Cuventul, februarie 1931 (Anul 7, nr. 2076-2103)

1931-02-01 / nr. 2076

I­I­I Exportul cerealelor Colaborarea statelor exportatoare şi importatoare Un recensământ al stocurilor de cereale disponibile pentru ex­port.-- Apelul ministerului către organizaţiile agricole.­­Conferinţa de la Roma Declaraţiile făcute ori presei de d. V. Madgearu D. Madgearu a convocat ori pe reprezentanţii presei la ministerul de agricultură, făcând următoarele declaraţii: Conferinţa de la 21 ianuarie, ţi­­nută la Geneva de Comisia de stu­dii pentru Uniunea Europeană a adoptat o rezoluţie prin care invită pe reprezentanţii autorizaţi ai ţări­lor interesate din Europa, ţâr­ile exportatoare din Europa Centrală şi Orientală şi ţările importatoare, să se întrunească din nou pentru cercetarea mijloacelor d­e scurgere a excedentului disponibil de cereale !România a fost invitată să procure cât mai curând posibil informa­­ţiuni asupra acestui excedent de cereale disponibil la export. * Informaţiile acestea se raportă la mărimea şi natura stocurilor de ce­reale. Este apoi necesar să se pre­cizeze dacă acest© stocuri se găsesc strânse laolaltă, dacă sunt imediat disponibile şi transportabile şi în ce condiţii. Preţurile actuale, condi­ţiile de vânzare a stocărilor. RECENSĂMÂNTUL STOCUR­INLO­I DISPONIBILE Pen­tru ca posibilitatea de a des­face în condiţii favorabile stocuri­le noastre de cereale să poată fi fo­losită, este nevoie ca ministerul de agricultură şi domenii să obţină toate aceste informaţii în ceea ce priveşte cantităţile şi calitatea cerea­lelor disponibile, localităţile unde se găsesc depozitate, nu numai pentru a comunica aceste date Societăţii Naţiunilor, d­ar şi pentru a formula soluţia practică pentru realizarea acestei operaţii. Fără concursul agricultorilor mari şi mici, statul român nu va putea isbuti să înfăptuiască aceas­tă acţiune. APELUL MINISTERULUI CĂ­TRE ORGANIZAŢIILE AGRI­COLE Ministerul a luat măsuri pentru adunarea informaţiilor prin ser­viciile statistice judeţene, prin or­ganizaţiile comerciale, prin C. F. H., Regia Porturilor, etc. Dacă organizaţiile agricole, Co­mitetele agricole săteşti, Camerei­e agricole, Sindicatele agricole, Coo­perativele, etc, nu­­vor da concursul lor repede şi nu se­­vor obţine date exacte calea de azi se va închide. Ţinem, deci, să încunoştiinţăm toată lumea agricolă din ţară des­pre aceasta şi să facem un călduros apel pentru a avea concursul ei în folosul ei propriu. Pentru realizarea comercială a acestei operaţii, delegaţia economi­că a guvernului a hotărât să se facă în chip concentrat cu con­cursul Uniunei Exportatorilor de Cereale, care se va organiza în scurtă vreme pe baza legii pentru valorificarea cerealelor care ur­mează să fie votată de parlament. CONFERINŢA DE LA ROMA Operaţia aceasta priveşte scurge­rea excedentului de cereale din a­­cest an. In ceea ce priveşte proble­ma exportului cerealelor pe viitor, Conferinţa Uniunei Europene a transmis-o în studiul şi deliberarea Conf. intern, a grâului ce va avea loc la 2­­ Martie la Roma, obiectivul principal al acestei conferinţe este să examineze soluţiile propuse, tratamentul preferenţial şi schim­bul pe baza de contingente şi să recomande Uniunei Europene una sau alta din aceste soluţii. România, împreună cu celelaalte state din Europa centrală şi orien­tală care sunt angajate în acţiunea concertată în anna Conf. Varşovia vor participa la conferinţa de la Roma care aşteaptă ultimul im­puls către soluţionarea definitivă a problemei exportului produselor sale agricole în condiţiuni echita­bile. Eliminări