Cuventul, martie 1932 (Anul 8, nr. 2464-2494)
1932-03-21 / nr. 2484
LUNI 21 MARTIE 1932 nomic, finanțe Mai mult ca oricând, inflaţia, este la ordinea zilei, formând subiectul nenumăratelor controverse dintre cei ce susţin, că ea constitue singurul remediu... al crizei şi cei ce o privesc drept isvorul tuturor relelor. Există, chiar o tendinţă de a privi ca măsuri de inflaţie, proecte şi decizii ce nu merită absolut deloc acest nume, pe când mulţi financiari se feresc cât pot de a preconiza inflaţia, cu toate că ei tind prin concepţiile lor spre o astfel de politică financiară. Aşa de exemplu, au fost mulţi acei, cari au calificat cu acelaş termen general de «inflaţie», atât constituirea lui «Reconstruction Finance Corporation» din Statele Unite, cât şi proectul D-rului Wagemann din Germania. Insă aceştia au pierdut din vedere, că termenul de «inflaţie» nu desemnează un fenomen unic şi că repercursiunile ei diferă după cum este vorba de o inflaţie de credit sau de o inflaţie fiduciară. In cazul aplicării proectului Wagemann, se poate spune cu precizie că se tinde spre o inflaţie fiduciară, căci caută a se da posibilitatea Băncii de Emisiune de a pune în circulaţiune mijloace de cumpărare şi plată, superioare volumului circulaţiei fiduciare garantate de acoperirea de aur şi devize, precum şi de cea autorizată de Statutul Băncii Reichului. Inflaţia fiduciară este în general impusă Băncii de Emisiune de însuşi Statul, care ne mai putând face faţă cheltuelilor, nici prin reţetele bugetare normale şi nici prin apeluri la economiile cetăţenilor săi, este nevoit să recurgă la ultima scăpare : fabricarea de monede hârtie fără acoperire. Moneda este foarte greu atinsă, deoarece prin instituirea cursului forţat, mecanismul regulator al mişcării aurului nu mai funcţionează iar cursul schimbului se conduce numai după legea cererei şi a ofertei. Ori dacă prin realizarea proectului Wagemann se tinde spre o inflaţie fi-f duciară, nu este acelaş lucru cu creşterea lui «Reconstruction Finance Corporation» al cărui rol este de a supreia prin resursele sale de 2.000.000.000 dolari, insuficienţei de capitaluri în circulaţie, insuficienţă datorită tezaurizărilor la domiciliu a unei sume de circa 1.200.000.000 de dolari în bancnote, precum şi imobilizării sau pierderilor considerabile de credite pe termen scurt. Aşadar, cel mult s ar putea vorbi de o tendinţă de inflaţie de credit, deşi nu în adevăratul sens al expresiunii, deoarece nu se creiază alte credite noui, ci se mobilizează numai cele existente spre a activa puţin complicatul sistem al schimburilor ce stagnează din cauza penuriei de capitaluri disponibile. Tot cu scopul de a tinde spre o distribuire cât mai liberală a creditului, Banca Angliei a redus dintr’odată scontul dela 6 la sută la 4 jum. la sută, ceiace va uşura foarte mult sarcina dobânzilor suportate de industrie şi comerţ. In orice caz, chiar dacă aceste uşurinţe de credit sunt preludiul unei inflaţiuni de credit, trebuie să se ţină seamă ca aceasta, nu influenţează decisiv asupra preţurilor interne, decât dacă nouile capitaluri sunt întrebuinţate efectiv de antreprize şi să se aibă în vedere că inflaţia de credit nu compromite stabilitatea schimburilor, decât atunci când determină deplasarea de mari masse de capitaluri lichide, dintr-o ţară în alta. Inflaţia de credit este incomparabil mai puţin periculoasă decât inflaţia fiduciară, iar diferitele tendinţe de remediere a crizei, nu pot fi calificate de inflaţioniste, decât după o judicioasă analiză prin care să se poată stabili precis dacă este vorba mai întâiu de o adevărată inflaţie şi dacă da, de care din cele două feluri. FLORIN CODRESCU Cifrele balanţei comerciale franceze