Cuventul, martie 1932 (Anul 8, nr. 2464-2494)

1932-03-21 / nr. 2484

6­ BMWBamaaB ^ggBaBSPG^apaaaBSBSBa^gBSBiaBsea^roga^B^^ -xxooooxx- S ES IS no/xwvitv yrşry/w.gggggg HHEflBGEtSBMMBBB ff A. ABALIAN & A. MINASIAN g Fabrică mecanică de ceaprăzărie % pentru Mobilă civilă și militară. Ciucuri, franjuri, şnururi de mătase, m­oghileţi pentru toate uniformele, furajeri de tot felul. gjI Specialităţi pentru şnururi de lămpi. gg Se vinde și detail. gg I Calea Şerban-Voda No. 49 Telefon 318-87 jg ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Cafea „IDEAL“ Fără „RIVAL44 Se vinde NUMAI la magazinele D. Danielian Strada Academiei No. 1, Strada Carol No. 37 Strada Sf. Nicolae Selari No. 7 ♦ ♦ * ♦ ♦ ♦ ♦ * ♦ ♦ ini nnse­rsr Banca $. Almosnino S.A. Calea Victoriei 20 (colt cu Pasagiul Macca) 140.000 Af £ 240.000.000 ! ffiSFV" INDISCUTABIL U E R ^ A Li E CEA MAI PAINEAHERDAN BUNA ■Skassas I Arta modo și elegantă I c'n.Vi! Theodores«! if £133® Execută Croitoria Str. Selari No. 13 în gang 1600 fasonul. D-nii studenţi beneficiază de 10 la sută reducere EUROPA ( J­IFISOK cu aparatul radio Bi­LTK la priză de curent continuu 110 v. sau 220 volţi Aparat 3 lămpi la priză cu lămpi l­ei 3000 Aparat 4 lămpi la priză cu lămpi Lei 6000 Elegant­ Solid-Puternic Gama de unde 200—2000 metri F F p lg 1 A S. A. ii. București l ll L K 8 I H B-dul Brătianu 11 PARCHETE DIANA FRANZBRANNTWEIN rí IM JinguTul n rantadiu. W geuanfahu Vffl­­man+Kol ct» efect sigur . conh a . I­lăcelul jeripei, fMaAJunghiurilor. •Respintien­ svipcjoiisia m vi ,3 at o£eri sub fals* . v aenumar / DE STEJAR PfcRFEECT USCAT V,MNDE Fabrica SIL O moldoveancă împuş­cată de bolşevici pe când trecea Nistrul TIGHINA, 19. — O familie de mol­doveni, compusă din, șase persoane, a fost surprinsă de grănicerii sovie­tici în timp ce se refugia la noi. Bolşevicii au tras, rănind o femee. Rănita a fost ridicată de grnănice­­rii români şi dusă la spitalul Ti­­g­h­ina. Starea ei e gru­p. Alec banditesc In ju­d. Bâlţi -----0030----­CHIŞINĂU, 19. — Bandiţi înar­maţi au pătruns în locuinţa preotu­lui Ştefan Modan din comuna Site­­riu (Bălţi) lovindu-l şi jefuindu-i d© suma de 990 lei cât avea în casa. preotul a indicat autorităţilor ca unul din bandiţi ar fi un oarecare Gh. N. Munteanu, care a fost ares­­tat Şedinţa s-a deschis la orele 15.50 sub preşidenţia d-lui Sebastian Ra­­dovici. Pe banca ministerială d-nii: V. Vâlcovici, Vasilescu-Karpen, Al. Badian. D. GR. L. TRANCU-IAŞI, la su­mar, arată că d. deputat Scrina a anunţat o interpelare în chestiunea pensionarilor. Deşi ceasta interpelare de o im­portanţă deosebită, la care s’au aso­ciat numeroşi deputaţi, a fost anun­ţată de mai multă vreme ea nu s’a putut ţine până acum. După aceia roagă a se lua în dis­cuţie proectul de lege pentru pen­sia aviatorului Romeo Popescu. PROECTE DE LEGI DEPUSE D. M. ZAHARIA depune un pro­­ect de lege din iniţiativă parlamen­tară relativ la garantarea audiţiilor radiofonce. Se admite urgenţa. D. I. MIRESCU depune un pro­ect de lege din iniţiativă parlamen­tară pentru asigurarea obligatorie contra şomajului. Se admite urgența. D. VENIAMIN depune un proect de lege din inţiativă parlamentară relativ la modificarea al. 4 şi 15 din art. 10I din legea pentru unificarea contribuţiilor directe, prin care în­­­naintea