de elevi -------0000------­ Unii pentru comunism, alţii pentru aba­teri de la disciplina şcolara In urm­a constatărilor făcute de organele de control şcolar, minis­terul instrucţiunii, a dispus elimi­narea pentru totdeauna din toate şcoalele de Stat şi particulare fără drept de examen particular a urmă­torilor elevi dovediţi că sunt ames­tecaţi şi iau parte la mişcarea co­munistă : Losao Iţhoc cl. VII liceul «Xeno­­pol», So­roca­­ Melman Simha el. VIII liceul te­chnic agricol, Stinghera Toma el. V şcoala de meserii act. liceul technic agricol Axelrad Gold» cl. VII, Mat­is Lea cl. VI, Ghendler Exler cl. VI, toate de la liceul de fete din So­­roca-Gherciman Sura din el. V a li­ceului de fete particular «Tarbut» din So­roca. In acelaş timp ministerul a hota­rât să se închidă liceul particular «Tarbut» care funcţionează contra legilor şi regulamentelor şcolare, şi de unde a pornit mişcarea comuni­stă printre elevi. Maestrul de muzică Santachi No­el, liceul de fete şi şcoala profesio­nală din Soroca, a fost pus în dis­ponibilitate, pentru fet­e şi senti­mente antinaţionale. Următorii elevi ai liceului «Sp­­ilaret» din Bucureşti, făcându-se vinovaţi de abateri grave de la dis­ciplina şcolară (atitudine amenin­ţătoare faţă de un Domn profesor care l-a găsit fumând pe stradă şi acostând elevele de şcoală) au fost pedepsiţi de consiliul profesoral după cum urmează: Ionescu Alex, din cl. VI cu eli­minarea definitivă din toate şcoa­­lele Statului şi particulare, cu drep­tul de examen particular în anul şcolar viitor. Bălăşescu Teodor din cl. VII e­­liminarea din toate şcoalele Statu­lui şi particulare până la finele anului şcolar curent cu drept de examen particular în acest an. Ștefănescu Constantin cl. VII cu eliminarea până la 1 Martie 1931. Nicolau G. cl. V, Oprescu Ion din cl Vl şi Nicolau Aurel din cl. VII eliminarea din școală până la 15 Februarie a. c. Ministerul a confirmat aceste pe­depse. creeze condiţiile favorabile pentru­­ promovarea literaturii româneşti. Sunt de altfel singurele favoruri ce se pretind. Nu e vorba, prin urma­re, ca scriitorul să fie scutit de griji, cât să fie ferit de acele tor­turi materiale şi morale pe care le aduce cu sine un regim de ocnă, ca acela al epoci de astăzi. Un minimum de certitudine sub scutul Căruia toate viitualităţile să-şi poată da roadele- Ar mai fi desi­gur o soluţie: postumitatea. «Amici, amici, să scrim postum» — cum spunea unul dintre stihuitorii noş­tri. Insă postum, e un fel de a vorbi. De fapt tot în timpul vieţii vei scrie. Să nu te interesezi de ru­moarea contemporană şi, fericit că poţi să laşi, în sertarele tăinuite ale laboratorului tău, opera pe ca­re viitorimea o va descoperi, să te consacri deliciilor creaţiei — minu­nată idee! Din nefericire impratica­­bilă, din aceleaşi blestemate mo­tive. a*­ ­ Dar dacă, individual şi colectiv,­­ oficialitatea dădea literelor atenţia de care vorbirăm, rămânea totuşi nădejdea că firava Societate a Scriitorilor Români se va înfiripa într’o bună zi, atât cel puţin cât să impuc punctul de vedere profesio­nal unor oameni din sânul cărora s’au recrutat foarte adesea Caţa­­vencii şi şansonetiştii romanţioşi. Când prin 1910 Emil Gârleanu, cel căruia se datoreşte în mare parte viaţa S. S. R.