pe luna Februarie indică suficient repercusiunile crizei economice asupra comerţului exterior al furii cea mai puţin încercată până acum, o valoare globală a tranzacţiunilor de 1.167 milioane faţă de 6.838 în Februarie anul trecut şi un deficit de 631 milioane în loc de 1.326 milioane. Cu toate acestea comparaţia statisticelor din Februarie şi Ianuarie, anul în curs, prevede o ameliorare a acestei situaţiuni- Importările şi exportările au crescut în greutate, în proporţii apreciabile. Iar importările au crescut şi în valoare. Aceasta se datoreşte însă în bună parte duratei mai mici a lunei Februarie. Industriaşii francezi n’au putut mări cifra exportărilor în cantitate decât reducând preţurile. Încât, deşi eşirile produselor lucrate — de ex. — au crescut faţă de luna Ianuarie acest an, de la 212 la 236 mii de tone, valoarea lor a scăzut de la 1.098 la 1.089 milioane. Dar situaţia, relativ bună, a comerţului exterior din ultimele două luni nu a fost realizată decât graţie unor măsuri tarifare şi administrative excepţionale. Tarifele vamale CRONICA au fost ridicate, suprataxe, compensatoare a diferenţei de schimb, au împiedicat importul exagerat al mărfurilor provenind din ţările cu monedă depreciată; măsura contingentării importului, aproape necunoscută în Franţa la începutul anului 1931, a fost aplicată la numeroase capitole (materii prime, produse agricole şi alimentare, produse industriale etc.). Din nefericire astfel de măsuri comportă numeroase inconveniente morale, pentru că sunt în mod fatal arbitrare, politice pentru că înăspresc relaţiunile cu celelalte ţâri, atrăgând represalii. Iar tezaurul îşi micşorează astfel o importantă sursă de încasări. Oricare ar fi însă aceste inconveniente, măsurile din ultimul timp sunt cu prisosinţă justificate de exigenţele actualei politici comerciale franceze, protecţiunea producţiei naţionale şi micşorarea deficitului comercial. Politică excepţională impusă de amploarea şi persistenţa excepţională cu care ameninţă fenomenele de criză comerţul exterior francez. O. RUDESCU Germania aplică un impozit pentru mărfurile importate ---------oooo-------- Mărfuri care sunt scutite de acest impozit După o înştiinţare a căilor ferate germane, la toate mărfurile importate în Germania fie că sunt supuse vămuirii fie că sunt scutite de taxele vamale, se va percepe un impozit (ausgleichstoner). Acest impozit se percepe în momentul vămuirei transportului sau la data când îi se dă liber de vamă şi se fixează de oficiile vamale. Impozitul se socoteşte după preţul de cumpărare al mărfii, sau dacă aceasta nu se poate dovedi sau nu exista, după valoarea mărfii la data îndeplinirei formalităţilor vamale sau când se dă liber la vamă. Dovezi pentru valoarea mărfurilor Preţul de cumpărare sau valoarea mărfii se va dovedi la îndeplinirea formalităţilor vamale. In acest scop expeditorul din ţara străină va complecta coloana valoarei din declaraţiunea mărfurilor şi va anexa transportului factura comercială. In caz că predătorul n’a anexat factura, aceasta se va prezenta de destinatar. La preţul de cumpărare sau valoarea mărfi, se vor mai adăoga de declarantul vamal, care îndeplineşte* formalităţile vamale, taxele de transport până la locul unde se face vămuirea definitivă, apoi cheltuelile de asigurare, comision şi ambalaj cât şi taxa vamală şi la consumaţie a obiectului fără impozit. Preţurile şi valorile străine indicate, se vor converti după ultimul curs oficial valabil pentru plăţile telegrafice. Pentru perceperea şi fixarea impozitului sunt valabile dealtfel dispoziţiunile vamale. Declaraţia internaţională pentru vamă serveşte totodată şi ca declaraţie pentru impozit. Obligaţiunile de vămuire Dacă vămuirea