Cuventul, februarie 1932 (Anul 8, nr. 2435-2463)

1932-02-01 / nr. 2435

1932 IANUARIE Duminică Zile trecute 30. Zile râmase 336. Răsăritul Soarelui 7.38. Apusul Soarelui 17.20. Luna in Pătr. II, a 2-a zi. Repaus Duminical. Ort.: S­tii doctori fără de plată Ciru si Ion. Cat.: Sexagesima. Prot.: Virgilul. Evr.: 23 Serat 5692. Mah.: 22 Ramazan 1350. Buletin meteorologic Presiunile va continua sa scadă cu 6 la 10 milimetri. Timpul se va menține neschim­bat cu cerul variabil, pe alocuri senin. Vânt potrivit din sectorul nu mai puternic pe litoral și în Basarabia. Temperatura staționară. randuloi Duminică 31 Ianuarie 3932 394 m­. BUCUREȘTI 16 kw. 761 kHz. 15.15: D-na Lia Dracopol-Fudulu: Ora copiilor. 11.30: Părintele I. Bobul­escu: Lectură religioasă. 11.45: Corul Bis. Popa Chitu sub con­ducerea d-lui Radu Botez: Muzică reli­gioasă. 12.00: Muzica militară a reg. 21 infan­terie sub conducerea d-lui subit. Sta­­matiade: Suppé: Uvertură la «Ray­mond»; Subit. I. Stamatiade: Ni-Na, tango; Rossini: Uvertură la «Italian­ca din Alger»; Subit. I. Stamatiade: In amintirea timpului trecut; Lt. Alex. Marian: Amintiri din Dobrogea­; Subit. Stamatiade: Porumbacu, marş. 13.00: Muzică variată (plăci de gramo­fon). 13.45: Informaţiuni şi semnal orar. 14.00: Muzică uşoară (plăci de gra­mofon). PROGRAM PENTRU SĂTENI 15.00: D .G. D. Mugur: Pentru săteni. 15.15: D-nii Bugeanu şi Constantin armonică şi clarinet: Muzică româ­nească. 15.30: D. Gayraud: Cronică agricolă. 15.45: D. Ciurezu: Poezii pentru ţă­rani.­­ 18 00: Orchestra Jean Marcu: Muzică uşoară şi românească. 19.00: Informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar. 19.10:Orchestra Jean­­ Marcu :conti­nuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: D. dr. Voiculescu:: Purtătorii de germeni. 20.20: D. Paul Prodan: Meyerhold şi teatrul roş. 20.40: Muzică simfonică (plăci de gra­mofon). 21.00: Transmisie din studio: «Alessan­dro stradella», operă comică de Flotow. Intre acte informatiuni. La sfârşitul operei Poşta amatorilor. UITPA SCURIE MIJLOIU SC­IUMGI IZ ZOOO MTP In noaptea de 31 Ianuarie G. D. Vasiliu (Farm. la Cerb) dr. lO. Lascăr & dr. Thüringer Calea Victoriei 70, telefon 311/19; V. tre­ilea Calea Victoriei 142; dr. N. Po­­povici Calea Grivitei 213, tel. 320-99; N. Wasserman Calea Mosilor 249, telefon 202/74; C. Herzenberg Ca­lea Văcăreşti 25; Getta Drăghici Ca­lea Rahovei 151, telefon 331/82; A­­ristita Bejan Parcul Radorin (Ca­lea Dudeşti) 133, telefon 348/63; Ste­­xiu I. Shunda Piaţa Buzeşti 47, te­lefon 301/85; Sebastian Niţescu bnl. Ferdinand 103; dr. Einhorn (Riss­­doerfa) str. Carol 19, telefon 320/88; Farm. Academiei (A. Beilich) str. Academiei 2, telefon 361/50- Şcoala de matematică şi fizică Se anunţă că Şcoala de matema­tică şi fizică de sub conducerea d-lor: prof. universitari Octav Oni­­cescu şi Ştefan Tacom­an, urmând programa vechei secţii reale, pen­tru pregătirea candidaţilor la Şco­ale Politechnice, Şcolile Militare Speciale şi Facultatea de Ştiinţe, mai primeşte nouă înscrieri la se­cretariatul liceului «Spiru Haret» str. Italiană No. 31. -----c=3îj;c= a----­ Iată ce a reuşit să realizeze d. Za­­leski la Opera română, încheind, să mai reamintim în­c’odată pe Spengler, sumbrul profet al decadenţei şi sfârşitului