Cuventul, martie 1932 (Anul 8, nr. 2464-2494)

1932-03-21 / nr. 2484

LUNI 21 MARTIE 1932 no­mi­c, finanțe Mai mult ca oricând, inflaţia, este la ordinea zilei, formând subiectul ne­număratelor controverse dintre cei ce susţin, că ea constitue singurul reme­diu... al crizei şi cei ce o privesc drept isvorul tuturor relelor. Există, chiar o tendinţă de a privi ca măsuri de in­flaţie, proecte şi decizii ce nu merită absolut deloc acest nume, pe când mulţi financiari se feresc cât pot de a preconiza inflaţia, cu toate că ei tind prin concepţiile lor spre o astfel de­ politică financiară. Aşa de exem­plu, au fost mulţi acei, cari au cali­ficat cu acelaş termen general de «in­flaţie», atât constituirea lui «Recon­struction Finance Corporation» din Statele Unite, cât şi proectul D-rului Wagemann din Germania. Insă aceştia au pierdut din vedere, că termenul de «inflaţie» nu desemnează un fenomen unic şi că repercursiunile ei diferă după cum este vorba de o inflaţie de credit sau de o inflaţie fiduciară. In cazul aplicării proectului Wagemann, se poate spune cu precizie că se tin­de spre o inflaţie fiduciară, căci caută a se da posibilitatea Băncii de Emisiune de a pune în circulaţiune mijloace de cumpărare şi plată, supe­rioare volumului circulaţiei fiduciare garantate de acoperirea de aur şi de­vize, precum şi de cea autorizată de Statutul Băncii Reichului. Inflaţia fi­duciară este în general impusă Băncii de Emisiune de însuşi Statul, care ne mai putând face faţă cheltuelilor, nici prin reţetele bugetare normale şi nici prin apeluri la economiile cetăţenilor săi, este nevoit să recurgă la ultima scăpare : fabricarea de monede hârtie fără acoperire. Moneda este foarte greu atinsă, deoarece prin instituirea cur­sului forţat, mecanismul regulator al mişcării aurului nu mai funcţionează iar cursul schimbului se conduce nu­mai după legea cererei şi a ofertei. Ori dacă prin realizarea proectului Wagemann se tinde spre o inflaţie fi-f duciară, nu este acelaş lucru cu cre­şterea lui «Reconstruction Finance Cor­poration» al cărui rol este de a su­­preia prin resursele sale de 2.000.000.000 dolari, insuficienţei de capitaluri în circulaţie, insuficienţă datorită tezau­rizărilor la domiciliu a unei sume de circa 1.200.000.000 de dolari în banc­note, precum şi imobilizării sau pier­­derilor considerabile de credite pe termen scurt. Aşa­dar, cel mult s ar putea vorbi de o tendinţă de inflaţie de credit, deşi nu în adevăratul sens al expre­­siunii, deoarece nu se creiază alte credite noui, ci se mobilizează numai cele existente spre a activa puţin com­plicatul sistem al schimburilor ce stag­nează din cauza penuriei de capita­luri disponibile. Tot cu scopul de a tinde spre o distribuire cât mai libe­rală a creditului, Banca Angliei a re­dus dintr’odată scontul dela 6 la sută la 4 jum. la sută, ceiace va uşura foarte mult sarcina dobânzilor supor­tate de industrie şi comerţ. In orice caz, chiar dacă aceste uşu­­rinţe de credit sunt preludiul unei in­­flaţiuni de credit, trebuie să se ţină seamă ca aceasta, nu influenţează de­cisiv asupra preţurilor interne, decât dacă nouile capitaluri sunt întrebuin­ţate efectiv de antreprize şi să se aibă în vedere că inflaţia de credit nu com­promite stabilitatea schimburilor, de­cât atunci când determină deplasarea de mari masse de capitaluri lichide, dintr-o ţară în alta. Inflaţia de credit este incomparabil mai puţin periculoasă decât inflaţia fiduciară, iar diferitele tendinţe de remediere a crizei, nu pot fi califi­cate de inflaţioniste, decât după o ju­dicioasă analiză prin care să se poată stabili precis dacă este vorba mai în­­tâiu de o adevărată inflaţie şi dacă da, de care din cele două feluri. FLORIN CODRESCU Cifrele balanţei comerciale fran­ceze pe