Cuventul, septembrie 1931 (Anul 7, nr. 2286-2315)

1931-09-01 / nr. 2286

t In binevoitoarea atenţiane a d-lui prim ministru şcoala pe Arte p meserii din srngle Printre atâtea alte şcoli s’a hotă­rât şi desfiinţarea şcolii de arte şi meserii din Orăştie. Mare greşeală. Cauza aceste d­esfiinţări d. prim­­ministru N. Iorga nu o ştie, şi nici nu are de unde, încă sub ministeri­atul d-lui Costăchescu s’a hotărât desfiinţarea acestei şcoli, din moti­ve politice, în urma unor interven­ţii­­ cu interese personale deghi­zate. Desfiinţarea şcolii, deci, e o tris­tă moştenire dela naţional-ţără­­nişti. Rugăm pe d. Iorga, marele om al realităţilor naţional-culturale, să a­­nuleze desfiinţarea acestei şcoli, care, pentru a exista mai departe, nu cere Statului nici chiar o ju­mătate milion pe an, ci doar cca. 35—40 mii lei de fiecare lună. Acest sacrificiu, leafa lunară a unui func­ţionar, ceva mai bunicel, credem că indiscutabil se poate acorda, fără a se tulbura câtuşi de puţin cumpă­na budgetului Statului. Altceva nu se cere, daar absolut nimic. Şcoala are local propriu, în stare bună, clădire cu două etaje. Are şi o frumoasă grădină de zarzavat. Aceste d­ouă sunt donaţii cu re­zerva până la funcţionarea şcolii. In caz contrar, trec iarăşi asupra vechilor proprietari. Deci, ministe­rul e dispus să piardă aceste reali­tăţi — o pierdere de cca cinci mili­oane. Şcoala are inventar complet, mo­bilier, ustensile, ateliere — toate cele necesare bunei sale funcţionări. Elevii au avut totdeauna, de pes­te zece ani, deplinul plasament. Având în vedere situaţia indus­triei naţionale din Ardeal, se impu­ne, ca aceste şcoli d­e Arte şi Me­serii să fie nu desfiinţate ci încura­jate şi sprijinite în marginile posibi­lităţilor. Mai ales când Statului îi se cere o contribuţie una dintre cele mai modeste, — cum e cazul şcoalei de meserii din Orăştie. Ne permitem, pe această cale, a atrage binevoitoarea atenţiune a d-lui prim-ministru N. Iorga, ani­matorul şi îndrumătorul şcoalei ro­mâneşti — rugându-l să dea, cu toa­te greutăţile imense de azi,­­ale Sta­tului, modestul ajutor cerut. VALERIU BORA --­ înscrierile în anul prea­l Căminul şi Cantina Academiei părător­i sunt transformate în internat pen înscrierile în anul preparator la tru bursieri. Academia de înalte Studii Comer­ciale şi Industriale din Bucureşti se primesc până la 15 Noembrie in­clusiv. Taxa este d­e 5.000 (cinci mii) lei. Actele cerute: Certificatul de ab­solvire a școalei comerciale superi­oare; diploma de bacalaureat; cer­tificatul d­e sănătate legalizat; cer­tificatul de revaccinare legalizat; 2 fotografii pe fond alb. Pentru intrarea în anul prepara­tor, nu se dă examene de admitere. Cererile de înscriere se fac pe for­mularul Academiei şi se depun îm­­preună cu actele şi taxele la Casie­ria Academiei. Cererile de bursă se fac separat d­e cele de înscriere; a­­cestea trebue să fie însoţite de cer­tificat de stare materială a părinţi­lor. Pentru obţinerea bursei se dă concurs;­­obiectele cerute la concurs sunt: limba română (o disertaţie), gografia statelor Europei şi în special a României şi matematica. La concursul de bursă vor fi pri­miţi numai diplomaţii şcoalelor co­merciale şi bacalaureaţii cari au media de absolvire minimum 7. înscrierile la examen înscrierile la examenul pentru se­siunea Octombrie se primesc la Se­cretariatul Academiei Comerciale din București, în ordinea alfabeti­că, de la 15—25 