Cuventul, iulie 1931 (Anul 7, nr. 2224-2254)
1931-07-01 / nr. 2224
■m eaffutfy— •m UN COZONAC .SPLENDID[0331 Careţi pretutindeni s4 Ultimele recorduri ale artei textile In acest roman găsim cel mai puternică tigură oglindă a sufletului unui Werther modem, spectacolul complact al tragediei bacalaureatului pe care o trăesc mii de tineri il de familii din zilele noastre. Se gâseşte la toate librăriile , la Edilur. „EMINESCU* a A. Bucureţli 1, Sir. Saligny. 2 COfdlfORDIRE co un locuitor tic 1W8 PubUcămiultimulei jptC» 1 Buia &număr marea remoistă săptămânală Ilustrată In culori Oglinda Lumii in care mai găsiţi: Prima dragoste a lui Caruso Desvelirea statuei lui Take Ionescu. — Femeea „frigidă1*. — Concursul hippie din București. — Ce e în cer? — Un prinț pălmuit. — Surprizele ecranului. — Gol pe stradă. — Concursul internaţional de frumusețe, etc. ROMANIA Judecătoria Mixtă Balcic Publicaţie de vânzare No. 18.433 1931 Iunie 25 Se publică spre cunoştinţa generală, ca în ziua de 7 Iulie 1931 orele 15, se va vinde prin licitaţie publică, în comuna Teche la moara Fraţii Jeliu şi Petre Atanasof din corn. Teche jud. Caliacra, averea mobilă a debitorilor Jeliu Atanasof şi Petre Atanasof, compusă din maşinele şi toate accesoriile lor, prevăzute în procesul-verbal de sechestru definitiv din 24 Iunie 1931 al Jud. Mixte Balcic, pentru despăgubirea creditoarei S. A. R. Buhler Freres din Bucureşti str. Colţei 27, cu suma de franci elveţieni 26,676-65 sau lei la cursul zilei de plată 872.338, capital datorit în baza actului de vânzare aut. de Trib. Caliacra sub No. 1214/929 și transcris de Trib. Ilfov la No. 415/929, plus procente convenţionale de 20% pe an, lei 20000 onorar de avocat şi cheltuelile de executare. Vânzarea se va efectua în com. Teche la locul indicat mai sus, unde se găseşte averea sechestrată. Licitaţia va începe de la suma de lei 150.000, concurenţii se vor prezenta în ziua şi ora sus indicată cu bani gata. Judecător: (ss) C I. Perieţeanu Grefier: (ss) V. I. Goga A apărut No. 27 Gazeta Medicală Director Dr. G. D. IONAŞESCU ----- - iCn^.y Cu următorul lumart Cura de Soare Intoxicările cu nicotină de dr. C. Pocu ero-Ci pleicu Femeia In Evul mediu Dragostea şi gelozia la sălbatici Dieta in diarie Cum putem lupta contra căldurilor Desbaterile primului congres a naţional de Tuberculoză Copiii şi educaţia fizică Sfaturi pentru femeile însărcinate Jocurile( gimnastica şi sportul Pagina Băilor Sifilisul latent Consultaţiuni medicale şi grafologice 12 pagini___________7 Lei Red. şi Adiţia Bucureşti str. Doamnei 27 lupta din pădurea Securea I - «V CHIŞINĂU, 29. — In pădurea de la Secureni a avut loc o luptă sângeroasă în următoarele împrejurări: Pe când jandarmii escortau pe indivizii Gurcin şi Andronic, asasinii şefului de gară Dobrota din Secureni, la ieşirea din pădure covorul a fost atacat de mai mulţi bandiţi cari, probabil, încercau eliberarea asasinilor. S a iscat o luptă, în cursul căreia cei doui asasini au fost împuşcaţi. Aceiaşi soartă a avut-o şi unul din agresori, a cărui identitate încă n’a putut fi stabilită. Neregulile dela comitetul şcoal Dolj CHAIOVA, 28. — Cabinetul I instrucţie, a continuat Vineri toată ziua ancheta asupra neregulilor de la comitetul şcolar al jud. Dolj, în care sunt implicaţi preotul Gr. Mihalache, fost protoereu, fost preşedinte al comitetului şcolar judeţean şi Gh. Mirescu, fost secretar comptabil al comitetului şcolar. In urma audierei informatorilor si a "bnterogarii celor noul acuzătoT" instructor a lansat mandate de arestare împotriva lor. Ei au şi fost depuși la penetenciarul central. Mandatele de arestare au fost confirmate de către trib. Dolj s. I, prezidat de d. I. A. Herăscu. 