-ului, vorbia de regu­larea raporturilor dintre scriitori şi editori, ca de-o întâie îndatorire de căpetenie a Comitetului Societăţii, ci găsise punctul de totdeauna nevral­gic al scriitorismului din ţara noas­tră. După douăzeci de ani ne a­­flăm tot acolo, sub raportul acesta. De atunci Societatea şi-a căpătat râvnita «personalitate morală», de­­atunci Societatea îşi are veteranii trecuţi în rândul drepţilor sau în statele mediocre ale pensiilor lu­nare, de-atunci etc., etc... situaţia­­ însă nu e întru nimic mai bună ca­­ pe vremea aceia. Cu intermezzo-ul editurii literare de la Casa Şcoalelor, unde o sumă de debutanţi aflau o poartă mai uşor accesibilă (cu toa­te cerborismele d-lui Mihail Drago­­mi­rescu) şi al începutului, brusc curmat, de concentrare scriitori­cească, dela «Educaţia Poporului», de-acum un an de zile, nimic efec­tiv nu s’a izbutit sub raportul rea­lizării dezideratelor acestei bresle. Lăsat la propriile lui puteri, scrii­torul român de astăzi se descurcă singur dintre greutăţi şi inimiciţii ce vor sfârşi să-l răpuie. Ştiu, şi sunt de părere că numai cariera literară, zidită pe individualitate şi în izolare stărie, devine, se afirmă. E romanul tuturor personalităţilor câre se socotesc astăzi în prima li­nie a literaturii noastre. Şi totuşi, cine aar putea tăgădui cu cât mai fecunde ar fi fost unele din ele, şi câte altele li sar fi ală­turat d­acă peste debuturi şi ’n tîm-­ pul cristalizării s’ar fi plecat peste I leagănul destinelor lor o miime măcar din atenţia ce se acordă ori­căreia din federaţiile sportive, ce fac orgoliul nostru naţional, astăzi. «Toţi cei ce spun că poţi fi fericit şi liber în sărăcie, sunt mincinoşi, nebuni şi proşt», scria M-me Drt Doffand într’una din epistolele ei către Voltaire. Şi adăugaţi că aici nu e vorba de fericire şi poate m­ai de libertate cât de prefacerea ocnei zilelor de azi într’un aproximativ turn de ivoriu, foişor de reculegere şi creaţie. Un minimum d­e umani­tate înseamnă deja un început de confort. Pentrucă nu tot insul poa­te evada, la poruncă, în moarte sau în nebunie. Cât despre raiul din Comaeina și despre raitele de la Bellagio, ale artiștilor italieni, poa­te că totul n’a fost decât un scurt vis de noapte de vară. Per |­ess idus Cursu­ri pregatitoare de baca­reat Cu aprobarea Ministerului s’au deschis la liceul «Spiru Ilaret» din Bucureşti cursurile pregătitoare de bacalaureat cu următorii profesori: I. Frollo, D. Ioanitescu, C. Moisil, George Marinescu, V. V. Ilaneş, N. D. Locusteanu, St. Niculescu şi V. Rădulescu. Cu începere de la­­1 Februarie crt. se va deschide şi o secţie specială pentru domnişoare, înscrierile pentru ambele secţii se fac la secretariatul şcoalei. Numărul locurilor fiind limitat de minister, candidaţii se vor ad­mite în ordinea înscrierilor. Buletin meteorologic TIMPUL PROBABIL LA 81 IA­NUARIE 1931 Presiunea în uşoar­ă scădere cu î—3 m. in. Timp ceţos. Cerul varia­bil. Vânt slab din sectorul Sud-Es­tic. Ziua cald, noaptea îngheţ gene­ral. In regiunea munţilor uşoară fulguială. Licenţiaţii nu vor să mai stea suplinitori întrucât ministerul Instrucţiei in­tenţionează să publice pe curând, exa­mene de capacitate pentru Aprilie, la Cluj, numai pentru restanţieri, licen­ţiaţii din celelalte categorii interesaţi a trece examenul, la Bucureşti, se vor întruni Duminică 1 Februarie, orele 11 a. m. precis, la pavilionul „Bucovi­na" parcul Carol pentru a cere comi­tetului „Asociaţiei generale a licenţia­ţilor universitari" să intervină de ur­genţă pe lângă auutorităţile superioare şcolare ca aceste examene să se a­­corde tuturor licenţiaţilor, deoarece e interesul învăţământului ca, acum când sunt puţine catedre, să se facă o se­lecţie serioasă, iar nu să fie favori­zaţi cei cari au trecut o secundară (un Drept sau o Higienă) şi au căzut la principală, iar cei cari n’au dat deloc examen, dar ar