Cuventul, august 1931 (Anul 7, nr. 2255-2285)

1931-08-01 / nr. 2255

mm Procesul Fero-chimica ZIUA XXIX-a Continua pledoariile apărării Şedinţa se deschide la ora 8 sub preşedenţia d-lui general Florescu. Se dă cuvântul d-lui avocat Dim. Rădulescu care vorbeşte în apăra­rea d-rului chimist Rădulescu. Apărătorul începe prin a examina contractul cu Fero-Chimica, pe te­meiul căruia au avut loc toate ope­raţiunile de triere şi distrugere a muniţiunilor alterate, provenite din răsboiu. D. avocat Rădulescu evidenţiază consiliului necesităţile de neînlătu­rat care au dus la încheerea con­tractului cu Fero-chimica. Acest contract fiind făcut din or­dinul autorităţii superioare şi con­form cu interesele ţării, nu poate cuprinde în sine noţiunea falsului intelectual, care presupune altera­rea adevărului. Deasemenea apărătorul mai dove­deşte că executarea contractului s’a făcut cu toată grija pentru apăra­rea intereselor oştirii. Faţă de textele precise ale con­tractului iniţial şi convenţiunilor anexe, falsul intelectual apare ca o imposibilitate de ordin material şi juridic. De aci rezultă că fosta direcţiune a armamentului pusă sub acuzare nu numai că nu trebue să fie adu­să pe banca acuzării, dar merită toate elogiile pentru faptul de a fi ştiut să soluţioneze din vreme, pro­blema atât de delicată a muniţiilor din timpul războiului. Revenind la faptele speciale im­putate d-rului Rădulescu, apărăto­rul dovedeşte netemeinicia tuturor acuzaţiilor aduse întrucât din toate actele aflate la dosar, rezultă că d-sa şi-a făcut cu prisosinţă întrea­ga datorie , apărând interesele sta­tului, întreaga acuzare nu s-a înte­meiat pe nici un act scris, esenţial şi necesar în dovada falsului inte­lectual. Toate aceste mărturii sunt infir­mate de actele scrise aflate la dosar. In încheere d. avocat Rădulescu într’o emoţionantă peroraţie arată efectele grave ale unei sentinţe de condamnare, prin care s’ar încetă­­ţăni la noi ideea periculoasă ordinei sociale a calificării unei păreri şti­inţifice ca fals intelectual. Achitarea va fi o puternică afir­mare a ideii de dreptate, foarte ne­cesară în timpurile actuale de des­curajare din năuntru şi intrigă din afară. Şedinţa se amână pentru ora 5 p. m. * D. avocat V. Lupu şi d-ra avocat Lizete Gheorghiu au renunţat la ple­doarii în procesul Fero-Chimica. seŞed­­ ­nţa de du­pa amiază redeschide la ora 5 Şedin­ţa d. a. Se dă cuvântul d-lui avocat Os­­vald Teodoreanu, apărătorul gene­ralului Lucescu, care îşi începe ple­doaria aducând elogii ofiţerilor su­periori care au apărat atât de stră­lucit pe camarazii lor. E de lăudat gestul ministrului armatei care a trimis ca apărători din oficiu în acest proces pe cei mai distinşi şi bine pregătiţi ofi­ţeri ai noştri de artilerie, spre a se putea face lumină deplină în acest proces. Aduce elogii d-lor general Păltineanu, col. Dumitrescu şi col. Atanasiu apărători din oficiu. A­­părătorul analizează apoi acuzaţiile aduse d-lui general Lucescu, în ra­port cu încadrarea ce li s-a dat în rechizitoriu, relevând că inculpatul nu poate fi acuzat de fals. Problema distrugerii muniţiilor a trecut prin mai multe faze. Se întreabă apărătorul, i-a trecut în minte să acuze de fals pe cei cari au propus acest lucru. A fost ceva suspect în acea propunere? Ceia ce nu se putea critica în 1920, nu se putea critica mai târziu. Toate faptele ce se aduc în dez­baterile procesului sunt opera