Cuventul, iulie 1931 (Anul 7, nr. 2224-2254)

1931-07-01 / nr. 2224

■m eaffutfy— •m UN COZONAC .SPLENDID[0331 Careţi pretutindeni s4 Ultimele recorduri ale artei textile In acest roman găsim cel mai puternică ti­gură oglindă a sufletului unui Werther modem, spec­tacolul complact al tragediei bacalaureatului pe care o trăesc mii de tineri il de familii din zilele noastre. Se gâseşte la toate librăriile ,­ la Edilur. „EMINESCU* a A. Bucureţli 1, Sir. Saligny. 2 COfdlfORDIRE co un locuitor tic 1W8 PubUcămiultimulei jptC» 1 Buia &număr marea rem­oistă săptămânală Ilustrată In culori Oglinda Lumii in care mai găsiţi: Prima dragoste a lui Caruso Desvelirea statuei lui Take Ionescu. — Femeea „frigidă1*. — Concursul hippie din Bu­curești. — Ce e în cer? — Un prinț pălmuit. — Surpri­zele ecranului. — Gol pe stradă. — Concursul inter­naţional de frumusețe, etc. ROMANIA Judecătoria Mixtă Balcic Publicaţie de vânzare No. 18.433 1931 Iunie 25 Se publică spre cunoştinţa gene­rală, ca în ziua de 7 Iulie 1931 o­­rele 15, se va vinde prin licitaţie publică, în comuna Teche la moara Fraţii Jeliu şi Petre Atanasof din corn. Teche jud. Caliacra, averea mobilă a debitorilor Jeliu Atanasof şi Petre Atanasof, compusă din ma­­şinele şi toate accesoriile lor, pre­văzute în procesul-verbal de seches­tru definitiv din 24 Iunie 1931 al Jud. Mixte Balcic, pentru despăgu­birea creditoarei S. A. R. Buhler Freres din Bucureşti str. Colţei 27, cu suma de franci elveţieni 26­,676-65 sau lei la cursul zilei de plată 872.338, capital datorit în baza actu­lui de vânzare aut. de Trib. Caliac­ra sub No. 1214/929 și transcris de Trib. Ilfov la No. 415/929, plus pro­cente convenţionale de 20% pe an, lei 20­000 onorar de avocat şi chel­tuelile de executare. Vânzarea se va efectua în com. Teche la locul indicat mai sus, un­de se găseşte­­ averea sechestrată. Licitaţia va începe de la suma de lei 150.000, concurenţii se vor pre­zenta în ziua şi ora sus indicată cu bani gata. Judecător: (ss) C­ I. Perieţeanu Grefier: (ss) V. I. Goga A apărut No. 27 Gazeta Medicală Director Dr. G. D. IONAŞESCU ----- - iCn^.y Cu următorul lumart Cura de Soare Intoxicările cu nicotină de dr. C. Po­cu ero-Ci pleic­u Femeia In Evul mediu Dragostea şi gelozia la sălbatici Dieta in diarie Cum putem lupta contra căldurilor Desbaterile primului congres a naţional de Tuberculoză Copiii şi educaţia fizică Sfaturi pentru femeile însărcinate Jocurile( gimnastica şi sportul Pagina Băilor Sifilisul latent Consultaţiuni medicale şi grafologice 12 pagini___________7 Lei Red. şi Adiţia Bucureşti str. Doamnei 27 lupta din pădu­rea Securea I - «V CHIŞINĂU, 29. — In pădurea de la Secureni a avut loc o luptă sânge­roasă în următoarele împrejurări: Pe când jandarmii escortau pe in­divizii Gurcin şi Andronic, asasinii şefului de gară Dobrota din Secu­reni, la ieşirea din pădure covorul a fost atacat de mai mulţi bandiţi ca­­ri, probabil, încercau eliberarea a­­sasinilor. S a iscat o luptă, în cursul căreia cei doui asasini au fost împuşcaţi. Aceiaşi soartă a avut-o şi unul din agresori, a cărui identitate încă n’a putut fi stabilită. Neregulile dela co­mitetul şco­al Dolj CHAIOVA, 28. — Cabinetul I instruc­ţie, a continuat Vineri toată ziua an­­cheta asupra neregulilor de la comitetul şcolar al jud. Dolj, în care sunt impli­caţi preotul Gr. Mihalache, fost protoe­­reu, fost preşedinte al comitetului şco­lar judeţean şi Gh. Mirescu, fost secre­tar comptabil al comitetului şcolar. In urma audierei informatorilor si a "bnterogarii celor noul acuzătoT" instructor a lansat mandate de aresta­re împotriva lor. Ei au şi fost depuși la penetenciarul central. Mandatele de arestare au fost confir­mate de către trib. Dolj s. I, prezidat de d. I. A. Herăscu. 