Septembrie inclu­siv. Orice cerere venită după această dată nu va mai fi primită. Cererile se fac pe formulare spe­ciale, care se găsesc la Secretariat. Taxa de fiecare obiect este de lei 100. Odată cu cererea de înscriere la examene, se va prezenta chitanța de plata integrală a taxelor pe anul școlar 1931—1932. Reînscrierile Cererile d­e reinscriere se primesc la casieria Academiei dela 15 Sep­tembrie la 31 Octombrie inclusiv. Cererile trebuesc să fie semnate descifrabil şi fiecare student îşi va scrie adresa. Vor face cereri de reînscriere (complectând formularul) şi studen­ţii orfani de răsboi, scutii de taxe conform legii. v.fata AaiRP.­..c âfeaa! II Mi [Híres Énlinl de comptabîlitate ----------------0000------------­ In vederea congresului international de contabilitate, care se deschide Du­minică 6 Septembrie Consiliul Superior al Corpului Contabililor Experţi şi Au torizati, a tipărit următoarele rapoarte şi lucrări: 1. Kontrolle und Revision de Komer­­zialzat Prof. Eugen Schigut (Viena). 2. Traducerea în româneşte a acestei broşuri, 3. Existe-t-il un bilan fiscalî şi 4. L’Etat et la Partie double do René Delaporte, H, E. C. 5. L’appliCation de la comptabilité en pârtie double â Vélat aux administration locales et régié autonomes de prof. G. A- lesseanu şi Dr. V. M. Ioaehim. 6. Conceptions nouvelles dans le projet de code de Comerce roumain de Gr. L, Trancu-Iaşi. 7. Le role et la fonction des Experts Comptables, comme representants des Organes publics de Louis Béthou. 9. Tendences et innovations dans la legislation commercial de Dr. Drăgă nescu Brateş. 9. Les fuziona della libera Professione del regioniere come aussliaria del Com­­mercio e delVlndustria de Pietro Bot­tini. 10) 11 ruolo professionelle delle funzi­­oni dtgli esperti contabili comme rep­­presentanti di organi publici de Gio­vanni Saulié. 11. Der Stand der Buchhaltung in der Landwirtschaft de lóban Schiiltze. 12. La Mécanisation de la Comptabilité génér ale de l’Etat de N. Argbir. 13. Le Röle et la Fonction des experts comptables de Aurel Goeiman. 14. Dix ans d’activité de Dr. V. M. loa chim. 15. Apercu sur la Roumanie Economi­­que de Dr. Victor Scärlätescu. 16. L’einseignement Commercial en Roumaine de Jean Constantinescu. 17. Consideraţiuni asupra învătămân. tutui comercial în şcolile de fete de Ma­ria T. Teodoru. Unde vor fi frecate corigentele in Capitală Conferinţa directorilor şi direc-, toarelor de şcoli secundare din Ca­pitală, a stabilit următoarele licee şi şcoale comerciale unde se vor ţine examenele de corigenţă din a­­nul acesta. PENTRU LICEE SI GIMNAZII Examenele se vor tine la: liceul «Sf. Sava» pentru corigenţii acestui liceu şi de la liceele «Gh. Lazăr», Marele Voevod Mihai şi Aurel Vlaicu, la liceul «Matei Basarab» pentru corigenţii acestui liceu şi ai liceelor «Gh. Şincai», M. Eminescu» şi ai gimnaziului «Heliade Radule­­scu», la liceul «Mihai Viteazul» pentru corigenţii acestui liceu şi ai liceelor «D. Cantemir» şi «Spiru Haret». PENTRU ŞCOALELE COMER­CIALE Examenele pentru fetele corigen­te se vor ţine la şcoala superioară de fete No. 1 pentru comptabilitate, la şcoala inferioară de comerţ No. 2 de băeţi pentru Română, Franceză, Germană, Engleză, Geografie, Isto­rie, Drept, Eco­politică, Finanţe şi Mărfuri, iar corigentele de Mate­matică, vor fi trecute la şcoa­la co­mercială inferioară de fete No. 2. Elevii corigenţi vor trece exame­nele la şcoala comercială