per­sonală, numai a acelor patru acu­zaţi. Din actele de la dosar, precum şi din depoziţiile martorilor, nu s-a putut dovedi nici un fals în seama acuzaţilor. Şedinţa se amână pentru azi­ la ora 8, când d. avocat O. Teodoreanu îşi va continua pledoaria. Doua ciocniri de trenuri Pe ziua de eri am avut de înre­gistrat două ciocniri de trenuri. Prima ciocnire s’a întâmplat în staţia Aiud, între trenurile de mar­fă No. 8901 şi No. 3461. Pe când trenul No. 8901 intra în staţie, pentru a fi garat pe linia a patra, s’a dat drumul de ieşire tre­nului No. 3461, astfel că ambele trenuri venind faţă în faţă, s’au ciocnit violent. Ambele locomotive au suferit grave avarii, iar şase vagoane, din­tre cari trei încărcate, au fost sfă­râmate şi răsturnate pe linie. Accidente de persoane n’au fost. •­* A doua ciocnire s’a întâmplat în staţia Mica Sasa, de pe linia Bra­­șov-Sighișoara. O locomotivă izolată, care venea cu mare viteză în urma trenului de marfă No. 3312, a ciocnit ultimele vagoane ale trenului. Două vagoane au suferit avarii, deraind. Locomotiva a suferit stri­căciuni mai mari. Nici aci n’au fost accidente de persoane. Organele c. f. r. anchetează aceste două ciocniri. ifi Primăria­­ Plata taxelor de pompieri şi câini taxă,­­ şi că este posesorul unui câine. 3. Toate întreprinderile comercia­le şi industriale din raza munici­piului, vor prezenta la cererea func­ţionarilor, autorizaţia sanitară de funcţionare, dimpreună cu taxa le­gală plătită. La cererea recipiselor pentru pla­ta taxelor de mai sus, publicul va prezenta chitanţele­In caz contrar, aceste taxe se vor încasa pe loc de agentul venit în Primăria municipiului Bucureşti, aduce la cunoştinţă următoarele: Cu începere dela 1 August 1931, a­­genţii circ. I comunală vor face în tot cuprinsul municipiului Bucure­ști, razii pentru a se controla dacă: 1. Taxele de pompieri pe ex. 1929 și 1930 l­a 10 lei anual s’a plătit de toţi locuitorii municipiului­ Între­prinderile comerciale și industriale sunt obligate a prezenta statele de plată, pentru a se percepe această taxă în mod reglementar. 2. Taxa de 200 lei anual pentru ®®ofaol, care va emite cuvenita chi­„. . ... . tantă pentru suma încasată, in care se va plăti de fiecare le­ _ . . . . . , Cei ce vor refuza plata acestor cititor care va fi găsit la control că taxe sau nu vor putea face dovada că au plătit, li se vor dresa cuveni-nu este înscris în rolurile percep­ției directe, unde plătește această­­tele acte. traiul în luncile Moldovei, de unde se aduce laptele pentru a fi trans­format în unt La Cornul­ Luncei a fost vama, pe vremea când Bucovina era ţară străină. Localul fostei vămi a dis­părut; pichetul de grăniceri nu mai este, după cum nu mai este nici casa proprietate a judeţului, în care şi-a scurs viaţa de pensionar, o viaţă lungă şi liniştită, căpitanul Eugen Farcaş, un om delicios, veteran de la 1877, care a dus cu el ,în mormânt, o taină a vieţii lui, nedeslegată de nimeni, despre o înrudire cu o per­soană a cărei dagnetotipie ţinea loc de icoană la căpătâiul lui. Dulcea Bucovină, veselă grădină, pare posomorâtă. Păpuşoiul tân­jeşte. O ploaie l-ar înviora şi ar scuti, o populaţie întreagă, de grija zilei de mâine. Valea se tot îngustează şi ţi s’ar părea că se înfundă la Gura-Humo­­rului, unde, când ai ajuns, îşi schim­bă direcţia şi te îndeamnă tot înain­te spre târguşorul Vama şi spre Câmpulungul moldovenesc, obârşia vechei