu, despre: Ro­mantismul francez. Luni 9 Februarie orele 6—8: D-na Pancu, despre: Romantismul ro­mân. Luni 16 Februarie orele 6—8: D-na Zi­zi Gheţu, despre: Roman­tismul englez. Intrarea liberă­ iOoOoXoOoC' Joi 29 Ianuarie 1931 18: Muzică de cameră (plăci de gra­mofon). 33.30: Informaţiuni, bursa de efecte, bursa de cereale cota apelor Dunărei şi semnal orar. 18.50: Muzică uşoară (plăci de gramo­fon). 17: Orchestra Grigoraş Dim­en: Muzi­ctă uşoară şi românească. 18: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 18.15: D-na Apriliana Modoianu: Ora copiilor. 18.30: Orchestra Grigoraş Dinicu. UNIVERSITATEA RADIO 19 : D. Oscar Walker Cizek : Carenţe r­om­ în arta Europeană. 19.20: D. Van Saanen: Lumina in arc­­hitectură (Rygh­na). 19.40: D. T. Teodorescu • Branişte Noutăţile săptămânei. PROGRAMUL DE SEARA 30: D-ra Clara Segal, piano: Mozart: Gavotă veselă. Schubert: Impromptu. Schumann: Romanţă. JLiezi: Legendă. 20.30: D. N. Savru: Lecţie de limba engleză. 21: D. Edgar Istratty, bas de la Ope­ra Română. Schaliapin Koenemann: Cântecul luntrașilor pe Volga. Haen­­del: Arioso. Thomas: Arie din «Ham­let». C. French: Paris Angelicus. Beet­hoven: Die Ehre Gottes aus der Na­tur. 21.30. Orchestra Radio: Concert sim­fonic dirijat de d. Carlo Brunetti. We­ber: Uvertură la «Euryanthe». Schubert: Simfonia neterminata. 22: D. Em. Ciomac: Cronica muzi­cală. 22.15: Orchestra Radio­ d’Ambrosio: Concert pentru vioară şi orchestră (so­list d. Koganoff). Ch­abier: Espana. 22.45: Informaţiuni. ŞCOALA POLITECHNICA 16: Muzică de guitară Hawaiană. Specialorc TEATRE TEATRUL NAŢIONAL: Matineu: Cocoşul negru; seara: R. U. R. TEATRUL VENTURA: Matineu: Duşmanca; seara: Eoxy. TEATRUL REGINA MARIA: Ma­tineu: Profesiunea d-nei Warren; seara: As­tu du Coeur. TEATRUL ALHAMBRA: M. B. et­ Co. TEATRUL DE OPERETA: Voe­­vodul ţiganilor. TEATRUL ELITE: Simona. TEATRUL MAGHIAR: S’a spart vioara mea. Cinematografe CAPITOL: Noapte bună fetiţă dulce. SELECT: Rechinul, film vorbit şi cântat în limba franceză. BULEVARD PALACE: Uraganul. REGAL: O femee de pe stradă­ FEMINA: Escadrila morţii. TRIANON: Nmic nou pe frontul de vest. CORSO: Monte Carlo. ROXY: Oraşul cântecului. VOX: Misteriosul din. Fu Mancha- OMNIA: Pământul voluptăţii. MARCONI: Ecaterina Teodoroiu. MARNA: Monte Carlo. VOLTA BUZEŞTI: Milionar peste noapte.

Next