superioară de băeţi No. 2, pentru Română, Ita­liană şi Biroul comercial, la şcoala superioară No. 1 Franceza, Compta­­bilitatea, Aritmetica, Şt. Naturale şi Fizico-Chimice, la şcoala comercială superioară No. 3 de băeţi: Germana, Engleză, Drept şi Eco politică, la şcoala comercială inferioară No. 1 Mărfuri, la şcoala inferioară No. 3, Comptabilitatea, Istorie şi Cali­grafia; la şcoala inferioară No. 4 cei corigenţi la Geografie. Elevii corigenţi se vor prezintă la cancelaria şcoalelor unde au urmat cursurile pentru a se înscrie la e­­xamenele de corigenţă, plătind o taxă de 100 lei. --------------0030——— Serbările nautice de la Giurgiu Dumineca viitoare, 6 Septembrie vor avea loc la Giurgiu, mari ser­bări nautice date pe plajă de Liga Navală Română şi cu concursul clubului nautic dunărean. Serbările sunt date sub patrona­jul d-lui prefect de Vlaşca şi vor cuprinde numeroase surprize, jo­curi de apă, serenade, plimbări pe Dunăre etc. In afară de jocuri, vor fi și con­cursuri de înot, bărci cu rame și cu vele, după următorul program: ÎNOT 2) Innot .viteză 800 m. pentru ju­niori. 2) Innot viteză 800 m. pentru se­niori. 3) Durată pe distanta d­e 5 km. Slobozia- Giurgiu pentru senior. 4) Durată pe distanţa de 10 km. Malu—Giurgiu pentru seniori. RAME 1) Luntre de Dunăre un lopătar. 2) Luntre de Dunăre un lopătar şi cârmaci. 3) Lotci pescăreşti un lopătar. 4) Lotci pescăreşti un lopătar şi cârmaci. 5) Lotci pescăreşti doi lopătari. 6) Lotci pescăreşti doi lopătari şi cârmaci. 7) Bărci cu carenă patru rame şi cârmă. VELE Dacă timpul o va permite se va organiza şi un concurs de întrecere cu pânze. CorsarTl­rale GIMNAZIU ŞI ŞCOALA COMER­CIALA SUPERIOARA Şcoala Comercială Superioară şi Lice­ul (Gimnaziu) în al doilea an de func­ţionare, face înscrieri în fiecare zi de lucru seara de la orele 6,7 în Strada Transilvaniei No. 52. Intru­cât elevii care urmează regulat cursurile, prin examenul ce depun la Stat (Conform Legii învăţământului Particular) primesc la trecerea lor Cer­tificate şi Diplome oficiale de absolvirea Gimnaziului şi a Şcolii Comerciale Su­perioare, înscrierile se fac pe aceleaşi baze ca şi la şcolile Statului. Absolvenţii Şcoalelor Comerciale Su­perioare se bucură de reducerea servi­ciului militar putând urma Academia de înalte Studii Comerciale şi Industriale, Şcoala Politechnică, de Arhitectură ,etc. Oricine indiferent vârsta, ocupaţia, na­ţionalitatea şi sexul, poate fără a-şi în­trerupe ocupaţia urma aceste cursuri, care se ţin seara de la orele 1 jum. — 10 jum., iar pentru persoanele care dis­pun de timp, cursurile se ţin ziua de la orele 3—7. Excursia românilor sâceleni Asociaţia Românilor Săceleni a organizat pentru ziua de 6 Septem­brie 1931 o frumoasă excursiune în oraşul RUSCIUK din Bulgaria­ Pro­gramul excursiunei este următorul: Plecarea din Bucureşti la ora 7,12 dimineaţa precis cu trenul din gara Filaret. Sosirea în Giugiu-port (Ra­madan) la ora 9.27, îmbarcarea pe vapor şi plimbare pe Dunăre până la ora 10.30 când vom debarca în portul Rusciuk unde vom fi primiţi de oficialităţile oraşului vecin. Se va vizita oraşul şi împrejurimile lui. La ora 17 seara se va face îm­barcarea pe vapor cu destinaţia Ra­madan de unde la ora 18,05 vom ple­ca cu trenul înapoi la Bucureşti şi la ora 20,32 vom sosit în gara Fila­ret. La această excursiune poate par­ticipa ori­cine. Pentru înscrieri ex­cursioniştii vor prezenta biroul po­pulaţiei şi una