familii moldoveneşti Calli­­machi, al cărei nume din strămoşi era acel de Calmăş. Maşina, ca o nesăţioasă, înghite kilometrii, îi înregistrează pe con­tor, şi ne trece, în goană, pe sub pri­virile severe ale lui Adam şi Evei, prefăcuţi în stane de piatră ,în faţa bisericei din Pojorâta, şi apoi ne scoate în Valea­ Putnei, una din cele mai neasemuite privelişti din mun­ţii Bucovinei. Mestecănişul, înainte de războiu, punctul de atracţie al excursionişti­lor. A venit prăpădul rusesc, şi fru­museţea de brazi, printre care şer­puiau serpentinele splendidei şosele, a fost secătuită. A trecut războiul, pădurea şi-a revendicat dreptul la viaţă, dar a venit prăpădul nostr­u, şi podoaba care începuse din nou să încununeze muntele, a fost sfâşiată iară milă. Mestecănişul a rămas gol, şi brădeu­­l ros de vitele pe care noi le a­u pus să-l pască. Pe aiurea oam­enii muncesc pentru a înfrumuseţa lumea. noi nimicim frumuseţile pe care Dumnezeu ni l­ a hărăzit La Iacobeni ne întâmpină Bistri­ţa aurie, pe malul căreia gonim spre Dorna, care ni se iveşte la ultima cotitură. E în progres. E mai curată de cum am văzut-o anii trecuţi. Artur Gero­vei Greva casselor de amanet din Ardeal O lovitură care se răsfrânge asupra populaţiunei nevoiaşe CLUJ. 29. — Măsura ministerului lor de amanet din localitate peste 30 de comerţ şi industrie, prin care s’a 1 milioane lei. In actuala situaţie, este exclus ca această sumă să poată fi plătită în trei luni. In ce priveşte planul primăriei de a prelua asupra municipiului cas­­sele de amanet, faţă de situaţia bu­getară a oraşului, s-a constatat că acest lucru este imposibil. Conducerea oraşului, care a făcut o anchetă asupra situaţiei creată populaţiei oraşului prin greva cas­selor de amanet, a raportat autori­tăţilor centrale, declinându-şi răs­punderea, întreprinzătorii, la rândul lor, au adresat şi ei autorităţilor centrale un memoriu cerând să li se acorde şi lor dreptul de a percepe acelaş procent ca şi Muntelui de pietate din Bucureşti, impus casselor de amanet din Ar­j­deal să nu încaseze un procent mai mare de 14 la sută, s-a răsfrânt, de­ocamdată, asupra populaţiunii ne­voiaşe, întreprinderile acestea au reacţio­nat imediat, încetând de a mai face vreo operaţie. Mai grav este însă faptul că în­treprinzătorii caselor de amanet au hotărât să exercite o mare constrân­gere asupra populaţiei nevoiaşe care are în prezent diferite obiecte ama­netate, nemai­acordând prelungiri de plată. Cei mai mulţi datornici sunt ast­fel ameninţaţi să li se vândă obiec­tele la licitaţie. După un calcul ce s-a făcut recent, populaţia Clujului datorează casse­ Noul cămin pentru stu­dente al Casei Corpului Didactic Primim: Direcţiunea generală a Casei Cor­pului Didactic şi consiliului ei de administraţie, anunţă că la 1 Oc­tombrie a.­e­ va deschide un cămin pentru studente fiice de membri ai Casei Corpului Didactic, instalat în minunatul palat, proprietatea aces­tei Case din B-dul Carol II. In acest palat, care este o frumu­seţe architectonică, se oferă studen­telor, fiice ale membrilor Casei, o întreţinere şi o educaţie ideală. Că­minul acesta, instalat în palatul în­conjurat de o grădină mare, se pre­zintă astfel în condiţiuni de con­fort, de igienă şi de educaţie, cari vor face din el un model. Se vor primi în acest cămin bur-­ siere în urma avizului motivat al Vasile Karpi condamnându-l consiliului de administraţie, semi-1 *un* închisoare