30 LEI vismul! Această primejdie cu­ atât mai uşor ar cuceri Italia, cu cât mai pretutindeni pe harta lumii apare spectrul monstrului roşu cu mii de capete. Cu­ atât mai ales cu cât în Italia fascismul a oprit tocmai la timp, în germen, mişcarea spre bol­­şevism care abia se înfiripase — şi nu i-a dat răgaz să se verifice în opera de realizări practice. Să se noteze: Fascismul a oprit la timp bolşevismul, dar n’a distrus iluzia bolşevismului în Italia! Şi ce este mai fecund pentru proletariatul mi­zeriei decât iluzia ? Această iluzie persistă încă — şi cu atât mai nă­prasnică ar fi căderea maselor în bolşevism, cu cât mai intensă ar fi desiluzia poporului italian după e­­şuarea experienţei fasciste. Intre fascism şi bolşevism Italia — Vaticanul nu pot bezita o clipă. Şi, întrebăm: ce folos pentru Vati­can, în primul rând şi pentru civi­lizaţie, pentru noi chiar, dintr’o în­frângere a Fascismului ?! O! nu! Priveliştea ce se deschide este imens tristă şi desolantă pen­tru orice scrutător de ideal, la a­­ceastă răspântie de universală ne­dumerire la care s’a poticnit o civi­lizaţie în multe chipuri sterilă de idealism şi creaţie! Cea mai uşoa­ră cumpănire, o ocolire spre stânga şi în Italia, n’ar însemna alta, în împrejurările actuale, decâ prăbu­şirea totului şi peste tot în prăpas­tie. Răsboiul deja a pustiit podoaba atâtor veacuri de cuminte chiverni­­sire şi trudnică jertfă pentru pro­gres! Ce are să fie atunci celalt răs­­boi, răsboiul social, prin bolşevi­­zarea maselor ? Iată ceea ce ne apare a fi una din urmările ineluctabile ale conflictului dintre Vatican şi Fascism: ruperea celor două mari zăgazuri, cele mai mari zăgazuri de rezistenţă activă­­creatoare ce reprezintă Vaticanul şi Fascismul în calea puhoiului de bolşevizare a răsvrătiţilor din toa­tă lumea. Pentru liniştea lumii, pentru tih­na de care lumea întreagă are atâ­ta nevoie în opera de reconstrucţie şi de reconsolidare a unei clădiri de civilizaţie purtând numele atâtor racile, dar care oricum este patri­moniul nostru comun : înţelegerea prin concesiuni maxime — orice jertfă nu poate fi pregetată o clipă — între cele două tării este nu nu­mai de recomandat. Este imperati­vul categoric al vieţii pentru a­­mândouă tăriile, pentru ordinea ac­tuală a lumii! Şi, fiind vorba de jertfă — a­­ceasta incumbă mai ales Vaticanu­lui. In atitudinea ce va şti şi va is­­buti să-şi impună Vaticanul în cri­za de faţă, stă pacea lumii. Nu este doar clipa de faţă proprie revendi­cărilor maxime a dreptului, care, precum am zis, s’ar cuveni Vatica­nului.. De altă parte iarăşi, Vatica­nul nu se poate elibera de orice răs­pundere pentru criza de spirituali­tate creştină care ghidează azi miş­carea fascistă. Fascismul însuşi s’a născut în pământul Catolicismului. Fascismul italian poate fi un co­pil cu veleităţi de precoce, oarecum, emancipare de sub îngrijirea cam ...prea cuminte a tatălui — dar ca­tolicismul nu-i poate tăgădui, pen­tru aceasta, paternitatea. Numai o martirică trudă de vii­tor poate să imprime Fascismului italian acel plus de spiritualitate creştină care ar putea satisface exigenţele Vaticanului. Spirituali­tate care dacă azi lipseşte în parte Fascismului, nu i se poate totuşi, numai pentru aceasta, retrage toată încrederea ! Preotul Petre Chiricuță -›===^C==3- Agitaţia funcţionarilor comer­ciali din Galaţi GALAŢI 29.