30 LEI vismul! Această primejdie cu atât mai uşor ar cuceri Italia, cu cât mai pretutindeni pe harta lumii apare spectrul monstrului roşu cu mii de capete. Cu atât mai ales cu cât în Italia fascismul a oprit tocmai la timp, în germen, mişcarea spre bolşevism care abia se înfiripase — şi nu i-a dat răgaz să se verifice în opera de realizări practice. Să se noteze: Fascismul a oprit la timp bolşevismul, dar n’a distrus iluzia bolşevismului în Italia! Şi ce este mai fecund pentru proletariatul mizeriei decât iluzia ? Această iluzie persistă încă — şi cu atât mai năprasnică ar fi căderea maselor în bolşevism, cu cât mai intensă ar fi desiluzia poporului italian după eşuarea experienţei fasciste. Intre fascism şi bolşevism Italia — Vaticanul nu pot bezita o clipă. Şi, întrebăm: ce folos pentru Vatican, în primul rând şi pentru civilizaţie, pentru noi chiar, dintr’o înfrângere a Fascismului ?! O! nu! Priveliştea ce se deschide este imens tristă şi desolantă pentru orice scrutător de ideal, la această răspântie de universală nedumerire la care s’a poticnit o civilizaţie în multe chipuri sterilă de idealism şi creaţie! Cea mai uşoară cumpănire, o ocolire spre stânga şi în Italia, n’ar însemna alta, în împrejurările actuale, decâ prăbuşirea totului şi peste tot în prăpastie. Răsboiul deja a pustiit podoaba atâtor veacuri de cuminte chivernisire şi trudnică jertfă pentru progres! Ce are să fie atunci celalt răsboi, răsboiul social, prin bolşevizarea maselor ? Iată ceea ce ne apare a fi una din urmările ineluctabile ale conflictului dintre Vatican şi Fascism: ruperea celor două mari zăgazuri, cele mai mari zăgazuri de rezistenţă activăcreatoare ce reprezintă Vaticanul şi Fascismul în calea puhoiului de bolşevizare a răsvrătiţilor din toată lumea. Pentru liniştea lumii, pentru tihna de care lumea întreagă are atâta nevoie în opera de reconstrucţie şi de reconsolidare a unei clădiri de civilizaţie purtând numele atâtor racile, dar care oricum este patrimoniul nostru comun : înţelegerea prin concesiuni maxime — orice jertfă nu poate fi pregetată o clipă — între cele două tării este nu numai de recomandat. Este imperativul categoric al vieţii pentru amândouă tăriile, pentru ordinea actuală a lumii! Şi, fiind vorba de jertfă — aceasta incumbă mai ales Vaticanului. In atitudinea ce va şti şi va isbuti să-şi impună Vaticanul în criza de faţă, stă pacea lumii. Nu este doar clipa de faţă proprie revendicărilor maxime a dreptului, care, precum am zis, s’ar cuveni Vaticanului.. De altă parte iarăşi, Vaticanul nu se poate elibera de orice răspundere pentru criza de spiritualitate creştină care ghidează azi mişcarea fascistă. Fascismul însuşi s’a născut în pământul Catolicismului. Fascismul italian poate fi un copil cu veleităţi de precoce, oarecum, emancipare de sub îngrijirea cam ...prea cuminte a tatălui — dar catolicismul nu-i poate tăgădui, pentru aceasta, paternitatea. Numai o martirică trudă de viitor poate