luna Februarie indică sufi­cient repercusiunile crizei economi­ce asupra comerţului exterior al fu­rii cea mai puţin încercată până a­­cum, o valoare globală a tranzac­­ţiunilor de 1.167 milioane faţă de 6.838 în Februarie anul trecut şi un deficit de 631 milioane în loc de 1.326 milioane. Cu toate acestea comparaţia sta­tisticelor din Februarie şi Ianuarie, anul în curs, prevede o ameliorare a acestei situaţiuni- Importările şi exportările au crescut în greutate, în proporţii apreciabile. Iar impor­tările au crescut şi în valoare. A­­ceasta se datoreşte însă în bună parte duratei mai mici a lunei Fe­bruarie. Industriaşii francezi n’au putut mări cifra exportărilor în cantitate decât reducând preţurile. Încât, deşi eşirile produselor lucrate — de ex. — au crescut faţă de luna Ianuarie acest an, de la 212 la 236 mii de tone, valoarea lor a scăzut de la 1.098 la 1.089 milioane. Dar situaţia, relativ bună, a co­merţului exterior din ultimele două luni nu a fost realizată decât graţie unor măsuri tarifare şi administra­tive excepţionale. Tarifele vamale CRONICA au fost ridicate, suprataxe, compen­satoare a diferenţei de schimb, au împiedicat importul exagerat al mărfurilor provenind din ţările cu monedă depreciată; măsura contin­­gentării importului, aproape necu­noscută în Franţa la începutul anu­­lui 1931, a fost aplicată la nume­roase capitole (materii prime, pro­duse agricole şi alimentare, produ­se industriale etc.). Din nefericire astfel de măsuri comportă numeroase inconveniente morale, pentru că sunt în mod fatal arbitrare, politice pentru că înăs­presc relaţiunile cu celelalte ţâri, a­trăgând represalii. Iar tezaurul îşi micşorează astfel o importantă sur­să de încasări. Oricare ar fi însă aceste inconve­niente, măsurile din ultimul timp sunt cu prisosinţă justificate de e­­xigenţele actualei politici comercia­le franceze, protecţiunea producţiei naţionale şi micşorarea deficitului comercial. Politică excepţională im­pusă de amploarea şi persistenţa ex­cepţională cu care ameninţă feno­menele de criză comerţul exterior francez. O. RUDESCU Germania aplică un impozit pentru mărfurile importate ---------oooo--------­ Mărfuri care sunt scutite de acest impozit După o înştiinţare a căilor ferate germane, la toate mărfurile impor­tate în Germania fie că sunt supuse vămuirii fie că sunt scutite de ta­xele vamale, se va percepe un im­pozit (ausgleichstoner). Acest impo­zit se percepe în momentul vămui­­rei transportului sau la data când îi se dă liber de vamă şi se fixează de oficiile vamale. Impozitul se so­coteşte după preţul de cumpărare al mărfii, sau dacă aceasta nu se poate dovedi sau nu exista, după valoarea mărfii la data îndeplinirei formalităţilor vamale sau când se dă liber la vamă. Dovezi pentru valoarea mărfurilor Preţul de cumpărare sau valoarea mărfii se va dovedi la îndeplinirea formalităţilor vamale. In acest scop expeditorul din ţara străină va com­plec­ta coloana valoarei din decla­­raţiunea mărfurilor şi va anexa transportului factura comercială. In caz că predătorul n’a anexat fac­tura, aceasta se va prezenta de des­tinatar. La preţul de cumpărare sau va­loarea mărfi, se vor mai adăoga de declarantul vamal, care îndeplineş­te* formalităţile vamale, taxele de transport până la locul unde se fa­ce vămuirea definitivă, apoi chel­­tuelile de asigurare, comision şi am­balaj cât şi taxa vamală şi la con­sumaţie a obiectului fără impozit. Preţurile şi valorile străine indi­cate, se vor converti după ultimul curs oficial valabil pentru plăţile telegrafice. Pentru perceperea şi fixarea impo­zitului sunt valabile dealtfel dispo­ziţiunile vamale. Declaraţia interna­ţională pentru vamă serveşte tot­odată şi ca declaraţie pentru impo­zit. Obligaţiunile de vămuire Dacă vămuirea