­ Un număr de vre­o 500 funcţionari comerciali a ţinut ori o întrunire de protestare contra proprietarilor de magazine cari nu respectă orariul de vară. După adunare, echipe de funcţio­nari şi poliţişti au făcut descin­deri în diferite cartiere ale orașu­lui și s’au dresat procese verbale de amendarea negustorilor cari nu respectă repaosul duminical. ---------- — Oribila sinucidere din gara Călăraşi CHISINAU, 29. — Astăzi dimi­neaţă, la orele 8, când trenul de Cernăuţi părăsea Gara Călăraşi, im­piegatul de mişcare Mihail Răilea­­nu s’a aruncat înaintea trenului, care i-a tăiat, trupul în bucaţi.Cau­­zele disperatului act sunt chestiuni familiare. Congresul „Asociaţiunei inginerilor şi tehnicienilor minieri Ziua Şedinţa de dimineaţă Şedinţa s a deschis la 8 a. m. sub I Stratulescu, reprezentantul Agiru­­----JZ-.Z- J 1-1 •— ri ------ lui, Drăgulănescu şi Damaschin, preşedinţia d-lui ing. C. Osioianu,a­­sistat de d. ing. G. Damaschin. APARAREA TITLULUI DE IN­­GIN­ER D. ing. D. Nicolaescu a desvoltat o conferinţă de ordin profesional cu referire la ante-proectul de lege pentru îngrădirea purtărei titlului şi exercitărei profesiunei de inginer, problemă care formează un ţel prin­cipal al celor ocupaţi în această in­dustrie. A demonstrat necesitatea acestei legi din punctul de vedere social, cât şi din punct de vedere profesional. Ţara noastră nu va putea fi or­ganizată conştient, pentru a învinge decât atunci când vom avea între­prinderi în care fiecare om va tre­bui să fie plasat acolo unde trebue. A urmat o amplă discuțiune la care au luat parte d-nii Florentin Demetrescu, V. Iscu, V. Niculescu. D. ing. Damaschin a citit lucrarea d-lui ing. Ion Marin, asupra perfo­­rărei mecanice a găurilor de mine în minele metalice din România. D. ing. Bâdărău Al. a arătat efec­tele surpărei abatajelor asupra in­stalaţiilor de la suprafaţă şi necesi­tatea rambleierei acestor goluri des­criind pe rând rambleul uscat, hi­draulic şi pneumatic, propunând diferite soluţii pentru rezolvarea chestiunii pe cale prac­tică. » D. Balit, rezum­ând discuţiunile a constatat că s’au ajuns la rezultatul ca, de acord cu­ Agirul, să se ceară să se dea putere de lege unui arti­col unic care să apere dreptul de a purta titlul de inginer, cu penali­tăţi pentru contravenienţi, tematiza lucrările miniere, reduce cheltuelile şi a mări randamen­tul zăcământului de cărbune, cât şi randamentul uvrierului, s’a dat în ultimul timp o nouă organizaţie mi­nelor din Petroşani, prin care din cele 9 mine din Petroşani nu s’au menţinut decât 4, din cele şapte guri de mine din Luipeni, s’au men­ţinut numai 8, din cele 4 guri de mi­nă din Loncea, s’au meţinut numai una singură, şi în jurul lor s’a con­centrat întreaga activitate. Pe vii­tor se vor menţine numai 4 guri de mine. D. dr. chimist G. ALBESCU a tra­tat despre posibilităţile actuale de prelucrarea ţiţeiului în rafinăriile din România, divizându-le în mai multe grupe şi a analizat calităţile acestor produse cari sunt în func­ţiune atât de natura intimă a ma­teriei