culturii Apusului. Nu ştim întru cât spiri­tul faustic al culturei occidentale iî va fi fost fatal şi îi cauzează dizoluţia. Dar spiritul în care s’a reluat «Faust» la Opera română, învederează dezorientarea şi decă­derea unei instituţii de stat, care, oricum, merită altă soartă. Şi, în definitiv, dacă este vorba de experienţe pe capul nostru, de ce să îngăduim străinilor să le facă, de ce să nu ni le facem noi? G. Breazul De toate şi de pretutindeni America, fe­ţilor! Doi ingenioşi proprietari de hotel şi restaurant din Worcester, au con­struit pentru localul lor mese, cari fac dovada că ce ne povestesc basme­le, tot este adevărat. Şi anume: Fiecare masă este printr’un ascen­sor hidraulic, în legătură directă cu bucătăria. Intr’o deschizătură a me­­sei arunci o hârtie pe care ţi-ai scris tuturor posibilită- i menu-ul dorit. Şef­ul bucătar prepa­­’­ră menu-ul, care vine pe masă tot în acelaş mod rapid şi direct in care a fost comandat. După ce ai mâncat tragi de un şnur şi într’o secundă masa e curăţată tot în mod auto­mat. La fel vine şi nota de plată. In fotografie, domnii Rudolf M. şi John F.Daschner, cei doi proprietari la una din minunatele mese. O crima In prezenta obil­lulilor Un caz care chiar în America a produs vâlvă, s’a petrecut zilele tre­cute în Cincinnati, Ohio. Un tânăr a împuşcat şi ucis pe d-na Hilda Hang, de 30 ani şi a ră­nit pe soţul ei Frank Lang, de 40 ani, aproape de locuinţa lor. Lang este proprietarul unui res­taurant şi seara aducea acasă suma încasată în cursul zilei. Intr’una din serile trecute Lang opri auto­mobilul înaintea poliţiei şi spuse şefului că au fost urmăriţi de un automobil şi crede că sunt tâlhari în el. Şeful poliţiei, Crump, îi spuse să meargă acasă că merge şi el în ur­ma lor şi a şi plecat cu automobilul său şi a fost martor la săvârşirea crimei. Şeful poliţiei a declarat urmă­toarele: Eu eram în faţa casei lui Lang în automobilul meu, când a mânat maşina lui pe alee către ga­raj. Automobilul cu tâlharii a sosit înaintea noastră, iar banditul a as­ Salvează banii, dar îşi compromite soţia Poliţia din Szombathely s’a ocu­pat zilele acestea de un interesant caz de «export de monetă străină». Acest caz a stârnit senzaţie prin­tre locuitorii oraşului. O parte din ei îl consideră ca un truc genial, pe când alţii îl consideră un de­plorabil scandal familiar. Iată de ce este vorba: Agentul de schimb Freud cunoaş­te toate valutele din lume. Cine vrea să ştie schimburile oficiale şi clandestine, nu are decât să i se adreseze lui. Iar soţia sa, o femeie foarte deşteaptă, voiajează în con­tinuu de la Szombathely, la Viena şi lichidează afacerile soţului. De curând, pe când Freud se afla la o cafea, a fost chemat pe neaşteptate la telefon. Comunicarea l’a înspăi­mântat. Soţia sa se afla tocmai în drum spre Viena şi ştirea de la te­lefon l’a pus pe gânduri. I­ se comunicaseră următoarele: Dragă prietene, soţia ta a fost a­­restată în timp ce trecea frontiera. Iar poliţia i-a sechestrat 31.000 pen­gő şi 2500 dollari. Pe Freud îl trecură sudorile, dar îşi recăpăta repede calmul şi răs­punse: — Bine ai făcut că m’ai anun­ţat... Şi fugi la politie unde, pe un ton patetic, comunică comisarului: — Inchipuiţi-vă, mi-a fugit soţia! Comisarul îl invită să stea