să imprime Fascismului italian acel plus de spiritualitate creştină care ar putea satisface exigenţele Vaticanului. Spiritualitate care dacă azi lipseşte în parte Fascismului, nu i se poate totuşi, numai pentru aceasta, retrage toată încrederea ! Preotul Petre Chiricuță -›===^C==3- Agitaţia funcţionarilor comerciali din Galaţi GALAŢI 29. Un număr de vreo 500 funcţionari comerciali a ţinut ori o întrunire de protestare contra proprietarilor de magazine cari nu respectă orariul de vară. După adunare, echipe de funcţionari şi poliţişti au făcut descinderi în diferite cartiere ale orașului și s’au dresat procese verbale de amendarea negustorilor cari nu respectă repaosul duminical. ---------- — Oribila sinucidere din gara Călăraşi CHISINAU, 29. — Astăzi dimineaţă, la orele 8, când trenul de Cernăuţi părăsea Gara Călăraşi, impiegatul de mişcare Mihail Răileanu s’a aruncat înaintea trenului, care i-a tăiat, trupul în bucaţi.Cauzele disperatului act sunt chestiuni familiare. Congresul „Asociaţiunei inginerilor şi tehnicienilor minieri Ziua Şedinţa de dimineaţă Şedinţa s a deschis la 8 a. m. sub I Stratulescu, reprezentantul Agiru----JZ-.Z- J 1-1 •— ri ------ lui, Drăgulănescu şi Damaschin, preşedinţia d-lui ing. C. Osioianu,asistat de d. ing. G. Damaschin. APARAREA TITLULUI DE INGINER D. ing. D. Nicolaescu a desvoltat o conferinţă de ordin profesional cu referire la ante-proectul de lege pentru îngrădirea purtărei titlului şi exercitărei profesiunei de inginer, problemă care formează un ţel principal al celor ocupaţi în această industrie. A demonstrat necesitatea acestei legi din punctul de vedere social, cât şi din punct de vedere profesional. Ţara noastră nu va putea fi organizată conştient, pentru a învinge decât atunci când vom avea întreprinderi în care fiecare om va trebui să fie plasat acolo unde trebue. A urmat o amplă discuțiune la care au luat parte d-nii Florentin Demetrescu, V. Iscu, V. Niculescu. D. ing. Damaschin a citit lucrarea d-lui ing. Ion Marin, asupra perforărei mecanice a găurilor de mine în minele metalice din România. D. ing. Bâdărău Al. a arătat efectele surpărei abatajelor asupra instalaţiilor de la suprafaţă şi necesitatea rambleierei acestor goluri descriind pe rând rambleul uscat, hidraulic şi pneumatic, propunând diferite soluţii pentru rezolvarea chestiunii pe cale practică. » D. Balit, rezumând discuţiunile a constatat că s’au ajuns la rezultatul ca, de acord cu Agirul, să se ceară să se dea putere de lege unui articol unic care să apere dreptul de a purta titlul de inginer, cu penalităţi pentru contravenienţi, tematiza lucrările miniere, reduce cheltuelile şi a mări randamentul zăcământului de cărbune, cât şi randamentul uvrierului, s’a dat în ultimul timp o nouă organizaţie minelor din Petroşani, prin care din cele 9 mine din Petroşani nu s’au menţinut decât 4, din cele şapte guri de mine din Luipeni, s’au menţinut numai 8, din cele 4 guri de mină din Loncea, s’au meţinut numai una singură, şi în jurul lor s’a concentrat întreaga activitate. Pe viitor se vor menţine numai 4 guri de mine. D. dr. chimist G. ALBESCU a tratat despre posibilităţile actuale de prelucrarea ţiţeiului în rafinăriile din România, divizându-le în mai multe grupe şi a analizat calităţile acestor produse cari sunt în funcţiune atât de natura intimă a