corecţională, solvente şi solvente. Un omor prin imprudenţă Semisalva şi salvă, vor fi cât se Secţia IV a trib. Ilfov, cu cond­u­­poare de mici, deşi ceia ce se oferă ziile d-lui procuror Gh. Grigorescu, de către Cassă, din punct de vede­re sanitar şi educativ, este cu to­tul superior, pentru ca astfel şi cei mai săraci să poată beneficia d­e a­­cest cămin model­­Informaţiile şi cererile de înscrie­re se cer şi se adresează la direc­ţia corpului didactic (B-dul Elisa­­beta No. 32) în orice zi de lucru de la 1191. Se aduce în acelaş timp la cunoştinţă membrilor Casei, că aceia cari voesc să beneficieze de folosinţa căminului ce le oferim fii­celor lor, trebue să se înscrie cel mai târziu până la 15 August a. c. căci dacă numărul cererilor va fi prea mic, Casa nu va deschide acest cămin, neînțelegând a face sacrifi­cii enorme materiale atunci când apelul ei nu ar găsi un ecou puter­nic în rândurile membrilor Casei- Ca solvente se primesc și studen­te cari nu sunt fiice de membru ai corpului didactic- Export de cereale româneşti In Italia Mâine, d. Cezar Popescu, secre­tar general la ministerul de indus­trie şi comerţ, va pleca în Italia unde — cum arătăm mai sus — d-sa este însărcinat de guvernul român să trateze încheerea unui aranja­ment pentru desfacerea în condi­ţiuni mai bune a unor cantități de porumb românesc precum şi a al­tor cereale. . .. . . I WC | « 1 - -1 HM Plasarea normaliştilor In Invătământ Măsurile luata de ministerul instrucţiunii Pentru plasarea în învăţământ a absolvenţilor şcoalelor normale, mi­nisterul instrucţiunii a luat urmă­toare.« DisipoziţiiUH. 1. Se va întocmi până la 10 Au­gust c., un tablou de toate postu­rile vacante pe 1 Septembrie 1931, în învăţământul primar din întrea­ga ţară, şi cari nu au fost publi­cate, precum şi de posturile vacan­te dela cursurile complimentare şi de adulţi, a căror plată este prevă­zută în budgetul rectificat pe 1931. 2. Preoţii învăţători cari in con­tra dispoziţiilor categorice ale art. 117 din legea învăţământului pri­mar, sunt titulari în altă parte de­cât în parohia lor, se consilieră de­misionaţi din învăţământ pe ziua de 1 Septembrie 1931. 3. Cu începere dela 1 Sept. 1931, nu se va mai încredinţa nici un post în învăţământ, învăţătorilor stagiari şi ajutori, decât după sa­tisfacerea tuturor normaliştilor cu diploma de capacitate. Cursurile speciale de cultură ge­nerală şi pregătire pedagogică, pen­tru învăţătorii ajutori, prevăzuţi de art. 112 din lege, încetează de a mai funcţiona. 4. Toate posturile vacante şi ne­publicate, precum şi aceea ce vor deveni vacante prin operaţiile dela punctele 2 şi 3 de mai sus, vor fi puse pe 1 Sept. 1931 la dispoziţia normaliştilor cu examen de capaci­tate, cari întrunesc condiţiunile art. 113 din lege, în vederea numirei ca titulari, spre a fi numiţi în învă­ţământ. Numirile se vor face cu stricta respectare a ordinei de preferinţă stabilită de art. 128 din lege. Aceşti suplinitori vor primi sala­riul întreg ca şi cei titulari cu titlul provizoriu, iar vechimea în învăţă­mânt cu toate drepturile aferente li se va conta de la data numirii ca suplinitori. 