jos şi-i ceru amănunte. — Ce ştiu eu! Probabil că a fost răpită de vre­un exeroc. Te rog te­lefonează la frontieră să fie opri­tă, de­oarece mi-a furat 31.000 pengő şi 2500 dollari. Tocmai as­tăzi aveam intenţia să-i depun la Banca Naţională (după regulamen­tul în vigoare). Aşa se şe întâmplă. Doamna a fost arestată şi readusă la Szom­bathely. Iar la frontieră a fost ştearsă din registre contrabanda, de­oarece era vorba de fuga unei soţii infidele; încolo nimic altceva, soţul îşi reprimi banii împreună cu soţia. Şi ceea ce pare un scandal fami­liar, este, după afirmaţiile multor, un truc genial al agentului pentru a-şi salva banii, cu riscul de a compromite numele soţiei sale. Nobile la Fraga Umberto Nobile, şeful eşuatei ex­­pediţiuni polare, a anunţat că anul acesta va întreprinde o nouă expe­diţie. In legătură cu aceasta, Nobile ■va face mai întâi o călătorie în străinătate, vizitând între altele, Praga şi Belinul. La Praga, Nobile’ se va întâlni cu exploratorul polar cehoslovac dr. Behounek, teptat pe alee şi a tras focuri asu­pra victimelor. Eu am sărit jos şi văzând tânărul am tras asupra lui şi îmi pare că l’am atins, pentrucă a şovăit un mo­ment, apoi a fugit şi s’a urcat în­­tr’un automobil în care îl aşteptau complicii lui. Vecinii au deschis ferestrele şi au tras mai multe focuri asupra fuga­rului. D-ca Lang a fost împuşcată de cinei ori, un glonte i-a intrat in cap. Lang a fost lovit de două gloanţe In piept şi este speranţă că va scăpa cu viaţă. Şeful poliţiei a spus că nu se aş­tepta ca banditul să atace victimele chiar în faţa garajului lor. Bandi­tul ,probabil s’a speriat când a văzut că somaţia lui de-a ridica manile n’a fost executată și de aceea a tras atâtea focuri de armă ca apoi sa fugă, fără a scotoci buzunarele vic­timelor. =3^ÎC==D— — Cum pedepsesc albii un negru La Salisbury, Maryland (Statele Unite) un negru a fost spânzurat de public şi apoi i s’a dat foc, ca să arză scrum, pe piaţa tribunalului, în ziua de 4 Decembrie trecut, in faţa unei mulţimi de peste 2000 de persoane de ambele sexe, la lumina unei mari baterii de lumini elec­trice. De atunci au trecut câteva săptămâni şi poliţia, judecătorul de instrucţie sau procurorul n’a ares­tat pe nimeni, şi ziarele n’au făcut caz mare din acest «mic incident». Explicaţia1? Crima brutală, odioasă chiar, cu un spectacol respingător, la care a­­sistă o mulţime de peste 2000 de persoane, s-a petrecut în ţara liber­tăţilor, a toleranţei religioase, dar în care negrii, deşi au fost desrobiţi şi se bucură de drepturi politice e­­gale cu albii, sunt prigoniţi de desrobitori. A fost un negru şi «Thais AII®, spun americanii. CUVÂNTUL LUNI­I FEBRUARIE 1932 teatru Opera Română Azi Duminică? Opera dă, în ma­tineu, Lakme, iar seara Trubadurul sub conducerea d-lui Eg. Massini şi cu distribuţia de la reluare; d-nele Dora Massini şi Mănescu, domnii Di­nu Bădescu, Şerban Tassian, cele două tinere elemente ale căror ge­neroase voci au fost atât de aprecia­te de public, şi Roşea. Teatrul Naţional In matineul de Duminică 31 Ia­­nauarie, Teatrul Naţional reprezin­tă «Marinin Colibri» celebra piesă a lui Bataille, iar seara «Idiotul» de d. Baculea după romanul lui Dos­­toievski. Teatrul «Ventura» Astăzi Duminică, matineu şi sea­ra se