materiei prime cât şi de felul transformărilor la care este supusă această materie primă. D. inginer OSICEANU a arătat că, în legătură cu cele expuse de d. dr. Albescu, nu trebue să rămână nici un dubiu asupra valorii uleiurilor noastre faţă de cele americane. Deşi uleiurile noastre nu se aseamănă cu cele americane, aceasta nu înseamnă că sunt de calitate mai puţin bună, căci puterea lor de ungere şi alte calităţi se verifică chiar la automobile de marcă americană, la tractoare, transformatoare, etc. Există numai o deosebire de constituţie a ţiţeiurilor cari se extrag. Prin îmbunătăţirile aduse rafinăriilor noastre putem concura cu orice uleiuri din străinătate. * Şedinţa sa’ închis la ora 7. Azi dimineaţă, şedinţă. I. M. ALTE COMUNICĂRI Cf Şedinţa de după amiază Şedinţa s-a deschis la ora 4 p. m. sub preşedinţia d-lui inginer C. Osiceanu, asistat de d. inginer C. Damaschin. D. inginer ŞTEFAN LUGOŞ, întâi o conferinţă tratând despre mecanizarea transportului în abataj, metode noi de abataj şi mecanizarea înaintării a diferitelor galerii subterane. D. inginer ŞTEFAN LUGOA, într-o conferinţă intitulată: «Organizarea ştiinţifică în minele de cărbuni», a tratat problema raţionalizărei şi concentrarea exploatării precum şi mecanizarea şi automaţi- concentrarea lucrărilor, spre asistarea minelor de cărbuni. O a doua parte a conferinţei d-sale a tratat despre: «Mecanizarea transportului cu locomotive de diferite tipuri». D. inginer L GAEL, a vorbit despre «Transporturi subterane, date diverse, principii», principiile primordiale în vederea unui transport economic subteran pentru cărbunele provenit din straturi, ţinându-se seamă de minimul de investiţiuni în construcţiile miniere. D. inginer TIBERIU TIMOC, într’o documentată conferinţă a arătat că în Valea Jiului urmărindu-se Procesul „Ferro Chimica“ dri dimineaţă la orele 9, desbaterile procesului «Fero-Chimica» au fost reluate la consiliul de războiu al corpului II armată. După îndeplinirea formalităţilor de rigoare, preşedintele a ridicat şedinţa — din cauza sărbătoarei de eri — anunţând desbaterile viitoare pentru azi la orele 8 a. m. De la „Asociaţia licenţiaţilor universitari din România“ «Asociaţia^generală a licenţiaţilor- -ijinoTifiâeRotuănia» a ţintit ITOmifiTetf adunare “nerală anuală. După ce s-a ales noul comitet, d. St. Georgescu, preşedintele asociaţiei, a expus situaţia precară prin care trec licenţiaţii Universităţilor şi rostul important pe care-l apucă asociaţia pentru rezolvirea şomajului intelectual. A arătat apoi că singura speranţă stă în profesorul N. Iorga, care neavând preocupări politice, va pune stavilă producţiei de licenţiaţi şi va căuta să utilizeze pe cei actuali. Adunarea a aprobat apoi trimiterea câte unei telegrame de mulţumire d-lui ministru de instrucţie şi d-lui secretar general al acestui departament. Corijenta la şcolile militare în pregătitoare de ofiţeri activi, la cel mult 3 cursuri, la care elevul are o notă mai mică decât 5, având însă media generală de promovare. Examenul de corijentă se trece pentru ambii ani la 1 Septembrie. Elevii care nu reuşesc la acest examen sunt declaraţi repetenţi. Elevii din anul II, care au trecut corijenţa, vor fi înaintaţi sublocotenenţi pe data de 1 octombrie. CUVÂNTUL Dell fiarei Leiin a tenelair Taberele de vară A. S. R. Principele