putea străluci la 2-3 specialităţi să fie opriţi de la examen şi să nu mai poată găsi cate­dră ani de zile. Aceste examene trebue date la Bu­cureşti, fiindcă aci locueşte majorita­tea candidaţilor şi a profesorilor exa­minatori, de la care se aşteaptă frumo­sul gest colegial de­ a renunţa sin­guri la jumătate din taxele de e­­xamen. Mai mulţi licenţiaţi universitari Şedinţa consiliului co­munal al Sect. IV (verde) Membrii consiliului comunal, ai Primăriei Sec. IV (Verde), s’au în­trunit ori la ora 6 d. a. în şedinţă publică, sub preşidenţia d-lui C. Al­­giu, asistat de d. Iile Ivănescu se­cretar. După deschiderea şedinţei d. pri­mar Algiu, aduce mulţumiri d-lui consilier Al. Matac, că a oferit con­siliului o masă de stejar, pentru sala de consiliu. D. Const. Algiu, comunică apoi consiliului, încetarea din viaţă a generalului Berthelot, şi în cuvinte­­Sildé, arată ce datorim acestui mare militar francez, care a reor­ganizat armata română. D-sa propune să se trimită fami­liei mareşalului Berthelot, o tele­gramă de condoleanţă şi şedinţa se suspendă în semn de doliu pentru ilustrul dispărut. După redeschiderea şedinţei d. Pompiliu Ioaniţescu, întreabă care este totalul sumelor datorite de pri­mărie pentru expropieri. D-sa face această întrebare, în dorinţa d­e a se desăvârşi, deschiderea bulevar­dului, care urmează a pleca din faţa gărei de nord, din calea Grivi­­ţei către Bulevardul Cuza. D-sa propune grăbirea expropie­rii­or necesare, în vederea deschide­­rei noului bulevard. D-nii P. Brutemm şi inginerul Al. Matac, declară că se unesc la pro­punerea d-lui P. Ioaniţescu. D-l P. Ioaniţescu, propune în­chiderea de urgenţă a localurilor insalubre din calea Griviţei din faţa gărei. D-l O. Tunescu, spune că loca­lurile vizate au mai fost închise, dar au fost redeschise de Justiţie, în urma procesului ce a fost inten­­tat primăriei. D-l Const. Algiu comunică con­siliului că pentru expropierele din tot cuprinsul sectorului este nevoie de 300 milioane lei. Va îngriji, ca expropierile cu ca­racter urgent să fie înfăptuite. Consiliul a rezolvat apoi diferite cereri curente. La orele 8 seara ședința se ridică. Sinuciderea directorului banc­i „Carasana“ din Lugoj LUGOJ.­­ „Banca Crişana" din lo­calitate, una dintre cele mai mari bănci din Banat, a fost condusă timp de 35 ani de directorul Samuil Grünbaum. In ultimul timp, Gri­nbau­m a suferit o grea încercare prin pierderea soţiei sale. Din cauza aceasta pe de o parte, şi din cauza unei boli de nervi pe de­­alta, el s’a sinucis, spânzurându-se în seara de 28 Ianuarie. Moartea puţin obişnuită a directo­rului băncii a provocat îngrijorări şi nelinişte printre deponenţi. îngrijora­rea s’a dovedit însă că este neînte­meiată, deoarece direcţia băncii a pus la dispoziţia deponenţilor circa 30 mi­lioane lei, fapt în urma căreia aceştia s-au liniştit. CUVÂNTUL Curierul judiciar —— — ............... IN JURUL CONDAMNAREI CON­TABILULUI EXPERT C. SFETEA Secţia II a înaltei cuurţi de Ca­saţie s-a pronunţat ori asupra cazului contramarei contab­ilului­ expert Sfetea învinuit de luare de mită. Era recur­sul Parchetului general la decizia curței de apel s. III care a găsit admirabilă contestaţia lui Sfetea pe chestia în­­globărei prevenţiei în pedeapsă. înalta curte a admis acest recurs. FRAUDELE DELA ACADEMIA COMERCIALA D. judecător de instrucţie al cabine­tului 2 dăduse ordonanţă definitivă de neurmărire în chestia fraudelor de la Academia comercială scoţând din cau­ză pe I. Bălteanu, secretarul acade­miei, Horia Simonide, student şi Paul Florescu. Parchetul