definitivă a unui transport nu se face la frontieră, ci la un oficiu vamal din interiorul Germaniei, impozitul se va socoti atunci şi se va percepe de acest ofi­ciu. Impozitul impus de guvernul german este de 8 şi jum. la mie. Pentru ca transporturile să nu sufere întârzieri din cauza neinfli­­cărei preţului, staţiunile C. F. R. vor lua măsuri la declaraţiunea internaţională pentru vamă, şi care trebue să însoţească orice transport creştin al exportului, să cuprindă in­troducerea şi valoarea mărfii. Birourile de vămuire din staţiile de frontieră vor veghea ca nici un tranzit să nu iasă din ţară fără a­­ceastă declaraţie, şi ca la toate transporturile în special la cele destinate Germaniei, să fie trecută şi valoarea mărfii. Mărfuri scutite de impozit Sunt scutite de acest impozit ur­mătoarele mărfuri: fructele oleagi­­noase şi seminţele oleaginoase, bum­bacul brut sau curăţat, in, cânepă de manila, iuta, fibrele de cocos, de ananas, fibre din plante brute, lem­ne pentru vopsit, plante tinctoriale grăsimi animalice, păr de p­orc, piei de iepuri şi canin, uleiuri grase în butoae, stearină, drojdie, de vin, ş. a. CUVÂNTUL Curierul Judiciar Umila de vârsta a consilierilor înaltei Craii de Ca­sație înalta Curte de Casaţie secţia III-a a judecat recursul făcut de d. Brăiloiu fost consilier la înalta Curte de Casație, privitor la pen­sionarea d-sale conform legei azi în vigoare. In susţinerea recursului d. Brăi­loiu a arătat că legea de organi­zare judecătorească din 2 Aprilie 1931 care a modificat art. 140 re­ducând limita de vârstă a d-lor magistraţi de la înalta Curte de Ca­saţie la 68 de ani că nu i-ar fi aplicabilă întrucât nu-i poate fi o­­pozabil acest articol cu efect re­troactiv acelor magistraţi aflaţi în funcţiune la data apariţiei legei sus­ţinând că are un drept câştigat în baza principiului inamovibilităţi­i magistraturei şi în imposibilitate ca prin acest articol din legea azi în vigoare să fie scos la pensie ur­mând ca d-sa să beneficieze a fi pensionat la 70 de ani potrivit le­gei din 1928. Din partea ministerului Justiţiei de avocat Ulise Vasilescu a sus­ţinut teza contrarie. Casaţia a respins recursul sta­bilind, cum de altfel s-a mai decis în Secţiuni unite de către înalta Curte de Casaţie, că în materie de pensionare nu există drept câștigat decât din momentul în care a in­tervenit o hotărâre definitivă de pensionare, iar până atunci nu e­­xistă decât o simplă expectativă pe care legiuitorul o poate modifica după cum cere interesul general. înalta Curte de Casație secția IlI-a a respins recursul ca neînte­meiat. Cum însă d. Brăiloiu a declarat că face recurs la Secţiuni Unite pen­tru a se declara neconstituţională le­gea din 2 Aprilie 1931, înalta Curte de Casaţie secţia IlI-a a dispus în acelaş timp trimiterea dosarului la Secţiunile unite ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a se judeca neconstituționa­l­itatea Ideei de organizare judecătorești din 2 Aprilie 1931. Procesul de calomnie prin presă Crainic-Rebreanu In faţa secţiei IlI-a a tribunalului de Ilfov, venise spre judecare ac­ţiunea directă intentată de către d. Nichifor Crainic împotriva d-lui Liviu Rebreanu, pentru calomnie prin presă. D. Crainic s’a socotit calomniat printr’un articol al d-lui Rebreanu, publicat în „Adevărul Literar şi Ar­tistic”. Articolul, intitulat „Cine este Nichifor Crainic”, cuprindea u­­nele fapte pe care autorul le atri­buia reclamantului,­­ fapte ce ţi­neau de viaţa privată şi publică a acestuia din urmă. Din partea d-lui Liviu Rebrea­nu, s’a ridicat un incident de ne­­competenţă: instanţa competentă nu este tribunalul, ci Curtea cu Ju­raţi, deoarece d. Rebreanu, în arti­colul incriminat, a vorbit şi de via­ţa publică a d-lui Nichifor Crainic. Aceasta,­­ în