instanţelor de recurs, părţi­­ri­le se citează conform dreptului co­mun cu zece zile înainte de terme­nul de judecată, atât în recursurile contribuabilului cât şi în recursuri­le fiscale . Citarea se va face prin grefă, din oficiu şi în mod gratuit. Se aminte a­genta. COMUNICĂRI D. EFTIMIE GHERMAN protes­tează contra faptului că la Oravi­­ţa nu s’a putut da o reprezentaţie teatrală, din cauza unei manifesta­ţii a câtorva tineri. UN INCIDENT In acest timp d. Nichifor Robu vociferează contra celor spuse în comunicare. D. Rosnovanu îi atrage atenţiu­nea şi din această cauză se naşte o vie discuţie între D-sa şi d. Robu. Discuţia se sfârşeşte cu o îmbrân­ceală, care face pe d. Radovici, pre­şedintele, să ch­eme la ordine pe d. Robu, atrăgându-i atenţiunea că la a doua ieşire de soiul acesta îl va trimite în faţa comisiei de judecată PROBLEMA APEI LA IAȘI D. IFRIM adresează o întrebare d-lui ministru ele interne, cu privire la problema apei la Iași. Această problemă a fost obiectul de preocupare al conducătorilor o­­rașului încă de acum câteva decenii In timpul răsboiului au fost ne­voie de nouă lucrări pentru spori­rea debitului de apă. Dar faptul a făcut ca să se slăbească conducta principală în care pătrund acu în di­verse infiltraţiuni încărcate cu mi­crobi. Starea aceasta a făcut ca de­­la răsboiu şi până acum, să se i­­vească numeroase cazuri de epide­mii. Pentru stăvilirea primejdiei nu este nevoie decât de 40 milioane lei, sumă care de altfel urmează a fi plătită oraşului de către Stat. D. FLORIN ZAHARIA se asocia­ză la comunicarea d-lui Ifrim. D. GR. L. TRANCU-IAŞI asociin­­du-se la interpelare, anunţă o in­terpelare. D-sa se adresează apoi d-lui­ mi­nistru Vâlcovici, exprimându-și re­gretul că d. ministru nu spune nici un cuvânt în această chestiune. D. A. C. CUZA spune că proble­ma apei­ a fost expusă pe larg de d-sa d-lui ministru Vâlcovici. Această chestiune nu se va putea rezolvi cu 40 milioane lei. D. IFRIM arată că până la rezol­vi­rea problemei în totalul ei, trebue ca mai întâi să se pună în funcţiu­ne actuala conductă care are nevoie de reparaţi­uni. D. V. VÂLCOVICI: întrebarea pusă de d. deputat Ifrim era adre­sată d-lui ministru de interne atât formal cât şi în fond. întrebarea nu putea fi adresată ministerului technic al Lucrărilor. Dar aceasta nu înseamnă că eu m’am desinteresat de problemă, — şi deci mă adresez d-lui Trancu-Ia­­şi — dar mai mult eu mă simt le­gat sufleteşte de acest oraş pe care nu l’am părăsit nici odată cu sufle­tul. D. M. CONSTANTINESCU inter­pelează pe d. ministru al agricultu­rii şi domeniilor asupra unor nere­guli săvârşite la câteva cooperati­ve. D-sa cere să­­ pună la dispoziţie mai multe dosare pentru desvolta­­rea unei interpelări. D. BOSNIEF PARASCHIVES­­CU relevă că Senatul a respins pro­ectul de lege prin care primăria co­munei Balcic era autorizată să vân­dă terenuri din proprietatea comu­nei, ziariştilor, artiştilor, etc. etc. pentru construirea de case. De asemeni comuna mai era au­torizată să doneze terenuri pentru societatea autorilor dramatici, sin­dicatul ziariştilor, etc. Gestul Senatului este nepermis a­­tunnci când s’a respins un asemenea proect de lege şi este o mare greşa­­lă politică. Roagă ministerul de interne să vină cu un nou proect de lege care să repare