prime cât şi de felul transfor­mărilor la care este supusă această materie primă. D. inginer OSICEANU a arătat că, în legătură cu cele expuse de d. dr. Albescu, nu trebue să rămână nici un dubiu asupra valorii uleiu­rilor noastre faţă de cele americane. Deşi uleiurile noastre nu se asea­mănă cu cele americane, aceasta nu înseamnă că sunt de calitate mai puţin bună, căci puterea lor de un­gere şi alte calităţi se verifică chiar la automobile de marcă americană, la tractoare, transformatoare, etc. Există numai o deosebire de con­stituţie a ţiţeiurilor cari se extrag. Prin îmbunătăţirile aduse rafinării­lor noastre putem concura cu orice uleiuri din străinătate. * Şedinţa sa’ închis la ora 7. Azi dimineaţă, şedinţă. I. M. ALTE COMUNICĂRI Cf Şedinţa de după amiază Şedinţa s-a deschis la ora 4 p. m. sub preşedinţia d-lui inginer C. Osiceanu, asistat de d. inginer C. Damaschin. D. inginer ŞTEFAN LUGOŞ, în­­tâi o conferinţă tratând despre me­canizarea transportului în abataj, metode noi de abataj şi mecaniza­rea înaintării a diferitelor galerii subterane. D. inginer ŞTEFAN LUGOA, în­­tr-o conferinţă intitulată: «Organi­zarea ştiinţifică în minele de căr­buni», a tratat problema raţionali­­zărei şi concentrarea exploatării precum şi mecanizarea şi automaţi- concentrarea lucrărilor, spre a­sis­tarea minelor de cărbuni. O a doua parte a conferinţei d-sale a tratat despre: «Mecanizarea­ transportului cu locomotive de diferite tipuri». D. inginer L GAEL, a vorbit des­pre «Transporturi subterane, date diverse, principii», principiile pri­mordiale în vederea unui transport economic subteran pentru cărbunele provenit din straturi, ţinându-se seamă de minimul de investiţiuni în construcţiile miniere. D. inginer TIBERIU TIMOC, în­­tr’o documentată conferinţă a ară­tat că în Valea Jiului urmărindu-se Procesul „F­erro Chimica“ dri dimineaţă la orele 9, desba­terile procesului «Fero-Chimica» au fost reluate la consiliul de răz­­boiu al corpului II armată. După îndeplinirea formalităţilor de ri­goare, preşedintele a ridicat şedin­ţa — din cauza sărbătoarei de eri —­ anunţând desbaterile viitoare pentru azi la orele 8 a. m. De la „Asociaţia licenţiaţilor uni­versitari din România“ «Asociaţia^generală a licenţiaţilor- -ijin­oTifiâe­­Rotuănia» a ţintit ITOmifiTetf adun­are “­nerală anuală. După ce s-a ales noul comitet, d. St. Georgescu, preşedintele asociaţiei, a ex­pus situaţia precară prin care trec li­cenţiaţii Universităţilor şi rostul impor­tant pe care-l apucă asociaţia pentru re­­zolvirea şomajului intelectual. A arătat apoi că singura speranţă stă în profesorul N. Iorga, care neavând preocupări politice, va pune stavilă pro­ducţiei de licenţiaţi şi va căuta să uti­lizeze pe cei actuali. Adunarea a aprobat apoi trimiterea câte unei telegrame de mulţumire d-lui ministru de instrucţie şi d-lui secretar general al acestui departament. Corijenta la şcolile militare în pregătitoare de ofiţeri activi, la cel mult 3 cursuri, la care elevul are o notă mai mică decât 5, având însă media generală de promovare. Examenul de corijentă se trece pentru ambii ani la 1 Septembrie. Elevii care nu reuşesc la acest examen sunt declaraţi repetenţi. Elevii din anul II, care au trecut corijenţa, vor fi înaintaţi subloco­tenenţi pe data de 1 octombrie. CUVÂNTUL Dell fiarei Leiin a tenelair Taberele de vară A. S. R. Principele Nicolae, Coman­dantul