conformitate cu art. 26 din Constituţie. Din partea d-lui Crainic, s-a ară­tat că Tribunalul să reţină acţiunea numai pentru pasagiile din articol care se ocupă de Viaţa particulară şi a căror judecare rezidă în com­petenţa Tribunalului. Reprezentantul ministerului pu­blic a cerut admiterea incidentului ridicat din partea d-lui Rebreanu, şi declinarea competenţei în favoa­rea Curţii cu Juri,­­­ deoarece în­tre faptele referitoare unele la via­ţa publică şi altele la viaţa privată, este indivizibilitate. Tribunalul, pronunţându-se, a ad­mis incidentul şi a hotărât ca pro­cesul săi fie trimis în­ judecarea Curții cu Juri. ...... Concordatul „dluntdoi de Pietate Tribunalul de Ilfov, s. I comerţ, în completul d-lor Grădişteanu şi iSimionescu-Anastasiu a continuat ori desbaterile asupra concordatului preventiv al „Muntelui de Pietate”. D. av. George (Iorgu) Petro­vici din partea „Muntelui de Pietate”, a discutat chestiunea necomerciali­­tăţii societăţii, căutând a ilustra susţinerile d-sale cu texte şi juris­­prudenţe. In fond, d-sa a cerut ca societatea să nu fie declarată în sta­re de faliment, chiar dacă jude­cata ar găsi că este vorba act de o societate comercială. Tribunalul a pus, apoi din ofi­ciu în discuţie chestiunea dacă, faţă de jurnalul interoicator de admitere în principiu a concordatului preven­tiv se mai poate pune în discuţie de către părţi chestiunea caracteru­lui comercial al societăţii. D. St. Ionescu, din partea „Mun­telui de Pietate”,, spune că jurnalul de natură graţioasă,­opozabil numai comerciantei şi nu are caracter defi­nitiv. ) Din partea creatorilor, d. av. Teofil Niţeanu a. Aţinut că jurna­lul fiind neapelat, ipotistitue o au­toritate de lucru judecat pentru co­merciantă, că ceilalţi­­creditori inter­venienţi nu pot pune concluzii în instanţă de omolo­ier­e a concordatu­lui preventiv, deoar­ece şi-au expri­mat votul lor. Cor­cluzii asupra co­­mercialităţii s’ar putea pune numai în instanţă de faliment de către cre­ditorii care nu au aderat. Din lipsă de timp tribunalul a a­­mânat continuarea desbaterilor pen­tru joi. Procesul dublului asasinat din strada Lipscani Eri au continuat la Curtea cu Ju­ra,­­ dezbat­erile în procesul dublului asasinat din str. Lipscani, al cărui autor e Simon Pilibozian, comer­ciant din Craiova. In urma unor certuri cauzate de răfueli bănești, Simon Pilibozian a venit în ziua de 20 Decembrie 1929 în magazi­nul fraţilor Timurian din str. Lip­scani, după o scurtă discuţie, a tras mai multe focuri de revolver uci­gând pe amândoi fraţii Timurian. In şedinţa de eri, s-au audiat mai mulţi martori, atât ai apărărei, cât şi ai acuzărei. Au fost audiaţi opt comercianţi din strada Lipscani care au dat bune referinţe asupra vic­timelor fraţii Timurian. Au vorbit în termeni călduroşi de cinstea ne­gustorească a acestora şi au arătat că nimeni nu putea fi victima lă­comiei fraţilor Timurian. A fost asculta­t un comerciant din Galaţi care nu a dat un bun certi­ficat de moralitatea acuzatului Pili­bozian. Doi comercianţi din Bucu­reşti, în legătură de afaceri cu vic­timele, au vrut să arate că fraţii Timurian nu erau corecţi. Conta­bilul firmei Pilibozian, acuzatul, a arătat în ce au constat operaţiile co­merciale ş­i legăturile de afaceri din­tre acuzat şi victime, că, într’adevăr, Pilibozian a primit mărfuri în comi­sion de la fraţii Timurian, cari dato­rau din aceste afaceri, un comision de mai bine de două milioane lei. Un martor a arătat că mulţi din­tre membrii comunităţei armeneşti, erau împotriva victimelor. Pricini­le nu le ştie. Dezbaterile vor continua mâine Luni, când vor fi ascultaţi ultimii martori, dintre care un martor de fapt, dintre aceea care au fost în momentul când s’a săvârşit asasi­natul. Acest martor e din Bucureşti, iar doi