definitivă a unui transport nu se face la frontieră, ci la un oficiu vamal din interiorul Germaniei, impozitul se va socoti atunci şi se va percepe de acest oficiu. Impozitul impus de guvernul german este de 8 şi jum. la mie. Pentru ca transporturile să nu sufere întârzieri din cauza neinflicărei preţului, staţiunile C. F. R. vor lua măsuri la declaraţiunea internaţională pentru vamă, şi care trebue să însoţească orice transport creştin al exportului, să cuprindă introducerea şi valoarea mărfii. Birourile de vămuire din staţiile de frontieră vor veghea ca nici un tranzit să nu iasă din ţară fără această declaraţie, şi ca la toate transporturile în special la cele destinate Germaniei, să fie trecută şi valoarea mărfii. Mărfuri scutite de impozit Sunt scutite de acest impozit următoarele mărfuri: fructele oleaginoase şi seminţele oleaginoase, bumbacul brut sau curăţat, in, cânepă de manila, iuta, fibrele de cocos, de ananas, fibre din plante brute, lemne pentru vopsit, plante tinctoriale grăsimi animalice, păr de porc, piei de iepuri şi canin, uleiuri grase în butoae, stearină, drojdie, de vin, ş. a. CUVÂNTUL Curierul Judiciar Umila de vârsta a consilierilor înaltei Craii de Casație înalta Curte de Casaţie secţia III-a a judecat recursul făcut de d. Brăiloiu fost consilier la înalta Curte de Casație, privitor la pensionarea d-sale conform legei azi în vigoare. In susţinerea recursului d. Brăiloiu a arătat că legea de organizare judecătorească din 2 Aprilie 1931 care a modificat art. 140 reducând limita de vârstă a d-lor magistraţi de la înalta Curte de Casaţie la 68 de ani că nu i-ar fi aplicabilă întrucât nu-i poate fi opozabil acest articol cu efect retroactiv acelor magistraţi aflaţi în funcţiune la data apariţiei legei susţinând că are un drept câştigat în baza principiului inamovibilităţii magistraturei şi în imposibilitate ca prin acest articol din legea azi în vigoare să fie scos la pensie urmând ca d-sa să beneficieze a fi pensionat la 70 de ani potrivit legei din 1928. Din partea ministerului Justiţiei de avocat Ulise Vasilescu a susţinut teza contrarie. Casaţia a respins recursul stabilind, cum de altfel s-a mai decis în Secţiuni unite de către înalta Curte de Casaţie, că în materie de pensionare nu există drept câștigat decât din momentul în care a intervenit o hotărâre definitivă de pensionare, iar până atunci nu există decât o simplă expectativă pe care legiuitorul o poate modifica după cum cere interesul general. înalta Curte de Casație secția IlI-a a respins recursul ca neîntemeiat. Cum însă d. Brăiloiu a declarat că face recurs la Secţiuni Unite pentru a se declara neconstituţională legea din 2 Aprilie 1931, înalta Curte de Casaţie secţia IlI-a a dispus în acelaş timp trimiterea dosarului la Secţiunile unite ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a se judeca neconstituționalitatea Ideei de organizare judecătorești din 2 Aprilie 1931. Procesul de calomnie prin presă Crainic-Rebreanu In faţa secţiei IlI-a a tribunalului de Ilfov, venise spre judecare acţiunea directă intentată de către d. Nichifor Crainic împotriva d-lui Liviu Rebreanu, pentru calomnie prin presă. D. Crainic s’a socotit calomniat printr’un articol al d-lui Rebreanu, publicat în „Adevărul Literar şi Artistic”. Articolul, intitulat „Cine este Nichifor Crainic”, cuprindea unele fapte pe care autorul le atribuia reclamantului, fapte ce ţineau de viaţa privată şi publică a acestuia din urmă. Din partea d-lui Liviu Rebreanu, s’a ridicat un incident de necompetenţă: instanţa competentă nu este tribunalul, ci Curtea cu Juraţi, deoarece d. Rebreanu, în articolul incriminat, a vorbit şi de viaţa publică a d-lui Nichifor Crainic. Aceasta, în