joacă «Cântec de leagăn» de Martinez Sierra, cu Irina Nădejde, Maria Mohor, Sylvia Fulda, Sylvia Dumitrescu, Marietta Deculescu, So­fia Ionescu, Aurelia Lupescu, Eu­genia Ramé, Sabina Metta, V. Lăzăre­scu, M. Popescu şi «Caterina» de Fo­dor László, cu G. Timică, G. Chamel, Jules Cazaban, Marietta Deculescu. Teatrul Liber Trupa de artă Ramcu-Natan re­purtează in fiecare seară la Tea­trul Liber succese din ce­ea ce tot mai stralucite cu minunata comedie muzicală «200.CPO» a renumitului u­­morist care este Se­halom Alechem. «200.000» este un spectacol desăvâr­şit, bogat în situaţii iilatriante, îm­pletite cu dansuri expresive şi cân­tece melodioase din folklorul evre­­esc. «200.000» este primită cu multă căldură de către publicul, care răs­plăteşte cele două ore de râs sînăt , cu ropote de aplauze. Toată presa a consacrat acestei inter-essnte montă­ri, adaptată teatrului sintetic, arti­cole elgioase. 1 —-----oooo—----_ spectacolele zile» ^ TEATRE TEATRUL NATIONAL: Matineu : Maman Colibri; szárai Idiotul. OPERA ROMA­NA: Matineu: Lak­me; seara: Trubadurul. TEATRUL VENTURA: Matineu și , seara: Cântec de leagăn. TEATRUL.REglIISMARIA: Ma­tineu: Moartea,­în vacanță; seara: Sybill. fto TEATRUL ALIJAMBRA. Matineu: Bonsoir Alhambni; seara: Alham­bra petrece. TEATRUL MAJESTIC: Matineu şi seara: Mamsetle Nitouche. TEATRUL LIBER: «200-000» come­die muzicală. Cinematografe SELECT: Motivul de divorţ RIO: Lacrimi de iubire. CURSO: Femeea Barbă Albastră. TRIANON: întoarcerea de pe front VOX: Marius. FEMINA: Slujba e slujbă REGAL: Manevrele de toamnă. CAPITOL: Amor şi disciplină. BULEVARD PALACE: Vasul fan­tomă LIDO: Desonorata. OMNIA: Misterele Continentului sălbatec. ROXY: Amor şi disciplină. TOMIS: Dansatorul regimentului. FORUM: Ultima companie. AMERICAN: Inspiraţie. VOLTA BUZEŞTI: Trader Horn. MARCONI: Studentul cerşetor. MARNA: Hoaţa de nevastă-m­ea şi Revistă. moartea ui tir­ ­Continuarea arteoilului din pagina l-a) pe dinafară. Pasionat de muncă, a­­­apa, să fii cărturar distins, să simţi continuat să lucreze fără plată la eă ai puteri de muncă, gânduri, oficiu, aşa, de dragul cercetării, şi pricepere, avânturi. Şi să simţi că poate în nădejdea unei întoarceri a norocului, spre dânsul. Trăia din nişte mici economii pe care în cu­minţenia lui isbutise să le facă- Mânca la o cantină muncitoarească în piaţa Amzei, aproape pe nimica toată. Totuş nu se plângea. Aştepta. Era convins că va isbuti să răsbeas­­că la liman până la urmă. încer­case în multe locuri, şi peste tot se lovise de acelaş răspuns: criza! To­tuş nu s’a lăsat învins. Şi prietenii lui îl vedeau des, vorbind, glumind, nădăjduind. Dar a venit o vreme în care se vede că au slăbit în el, puterile lăuntrice de rezistenţă. Şi în dimi­neaţa unei zile în care trebuia să primească un răspuns hotărâtor, acel ce­­ aştepta, a citit cu groază în ziar, că Ionel Florin Banciu şi-a sugrumat avânturile şi şi-a retezat aripile, crunt. Rândurile acestea nu au drept ţintă numai pomenirea unui prie­ten. Ci cată dincolo de această po­menire să desprindă sens şi învă­ţătură pentru o stare de lucruri şi de desnădejde care e gata să cu­prindă tinerimea acestei ţări. Să fii un flăcău frumos, de aproa­pe treizeci de ani, român neaoş. Să fii cu sufletul curat şi lim­jrede­că ! Mâine?