Nicolae, Comandantul Marei Legitini a Cercetaşilor României, a lucratîn cursul săptămânii trecute cu d. colonel U. Sîmboteanu, directorul Cercetăşii, rezolvând diferite la participarea A- taberile internaţiototdeodată apro- 7 noui unităţi şi coridanţi cât şi organiifii în ţară a urmăi stăşeşti : Hucarogii, chestiuni priviteasociaţiei noastre, nale, din această bând constituirea firmarea a 39 cozarea în cursul toarelor tabere —Gohrntal - Mi tabere, una la Cohortei «Mircei nov, una la Mamaia,,cel Mare» din Bucureşti, o tabără Poiana-Braşovului, şi una la Călimăneşti. Cohortei «Surul» lui Racoviţă. Cohortei «Negru-Vodă» la Câmpulung Muscel. Cohortei «Aurel Vlaicu» la Costeşti, Hunedoara. Cohortei «Alexandru Vlahuta» Şendriceni, Dorohoiu. Cohortei «Negoţul» la Cisnădie, şi Sălişte. Legiunii «loan Vodă» din Tulcea, la Mangalia. Cohortei «27 Martie 1918» Chişinău, la Sabolat (Cetatea Albă). Cohortei «Mihai Viteazu din Bălţi la Sabolat. Cohortei «Siriul» din Buzău, la Mamaia. Cohortei «Principele Glad» din Timişoara, la Câmpia Turzii, Zlatna, şi de- Prin decret regal s’a modificatradio. art. 56, ailin. 2 din regulamentul şco- 1, Cohortei «Fântânele» din Cluj, la Solilor militare din 1911, după cum ’ Sovata, urmează: Cohortei «Dragoş Vodă» din Bacău la Se admite corijenta în şcolile Kecskes, (Slănicul Moldovei). Cohortei «Virgil Oniţiu» din Braşov, la Zărneşti. Legiimei «Principele Nicolae» Satu- Mare, la Baia-Sprie. Expoziţia cercetăşească După cererea generală a publicului, expoziţia cercetaşilor s’a amânat până la 1 Iulie curent. Tragerea loteriei No. 1 şi No. 2, va avea loc în ziua de 1 Iulie curent ora 5, după amiază (17) în localul expoziţiei. Publicul este rugat să asiste în număr cât de mare. Rezultatul loteriilor se va publica în ziare. Obiectele câştigate la loterie se vor preda în termen de 10 zile de la tragerea loteriei. Certificatele, de C. F. R. pentru înapoerea gratuită, se eliberează până în ziua de 30 iunie orele 9 seara. Iară. Cercetaşii români la tabăra internaţională de la Kandersteg (Elveţia) Toţi comandanţii şi cercetaşii seniori, cari îndeplinesc condiţiunile şi sunt recomandaţi de Cohortă, spre a participa la tabăra internaţională de la Kandersteg (Elveţia), şi Vincennes lângă Paris, vor trebui să depună la Comandamentul Marei Legiuni, până cel mai târziu 8 iulie, suma de 4.000 lei, restul cheltuelilor vor fi suportate de Comandament. Cei admişi suplimentar, în cazul când numărul locurilor nu vor fi complectate cu cei înscrişi oficial, însă recomandaţi de Cohortă, vor achita până la 12 iulie, suma complectă de 10.000 lei. Cercetaşii vor fi complect şi uniform echipaţi. Echipamentul se va complecta şi la Bucureşti, când toţi cercetaşii cari iau parte, se vor găsi pe ziua de 16 iulie la Comandamentul Marei Legiuni, unde vor fi găzduiţi şi pregătiţi în vederea demonstraţiilor la cari vor lua parte. Plecarea din Bucureşti va fi în ziua de 20 dimineaţa, cu 2 vagoane epe-Raiciale cercetăşeşti, drumul va fi prin: Critici, Budapesta, Viena, cu o oprire de câte 1—2 zile în aceste oraşe, Kandersteg, Berna, Paris cu o oprire de 1 zile, în tabăra cercetăşească de la Vincennes, Loisanno, Milano, şi Veneţia, cu o oprire de câte o zi în aceste oraşe, iar la 22 August întoarcerea la Bucureşti. Corturile, păturile, dosurile de saltea, se vor da de