fotografie necesară la facerea cărţii de participarea ce se eliberează de Asociaţie. Costul unui bilet de participare este de lei 290 de persoană, în care se cuprinde transportul cu trenul şi vaporul dus şi întors, paşaport cum şi toate formalităţile de trecere. Bilete de vânzare la sediul asocia­ţiei din calea Griviţei No. 90 în fund în curte între orele 10—12 şi 7—9 seara, la librăria «Caragiale» Bu­­zeşti 2, la frizeria Nicu Petrescu str. Luminei 6 bis (Piaţa Amzei), la con­sumul «Vadul Unirei» Griviţei 80, la Tutungeria Smârdan No. 13 şi la tipografia M. Culberg, Belvedere 5, în tot timpul zilei. in cântarea omulu­­­i Maimof. Citim în «Chicago Daily Tribune» că o expediţie americană va porni curând spre junglele din Borneo. Scopul expediţiei este să descopere o rasă de oameni care reprezintă sta­rea intermediară dintre om şi mai­muţă. Expediţia va fi formată din 30 sa­vanţi cari vor înfrunta toate perico­lele cari îi aşteaptă în regiunea Sam­­pit, la câteva sute de kilometrii de orice civilizaţie. Până acum, această ţară a putut fi explorată de două ori de către albi: un savant german, doctorul Karl Lumholz şi exploratorul englez John Nicolson, cari au povestit că acum câţiva ani au întâlnit în apro­piere de Sampit fiinţe ciudate. Dr. H. Carpelan, şeful expediţiei a­­mericane, a afirmat că speră nu nu­mai să le vadă, dar să le şi fotogra­fieze şi să filmeze, felul lor de viaţă. Expediţia e subvenţionată cu o ju­mătate milion de dolari. CUVÂNTUL Din problemele Bucovinei Constituirea plăşiior. Complectarea comisiei interimare a municipiului Cernăuţi. Alte proecte CERNĂUŢI. 29­ — Sosind, de la Bucureşti, d. inspector administra­tiv Florescu, ne-a informat asupra celor mai importante puncte ale ac­tivităţii d-sale şi ne-a dat lămuriri asupra multor probleme de actua­litate. Astfel, d-sa se ocupă în prezent cu verificarea budgetelor comunale pentru a vedea dacă li se vor mai putea aplica unele modificări în sensul economiilor preconizate şi cerute cu insistenţă d­e către mi­nister. A adus modificări tuturor bud­getelor, natural numai în limita posibilităţilor, ţinând mai cu seamă cont că de realizarea acestor econo­mii depinde în mare parte însăşi existenţa salariaţilor şi pensionari­lor. NOUA CONSTITUIRE A PLA­­SILOR Se ştie că reforma administrati­vă concepută şi pusă în aplicare de fostul regim a încurcat locurile în asemenea hal, încât trebuesc luate măsuri urgente pentru a se face or­dine atât cât va fi cu putinţă şi a­­colo und­e se va mai putea face ce­va. In acest sens de inspector admi­nistrativ Florescu procedează as­tăzi la o nouă constituire a comu­nelor şi a plăşilor, căci după ve­chea reformă constituirea unei co­mune aducea cu sine şi enorme cheltueli administrative. înainte de producerea reformei administrative naţional-ţărăniste, comunele erau mai bine constituite, ceea ce îi va servi de model în reformele ce le preconizează. COMPECTAREA COMISIEI INTERIMARE Cu prilejul vizitei d-lui secretar general Şoneriu din ministerul c­e interne, se va produce complecta­­rea comisiei interimare și numirea de noi funcţionari în locurile­­va­cante, complectând­u-se astfel defi­nitiv necesităţile în personal ale poliţiei din Bucovina. Tot cu acest prilej se va tranşa definitiv şi chestiunea consilierilor minoritari ai municipul­ui Cernăuţi. ALTE PROIECTE După cât ni se afirmă d. ministru Argetoianu preconizează o nouă reformă administrativă, în urma