a făcut opoziţie împo­triva acestei ordonanţe de clasare. Ca­mera de punere sub acuzare a ju­decat ori această opoziţie şi a ad­mis-o trimiţând în judecată pe d-nii I. Bălteanu şi Horia Simonide pentru delapidare, excrocherie şi fals. A scos din cauză definitiv pe casierul Paul Florescu. INSTRUCŢIA IN AFACEREA A­­SOCIAŢIILOR «ARHANGHELUL MIHAIL» §I «GARDA DE FIER» D. judecător Constantin Ionescu, noul delegat la cabinetul 3 instrucţie, a e­­xaminat ori întreg materialul adunat şi confiscat de la aceste asociaţii şi a dispus citarea următorilor informatori cari vor da lămuriri la activitatea a­­cestor asociaţii naţionaliste: d-nul Co­tigă, preotul Edineţi de la biserica Mi­­hai-Vodă, Zotu Taşula şi Al. Săndu­­lescu. ARESTAREA UNUI EXCROC D, judecător de instrucţie Papado­­pol, de la cabinetul 5, a emis eri man­dat de arestare împotriva lui Şerban Iordănescu zis Bănică pentru abuz de încredere. Incredinţându-i-se de măce­larul Varica Niculae carne în valoare de 142.000 lei spre a o vinde, Iordane­­scu a vândut această marfă şi şi-a în­suşit suma realizată din vânzare. TANARUL ALEX. STRAJESCU MENTINUT ARESTAT Tribunalul Notariat a reconfirmat mandatul de arestare emis de d. ju­decător de instrucţie al cabinetului 7 împotriva tânărului Alex. Străjescu în­vinuit de furtul sumei de 400.000 lei de la soc. „Cometa". Apelul ce l-a fă­cut împotriva jurnalului de reconfir­mare a fost respins de Camera de punere sub acuzare care a hotărât men­ţinerea în stare de arest a acestui hoţ. I ABUZ DE ÎNCREDERE D. procuror Stoenescu Benedict a trimis în judecată deschizând acţiune publică pentru abuz de încredere îm­potriva lui Nicolae Drăgoi, proprie­­rul unui birou de agentură din bulev. Elisabeta 67, care şi-a însuşit suma de 20.000 lei ce d-ra Florica Draghiotis o depusese ca garanţie. CONDAMNAREA UNUI FALSI­­FICATOR Secţia IV a trib. Ilfov a condamnat la trei ani închisoare corecţională pe Ioan Georgescu din şoseaua Mihai Bra­vul 82 pentru fals. Acest individ emi­tea poliţe pe care semna diferiţi gi­ranţi. BANCRUTAR FRAUDULOS CONDAMNAT Secţia IV a tribunalului condamna­se în lipsă pe Nisie Iancu, comerciant, pentru bancrută simplă şi frauduloasă. Făcând opoziţie, tribunalul a admis în parte opoziţia, a amnistiat bancruta simplă şi a redus la un an închisoare pedeapsa pentru bancrută frauduloasă. uée jéter roi tir “——0000--­Z ua H a.­­ Ședința de dimineață a prezidat d. V. POT­ARCA, sub­secretar de stat la Domenii. D. C. P. GEORGESCU, consilier ministerial silvic, a făcut o comu­nicare despre „Politica silvică a ex­ploatărilor”. D-sa a arătat că sal­varea pădurilor particulare nu trece pe la ministerul de finanţe, aşa că taxele de export prohibite trebuesc revocate, ca anu­i­ economic şi anti­­financiar. D. prof. STINGHIE, a prezentat Consiliului referatul d-lui ing. Du­­mitrescu, care cere uşurinţe pentru comerţ, nu abrogarea legii contribu­­ţiunilor directe. Guvernul ar putea considera lemnul, in picioare, ca celă­lalt lemn supus vânzării. D. prof. Stirghie este de părere să se abolească taxele de export chiar pentru stejar. D. ing. GROZESCU, a analizat pe scurt, impozitele aplicate veni­turilor pe exploatarea lemnului. D. ORESCU, delegat inginer de la C.F.R., a protestat împotriva defri­şărilor de păduri pentru creiarea de islazuri comunale, deoarece aceste defrişări provoacă torenți care spală liniile de cale ferată, distrug podu­rile. D. prof. ANTONESCU, a citit re­feratul d-lui inginer insperctor Du­­mitrescu, care tratează criza exploa­tărilor forestiere. Desbaterile au continuat după a­­nii