­­ ? ! .­­Mircea Vulcănescu eşti nefolositor. Zadarnic. Steril, fără voia ta, într’o societate în aşa fel închegată, încât să nu-ţi poţi chezăşui o pâine în ea. Nu vorbesc de pierderea pe care o încearcă societatea însăşi lăsând să se irosească douăzeci şi cinci de ani de pregătire cu temeiu, ci de sentimentul acesta legitim, care se desluşeşte tot mai mult în sufletul celor ce se ridică acum la viaţă, a­­nume, că în actuala aşezare socială ei sunt de prisos. N’au rost, n’au soartă, întârziaţi în­ lupta vieţii, n’au înainte decât porţi închise. Oa­meni aşezaţi. Inamovibili. Nu e vorba, pentru ei, de a ajun­ge. Ci este vorba de a sluji. De­ a împlini o lege care apasă asupra fi­rii lor de oameni cu păcat. De a-şi găsi hrana. Ei nu se sfiesc să asu­de. De trudă nu se tem. Au dove­dit-o. Dar se temn de zădărnicia vieţii lor. Cei ce au răspunderea actualei a­­şezări să ia seama. O societate în care tinerii nu pot trăi, e primej­duită. Azi, unul cade înfrânt, ca un semn, ca o protestare, ca un simbol și poate ca un steag. % f «*vantul femeii între noi Bătrânii noştri i-au botezat, duş­­mare, că am chivetă d­e porţolan, mani plătiţi. Afară de rare excepţii rochie de catifea şi muselin... O să sunt toţi rebeli la civilizaţie şi ori-i mai pui doi sus şi doi jos, să luceas­­ce influenţă bună. Judecând bine,­ că... cine se bagă slugă din vocaţie? Câ- ■ — Fă-ţi mai bine salbă!­leva fiinţe umile, strânse de nevoi, iau drumul pribegiei, să mănânce cinstit o pâine; restul, numai pă­sări de pradă, deoch­iaţii satului. De când e­­ una bucătăreasă la noi, i-ara luat vre­o trei «interview­uri». Are vreo 40 de ani, mărturiseşte 25, alt­fel chipeşă. — Salbă? Coniţa nu ştie că nu se mai poartă? Doar proastile la horă. — Bine, Anna, ta-ţi dinţi, dar cumpără-ţi şi ochelari. — Coniţă, spune, cu ce umplem «bolovanii»? — Anna, ţi-am spus, se spune «volovan»! — Aşa am zis coniţă, să mor eu, bo-lo-van! Lista neologismelor culinare lungă şi pitorească: Şarlo cu mere, Şarlo cu frişca. Firea, fricăndă, mandarine, banale, etc. Dacă îmi permit o observaţie mai aspră, tace, răsbunarea însă nu se face aşteptată. E corosivă şi feroce. Două, trei zile în rând, cum dă cu ochii de mine, îmi comunică dul­ceag: — A veni de la ilectrică, a mai fost şi ieri, şi a spus... — Da, da Anna, poftim. S­ervitorii este antimilitaristă, adică de­testă vardiştii şi ordonanţele. Pa­siunea ei: chauffeur-iî. In dreptul bucătăriei, e staţia de automobile. Un claxon special de la un Chevro­let închis, îi dă trăsături înduioşă­toare. Anna e pe cărbuni, trăeşte între două focuri. Jean e tânăr, nu şi-a făcut încă armata, dar viitorul e al lui, şi au schimbat inelele, două inimi de argint, suflat cu aur, cu initalele respective. Ca bijuterii, Anna mai posedă doi d,iriţi de afifr.' * — T-ăm ptfs de fru­musaţie. Intăia oară când am fost acasă, s’au minu­nat toţi în sat. Apoi când mai merg, mai pui doi! — De ce, Anna? — Păi, d’aîa că-s mândră, parcă eu spun că-s servitoare? Să mă ier­te coniţa, eu spun că la oraş beau numai şampanie şi bere şi umbla numai pe şivrolete, că sunt damă o am isprăvit lemnile, conira sa re lămuriri, să învârte, telefone numai decât... Şi pe tava de ceai... avizul de la telefon, abonamentul d-voastră, etc. Dar