căreia Bucovina îşi va întinde ad­ministraţia şi asupra judeţului Ho­­tin. D. Crudu, fost secretar general al directoratului bucovinean, va mai rămâne câtva timp în localitate spre a-şi termina lucrările de lichi­dare, după care va fi din nou pus la dispoziţia ministerului de innter­ne. fei niuil« in­ Mini li Elli Sunt la miiloc interese ocultef­ Ce ne spune n.m­. Eng. Haţieganu CLUJ 29. — După cum am mai ară­tat, hotărârea conducerii actuale a primăriei locale de a da într’o nouă concesiune circulaţia cu autobuzele în oraş, a produs o vie agitaţie prin­tre actualii propritari de autobuze, cari sunt organizaţi sub preşedinţia d-lui dr. Eug. Hatieganu. După părerea şi afirmaţiunile ce ne-a făcut d-sa, ar rezulta că la mij­loc sunt anumite interese oculte. Iată ce ne-a declarat în această pri­vinţă, d. dr. Hatieganu, în cursul unei convorbiri : — Care este situaţia actuală a au­tobuzelor ? * ii — Situaţia actuală a proprietarilor de autobuze este foarte clară. Ei au deja drepturi ,câştigate în baza legii industriale în vigoare şi fiindcă deja de la 1920 încoăî® fac circulaţia în o­­raş, cu totul independenţi, fără a be­neficia de nicii, lin fel de sprijin din partea autorităţilor — prin experienţa câştigată sunt­­chemaţi ca şi în viitor să desvolte această ramură de cărău­şie. Dar ţin să atrag atenţiunea autorită­ţilor asupra împrejurărilor că majori­tatea acestor proprietari sunt foşti luptători şi voluntari, cari în loc să fie împroprietăriţi, au primit brevete de industrie pentru asigurarea existentei lor. — Ce atitudine are primăria fată de vechii proprietari de autobuze ? — In convorbirile oficiale avute cu distinsul profesor d. dr. Tataru, actua­lul părinte al oraşului — am rămas cu impresia că prin priceperea şi com­­petinţa sa, problema care agită anumi­te cercuri cari au legături cu finanţa străină, va fi rezolvată spre mulţumi­rea noastră şi a populaţiei din oraş, în detrimentul maşinaţiunilor oculte. Vom duce cea mai aprigă şi extremă luptă pentru apărarea drepturilor câş­tigate şi suntem siguri că toţi cei ce simt româneşte vor fi alături de noi, fiindcă experienţele cu concesionările şi societăţile străine, au adus oraşelor pierderi mari. — Cum credeţi că se poate rezolva această problemă ? — Problema este uşor de rezolvat Legea industrială, în baza căreia am primit drepturile, dispune categoric că reglementarea transporturilor de per­soane în oraş se face prin regulament organic, care va prevede toate rapor­turile dintre primărie şi cei interesaţi Urmează ca primăria să pună în a­plicare acest regulament şi problema este rezolvată. — Cam­ sunt proectele d­v. pe viitor? — îndată ce vom avea acest regu­lament, vom proceda imediat la re­­organizarea circulaţiei, vom introduce un tip uniform de autobuz şi vom da oraşului un sistem modern de tran­sport. Vă rog şi pe d­v. şi toată presa ro­mânească a vă ocupa cu această pro­blemă cu toată obiectivitatea, fiindcă nu putem admite ca noi, cari am orga­nizat transportul în capitala Transil­vaniei, am adus atâtea jertfe şi am în­vestit mai mult de 20 milioane lei în această întreprindere românească şi de utilitate publică, după 12 ani de ac­tivitate, să fim frustați de drepturile noastre. Aviaţia civilă a Sovietelor o- —-»—QOOO ■ Liniile care sunt deservite Marea publicaţiune „Buletinul U­­niunei internaţioale de căi ferate”, care apare la Paris şi se ocupă de toate chestiunile feroviare şi cele