azi,­i . Ședința de după amiază A prezidat d. V. POTARCA sub­secretar de stat la domenii. Secre­tar al consiliului, d. ANDREI IO­NESCU. D. ORESCU inginer C. F. R. vor­beşte în chestiunea transporturilor-D. 10ANID inginer: tariful C. F. R. trebue sa fie şi comercial şi eco­nomic. Pentru traficul intern, ches­tiunea e simplă, pentru că este o capacitate constantă de consumaţie. Pentru tariful extern, care varia­ză, tariful trebue sa fie scăzut. El trebue sǎ fie echivalent cu 15 la sută din valoarea mărfii. D. C. P. GEORGESCU a adus mulţumiri membrilor consiliului C. F. R. D. prof. STINGHIE a răspuns d-lui Ioanid. Tariful actual de la C. F. nu este tocmai favorabil comer­­ţului de lemne­­Tariful extern al ţărilor vecine exportatoare de lem­ne este mai scăzut decât la noi. D. MANOILESCU reprezentant al «Uniunei Camerelor de comerţ» a cerut să se organizeze un serviciu de vagoane pentru transportul lem­nului. D. COMANICIU a arătat că chel­­tuelile de transport a seminţelor şi pueţilor sunt prea mari. Propune ca pentru transportul seminţelor forestiere şi a pueţilor să se fixeze un tarif preferenţial. D. prof. ANTONESCU: Datoria noastră este să îngrădim exploată­rile, pentru ca să nu rămânem fără păduri. D. C. P. GEORGESCU: Să regle­mentăm continuitatea în pădurile particulare, pe cale de legiferare. D. V. POTARCA : E necesar avi­zul dv. în chestiunea exploatărilor forestiere și impozitul pe produsele lemnului. Cât priveşte proprietatea particulară, care este acum o func­ţiune socială, ea trebue să respecte continuitatea. Dacă nu se respectă amenajamen­­tele se datoreşte faptului că spiri­tul de protecţie nu a intrat în sân­gele poporului. E vorba de o operă de educaţie a maselor în acest sens. In ce privește tariful de export, trebue studiat în legătură cu con­­junctura mondială. Propune numirea unei comisiuni care să redacteze un aviz, o chartă mare a politicii silvice. Fac parte din comisie d-nii: Geor­­gescu, Grozescu, San­gh­ie, An­tones­­cu, Ioanid, Orescu, Popovici, Mân­dru, Ch­iper. Şedința s-a ridicat la orele 6 p. m. 1. M. umile Medg­ia-Babadag Linia Medgidia - Babadag, des­zăpezită complect, a fost redată cir­culaţiei pentru toate trenurile de călători cu începere dela 28 o. Plugul de zăpadă a lucrat pe a­­ceastă linie dela 23 până la 27 Ia­nuarie, cu întrerupere de o zi, li­nia fiind înzăpezită dela 19 Ianua­rie. Prin urmare, circulația trenuri­lor a fost întreruptă timp de 9 zile. Traseul telegrafic și telefonic, di­strus în mare parte de viscol, a în­ceput a fi refăcut. Lucrările de re­facere ajunseseră ieri până la Mo­cani. MERGIDIA-BAZARGIC TOT ÎNCHISA Pe linia Medgidia-Bazargic înăl­ţimea zăpezii a atins 4 fum. — 5m, în unele locuri pe lungimi de 1 kim. şi 1 km. jumătate. Plugul american a început a lu­cra din ziua de 22-25, când defec­­tându-se a fost trimis la Feteşti spre a fi reparat. Intre timp, a por­nit un nou viscol, în ziua de 26. Din ziua de 24 e. s-au timis în a­­jutor compania a II-a din reg. O. F. şi o companie de picheri, care au lucrat la deszăpezirea liniei împre­ună cu echipele de lucrători ale c. f. r. Astfel a fost curăţată zăpada până la Cobadin. De la Bazargie-Sud şi până la Cio­cârlia linia fiind de asemenea cu­răţată, a mai rămas înzăpzită por­ţiunea de la Ciocârlia la Cobadin, care, până la sosirea plugului, se curăţă de echipe de lucrători. Comunizaţia telegrafică şi telefo­nică e întreruptă pe această porţiu­ne, stâlpii rupţi şi culcaţi la pă­mânt fiind vreo 300, adică pe o dis­tanţă d­e 15 k­m. Sărbătorita patronului Universităţii Eri fiind