greşeala. Aceiaşi rugăminte o adresează şi d-lui prim ministru. D. N. ROBU arata că în fondul bisericesc­­din Bucovina s’au săvâr­şit nereguli cari se cifrează la câ­teva miliarde. In această privinţă întreabă pe d-nii miniştri de instrucţie şi inter­ne, relevând cu această ocazie şi u­­nele abuzuri cu prilejul alegerilor eparhiale. Cerându-se urgenţa, nu a fost ad­misă. D. FLORIN ZAHARIA întreabă pe d. ministru al finanţelor asupra situaţiei grave a încasărilor şi in­­capacităţilor de plată. AJUTORAREA SINISTRAŢILOR D. V. VÂLCOVICI, roagă a se in­­terverti ordinea de zi pentru a se lua în discuţie proectul de lege pen­tru ajutorarea sinistraţilor. Se admite. D. FILIP, raportor dă citire pro­D. I. RADUCANU în replică r­ăspunde d-lui ministru al agricul­turii în legătură cu rezultatele pe cari le-a­ dat prima­­de export. D-sa arată că prima de export a avut ca prim, rezultat intensificarea exportului. Dar trebuie să se știe că prima de export, în loc să intre în mâna agricultorilor, a încăput în buzunarele exportatorilor. S’a spus aici că din cauza primei de export grâul nostru a avut da­rul să facă presiuni asupra preţu­lui de pe pieţele streine. Taxa de export, care este un im­pozit vamal, atinge pe agricultorul nostru. Impozitul acesta nu îl plă­teşte nici consumatorul, nici expor­tatorul, ci producătorul agricol. Prima de export nu a venit în punga agricultorului, ci a fost îm­părţită în folosul consumatorului extern, care a‘ plătit mai puţin nu numai grâul­­.R omene­se ci şi alte cereale. έn Timbrul de pe­ prime a fost înca­sat de cumpără­t­oril mondial. In al doilea rând prima nu a făcut decât să mărească profitul intermediari­lor. O bună parte din aceştia au în­casat mai muţi de 0 mie lei la va­gon. d­­ii După aceastp, d. Răducanu face unele observt­ţuni­, asupra certifica­telor de export. D. AL RADJIAN subsecretar de stat la domenii, arată că liberul ex­port a fost dat după o normă care dă cele mai bune posibilităţi de control. Sisetmul pe care ministerul de agricultură l-a adoptat este cel mai bun şi dacă el ar fi fost adoptat şi de alte autorităţi nu s’ar fi dat naş­tere la atâtea discuţii scandaloase. Certificatele de export se acordă conform ordinei de export, iar ta­bloul se afişează, fiecare exporta­tor având posibilitatea să contro­leze dacă ordinea a fost exportată. Faptul că într’un cerc intim s’au făcut unele afirmaţiuni, va însem­na ca aceasta să fie aduse la tribu­na parlamentului. Dacă există vreo bănuială, noi putem pune la dispoziţia parlamen­tului şi oricui sistemul nostru de plată pentru ca acel ce doreşte să facă un control să fie satisfăcut. D. I. RADUCANU în încheiere mai face unele observaţiuni asupra politicei agricole a guvernului. D. VASILESCU-KARPEN depu­ne un proect de lege pentru anul s­ectului, prin care se deschide un credit extraordinar de 3 milioane lei pe seama ministerului de inter­ne, pentru ajutorarea celor sinis­trat de fundaţii. Proectul fiind pus la vot cu bile a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Se votează apoi cu unanimitate de voturi proectul de lege pentru rati­ficarea convenţiei internaţionale pentru protejarea vegetalelor, con­venţie încheiată la Roma. D. SCHINA rată că s-a aprobat de către Cameră intervertirea or­­dinei de zi pentru a se desvolta