şi lista asta e lungă. înaintea sărbătorilor e angelică şi cu mine şi cu omenirea întreagă* Anul nou îi umple ochii cu lăcrămi de recunoştinţă, dar... — Anna, de ce nu cureţi şoşonii d-rei A.? — Nu i-am văzut, coniţă! Cu toate astea erau alături de ai d­-nei B. pe cari i-ai făcut aşa fru­mos şi i-ai pus de o parte... înţelegem şi asta: desacord între ofertă şi cerere. E sentimentală, are spaima acei­dentelor de automobile. — De s’o-ntâmpla vr-un aci­dent la și vroi el, să n’auz Doamne ferește, beau sodă eaneastică! Anna vede în gazetă fotografia a­­asasinei din­ Știrbey-Vodă; o crede eroina zilei. — lauzi ce s’ajungă ia! Poftim, a omorât nu-i vorbă, dar are ia poza la jurnal? Când or vedea-o în sat să şti­­i c’o taie ş’o pun în perete! Şi cu invidie admirativă: — lauz păcătoasa, la jurnal! Mai credea mumă-sa la aşa onoare! O s’o taie ş’o s’o puie pe zid tablou, lighioana! Aşa cugetă Anna... M. M. L. cinematogr J. HAROLD MURRAY și Fl Fi DOtiSAY în filmul «O ca­fenea în Maroc» Caleidoscop Citim într’o revistă străină de specialitate cronica «filmelor noui» Ştiţi care sunt ? Dezonorată cu Marlene Dietrich, Misterele conti­nentalul sălbatic, etc. Iată că a­­vem şi noi un avantagiu asupra străinătăţii: avem mai curând fil­mele în ţară. Dar nu ştim cum se face că, în­deobşte, avem parte să vizionăm primii sau în aceeaş vre­me cu cei din apus, filmele nereu­şite. Nu mă refer la aceste două citate, care au fost întâmplător în­tre filmele bune. Bănuim că la mij­loc e mai mult decât o simplă coin­cidenţă. Criteriul artistic al im­portatorilor de filme nu pare să fie prea ridicat şi producătorii par aşi cunoaşte interesele. «Mon Ciné» e nedumerit că ac­triţele ecranului prezintă mai tot­deauna tipuri de femei mai mult sau mai puţin psihopate, cu atitu­dini exagerate şi nu totdeauna es­tetice. Se pare că-i un «sine cua non» spre a fi o bună actriţă de filme — dar şi mai reuşită apa­riţie de circ.’ ‘ \Un cititor e nemulţumit de ava­lanşa filmelor muzicale — şi cu drept cuvânt. E o greşeală să se coboare în halul acesta nivelul fil­mului. Filmul depăşeşte teatrul prin faptul că te cuprinde în t­m­e, îţi dă impesia că imaginile de pe ecran sunt din viaţa imediat înconjurătoare. Remarcă justă, dar pe care producătorii nu prea vor s’o ia în consideraţie. ecourFolmgrafise Rudolf Forster a fost angajat și el pentru filmul «Die Graefin v. Monte Christo». • Un alt atelier se realizează «Die Graefin v. Monte Christo» cu Lucia Englisch, Gustav Gru­ndgens și Brigitte Helm. * O importantă scenă de opereta din Germania, «Teater am Nollen­­dorfplatz a oferit Annei Ondra, ro­lul principal în apetitu­l Liliacu. nizţiţii & indiscreţii Iarăşi Hara-Kiril In halt-ul de la Athénen Palace — a propos de Hara-Kiri — un japonez povestea anecdotei• . In Japonia era obiceiul ca la fie­care sfârşit de an — datoriile să fie achitate. In biroul unui mare ban­cher se prezintă în seara de 31 De­cembrie — un debitor. «Vă datorez foarte mulţi bani, zice el, nu pot plă­ti. Nu pot, însă, să nu respect dati­na — nu-mi rămâne decât să mor. îmi voiu face, deci, Hara-Kiri chiar aci, în biroul D-tră». In zadar bancherul protestează — îi acordă amânarea datorii. In cele din urmă, îl imploră să meargă aiurea. Debitorul nu cedează şi înce­pe