conformitate cu art. 26 din Constituţie. Din partea d-lui Crainic, s-a arătat că Tribunalul să reţină acţiunea numai pentru pasagiile din articol care se ocupă de Viaţa particulară şi a căror judecare rezidă în competenţa Tribunalului. Reprezentantul ministerului public a cerut admiterea incidentului ridicat din partea d-lui Rebreanu, şi declinarea competenţei în favoarea Curţii cu Juri, deoarece între faptele referitoare unele la viaţa publică şi altele la viaţa privată, este indivizibilitate. Tribunalul, pronunţându-se, a admis incidentul şi a hotărât ca procesul săi fie trimis în judecarea Curții cu Juri. ...... Concordatul „dluntdoi de Pietate Tribunalul de Ilfov, s. I comerţ, în completul d-lor Grădişteanu şi iSimionescu-Anastasiu a continuat ori desbaterile asupra concordatului preventiv al „Muntelui de Pietate”. D. av. George (Iorgu) Petrovici din partea „Muntelui de Pietate”, a discutat chestiunea necomercialităţii societăţii, căutând a ilustra susţinerile d-sale cu texte şi jurisprudenţe. In fond, d-sa a cerut ca societatea să nu fie declarată în stare de faliment, chiar dacă judecata ar găsi că este vorba act de o societate comercială. Tribunalul a pus, apoi din oficiu în discuţie chestiunea dacă, faţă de jurnalul interoicator de admitere în principiu a concordatului preventiv se mai poate pune în discuţie de către părţi chestiunea caracterului comercial al societăţii. D. St. Ionescu, din partea „Muntelui de Pietate”,, spune că jurnalul de natură graţioasă,opozabil numai comerciantei şi nu are caracter definitiv. ) Din partea creatorilor, d. av. Teofil Niţeanu a. Aţinut că jurnalul fiind neapelat, ipotistitue o autoritate de lucru judecat pentru comerciantă, că ceilalţicreditori intervenienţi nu pot pune concluzii în instanţă de omoloiere a concordatului preventiv, deoarece şi-au exprimat votul lor. Corcluzii asupra comercialităţii s’ar putea pune numai în instanţă de faliment de către creditorii care nu au aderat. Din lipsă de timp tribunalul a amânat continuarea desbaterilor pentru joi. Procesul dublului asasinat din strada Lipscani Eri au continuat la Curtea cu Jura, dezbaterile în procesul dublului asasinat din str. Lipscani, al cărui autor e Simon Pilibozian, comerciant din Craiova. In urma unor certuri cauzate de răfueli bănești, Simon Pilibozian a venit în ziua de 20 Decembrie 1929 în magazinul fraţilor Timurian din str. Lipscani, după o scurtă discuţie, a tras mai multe focuri de revolver ucigând pe amândoi fraţii Timurian. In şedinţa de eri, s-au audiat mai mulţi martori, atât ai apărărei, cât şi ai acuzărei. Au fost audiaţi opt comercianţi din strada Lipscani care au dat bune referinţe asupra victimelor fraţii Timurian. Au vorbit în termeni călduroşi de cinstea negustorească a acestora şi au arătat că nimeni nu putea fi victima lăcomiei fraţilor Timurian. A fost ascultat un comerciant din Galaţi care nu a dat un bun certificat de moralitatea acuzatului Pilibozian. Doi comercianţi din Bucureşti, în legătură de afaceri cu victimele, au vrut să arate că fraţii Timurian nu erau corecţi. Contabilul firmei Pilibozian, acuzatul, a arătat în ce au constat operaţiile comerciale şi legăturile de afaceri dintre acuzat şi victime, că, într’adevăr, Pilibozian a primit mărfuri în comision de la fraţii Timurian, cari datorau din aceste afaceri, un comision de mai bine de două milioane lei. Un martor a arătat că mulţi dintre membrii comunităţei armeneşti, erau împotriva victimelor. Pricinile nu le ştie. Dezbaterile vor continua mâine Luni, când vor fi ascultaţi ultimii martori, dintre care un martor de fapt, dintre aceea care au fost în momentul când s’a săvârşit asasinatul. Acest martor e din Bucureşti, iar doi sunt din