în legătură cu transporturile, consacră în numărul apărut de curând, un im­portant articol situaţiei aviaţiei ci­vile a Sovietelor. Sovietele dispun actualmente de două societăţi care exploatează ser­viciile aeriene pe teritoriul rusesc: societatea „Dobroh­ot” şi compania ukrainană de navigaţie aeriană. Prima este însărcinată cu deservi­rea liniei Moscova—Irkutzk şi cu alte servicii în Siberia şi Turkestan, cum este deservirea de două ori săp­tămânal a regiunilor de la Turke­stan la Cabul, iar Compania de navigaţie aeriană ukraiană, exploa­tează­­un serviciu zilnic de pasageri şi poştă între Moscova, Rostov , Baku, pe o distanţă de aproape 2900 kilometri. De la Baku, un an­ serviciu de na­vigaţie aeriană deserveşte regiunea Enzeli şi Teheran, de unde continuă apoi navigaţia aeriană persană.. Până la sfârşitul anului trecut, lungimea liniilor aeriene ale Sovie­telor era de circa 18.500 kilometri. Distanța de 4490 kb­ri, între Mos­cova şi Irkutzk este parcursă în timp de 36 ore. — .........MH III ■ ■—— BĂLŢI 29. — Camera de comerţ şi industrie din Bălţi organizează în intervalul de la 4—19 Septembrie a. c. un mare bâlciu—expoziţie pen­tru Nordul Basarabiei. Bâlciul se va ţine în Gara Dondoşani de pe linia Bălţi—Cernăuţi. Spre a da o extensiune mai mare bâlciului toate târgurile de vite pe o rază de 30 km., vor fi închise în acest timp. Comercianţii de vite se vor aproviziona din acest bâlciu în condiţiuni avantagioase. La bâlciu va avea loc şi târgul mărfurilor şi cerealelor regiunea din jurul acelei staţii având stocuri considerabile de grâu, varză, etc. de o calitate superioară fără nici un corp­­strein şi cu greutatea hec­­tolitrică 80—83 kg. Comuna şi gara Dondoşeni fiind aşezate într’o re­giune foarte bogată având staţie de îmbarcare pentru numeroase co­mune şi sate din judeţele Bălţi, So­­roca şi Hotin, comercianţii cari vor veni aci vor avea o desfacere bună a mărfurilor lor în acest interval de 15 zile. In urma stăruinţei Camerei de comerţ, s-a putut obţine dela C. F. R. o reducere de transport de 50 la sută la înapoiere pentru mărfuri şi vizitatori. Pentru expunerea mărfurilor, bâlciul dispune de numeroase com­partimente închise, iluminate cu e­­lectricitate. Numeroase firme d­in Bălţi şi So­­roca, precum şi fabricile de uleiuri vegetale şi de zahăr, expun şi ele la bâlciu produsele lor şi diferite mărfuri. CORESP. Scrisori film­ Varşovia Proli­pajului in Polonia Raportul comisiunei instituită de primul ministru pentru găsirea soluţiilor în lupta pentru combaterea şomajului VARŞOVIA, 28. — (Dela corespon­dentul nostru). — Spectrul celor fără de lucru, care devine pe zi ce trece mai ameninţător pentru eco­nomia statului polon, preocupă în mod activ guvernul şi cercurile conducătoare de aici şi cum această problemă este tot atât de actuală şi în România, credem util publicând spicuiri din raportul comisiunei instituită de primul ministru polon, pentru a găsi şi propune soluţii şi remedii în lupta pentru combate­rea acestui grozav flagel. După îndelungate studii şi discu­ţii, comisia şi-a înaintat zilele aces­tea raportul primului ministru Prystor. Comentariile şi discuţiile acestui raport, ocupă un loc însem­nat în rubricele de specialitate ale întregei prese locale. Raportul cuprinde două părţi dis­tincte: 1. Prima parte se ocupă cu mări­rea mijloacelor actuale pentru ocu­parea celor fără de lucru. 