Marei Legitini a Cercetaşilor Ro­­mâniei, a lucrat­­în cursul săptămânii trecute cu d. colonel U. Sîmboteanu, di­rectorul Cercetăşi­i, rezolvând diferite la participarea A- taberile internaţio­­totdeodată apro- 7 noui unităţi şi cor­­idanţi cât şi organi­­ifii în ţară a urmă­­i stăşeşti : Hucarog­ii, chestiuni privitea­­sociaţiei noastre, nale, din această bând constituirea firmarea a 39 co­­zarea în cursul toarelor tabere —Gohrntal - M­i tabere, una la Cohortei «Mircei nov, una la Mamaia­­,,cel Mare» din Bu­cureşti, o tabără Poiana-Braşovului, şi una la Călimăneşti. Cohortei «Surul» lui Racoviţă. Cohortei «Negru-Vodă» la Câmpulung Muscel. Cohortei «Aurel Vlaicu» la Costeşti, Hunedoara. Cohortei «Alexandru Vlahuta» Şendri­­ceni, Dorohoiu. Cohortei «Negoţul» la Cisnădie, şi Să­­lişte. Legiunii «loan Vodă» din Tulcea, la Mangalia. Cohortei «27 Martie 1918» Chişinău, la Sabolat (Cetatea Albă). Cohortei «Mihai Viteazu din Bălţi la Sabolat. Cohortei «Siriul» din Buzău, la Ma­maia. Cohortei «Principele Glad» din Timi­şoara, la Câmpia Turzii, Zlatna, şi de- Prin decret regal s’a modificatr­­adio. art. 56, ailin. 2 din regulamentul şco- 1, Cohortei «Fântânele» din Cluj, la So­lilor militare din 1911, după cum ’ Sovata, urmează:­­ Cohortei «Dragoş Vodă» din Bacău la Se admite corijenta în şcolile Kecskes, (Slănicul Moldovei). Cohortei «Virgil Oniţiu» din Braşov, la Zărneşti. Legiimei «Principele Nicolae» Satu- Mare, la Baia-Sprie. Expoziţia cercetăşească După cererea generală a publicului, expoziţia cercetaşilor s’a amânat până la 1 Iulie curent. Tragerea loteriei No. 1 şi No. 2, va avea loc în ziua de 1 Iulie curent ora 5, după amiază (17) în localul expoziţiei. Publicul este rugat să asiste în număr cât de mare. Rezul­­tatul loteriilor se va publica în ziare. Obiectele câştigate la loterie se vor preda în termen de 10 zile de la tragerea loteriei. Certificatele, de C. F. R. pentru îna­­poerea gratuită, se eliberează până în ziua de 30 iunie orele 9 seara. Iară. Cercetaşii români la tabăra internaţională de la Kan­dersteg (Elveţia) Toţi comandanţii şi cercetaşii seniori, cari îndeplinesc condiţiunile şi sunt re­comandaţi de Cohortă, spre a participa la tabăra internaţională de la Kandersteg (Elveţia), şi Vincennes lângă Paris, vor trebui să depună la Comandamentul Marei Legiuni, până cel mai târziu 8 iulie, suma de 4.000 lei, restul cheltueli­­lor vor fi suportate de Comandament. Cei admişi suplimentar, în cazul când numărul locurilor nu vor fi complecta­te cu cei înscrişi oficial, însă reco­mandaţi de Cohortă, vor achita până la 12 iulie, suma complectă de 10.000 lei. Cercetaşii vor fi complect şi uniform echipaţi. Echipamentul se va complecta şi la Bucureşti, când toţi cercetaşii cari iau parte, se vor găsi pe ziua de 16 iulie la Comandamentul Marei Legiuni, unde vor fi găzduiţi şi pregătiţi în ve­derea demonstraţiilor la cari vor lua parte. Plecarea din Bucureşti va fi în ziua de 20 dimineaţa, cu 2 vagoane epe-Rai­ciale cercetăşeşti, drumul va fi prin: Critici, Budapesta, Viena, cu o oprire de câte 1—2 zile în aceste oraşe, Kan­dersteg, Berna, Paris cu o oprire de 1 zile, în tabăra cercetăşească de la Vin­cennes, Loisanno, Milano, şi Veneţia, cu o oprire de câte o zi în aceste oraşe, iar la 22 August întoarcerea la Bucu­reşti. Corturile, păturile, dosurile de saltea, se vor da de Comandament, precum marmitele pentru gătit. Cercetaşii vor lua cu ei pe lângă rufăria de schimb, «Wietaca—da.lftnji—uui_V .