Galaţi. S’a dat dispoziţii ca aceşti martori să fie aduşi la şedinţa de mâine. falimentul băncii „franco-române“ , judecător de instrucţie al cabinetului 2, Horia Bogdan, a continuat ori cercetările în afacerea falimentului bancii Franco-Române. A fost ascultat din nou unul dintre foștii conducători ai băncei, asupra unor învinuiri precise din raportul de expertiză al contabililor, experţi. Şi atunci acest domn, încolut, a cerut nici mai mult, nici mai puţin o contra expertiză, afirmând că experţii cari au „canonit” atâta vreme acest raport, au greşit. O contra-expertiză înseamnă o nouă tărăgănire de unul sau doi ani. D. judecător de instrucţie va aprecia asupra acestei încercări de a sabota opera de justiţie ce se impune. O CERERE DE DECLARARE IN STARE DE FALIMENT RESPINSA Mai mulţi creditori ceruseră declararea în stare de faliment a d-lui dr. Gheorghiu pe care îl arătau că e comerciant. Fusese discuţie asupra chestiei dacă d. dr. Gheorghian poate fi socotit comerciant pentru faptul că făcuse odată un act de comerţ, o tranzacţie. Tribunalul a adoptat punctul de vedere al celui cerut în declarare, stabilind că un singur fapt de comerţ al cuiva nu-i poate acorda titlul de comerciant. In consecinţă, tribunalul a respins cererea de declarare în stare de faliment a d-lui dr. Gheorghian. AMANAREA PROCESULUI FRAUDELOR PETROLIFERE Secţia IlI-a a triubnalului Ilfov a amânat la 9 Mai procesul fraudelor cu terenurile petrolifere din judeţul Dâmboviţa, în care sunt implicaţi d-nii Gr. Tolea, Irimescu- Cândeşti, Gr. Zecu, Sardail Maratian, dr. Popescu, Gr. Piperescu şi alţii. DIVERSE Secţia IlI-a a tribunalului Ilfov a amânat pe Sâmbătă 26 Martie pronunţarea în procesul fraudelor de la Administraţia financiară a judeţului Ilfov, al căror autor e fostul casier al acestei instituții, Victor Haram. Sovietele a «decretat starea de asediu la Nistru CHIŞINĂU, 19. — Sovietele au decretat starea de asediu pe întreaga frontieră a Nistrului. _ Refugiaţii sosiţi in cursul nopţii anunţă că în diferite centre au izbucnit mişcări revoluţionare cu caracter naţionalist, susţinute de incidenţa ucraineană. Pentru înăbușirea acestor revoluții, Sovietele au adus detașamente militare cari se dedau la masacrări sângeroase. Descoperirea unor spioni la Chişinău NUMEROASE ARESTĂRI CHIŞINĂU, 19. — Am arătat acum câteva zile că autorităţile au testat pe furierul sovietic Temeniuc, în moo-mtul când trecea Nistrul. Asupra lui s’au găsit numeroase acte, din care reeşia că Temeniuc era în legătură cu o vastă organizaţie de spionaj, filială a G. P U.ului. Consecinţa acestei arestări a fost arestarea a doi funcţionari de la oficiul telegrafic, precum şi a alor 14 persoane. Sunt pe cale a se face noui arestări în rândul funcţionarilor şi lucrătorilor de la poştă. 5 ^5 Adunarea exportatorilor de cereale Eri după amiază la orele 3 adunarea generală a exportatorilor de cereale a ţinut şedinţă în continuare sub preşidenţia d-lui prof. Banicovici. D-sa începe prin a se arăta că ministerul de finanţe şi cel de agricultură au promis formal 100 milioane lei pentru plata primelor de export. D. SACHE KLEIN, propune ca un comitet din sânul asociației cerealiștilor să continue a se ocupa de această chestiune. D. BRANCOVICI spune că nu vede utilitatea acestui comitet dar dacă adunarea decide, d-sa va proceda în consecință. D. DEIRMEDZIA IOSEF (Banat) spune că ţăranii din Banat au strâns grâu şi l’au vândut în speranţa primelor de export. D. Radian a fost în Banat şi a promis că în 2—3 săptămâni se vor plăti primele. Până acum însă nu s’a făcut nimic. D. BRANCOVICI: Ministerul de agricultură are bunăvoinţă dar n’are bani. D. GIOLDENBEIRG nu-și explică atitudinea pehilor exportatori