Comandament, precum marmitele pentru gătit. Cercetaşii vor lua cu ei pe lângă rufăria de schimb, «Wietaca—da.lftnji—uui_V .da* fiind vremea friguroasă în Elveţia, pelerină, rufărie de pat, bastonul de cercetaş, raniţa, bidonul, toate vor fi luate într’un geamantan de mână. Fiecare comandant şi cercetaş participant, va trimete cât mai urgent Marei Legiuni câte două fotografii format 6/9, pentru paşaport, deasemenea vor avea asupra lor carnetul de identitate şi pajura. Cercetaşii din Bucureşti, înscrişi pentru Kandersteg, se vor prezenta joi dimineaţa ora 10 la Comandamentul Marei Legiuni, în vederea echipamentului. S1 Modificarea legei sanitare Primim: In sesiunea actuală a Corpurilor Legiuitoare se va aduce o lege pentru modificarea câtorva articole din legea sanitară, rămânând ca în sesiunea de toamnă să se voteze legea generală de reorganizare a legei sanitare. D. profesor dr. I. Cantacuzino, ministrul sănătăţii, doreşte ca atât modificarea actuală, cât şi viitoarea lege de reorganizare, să se facă în strânsă colaborare cu întreg corpul medical al ţării, reprezentat prin Asociaţia Generală a Medicilor. De aceea, d. ministru prof. Cantacuzino va face comitetului central al Asociaţiei un expozeu al principiilor generale ce vor sta la baza viitoarei legi sanitare. In acest scop, Asociaţia a fost convocată în şedinţă extraordinară Joi 2 Iulie col., orele 9 seara, la sediul ei din str. Isvor 16-Şedinţa este publică şi domnii medici pe cari îi interesează legea sanitară, sunt rugați să ia parte. Proces de presă In legătură cu apariţia unui cotidian care fusese anunţată în capitală, un interesant proces de presă se va judeca înaintea instanţelor judiciare, intentat împotriva d-lor Chr. Staicovici şi Marinescu-Copăceni. Din partea ziariştilor cari au intentat acţiunea, procesul va fi sustinut de d. avocat S. Vogel. --------0000-------- Adunarea comitetului naţional-ţărănesc executiv din Ardeal CLUJ 28. Pentru ziua de 4 iulie au fost convocaţi la Cluj, toţi membrii comitetului executiv ai partidului naţional-ţărănesc din Ardeal şi Banat. Vor lua parte şi şefii de organizaţii, foştii miniştri şi actualii parlamentari. Ședința aceasta fie va ocupa cu chestia retragerii d-lui Maniu de la șefia partidului.. infracfinBili contra onoare! O conferinţă despre procedura în judecarea acestor delicte La cercul de studii penale, d. G. Solomonescu magistrat la tribunalul Ilfov, a ţinut Duminică o conferinţă urmărită cu viu interes de membrii cercului. Conferenţiarul a tratat despre procedura în judecarea infracţiunilor contra onoarei. Din examinarea propunerilor făcute de conferenţiarii superiori şi din examinarea atât a proectelor noastre şi a celor străine, în care o bună parte din aceste propuneri au fost concretizate, se vede că, din punct de vedere al conceptului infracţiunilor contra onoarei şi a sancţiunilor chiar, deosebirea între actualul şi viitorul cod penal va fi mică. Aceasta înseamnă că, din acest punct de vedere, transformările nu sunt aşa de urgente şi nici aşa de utile. Unde trebue să intervie modificări e la capitolul procedurii de urmat în judecarea acestor infracţiuni. Aici de altfel au şi intervenit inovaţii. Una din ele e prevăzut în art. 26 din actuala Constituţie, care ia din competinţa Curţii cu Juraţi infracţiunile contra onoarei, comise împotriva