ziua Sf. Vasile, Grigore şi loan, Universitatea din Bucureşti şi-a sărbătorit patronul. La fr­umoasa biserică Sf. Spiridon din calea Şerban-Vodă, acum locaşul de închinare a Universităţii, s’a ofi­ciat, solemn, serviciul divin, fiu par­ticipat numeroşi profesori universitari, reprezentanţi ai oficialităţilor şi o mare mulţime de studenţi, de la toate fa­cultăţile şi şcoalele superioare. Răspunsurile leturgice au fost date de corul Centrului studenţesc. La sfârşitul slujbei, a predicat pă­rintele profesor Cristescu, relevând via­ţa de muncă şi de sublimă abnegaţie a celor trei sfinţi prăznuiţi, care tre­bue să fie un îndreptar pentru tine­rime. CAPITALA UN BIRJAR S’A SPÂNZURAT Birjarul Vasile Rădulescu în etate de 47 ani, domiciliat în fundătura Vic­tor No. 8, suferind de o maladie cro­nică, s’a spânzurat ori noapte în grajd, de o grindă. Soţia lui, care l’a căutat în grajd, l’a găsit mort. Cadavrul a fost transportat la in­stitutul medico legal. ÎNCEPUT DE INCENDIU Un început de Incendiu s’a decla­rat ori, pe la orele 5 şi jumătate la locuinţa d. I. Moscovici, din strada Carol 72. Focul a luat naştere dela soba de teracotă din biroul d. Moscovici, încă­­per­e unde şedea fratele proprietarului. Flăcările au cuprins îndată peretele și tapetul. Chemat de urgență, postul Central de pompieri a localizat și stins ime­diat incendiul. Crimele unui terorist italian la Buenos­ Aires BUENOS AIRES, 30 (Ilador). — Un terorist italian, autorul mai multor asasinate, a fost arestat după o urmărire dramatică pe stră­zile oraşului. Asasinul a tras asupra urmărito­rilor numeroase gloanţe de re­volver, omorând un poliţist şi o fată care trecea întâmplător și ră­nind grav doi polițişti. Conferinţe-comunicări P. C. Iirhim, profesor Iuliu Scriben, care urma sa vorbească în aula Fa­cultăţii, în ziua de 8 Februarie ce a schimbat data. P. C. Sa va vorbi în ziua de 2 Februarie, despre „Religiunea în ziua de azi". „ Mâine, Duminecă, ora 11 dim. are loc în Aula Fundaţiei Regele Ca­rol, a 10 a conferinţă din ciclul or­ganizat anul acesta de Institutul Social Român, tratând «Federaliza­rea Statelor Europene în cadrul in­ternaţionalismului constructiv». Va vorbi de André Chéradame, cunoscutul publicist francez, despre: «Pace cu respectul tratatelor». —-----000X000—— .1­V. Expoziții Duminică 1 Februarie are loc, în sălile Librăriei de Stat (Str. Wil­son No. 1), vernisagiul oficial, cu invitaţii al expoziţiei «România în Fotografii», organizată de direcţia presei în colaborare cu Oficiul Cen­tral al Turismului. Expoziţia rămâne deschisă până la 15 Februarie. Intrarea liberă. SiskFmn­stsce Astă-seară, Sâmbătă SI Ianuarie, Opera Română va reprezenta la Teatrul Liric, pentru prima oară în această stagiune «Ebreea» de Fr. Halevy cu d-nii O. Folescu, E. Al­­găsi şi d-nele M. Simoniu şi Em. Guţianu în rolurile principale. Mâine seară «Rigoletto» de G. Verdi, Biletele la Agenția Jean Feder şi seara la Casa Teatrului Liric. fostă seară Sâmbătă 31 Ianuarie Tea­trul Naţional reia „Revizorul" de N. Gogol, cu d-nele Maria Filotti, Toto Ionescu, d-nii G. Baldovin, fii. Gh­i­­bericon,­ I. Sârbul, I. Finteşteanu în regia d-lui V. Bumbeşti. * La teatrul „Maria Ventura“, se re­prezintă astăzi Sâmbătă 31 Ianuarie în matineu, delicioasa comedie ameri­cană „Roxy“, de d. Barri Conners, cu d. R. Bulfinsky, Leng Caler, Maria Mohor, Silvia Fulda, Marieta Decu­­lescu, G. Timica, C. Danielescu și C. Rovințescu. * La teatrul „Maria Ventura“, se re­prezintă în fiecare seară la orele 9 marele succes „Roxy“, delicioasa co­medie americană a d-lui Barri Conners cu d. R. Bulfinsky, Leng Caler, Maria Mohor, Silvia Fulda, Marieta De­­culescu, G. Timica, C. Danielescu şi C. Rovinţescu. „M. B. & Co.