să se desbrace — Bancherul dis­perat — scoate chitanţele — le ru­pe: «Iacă nu mai îmi datorezi ni­mic!» — «Asta, la noi, se chiamă şantaj nu Hara-Kiri­» exclamă unul din­tre auditori Se cunoaşte «ritmul încet», ca să nu spunem altfel, al justiţiei. Pe vremuri, şi nu de mult, era o secţie la Curtea de Apel din Iaşi, celebră prin întârzierea afacerilor ce-i in­tr­au în competenţă. Un împricinat evreu,■ care aştepta de mult rândul unui proces de zece ori amânat, devenise popular în pa­latul de justiţie. Zilnic, cu umbrela mir o mână şi pălăria în alta, se gă­­sia când pe sală, când la arhivă, când în bibliotecă, să întrebe, să cea. Până când într’o zi, un gref­ier mai nervos se răsti, scos din sărate. — Lasă-mă jidane, în pace şi da­le. După ce l-ai omorât pe Hristos mai ne­gaţi şî nouă capul. — Eu l-am omorât pe Hristos? El s’a omorât singur. — Cum asta? — Păi sigur. Dacă după ce Filat l-a condamnat, Hristos ar fi făcut apel și dacă ar fi vrut Dumnezeu ca apelul ăsta să se judece aici la Dv. cine știe?, poate că și astăzi ar mai fi fost în viață. Scorpion & Comp. ----oooxx(X)xxooo---­ Conferinţe-comunicări — Azi, Duminică, orele 11 di­­mi­nea­ţa va avea loc în Aula Fun­daţiei Carol I a 3-a prelegere pu­blică din siglul organizat , pentru a­­cest an de Institutul Social Ro­­m­tân cu privire la «Influenţa" depre­­siuniei economice mondiale în Ro­mânia». ■ ■ ■■ . Va vorbi d. Al. Corteanu despre «Uniunea vamală europeană ca jjin remediu al r­epresiunei mondiale». — D. prof. I. Simionescu va ţine în ciclul conferinţelor «Poesis». Marţi 2 Februarie ora 6 la Funda­ţia Carol o conferinţă despre «Goe­the şi ştiinţa». Date sistet­ice In Cehoslovacia s’a publicat o dare de seamă cu privire la cerce­tarea producţiei de filme pe anu­l 1931. Comisiunii de cenzură de pe lângă ministerul de interne i s'a prezentat în total 1690 de filme, a­­vând o lungime totală de 1.606.171 metri, dintre cari au fost aprobate 1650 filme. Printre filmele aproba­te, 621 au fost admise numai pen­tru oameni maturi, iar 1029 și pen­tru tineret 272 filme au fost auto­rizate sub titlul de filme cultural­­educative, ceea ce înseamnă că a­­ceste filme sunt scutite de diferite taxe, fapt prin care se urmărește sprijinirea acestui gen. Au fost in­terzise 45 filme, având o lungime totală de 88.960 m, şi care au pro­venit 21 din Germania şi America, două din Rusia şi noul din Franţa. Statistica ministerului de interne arată că în anul trecut importul de filme din străinătate a continuat să scadă. In total, importul a scă­zut cu 429 filme faţă de 1930. In frunte se află mereu America, de unde s’au importat 727 filme; totuşi importul de filme­­ americane a scăzut cu 337 faţă de 1930. Importul filmelor din Germania a scăzut de­la 505 la 472. Descreşterea importu­lui de filme străine a avut o influ­enţă favorabilă asupra producţiei indigene. In total au fost autorizate în anul trecut 30 filme de spectacol provenind din atelierele de filme cehoslovace. Filmul cehoslovac a înregistrat în anul trecut succese considerabile, asigurându-şi un loc foarte important pe piața internă a filmelor, precum și un nume fa­vorabil în străinătate. Expoziții Astăzi, Duminică se va deschide în palatul Ateneului Român, expoziţia­­ Th­eodorescu-Sibri.

Next