2. Partea a doua se ocupă exclusiv cu intensificarea şi mărirea acţiu­­nei de ajutorare şi asistenţă a şo­merilor. Printre mijloacele propuse în pri­ma parte a raportului ,găsim dem­ne de notat şi de luat în considera­ţie următoarele capitole: a) Orele suplimentare să fie strict interzise în toate ramurile de acti­vitate, industrie şi comerţ, creându­­se, prin aceasta, posibilitatea de mărire a numărului amploiaţilor. b) Scurtarea zilei de lucru, res­pectiv a numărului orelor, în indus­trie şi în special în viaţa bi­rocra­­tică. c) Introducerea schimburilor — şi acestea cât mai dese — în industrii­le cari lucrează neîntrerupt ziua şi noaptea. d) Raţionala împărţire a lucrului. Asupra acestui ultim capitol în spe­cial s’a concentrat atenţia comisiu­nei de studii, şi s’a accetuat că în mare parte, cheia întregei probleme actuale a şomajului o reprezintă ra­ţionalizarea. Raportul accentuiază faptul că viitorul economic nu poa­te fi conceput fără o sistematică şi raţională împărţire, a muncei şi cei cari vor fi primii în a înţelege în­treaga importanţă şi valoare a pro­blemei raţional­izării, vor ajunge cu un ceas mai de­vreme la soluţia salvatoare. Raportul face apoi o succintă a­­naliză a muncei prestate de femei şi copii şi găseşte că ar fi bine ca aceştia să fie înlocuiţi cu bărbaţi de o vârstă mai înaintată, incapa­bili de a suporta o muncă fizică prea grea, dar sunt totuşi foarte buni şi capabili încă pentru munca la care se întrebuinţează femei şi copii. Bine­înţeles, sub titlul de bărbaţi înaintaţi în vârstă, nu se înţeleg bătrâni. In această direcţie există multe drumuri deschise pentru găsirea de lucru tocmai acelora cari în majo­ritatea cazurilor, sunt capi de fami­lie şi cari, pentru o mică infirmita­te sau insuficienţă fizică, sunt as­tăzi înlăturaţi şi cari în mare par­te, constitue capitolul cel mai îngri­jitor în rândurile tot mai groase ale celor fără de lucru. Partea doua a raportului, privind o acţiune concentrată şi imediată, face o serie de propuneri, dintre cari unele sunt recomandate ca fi­ind imediat de luat în consideraţie. Raportul dă în această parte o mare atenţie acelei categorii de lu­crători care nu primesc nici un fel de ajutor de la «Fondul de ajutora­re a şomerilor» şi propune ajutora­rea acestora direct cu îmbrăcăminte şi alimente, creindu-se în acest fel un debuşeu sigur pentru produsele naţionale. El se ocupă şi cu găsirea mijloa­celor financiare posibile pentru a­­coperirea acestor cheltueli. Acţiu­nea de strângere a fondurilor — conform raportului — ar urma să se facă prin mijlocirea comitetelor cetăţeneşti existente sau a celor cari vor fi constituite în acest scop. A­­cestea ar urma să lucreze de comun acord şi mână în mână cu autori­tăţile de stat şi cele comunale, u­­nind astfel eforturile lor pentru ob­ţinerea unui rezultat cât mai com­plect şi mai satisfăcător. Raportul, după cum am zis, sus­cită interesele generale şi din solu­ţiile propuse primul ministru şi gu­vernul polonez vor alege desigur pe cele pe cari le vor socoti ca a­­vând mai mari şanse de reuşită. Problema este destul de impor­tantă şi pentru România şi poate că şi oficialitatea noastră se va seziza de iniţiativa guvernului polonez. I. B. BACALU Examenul de admitere în şcoala politechnică din Timişoara Primim : Şcoala Politehnică din Timişoara are o secţiune de ingineri mecanici-electrici­­eni şi una de ingineri de mine. Invăţă­­mântul durează cinci ani, dintre care primul e an preparator. După