cari nu intervin pentru plata primelor. De ce poate întâmpla azi micilor exportatori se poate întâmpla mâine marilor exportatori. Deaceia se impune solidaritatea tuturor. D. HOLBAN argumentează că marii exportatori sunt solidari cu acţiunea micilor exportatori rămaşi cu primele neplătite. In acelaş sens vorbeşte şi d. GRUNBERG. D. BRANCOVICI luând din nou cuvântul precizează că acei exportatori cari au călcat preavizul ministerului de agricultură de a nu mai exporta peste o anumită dată au făcut pe riscul lor propriu. e■ s Comparaţi calităţile şi preţurile noastre ! Sunt fără rival! Noi vă oferim Trenchcoaturi, Pardesii şi Raglane din stofele cele mai superioare şi croiala care corespunde tuturor pretenţiunilor. O singură vizită în unul din magazinele noastre va satisface cu siguranţă şi gustul Dv. Deci cumpăraţi numai la cea mai mare casă specială de îmbrăcăminte din ţară 46„cehoslovaca Profitaţi de preţurile noastre avantajoase! PENTRU DOMNI TMEMCffiCOAT calitate bună, execuţie ireproşabilă Lei 1000 TRENCHCOAT gabardină lână la pentru civili şi militari ................................Lei 2600 SLIPON, ultima creaţie gabardină lână, căptuşit cu mătase .......................................Lei 2900 PENTRU DOAMNE PARDES1URI ultimele creaţiuni lână pură, căptuşite cu mătase............ Lei 1600 PARDES1URI englezeşti, croială splendidă, căptuşite cu crepe de chine......................Lei 1900 PARDESIURI fantesii, model sport 1932, căptuşite cu mătase ............ Lei 2400 CEHOSLOVACA BUCUREȘTI, STRADA BERZEI, 94-100, B-DUL ELISABETA No. 8, CALEA GRIVITEI No. 159 GALAȚI, STRADA DOMNEASCĂ, 30; CRAIOVA: STR UNIRII, 55; PLOEŞTI; P-ȚA UNIRII, 7 burai Sloan’s Liniment învinge durerea, dă o senzaţie de bine şi o uşurare imediată. Oricând durerea te atacă, aplică uşor, fără să frncţionezi, puţin Sloan’s. El pătrunde calmează ţesuturilel.c ** (. v dureroase şi muşchii nimicind durerea. întrebuinţează Sloan’s He pentru Lumbago, Reumatism, Sciatică, Scrintituri, Loviri şi orice durere musculară. Preţ pentru public flaconul Lei 75.SLOAN L I Kl I M EE N înlâtură durerea. „ENERGIA” sau din Bulev, I. G. Brătianu No. 11 Bucureşti în vederea reducerii depozitului său de materiale electrice, vinde en gros şi en detail, cu preţuri foarte reduse; Materiale electrice de instalaţii, forţă şi lumină, cotducte electrice izolate, instrumente de măsură, piese, aparate şi accesorii radio, materiale de sonerie şi telegrafie, becuri electrice, corpuri de luminat, grupuri electrogene, aparate electrice, menajere, transformatori de sonerie, electromotoare, transformatori monofazici, armături Badt, doze Panzer, fibră etc. MINELE RUDARIA vartei cu 1400 ici tona Antracit 1800 ici tono Brichete ALEIA SUTER 23 TELEFON 365|90 Mireasa multiplă, romustul D-lui F. Aderca, e începutul acelei epoci de povestiri în care apare şi se desăvârşeşte un personagiu aproape fantastic, acel domn Aurel, unic în felul lui în literatura românească. Povestea miresei multiplă, puţin cunoscută dar nu mai puţin caracteristică pentru scrisul D-lui F. Aderca, a ajuns la a 5-a mie care s’a pus de curând în vânzare la toate librăriile. Editura Alcalay. Prețul Lei 20.— Manifeste comuniste la Galaţi GALAŢI, 19 — Poliţia locală a descoperit numeroase manifeste clandestine cari urmau să fie răspândite în întreprinderile statului şi atelierele c. f. r. îndemnând pe lucrători să sărbătorească pe capii mişcării comuniste, Lenin, Liebnecht etc. Ancheta de la percepţia 4-a fiscala din Capitala Ministerul de finanţe dispunând facerea unei anchete la percepţia 4-a fiscală, organele anchetatoare au constata până în prezent lipsuri de circa un milion de lei. Această sumă a fost sustrasă de o casieriţă.