5. Toate posturile ocupate pe a­­ceastă cale, precum și acele ce vor deveni vacante până la 15 Ianuarie 1931, se vor publica între 15—30 Ia­nuarie 1932, conform art. 124 din le­ge, în vederea transferărilor. Cele rămase neocupate, precum și cele libere prin tăcerea transferări­lor vor fi publicate din nou conform art. 127 din lege între 15—30 Mai 1932 6. Toţi acei­a numiţi suplinitori conform disporesţiunilor punctului 4 de mai sus, îşi­ v­or alege posturi in mod definitiv pe 1 iulie 1932, în conformitate cu dispoziţiunile art. 128 din lege. '"’. ouv­entu­s ................. . ...» ■.­­ . --------- --------— Condamn­a­rea unor contra­bandişti de mătase Secţia III a tribunalului Ilfov condamnase la 9 luni închisoare co­­recţională pe Sala Siegler şi achi­tase pe tovarăşul său, Vasile Kar­­pi. împotriva acestei hotărâri de condamnare au făcut apel şi incul­paţii condamnaţi şi parchetul. In urma concluziilor puse de­­ procuror Roşie, secţia V a Curţei de apel, alcătuită din complectul de vacanţă, G. T. Ionescu, preşedinte, Zenobie şi I. Cernăţeanu, consilieri, a respins apelul inculpatului, a ad­mis apelul parchetului majorând pedeapsa lui Salo Siegler la un an închisoare corecţională şi a admis apelul parchetului în ce priveşte pe la 6 a condamant la 6 luni şi o zi închi­soare corecţională pe şofe­rul Ni­­culae Simion care, din nebăgare de seamă şi nepăzind regulamentul le­gii de circulaţie, a ucis trecând cu automobilul peste fetiţa Gertruda Lindner pe care însuşi părintele ei o ţinea de mână. Accidentul acesta mortal s-a petrecut acum câteva luni pe str. Pitar-Moşu. Căpitanul facu­lii a încetat din viața GALAȚI, 29. — Căpitanul Sa­­chini, autorul fraudelor de la reg. 11 Siret, din localitate, a încetat din viață, în urma unei meningite. Corpul lui a fost transportat la morga spitalului militar. Groaznica­­nenorocire de lângă Iaşi O MAMA ŞI COPILA EI OMO­RÂTA DE TREN IAŞI, 29.­­ O groaznică nenoro­cire s-a întâmplat între staţiile de cale ferată Nicolina şi Socola. Copila Hortansa Feraru se juca pe linie, tocmai în momentul când acceleratul Chişinău Iaşi trebuia să treacă pe acolo. Mama ei, Nata­lia Feraru, văzându-și copilul în pericol a vrut să-i sară în ajutor. Trenul însă le-a surprins pe amân­două omorându-le pe loc. Raziile la Brutăriile din Capitală Ministerul de agricultură şi do­menii pentru a preveni vre­o frau­dă ce patroni brutari ar putea face la aplicarea timbrului pe pâine, a însărcinat o serie de funcţionari su­periori din direcţia agriculturii, ca­re să facă razii pe la toate brută­riile din Capitală. Pe lângă consta­tarea ce aceştia fac la aplicarea tim­brului, ei mai sunt ţinuţi să cons­tate dacă pâinea este debitată pu­blicului în condiţiunile prevăzute de legea pentru valorificarea ce­realelor. Raziile au şi început în ziua de 27 iulie a­ c­ şi mai mulţi brutari de la periferie, au şi fost a­­mendaţi între 5 şi 20 mii lei. Razia e întreprinsă de câte un funcţionar însoţit d­e sergentul de oraş şi un martor. Autorizaţii pentru controlul bru­tarilor au fost date şi directorilor de serviciu ai camerilor de agricul­tură din ţară, care sunt obligaţi să facă razii cât mai dese şi constată­rile se vor raporta ministerului. Agronomi regionali însoţiţi de jandarmii satelor vor controla bru­tăriile din sate însoţiţi şi de câte un martor, cel mai cu prestigiu d­in satul respectiv. Comitetul consultativ al aeronauticei Alcătuirea comitetului consulta­tiv al aeronauticei a fost fixată ast­fel : Președinte: General Lăzărescu Constantin. Membri: General Sichitiu Ion, general Hentzescu Vasile, colonel Sturdza Dimitrie, colonel Iarca Ion, colonel Dimitriu Haralambie, colonel Beroniady Constantin, co­lonel