termina­rea celor cinci ani, de studiu şi trecerea examenului de diplomă, absolvenţii ei obţin diploma de inginer în specialitatea pe care şi-au ales-o. Doritorii de a se înscrie în şcoală vor înainta cererile de înscriere până la 25 Septembrie, însoţite de următoarele acte: Actul de naştere, un certificat medical asupra sănătăţii, două fotografii semna­te, format­e pe 9 cm, una din următoa­rele diplome: de bacalaureat, de absol­vire a unei şcoale superioare de comerţ, de absolvire a unei şcoale de conductori technici, a şcoalei de coductori arhitecţi, din Cernăuţi, a unei şcoale superioare de arte şi meserii, însoţită de certifica­tul de absolvire a patru clase secundare. Examenul de admitere începe la 1 oc­tombrie, orele 9 dimineaţa, în localul Şcoalei Politechnice şi cuprinde: Câte o probă scrisă şi orală din aritmetică, geo­metrie plană şi spaţiu, algebră şi trigo­nometrie şi o probă scrisă din fizică sau chimie. Taxa de examen e 500 lei. Pro­gramul cunoştinţelor cerute e publicat în Monitorul Oficial No. 96 din 3 Mai 1929. Candidaţii reuşiţi la examen sunt înscrişi în şcoală, în anul prepaator. NOU ! A APARUT Acest roman neîntrecut ca factură, evocă intr'o viziune uriaşă, figurile pline de viaţă ale Renaş­terii, o furtună de patimi nestăpânite şi o m­ică cruzime. Papa Alexandru I, Cesare Borgia, Lucre­­tia, Savonarola, Machiaveli, Miche­.gelo se a­­propie de priceperea noastră în mod omeneşte eguduitor şi în acelaş timp înspăimântător. Se gă­seşte la toate Librăriile şi la Editura „Eminescu” _______S. A. Bucureşti I, Str Salisny, 2 Accident in gara Fileşti NUMEROASE VAGOANE SFA­­RAMATE GALATI, 30.­­ Astă seară la ore­le 6, trenul de marfă No. 4313, având o garnitură de 56 vagoane, la intra­rea în staţia Fileşti, din cauza vi­tezei prea mari, acul s’a defectat. 24 vagoane au luat-o pe linia doua, iar restul pe linia treia. Pe linia a­­ceasta se afla garată o garnitură de vagoane cu marfă care au fost cioc­nite. Opt vagoane au fost complect sfă­râmate. Linia a fost distrusă pe o distanță de 800 metri. Pagubele sunt mari. Un acar a fost ușor rănit. . LUNI 31 AUGUST 1931 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 13.00: Muzică vocală (plăci de gra­mofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de cerea­­le, bursa de efecte, cota apelor Dună­rii şi semnal orar. 13.50: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 18.00:­ Orchestra Radio : Blanken­burg. Spre Primăvară — marş; Cristo­­foro: Parfum de dragoste — vals; Ur­bach: Piosul Bach—fantezie; Mascagni: Fantezie din opera ,,Cavaleria rustica­nă”; Joh. Strauss: Ziare de dimineaţă— vals. 19.00: Informaţiuni şi semnal orar. 19.10: Orchestra Radio: P. Lincker Baiadera — intermezzo; Morena: Sui­ta Ukraineană pe teme din operele lui Rubinstein; Ed. Esler: Selecţiuni din o­pereta „Die gold’ne Meisterin”; P. Linc­­ke: Muzică din opereta „Grgi”. UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20.00: D. Radu Boureanu: Poetul cu gâtul de sticlă. Programul de seară 20.20: Muzică românească (plăci de gramofon). 21.00: D. R. Sansalvadore — oboi: Händel: Concert. Th. Rogalsky: Suită. Th. Rogalsky: Suită. 21.30: D. C. Gane: Vremuri vesele din cronicele noastre. 21.45: D-ra Valentina Crețoiu — can­to: Arii de Mozart. 22.15: Muzică de cameră (D-ra Titi Fotino-piano, d. Ionel Fotino-violoncel și d. Alex. Ghiul-vioară). C. Frank: Trio. 22.45. Informațiuni. ———-ooao—-----­

Next