unui funcţionar sau particular când imputările calomnioase aduc atingere vieţei lui private sau cinstei lui personale. O altă modificare a actualei stări de lucruri o găsim tot în Constituţie, atunci când e vorba de persoanele responsabile penalmente şi civilmente. Nu mai e respectat principiul personalităţii pedepsei. Acţiunea publică se poate exercita atât contra autorului cât şi contra editorului, reaautorului, iar acţiunea privată se poate exercita şi contra proprietarului. O altă inovaţie care va trebui să fie introdusă, va fi acea ca acţiunea publică să nu mai poată fi exercitată din oficiu de ministerul public, ci numai în urma plângerii sau cu autoritatea corpului calomniat. «Antrag delicte» din dreptul german. Evident, viitoarea lege asupra infracţiunilor contra onoarei va fixa termenul în care plângerea va trebui formulată, cine o poate formula, etc. Când e vorba de judecată se propun termene urgente, suprimarea opoziţiei atât în primă instanţă, cât şi instanţa de apel şi casare fără trimitere. Deasemeni unele ameliorări în ce priveşte instrucţia în şedinţă şi atribuţiunile preşedintelui căruia se preconizează a i se da puterile pe care le are preşedintele Curţii cu Juraţi, pentru cari să poată lua măsuri în cursul procesului, măsuri cari să evite amânarea lui. Congresul absolvenţilor şcolilor de meserii GALAŢI 29. Peri dimineaţă s’a deschis aci primul congres al absolvenţilor şcolilor de ingineri din întreaga ţară. A prezidat d. N. Burg, inspector general din ministerul muncii. A asistat şi d. Gr. L. Trancu-Iaşi. La amiazi s’a oficiat la catedrala Sf. Nicolae un serviciu regilios, desbaterile FAN BORIS (Galaţi). După amiazi au continuat desbaterile în legătură cu comercializarea şcolilor de meserii şi chestiuni de ordin general de organizare. Desbaterile în jurul acestor chestiuni au continuat şi astăzi. ÎNCHIDEREA CONGRESULUI S’a votat o moţiune, înaintată d-lui prim ministru Iorga şi ministerului muncii. Moţiunea cere încurajarea elementelor ieşite din şcolile de meserii şi pregătirea lor pentru viitor. Congresul s’a închis la orele 12, iar participanţii au plecat în escursie la Brăila. ŞTII ARTISTICE Marele şi fastuosul spectacol ALLO!.RADIO CĂRĂBUŞ cu minunatele tablouri şi scheciuri de actualitate, dă prilej D-lor Actori de a se releva. Cum e de pildă tabloul Rusiei de ieri şi de azi, unde D-ra Lizica Petrescu câştigă simpatia publicului cu farmecul şi cu luxul ce o înveşmântează toaletele scumpe. D-nul L. Groff ca întotdeauna nimeşte spectatorul cu jocul de scenă foarte variat şi cu căldura ce o pune în glasu-i mult apreciat. D-nii N. Stroe şi St. Clodariu cari secondează complectează prin jocul lor extrem de prin jocul lor extrem de viu, în rolurile celor doi conţi Ruşi, interpreţi principali ai Rusiei de ieri şi de azi. In fiecare seară se joacă la Teatrul Nou comedia lui Robinsohn cu artiştii Iosif Bulov şi Liuba Radison în rolurile principale. «Chibiţul» e o comedie de construcţie tradiţională teatru pur. In Bulow trăeşte un extraordinar demon artistic, lângă demon un maistru aşa scrie criticul Paul Zarifopol despre Bulow în «Chibiţul». * Compania de reviste «Pitpalacul» direcţia N. Rainer-I. Pizzone de la Teatrul de vară Colos Calea Victoriei lângă Prefectura Poliţiei din cauza imensului succes ce obţine revista Nimic nou pe