Telemac Constantin, lt-colo­­nel Giossanu Haralambie, maior Mincu Constantin. Secretar: Căpitan Davidescu Ghe­­orghe. Preşedintele comitetului poate chema la şedinţe pe orice specialist dintre ofiţerii şi inginerii aeronau­ticei, pentru a fi consultaţi asupra unor anumite chestiuni şi a dă lă­muririle de care ar avea nevoie co­mitetul. Secretarul comitetului, în caz de lipsă, se înlocueşte printr’un ofiţer de stat major al inspectoratului. Practică medicală lertă HOTARAREA COLEGIUL MEDI­CILOR ILFOV Primim: Comisia de disciplină a consiliu­lui colegiului medicilor de Ilfov, ju­decând pe domnul dr. Eugen Ma­­nolescu din strada Elena Cuza No. 95, pentru că, împrumutând firma sa în schimbul unui salariu lunar d-lui Virgil Leonte, care practică medicina în mod ilicit în cabinetul său din calea Griviţei No. 129, zis institutul medical central, îi aplică pedeapsa avertismentului pentru pa­tronarea practicei ilicite a medici­­nei şi înaintează parchetului de Il­fov dosarul lui Virgil Leonte, care nu posedă nici un titlu și nici un drept de a participa medicina. --------OOOO-------­ Dela (Manea Came­relor de corner) Miercuri seara a avut loc la se­cuiul Uniunei Camerelor de Comerţ şi Industrie, întrunirea comitetului de direcţie al Uniunei. D. ING. C. OSICEANU, preşedin­te, a făcut o comunicare cu privire la întrevederea ce d sa a avut-o cu d. ministru N. Vasilescu-Carpen şi în care au discutat despre nevoile comerţului şi industriei noastre. A arătat că noul ministru al comer­ţului a promis toată solicitudinea pentru dezideratele Uniunei. După aceste s’a luat în discuţie chestiunea taxelor de plugărit şi s’a hotărât ca comitetul Uniunei să in­tervină pe lângă ministerul de fi­nanțe şi cel al lucrărilor publice, pentru scăderea acestor taxe. ştiri din Titu­ BISERICA JEFUITA. — Necu­noscuţi răufăcători s’au introdus prin chei potrivite în locaşul bise­ricei din Titu, de unde au furat bani şi obiecte sfinte, de mare va­loare. D-l Titi Călinescu prim-pre­­torul plăşei Titu a luat întinse mă­suri pentru prinderea îndrăsneţilor hoţi. SPĂRGĂTOR ARESTAT.­ Şe­ful secţiei de jandarmi Titu, Pre­­joiu Ilie secondat de plutonierul Belciugan Petrache au reuşit să aresteze pe Ion Obor, de fel din Botoşani, care a spart casa femeei Maria D. Stoica din Mărunţişu, de unde a furat obiecte casnice în va­loare de peste 20.000 lei, pe care le-a vândut apoi cârciumarului Ion Smaranda din Mereni, unde au fost găsite. Obiectele au fost predate păgubașei. LOVITA DE CAL. — Orfana Maria Alexe Neacșu din satul Dâm­­bovicioara, a fost grav lovită de un cal, în cap. In stare gravă ea a fost transportată la spitalul din Târgovişte. DE LA ASOCIAŢIA PREOŢI­LOR.­­ Asociaţia preoţilor din Dâmboviţa au exclus pe preotul Ioan Theodorescu din corn. Podul Rizei, atât din asociaţie cât şi din calitatea de cenzor al băncei preo­ţilor. m­­ilini Măsurile poliţiei de frontiera BRAILA, 29. — Sovietele spre a-şi ajunge planurile lor şi a culege cât mai multe informaţiuni cu privire la ţara noastră, îşi trimit curierii, transformaţi în m­ateloţi pe diver­sele vapoare streine, sub pavilion norvegian, olandez, grecesc, etc. Sub masca aceasta, nevinovată în aparenţă, spionii sovietici, la fie­care acostare în câte-un port, de­barcă, se pun în legătură cu nuclee­le comuniste din port, culeg infor­maţiile ce le trebuesc, se reîmbarcă, vaporul ridică ancora şi pornesc în larg spre alte ţărmuri. După