­­da* fiind vremea friguroasă în Elveţia, pelerină, rufărie de pat, bastonul de cercetaş, ra­niţa, bidonul, toate vor fi luate într’un geamantan de mână. Fiecare comandant şi cercetaş parti­cipant, va trimete cât mai urgent Ma­rei Legiuni câte două fotografii format 6/9, pentru paşaport, deasemenea vor a­­vea asupra lor carnetul de identitate şi pajura. Cercetaşii din Bucureşti, înscrişi pen­tru Kandersteg, se vor prezenta joi di­mineaţa ora 10 la Comandamentul Ma­rei Legiuni, în vederea echipamentului. S1 Modificarea legei sanitare Primim: In sesiunea actuală a Corpurilor Legiuitoare se va aduce o lege pen­tru modificarea câtorva articole din legea sanitară, rămânând ca în sesiunea de toamnă să se voteze le­gea generală d­e reorganizare a le­gei sanitare. D. profesor dr. I. Cantacuzino, ministrul sănătăţii, doreşte ca atât modificarea actuală, cât şi viitoa­rea lege de reorganizare, să se fa­că în strânsă colaborare cu întreg corpul medical al ţării, reprezen­tat prin Asociaţia Generală a Me­dicilor. De aceea, d. ministru prof. Can­tacuzino va face comitetului cen­tral al Asociaţiei un expozeu al principiilor generale ce vor sta la baza viitoarei legi sanitare. In acest scop, Asociaţia a fost convocată în şedinţă extraordinară Joi 2 Iulie col., orele 9 seara, la sediul ei d­in str. Isvor 16-Şedinţa este publică şi domnii medici pe cari îi interesează legea sanitară, sunt rugați să ia parte. Proces de presă In legătură cu apariţia unui cotidian care fusese anunţată în capitală, un in­teresant proces de presă se va judeca înaintea instanţelor judiciare, intentat împotriva d-lor Chr. Staicovici şi Mari­­nescu-Copăceni. Din partea ziariştilor cari au intentat acţiunea, procesul va fi sustinut de d. avocat S. Vogel. --------0000--------­ Adunarea comitetului naţional-ţărănesc exe­cutiv din Ardeal CLUJ 28.­­ Pentru ziua de 4 iulie au fost convocaţi la Cluj, toţi membrii co­mitetului executiv ai partidului naţio­­nal-ţărănesc din Ardeal şi Banat. Vor lua parte şi şefii de organizaţii, foştii miniştri şi actualii parlamentari. Ședința aceasta fie va ocupa cu ches­tia retragerii d-lui Maniu de la șefia partidului.. infracfinBili contra onoare! O conferinţă despre procedura în jude­carea acestor delicte La cercul de studii penale, d. G. Solomonescu magistrat la tribuna­lul Ilfov, a ţinut Duminică o con­ferinţă urmărită cu viu interes de membrii cercului. Conferenţiarul a tratat despre procedura în judecarea infracţiuni­lor contra onoarei. Din examinarea propunerilor fă­cute de conferenţiarii superiori şi din examinarea atât a proectelor noastre şi a celor străine, în care o bună parte din aceste propuneri au fost concretizate, se vede că, din punct de vedere al conceptului in­fracţiunilor contra onoarei şi a sancţiunilor chiar, deosebirea în­tre actualul şi viitorul cod penal va fi mică. Aceasta înseamnă că, din acest punct de vedere, transfor­mările nu sunt aşa de urgente şi nici aşa de utile. Unde trebue să intervie modifi­cări e la capitolul procedurii de urmat în judecarea acestor infrac­ţiuni. Aici de altfel au şi intervenit i­­novaţii. Una din ele e prevăzut în art. 26 din actuala Constituţie, care ia din competinţa Curţii cu Juraţi infracţiunile contra onoarei, comise împotriva unui funcţionar sau particular