frontul... Bucureşti în două acte şi 18 tablouri de N. Kiriţescu şi N. Kainer, suspendă biletele de favoare, deci numai cu bani se poate vedea acest fenomenal succes. întreg ansamblul companiei în frunte cu D-nele Nataliţa Pavelescu, Rozina Wiquelin, Jeana Doljan, Nelly Caraeioni, Mica Marinescu, Vera Tacco și D-nii N. Kanner, I. Pizzone, Niculescu- Buzău, I. Brună, M. Emilian, Trestian, Ionescu. Baletul sub conducerea maestrului S. Al. Siomin secondat de profesorul Willy. Orchestra jazz sub conducerea maestrului C. Vermont. Marţi 30 Iunie 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13.00: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 18.00: Orchestra Moţei. Muzică uşoară şi românească. 19.00: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra Moţei; Continuarea concertului. 20.00 : Muzică românească (plăci de gramofon). UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20.40: D. Prof. I. Fortunescu: Sufletul Olteniei. PROGRAM DE SEARA 21.00: Orchestra Radio: Rossini; Uvertură la «Wilhelm Teil» E. Waldeteufel: Foarte Frumoasă, vals. P. Mascagni. Congresiştii s’au întrunit în localul «Solidaritatea» unde au avut loc desbaterile. Au fost abordate următoarele chestiuni: Absolvenţii şcolilor de meserii în industrie, raportor d. ERMILIU GANEA (Galaţi); rolul absolvenţilor şcolilor de meserii în viaţa socială, raportor d. BURG; absolvenţii la sate şi rolul lor în mecanizarea agriculturii, raportor d. MARZA (Galaţi); absolvenţii şi cui'xvui iiU a* x uuiuaoa, vuioj x. jutiapagiii* 4 I k. mmm imwaieB!—H corni torcătoarelor şi balada din «Valsul Fantomă». 21.45 : D. Stella Voinescu : Palatul de Justiţie. 22.00: Orchestra Radio; Rameau: Rigaudon din «Dardanus»; Grieg; Poem erotic; Rimsky-Korsakow; Imn către soare; Massenet: Meditaţiunea din Thais (violină d. Teodorul); F. Lehar; Selectiuni din opera «Eva». 22.45. Informațiuni. Desvelirea monumentului generalului Dragalina LUGOJ, 28. — Azi a avut loc aci desvelirea monumentului generalului Ion Dragalina. Au luat parte delegaţiuni din întreaga ţară, cum şi d. colonel Eremia Traian Grigorescu, reprezentantul M. S. Regelui. S’a oficiat un serviciu religios în piaţa Episcopiei de către protopopul Mihăiescu. După sfinţirea monumentului au urmat cuvântările. D. colonel Apostolescu, preşedintele comitetului de iniţiativă pentru ridicarea monumentului, a prea mărit faptele de arme ale generalului Ion Dragalina mort în luptă pentru întregirea neamului Au vorbit apoi d-nii: Iulian Peter, delegat cu conducerea directoratului administrativ Timişoara, Cornel Corneanu, senator, farmacist Pătrăşcanu, primarul oraşului Caransebeş şi Avram Imbroane în numele bănăţenilor. ------- "‘fc- I ! Spectacole TEATRE CĂRĂBUŞ: Allo I Radio Cărăbuş. TEATRUL VENTURA: Pierre sau Jack. TEATRUL NOU: Chibiţul. TEATRUL COLOS: Nimic nou pe frontul Bucureşti. TEATRUL THALIA : (Cinema Paris) Omul care a văzut moartea. , Cinematografe SELECT; Parada dragostei. CORSO: Noapte bună, fetiţă dulce. TRIANON: Căpitanul de covertă. VOX: Va banque. FEMINA: Numai pe tine te am iubit. REGAL: Fraţii Karamazoff. CAPITOL (sală şi grădină): Melodia slavei. BULEVARD PALACE: Cântecul păgânului. .LIDO: Piratul negru cu Douglas Fairbanks. OMNIA, înapoi la natură. MARCONI: Floarea Rinului. MARNA: Totul pentru bărbaţi. VOLTA BUZEȘTI: Trei zile de arest.