ce strâng un material des­tul de bogat «mateloţii» sovietici debarcă în Rusia şi pun la dispozi­ţia centrului rod­ul spionajului. Poliţia noastră de frontieră, prin­zând de veste la timp despre aces­te manevre ale sovietelor, a luat dispoziţia ca, orice vas, indiferent de pavilionul ce îl poartă, care a­­tinge coasta românească, venind din Rusia, să fie supus unui control sever, iar întregul personal să nu aibă voie a coborâ de pe vas tot tim­pul cât se încarcă vasul și până la plecare­ MEM Piftii E Mii -COROS Ministerul Muncii şi Sănătăţii ne trimite următoarele: Unele ziare manifestă o vădită nemulţumire, pe motivul că direc­ţia recensământului nu ţine la cu­rent opinia publică cu activitatea migăloasă ce se depune la această direcţiune. S’au găsit persoane care au lansat în mod periodic svonuri fantastice în legătură cu lucrările recensământului şi mai ales cu pri­vire la costul recensământului şi la plata recensorilor. Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, de care atârnă direcţiunea recensământului, dă ur­mătoarele lămuriri: Toţi recensorii, în număr de 57.279 (cinci­zeci şi şeapte mii două sute şeapte zeci şi nouă), după numărul sectoarelor de recensământ, în care a fost divizat teritoriul ţării, au fost plătiţi,­­ afară de o parte din recensorii regiunii Timişoara (3 judeţe), de unde nu au sosit nici până azi rapoartele aşteptate asu­pra efectuării precise a plăţilor in­dividuale, de către delegatul regio­nal. Dar şi aci s’a trimis un avans reprezentând 81 la sută din suma cuvenită recensorilor. Cât priveşte imputarea ce s’a făcut recensământului pentru chel­tuieli, simpla comparaţie a acestor cheltueli, cu numărul de 57.279 de agenţi activi, scuteşte de orice răs­puns. Cât priveşte rezultatele „proba­bile”, recensământul nu s-a însăr­cinat niciodată să pună în circulaţie asemenea rezultate, întrucât el nu funcţionează pe temeiul regulei de probabilităţi, ci pe certitudine. Până la un timp, rezultatele pot să fie provizorii şi atâta tot. Rezultatele se obţin în trei etape şi anume: 1. Rezultatele procurate de dele­gaţii judeţeni. Aceste rezultate se cunosc încă de şease luni şi au fost publicate şi comunicate tuturor celor cari le-au cerut. 2. Rezultatele date de recensori. In ultimele şease luni s’a făcut ve­rificarea borderourilor recensorilor şi peste scurt timp va apare „In­dicatorul localităţilor din România”, aflat sub presă şi care va cuprinde rezultatele actualei verificări cu titlu provizoriu. 3. Rezultatele definitive pentru cunoaşterea repartizării populaţiei pe vârste, naţie, religie, etc., se vor obţine de aci încolo, în 2 ani, prin prelucrarea mecanică a buleti­nelor de recensământ 8.501.000 bu­letine individ). Dăm aci datele privitoare la nu­mărul populaţiei ţării pe baza lu­crărilor primelor centralizări. Recensământul din Decembrie 1930 pe provincii istorice: 9. Bucovina 854.237 11 Totalul populaţiei României este de 18.024.269 locuitori. Ca să excludem pe viitor comen­tarii care nu folosesc nimănui, dar dăunează principiului autorităţii lu­crărilor întreprinse de Stat, cu sa­crificii considerabile pentru aceste vremuri. Ministerul invită cu rugă­minte, pe oricine vrea să se docu­menteze şi să se informeze asupra metodelor de lucru ale recensămân­tului, asupra rezultatelor şi sis­tematizării lor, la faţa locului în b-dul Elisabeta No. 42, unde par­ticulari şi profesionişti vor fi de o potrivă de bine primiţi. Recensă­mântul, de când funcţionează, nu are împotriva lui decât pe acei cari nu s’au ostenit obiectiv să-l cu­noască. 