când imputările calom­nioase aduc atingere vieţei lui pri­vate sau cinstei lui personale. O altă modificare a actualei stă­ri de lucruri o găsim tot în Consti­tuţie, atunci când e vorba de per­soanele responsabile penalmente şi civilmente. Nu mai e respectat principiul per­sonalităţii pedepsei. Acţiunea pu­blică se poate exercita atât contra autorului cât şi contra editorului, reaautorului, iar acţiunea privată se poate exercita şi contra proprie­tarului. O altă inovaţie care va trebui să fie introdusă, va fi acea ca acţiu­nea publică să nu mai poată fi ex­ercitată din oficiu de ministerul pu­blic, ci numai în urma plângerii sau cu autoritatea corpului calom­niat. «Antrag delicte» din dreptul german. Evident, viitoarea lege asupra in­fracţiunilor contra onoarei va fixa termenul în care plângerea va tre­bui formulată, cine o poate formu­la, etc. Când e vorba de judecată se propun termene urgente, suprima­rea opoziţiei atât în primă instan­ţă, cât şi instanţa de apel şi ca­sare fără trimitere. Deasemeni unele ameliorări în ce priveşte instrucţia în şedinţă şi atribuţiunile preşedintelui căruia se preconizează a i se da puterile pe care le are preşedintele Curţii cu Juraţi, pentru cari să poată lua măsuri în cursul procesului, mă­suri cari să evite amânarea lui. Congresul absolvenţilor şcolilor de meserii GALAŢI 29. P­eri dimineaţă s’a deschis aci primul congres al absol­venţilor şcolilor de ingineri din în­treaga ţară. A prezidat d. N. Burg, inspector general din ministerul muncii. A asistat şi d. Gr. L. Trancu-Iaşi. La amiazi s’a oficiat la catedrala Sf. Nicolae un serviciu regilios, desbaterile FAN BORIS (Galaţi). După amiazi au continuat desba­terile în legătură cu comercializarea şcolilor de meserii şi chestiuni de ordin general de organizare. Desbaterile în jurul acestor ches­tiuni au continuat şi astăzi. ÎNCHIDEREA CONGRESULUI S’a votat o moţiune, înaintată d-lui prim ministru Iorga şi ministerului muncii. Moţiunea cere încurajarea elementelor ieşite din şcolile de me­serii şi pregătirea lor pentru viitor. Congresul s’a închis la orele 12, iar participanţii au plecat în escursie la Brăila. ŞTI­I ARTISTICE Marele şi fastuosul spectacol ALLO!.­­RADIO CĂRĂBUŞ cu minunatele ta­blouri şi scheciuri de actualitate, dă prilej D-lor Actori de a se releva. Cum e de pildă tabloul Rusiei de ieri şi de azi, unde D-ra Lizica Petrescu câştigă simpatia publicului cu farmecul şi cu luxul ce o înveşmântează toaletele scum­pe. D-nul L. Groff ca întotdeauna ni­­meşte spectatorul cu jocul de scenă foarte variat şi cu căldura ce­ o pu­ne în glasu-i mult apreciat. D-nii N. Stroe şi St. Clodariu cari secondează complectează prin jocul lor extrem de prin jocul lor extrem de viu, în rolurile celor doi conţi Ruşi, interpreţi princi­pali ai Rusiei de ieri şi de azi. In fiecare seară se joacă la Teatrul Nou comedia lui Robinsohn cu artiştii Iosif Bulov şi Liuba Radison în roluri­le principale. «Chibiţul» e o comedie de construcţie tradiţională teatru pur. In Bulow trăeşte un extraordinar demon ar­tistic, lângă demon un maistru aşa scrie criticul Paul Zarifopol despre Bulow în «Chibiţul». * Compania de reviste «Pitpalacul» di­recţia N. Rainer-I. Pizzone de la Tea­trul de vară Colos Calea Victoriei lân­gă Prefectura Poliţiei din cauza imen­sului succes ce obţine revista Nimic nou pe frontul... Bucureşti în două acte şi 18 tablouri