“ continuă cariera strălucită la teatrul Iilhambra, jucându­­se în fiecare seară cu un succes enorm. Mâine Duminică, ora 3, „M. B. & Co.“ se joacă și la matineu cu aceeaș interpretare ca la premieră, în frun­te cu Marietta Rareș, Renée Annie, Cecile Grigoriu etc. și Ionel Țăranu, V. Brezeanu, C. Hociung, V. Ronea, etc. * cârţi reviste A apărut «Buletinul Bursei Bu­cureşti» No. 1, anul III, pe luna Ia­nuarie 1931 Din conţinut cităm: Da­rea de seamă a anului 1930. Acti­vitatea Bursei pe ultimul trimestru al anului 1930. Bursa din Paris. Nu­­meroase date statistice cu privire la mersul operaţiunilor şi tranzac­­ţiunilor în Bursă, pe 1930, diagra­me, etc. Sâmbătă 31 Ianuarie 1931 394 m. BUCUREŞTI 36 kw. 761 kHz. 13: Muzică Vocală (plăci de grauios­for,). 13.30: Informaţiuni, bursa de efecte, bursa de cereale, cota apelor Dunărei şi semnal orar. 13.50: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). PROGRAMUL ŞCOLAR 15.45: D. Popovici-Bâsnoşanu, profe­sor universitar: Viaţa în pădure în timp de iarnă. 16: D A. Murăraşu, doctor In litere. Informaţiuni literare. 16.15: D. profesor M. Joia: Prelege­rea Vil-a «Forma iu 3». 16.45: D. O. Caracostea, profesor uni­versitar: Personalitatea lui Eminescu. 17: Orchestra Făuică Luca: Muzică românească. 18: Informaţiuni, meteorul şi semnal oral. . 18.15: Orchestra Făuică­ Luca. UNIVERSITATEA RADIO 19. D. profesor Simeon Mehedinţi: Pământul şi poporul românesc. 19.20: D. Radu Vulpe: Geţii. 39.40: D. I. Conca: Târgul fetelor. PROGRAMUL DE SEARA 20: Muzică de seară (plăci de gramo­fon).­­ 20.30: D. Tudor Arghezi; Cronică. 21.00; la memoria Generalului Ber­­thelot. Intre acte informaţiuni. ŞCOALA POL1TECHNICA 16: Saint Saens: Septuor; Toylor Pe­tite; Suite de Concert; Haydn: Quar­tet în do major; Boccherini: Menuet; Bach: My joy ful heart. SpccîicoJc TEATRE TEATRUL NATIONAL: Matineu : Dama cu camelii; seara: R. U. R. TEATRUL VENTURA: Matineu si seara: Roxy. TEATRUL REGINA MARIA: Ma­tineu: Pardon madame; seara: Topaze. OPERA ROMANA: Ebreea. TEATRUL DE OPERETA: Voe­­vodul țiganilor. TEATRUL ALHAMBRA: M. B. et. Co. TEATRUL ELITE: Simona. TEATRUL MAGHIAR: S’a spart vioara mea­. Cinematografe CAPITOL: Noapte bună fetiţă dulce. SELECT: Cântecul inimii. BULEVARD PALACE: Parada dragostei. REGAL: O femee de pe stradă. FEMINA: Escadrila morţii. TRIANON: Nmic nou pe frontul de vest. # CORSO: Monte Carlo. ROXY: Oraşul cântecului. VOX: Misteriosul dr. Fu Mancini. OMNIA: Pământul voluptăţii. MARCONI: Ecaterina Teodoroiu. MARNA: Monte Carlo. VOINTA BUZEŞTI: Milionar peste noapte. Baluri Soc. „Tinerimea Română" va da un bal în ziua de 7 Februarie în sala de teatru a palatului său din balev. Schi­tul Măgureanuu 4, întreg venitul acestui bal este de­stinat bibliotecii, pentru care sunt săli speciale. ❖ Sindicatul „Gutenberg“ al lucratori­lor tipografi din Bucureşti, fostă so­cietate cu acest nume, cea mai veche asociaţie de lucrători din România, care e un al 73-lea an al existenţei sale, va da „Raiul tipografilor" în sala „Gib“ fost Oppler, astăzi Sâmbătă, o­­rele 9 seara. Studenţeşti Societatea studenţilor în filosofe şi litere organizează pentru diseară, Sâm­bătă, ora 9, o serată dansantă în sa­loanele Căminului studenţilor în filo­sofie şi litere din str. Nicolae Filipe­­scu (Scaune) No. 40. Invitaţiile se găsesc la sediul So­cietăţii din Palatul Universităţii (etaj In­ Istoria Românilor) între orele 4-5.

Next