1. Oltenia 1.513.897 loc. 2. Muntenia 4.016.403 19 3. Dobrogea 814.322 99 4. Moldova 2.413.535 99 5. Basarabia 2.848.714 11­ 6. Transilvania 3.218.273 11 7. Criș-Maramureș 1.412.213 11 8. Banat 932.675 11 ŞTIRI ARTISTICE Teatrul Cărăbuş In fiecare seară se joacă cu mare succes formidabilul spectacol „In Draci” de N. Kiriţescu. Montarea întrece tot ce s’a văzut până acum la noi şi spectatorul rămâne uimit în faţa fiecărui tablou unul m­ai frumos ca celălalt. Finalul actului I concesionarea Cărăbuşului Ameri­canilor unde culorile decorurilor, costumele şi muzica se îmbie, fac din acest final o adevărată capo­­t de operă. In fruntea distribuţiei d-l C. Tănase, L. Groff, Giugaru Huşi, Dan Demetrescu, M. Milian, ,N. Stroe, Lorenţ, J. Anghelescu, St. Glodariu, C. Iohan, Th. Burcuş şi d-rele Lizica Petrescu, Cleo Dar­­gomirescu, Lulu Savu, Ştefania Po­pescu, Vily Petrescu. La finalul revistei apariţia celor 20 negri face mare senzaţie. * D-na Elena Zamora, cântă în re­vista „Nimic nou pe frontul „Bu­cureşti”, de N. Kiriţescu şi N. Kainer, care se joacă astă seară pentru a 56-a oară, întreg an­samblul companiei „Pitpalacul” di­recţia N. Kanner, I. Pizone în frun­te cu d-na Nataliţa Pavelescu, Ro­zina Wiquelin, Jeana Doljan, Nelly Caracioni, Mica Marinescu, Vera Tacco şi d-nii N. Kanner, I. Pi­zone, Niculescu-Buzău, I. Brună, M. Emilian, Al. Giovani, Trestian Io­­nescu. Baletul sub conducerea maes­trului S. Al. Siomin secondat de profesorul Willy. In curând premiera revistei: Aţi gustat revista noastră. Căruţă sfărâmată de tren căruţaşul UCIS Intre staţiile Seceleanu şi Ciul­­niţa, un tren de lucru a surprins pe linie o căruţă trasă de boi. Locomotiva trenului a ciocnit că­ruţa, sfărâmând-o. Conducătorul ei a fost omorât pe loc. Un altul, a­­flat într’însa a sărit înainte de ciocnire, scăpând neatins. Dease­menea şi boii au scăpat neatinşi. Postul de jandarmi din Ciulniţa anchetează. Comunişti arestaţi la Cluj CLUJ 29.­­ In localitate au fost arestaţi doi comunişti, surprinşi pe când făceau propagandă în vederea zilei de 1 August. Arestaţii sunt deţinuţi la poliţie. Spectacole CĂRĂBUŞ: In Draci. TEATRUL NOU : Periferie. TEATRUL COLOS: Nimic nou pe frontul Bucureşti. TEATRUL THALIA: (Cinema Pa­ris) Omul care a văzut moartea. Cinematografe SELECT: Talu. CORSO: Nebuniile tinereţii. TRIANON: D-ra Elsa. VOX: Zile fericite. FEMINA: Anny. Annyi ce dulce eşti. CAPITOL: Visul tinereţii. CINEMA BULEVARD PALACE: închis pentru renovare. LIDO: Fata de pe Volga. OMNIA: Cântăreţul de jazz. MARCONI: Mefisto. MARNA: Serenada primei iubiri. Grădina Cinema Volta Buzeşti: Generalul versiunea franceză cu Suzy Vernon. Trupa V. Brezeanu joacă comedia Interpretul. TEATRE ilfisii VINERI 31 IULIE 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13: Muzică simfonică (plăci de gra­mofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 38. Orchestra Sibiceanu: Muzică u­­şoară şi românească. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra Sibiceanu: continua­rea concertului. UNIVERSITATEA RADIO DE VARA D. Florinescu: Forma pământului. PROGRAMUL DE SEARA 20.20: Muzică uşoară (plăci de gra­mofon). 20.40: D. Horia Furtună: Despre plic­tiseală. 21. «Aida» operă în 5 acte de Verdi (doză electromagnetică). Intre acte Informațiuni.

Next