de N. Kiriţescu şi N. Kainer, suspendă biletele de favoare, deci numai cu bani se poate vedea acest fenomenal succes. întreg ansamblul companiei în frunte cu D-nele Nataliţa Pavelescu, Ro­zina Wiquelin, Jeana Doljan, Nelly Ca­­raeioni, Mica Marinescu, Vera Tacco și D-nii N. Kanner, I. Pizzone, Niculescu- Buzău, I. Brună, M. Emilian, Trestian, Ionescu. Baletul sub conducerea maes­trului S. Al. Siomin secondat de profe­sorul Willy. Orchestra jazz sub conduce­rea maestrului C. Vermont. Marţi 30 Iunie 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13.00: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică uşoară (plăci de gramo­fon). 18.00: Orchestra Moţei. Muzică uşoară şi românească. 19.00: Informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar. 19.10: Orchestra Moţei; Continuarea concertului. 20.00 : Muzică românească (plăci de gramofon). UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20.40: D. Prof. I. Fortunescu: Sufletul Olteniei. PROGRAM DE SEARA 21.00: Orchestra Radio: Rossini; Uver­tură la «Wilhelm Teil» E. Waldeteufel: Foarte Frumoasă, vals. P. Mascagni. Congresiştii s’au întrunit în loca­lul «Solidaritatea» unde au avut loc desbaterile. Au fost abordate următoarele chestiuni: Absolvenţii şcolilor de meserii în industrie, raportor d. ERMILIU GANEA (Galaţi); rolul absolvenţilor şcolilor de meserii în viaţa socială, raportor d. BURG; absolvenţii la sate şi rolul lor în me­canizarea agriculturii, raportor d. MARZA (Galaţi); absolvenţii şi cui­'­xvui iiU a* x uuiuaoa, vuioj x. jutiapagiii* 4 I k. mmm imwaieB!—H corni torcătoarelor şi balada din «Val­sul Fantomă». 21.45 : D. Stella Voinescu : Palatul de Justiţie. 22.00: Orchestra Radio; Rameau: Ri­­gaudon din «Dardanus»; Grieg; Poem erotic; Rimsky-Korsakow; Imn către soare; Massenet: Meditaţiunea din Thais (violină d. Teodorul); F. Lehar; Selec­­tiuni din opera «Eva». 22.45. Informațiuni. Desvelirea monumentului generalului Dragalina LUGOJ, 28. — Azi a avut loc aci desvelirea monumentului genera­lului Ion Dragalina. Au luat parte delegaţiuni din în­treaga ţară, cum şi d. colonel Ere­­mia Traian Grigorescu, reprezen­tantul M. S. Regelui. S’a oficiat un serviciu religios în piaţa Episcopiei d­e către protopo­pul Mihăiescu. După sfinţirea monumentului au urmat cuvântările. D. colonel Apostolescu, preşedin­tele comitetului de iniţiativă pen­tru ridicarea monumentului, a prea mărit faptele de arme ale genera­lului Ion Dragalina mort în luptă pentru întregirea neamului­ Au vorbit apoi d-nii: Iulian Pe­ter, delegat cu conducerea directo­ratului administrativ Timişoara, Cornel Corneanu, senator, farma­cist Pătrăşcanu, primarul oraşului Caransebeş şi Avram Imbroane în numele bănăţenilor. ------- "‘fc- I ! Spectacole TEATRE CĂRĂBUŞ: Allo I Radio Cărăbuş. TEATRUL VENTURA: Pierre sau Jack. TEATRUL NOU: Chibiţul. TEATRUL COLOS: Nimic nou pe frontul Bucureşti. TEATRUL THALIA : (Cinema Paris) Omul care a văzut moar­tea. , Cinematografe SELECT; Parada dragostei. CORSO: Noapte bună, fetiţă dulce. TRIANON: Căpitanul de covertă. VOX: Va banque. FEMINA: Numai pe tine te am iu­bit. REGAL: Fraţii Karamazoff. CAPITOL (sală şi grădină): Melo­dia slavei. BULEVARD PALACE: Cântecul păgânului. .LIDO: Piratul negru cu Douglas Fairbanks. OMNIA, înapoi la natură. MARCONI: Floarea Rinului. MARNA: Totul pentru bărbaţi. VOLTA BUZEȘTI: Trei zile de arest.

Next