sunt din Galaţi. S’a dat dispo­ziţii ca aceşti martori să fie aduşi la şedinţa de mâine. falimentul băncii „franco-române“­ ­, judecător de instrucţie al ca­binetului 2, Horia Bogdan, a con­tinuat ori cercetările în afacerea fa­limentului banci­i Franco-Române. A fost ascultat din nou unul dintre foștii conducători ai băncei, asupra unor învinuiri precise din raportul de expertiză al contabililor, experţi. Şi atunci acest domn, încolut, a cerut nici mai mult, nici mai pu­ţin o contra expertiză, afirmând că experţii cari au „canonit” atâta vre­me acest raport, au greşit. O con­­tra-expertiză înseamnă o nouă tără­­gănire de unul sau doi ani. D. ju­decător de instrucţie va aprecia a­­supra acestei încercări de a sabota opera de justiţie ce se impune. O CERERE DE DECLARARE IN STARE DE FALIMENT RES­PINSA Mai mulţi creditori ceruseră de­clararea în stare de faliment a d-lui dr. Gheorghiu pe care îl ară­tau că e comerciant. Fusese discu­ţie asupra chestiei dacă d. dr. Gheor­ghian poate fi socotit comerciant pentru faptul că făcuse odată un act de comerţ, o tranzacţie. Tribunalul a adoptat punctul de vedere al celui cerut în declarare, stabilind că un singur fapt de co­merţ al cuiva nu-i poate acorda titlul de comerciant. In consecinţă, tribunalul a respins cererea de de­clarare în stare de faliment a d-lui dr. Gheorghian. AMANAREA PROCESULUI FRAUDELOR PETROLIFERE Secţia IlI-a a triubnalului Ilfov a amânat la 9 Mai procesul frau­delor cu terenurile petrolifere din judeţul Dâmboviţa, în care sunt im­­plicaţi d-nii Gr. Tolea, Irimescu- Cândeşti, Gr. Zecu, Sard­ail Mara­­tian, dr. Popescu, Gr. Piperescu şi alţii. DIVERSE Secţia IlI-a a tribunalului Ilfov a amânat pe Sâmbătă 26 Martie pronunţarea în procesul fraudelor de la Administraţia financiară a ju­deţului Ilfov, al căror autor e fostul casier al acestei instituții, Victor Haram. Sovietele a «decretat starea de asediu la Nistru CHIŞINĂU, 19. — Sovie­tele au decretat starea de asediu pe întreaga frontie­ră a Nistrului. _ Refugiaţii sosiţi in cursul nopţii anunţă că în diferite centre au izbucnit mişcări revoluţionare cu caracter naţionalist, susţinute de i­­ncidenţa ucraineană. Pentru înăbușirea aces­tor revoluții, Sovietele au adus detașamente militare cari se dedau la masacrări sângeroase. Descoperirea unor spioni la Chişinău NUMEROASE ARESTĂRI CHIŞINĂU, 19. — Am arătat a­­cum câteva zile că autorităţile au testat pe furierul sovietic Teme­­niuc, în moo­-mtul când trecea Nis­trul. Asupra lui s’au găsit numeroase acte, din care reeşia că Temeniuc era în legătură cu o vastă organiza­ţie de spionaj, filială a G. P­ U.­­ului. Consecinţa acestei arestări a fost arestarea a doi funcţionari de la o­­ficiul telegrafic, precum şi a alor 14 persoane. Sunt pe cale a se face noui ares­tări în rândul funcţionarilor şi lu­crătorilor de la poştă. 5 ^5 Adunarea exportatorilor de cereale Eri după amiază la orele 3 adu­narea generală a exportatorilor de cereale a ţinut şedinţă în continua­re sub preşidenţia d-lui prof. Bani­­covici. D-sa începe prin a se arăta că mi­nisterul de finanţe şi cel de agri­cultură au promis formal 100 mi­lioane lei pentru plata primelor de export. D. SACHE KLEIN, propune ca un comitet din sânul asociației ce­­realiștilor să continue a se ocupa de această chestiune. D. BRANCOVICI spune că nu vede utilitatea acestui comitet dar dacă adunarea decide, d-sa va pro­ceda în consecință. D. DEIRMEDZIA IOSEF (Banat) spune că ţăranii din Banat au strâns grâu şi l’au vândut în spe­ranţa primelor de export. D. Radian a fost în Banat şi a promis că în 2—3 săptămâni se vor plăti primele. Până acum însă nu s’a făcut nimic. D. BRANCOVICI: Ministerul de agricultură are bunăvoinţă dar n’are bani. D. GIOLDE­NBEIRG nu-și explică atitudinea pehilor exportatori cari nu intervin pentru plata primelor. De ce poate întâmpla azi micilor exportatori se poate întâmpla mâi­ne marilor exportatori. Deaceia se impune solidaritatea tuturor. D. HOLBAN argumentează că marii exportatori sunt solidari cu acţiunea micilor exportatori rămaşi cu primele neplătite. In acelaş sens vorbeşte şi d. GRUNBERG. D. BRANCOVICI luând din nou cuvântul precizează că acei expor­tatori cari au călcat preavizul mi­nisterului de agricultură de a nu mai exporta peste o anumită dată au făcut pe riscul lor propriu. e■ s Comparaţi calităţile şi preţurile noastre ! Sunt fără rival! Noi vă oferim Trenchcoaturi, Pardesii şi Raglane din stofele cele mai superioare şi croiala care corespunde tuturor pretenţiunilor. O singură vizită în unul din magazinele noastre va satisface cu siguranţă şi gus­tul Dv. Deci cumpăraţi numai la cea mai mare casă specială de îm­brăcăminte din ţară 46„c­ehoslovaca Profitaţi de preţurile noastre avantajoase! PENTRU DOMNI TMEMCffiCOAT calitate bună, execuţie ireproşabilă Lei 1000 TRENCHCOAT gabar­dină lână l­a pentru civili şi militari ................................Lei 2600 SLIPON, ultima creaţie ga­­bardină lână, căptuşit cu mă­tase .......................................Lei 2900 PENTRU DOAMN­E PARDES1URI ultimele creaţiuni lână pură, căptuşite cu mătase............ Lei 1600 PARDES1URI englezeşti, croială splendidă, căptuşite cu crepe de chine......................Lei 1900 PARDESIURI fantesii, model sport 1932, căptuşite cu mătase ............ Lei 2400 CEHOSLOVACA BUCUREȘTI, STRADA BERZEI, 94-100, B-DUL ELISABETA No. 8, CALEA GRIVITEI No. 159 GALAȚI, STRADA DOMNEASCĂ, 30; CRAIOVA: STR UNIRII, 55; PLOEŞTI; P-ȚA UNIRII, 7 burai Sloan’s Liniment învinge durerea, dă o senzaţie de bine şi o uşurare imediată. Ori­când durerea te atacă, aplică uşor, fără să frncţionezi, puţin Sloan’s. El pătrunde calmează ţesuturile­­l.c ** (. v dureroase şi muşchii nimicind durerea. întrebuinţează Sloan’s He pentru Lumbago, Reumatism, Sciatică, Scrintituri, Loviri şi ori­ce durere musculară. Preţ pentru public flaconul Lei 75.­SLOAN L I Kl I M EE N înlâtură durerea. „ENERGIA” sau din Bulev, I. G. Brătianu No. 11 Bucureşti în vederea reducerii depozitului său de ma­teriale electrice, vinde en gros şi en detail, cu preţuri foarte reduse; Materiale electrice de instalaţii, forţă şi lumină, cot­ducte electrice izolate, instrumente de măsură, piese, apara­te şi accesorii radio, materiale de sonerie şi telegrafie, becuri electrice, corpuri de lumi­nat, grupuri electrogene, aparate electrice, menajere, transformatori de sonerie, elec­tromotoare, transformatori monofazici, ar­mături Badt, doze Panzer, fibră etc. MINELE RUDARIA vartei cu 1400 ici tona Antracit 1800 ici tono Brichete ALEIA SUTER 23 TELEFON 365|90 Mireasa multiplă, romustul D-lui F. Aderca, e începu­tul acelei epoci de povestiri în care apare şi se desă­vârşeşte un personagiu aproape fantastic, acel domn Aurel, unic în felul lui în literatura românească. Po­vestea miresei multiplă, p­uţin cunoscută dar nu mai puţin caracteristică pentru scrisul D-lui F. Aderca, a ajuns la a 5-a mie care s’a pus de curând în vânzare la toate librăriile. Editura Alcalay. Prețul Lei 20.— Manifeste comuniste la Galaţi GALAŢI, 19­ — Poliţia locală a descoperit numeroase manifeste clandestine cari urmau să fie răs­pândite în întreprinderile statului şi atelierele c. f. r. îndemnând pe lucrători să sărbătorească pe capii mişcării comuniste, Lenin, Lieb­­necht etc. Ancheta de la per­cepţia 4-a fiscala din Capitala Ministerul de finanţe dispunând facerea unei anchete la percepţia 4-a fiscală, organele anchetatoare au constata până în prezent lipsuri de circa un milion de lei. Această sumă a fost sustrasă de o casieriţă.

Next