in­terpelarea privitoare la pensiile pu­blice. D. ing. BUŞILA arată că inter­­pelărei d-sale i s’a acordat urgenţa de acum două luni de zile, iar la aceia a d-lui Schina numai de două săptămâni. Pe ordinea de zi figurează inter­pelarea d-lui Buşilă şi în consecinţă d-sa nu admite a fi amânată. D. A. C. CUZA arată că ordinea de zi suferă din cauza intervertiri­­lor cari i se aduc. D-sa cere ca după replicile d-lor Răducanu şi Cipăianu, să urmeze interpelarea sa în legătură cu za­hărul, după care să urmeze apoi d. Schina. Propunerea fiind pusă la vot es­te respinsă­­rea unor sume din bugetul ministe­rului armatei pe anul 1931. D. MARIN STANOIU dă unele exploraţiuni asupra sistmeului pri­mei de export. După câteva explicaţiuni arată că o primă greşeală care s’a făcut este aceia că d. ministru al agricul­turii s’a încrezut în statistică fi­xând quantumul de export la 90 mii vagoane de grâu. D-sa se ocupă apoi de modul cum Baca Naţională înţelege să pună la dispoziţie ministerului de agricul­tură diverse împrumuturi. D. AL RADIAN: Banca Naţiona­lă a dat totdeauna ministerului de agricultură cel mai mare sprijin. Dacă am avut la dispoziţie sume­le pentru diversele plăţi este că Baca Naţională ne-a pus la dispo­ziţie sumele necesare. . D. M. STANOIU: Banca Naţiona­lă nu a corelat nici un fel de îm­prumut în contul timbrului pe pâi­ne. împrumutul acordat a fost în contul fondurilor blocate ale statu­lui cu alte obligaţiuni, refuzând să pună la dispoziţie bani în comptul agricul­turei. D. RADIAN: Afirm că de câte ori am cerut sprijiniţi B­cii Naţio­nale pentru sumele necesare diver­selor avansuri, Banca Naţională ne-a pus la dispoziţie întregul fond de care am avut nevoie. D. MARIN STANOIU arată că la tribuna parlamentului se poate veni spre a se discuta modul cum B-ca Naţională îşi pune la dispo­ziţie reescentul său diferitelor ca­tegorii sociale. D. I. RADUCANU arată că B-ca Naţională trebuie să fie de perfect acord cu guvernul, însă nu este o­­bligată să acorde avansuri statului în vederea încasărilor impozitelor viitoare. D. M. STANOIU, în încheiere a­­rată că răspunsul d-lui ministru de agricultură la interpelarea d-lui Răducanu a făcut o frumoasă apă­rare a primei de export. întreabă­noi pe d. ministru al a­­griculturii ce intenţionează să facă cu primele de export ne­achitate până în prezent. De asemeni întrea­bă pe d. ministru ce măsuri înţele­ge să ia pentru regimul de valori­ficare al cerealelor până la data de 1 August a. c., precum şi ce măsuri urmează să ia şi pentru valorifica­rea porumbului, Cine am sesizat parchetul și dacă se va dovedi vreo vină contra ori­cărui membru din comisiune se va lua măsuri de pedepsire. D. MANOLESCU-STRUNGA dă unele informațiuni în legătură cu ativitatea inginerului Melinte. D. VASILESCU-KARPEN: Che­stiunea nu se poate discuta în Ca­meră, atâta vreme cât se găseşte în mâinile parchetului. D. A. C. CUZA: D. ministru s’a lăsat indus în eroare ca un copil fără experienţă. Ce rost avea omul sec. «Danubiana» într’o comisiune care avea o îndatorire contrară. D-sa arată apoi că dacă s’ar fi lăsat liber importul zahărul s’ar fi ieftenit dela sine. Noi nu trebuie să protejăm o industrie ca aceasta până la infinit. In continuare cere ca legea să fie aplicată în textul ei şi desfiinţarea trusturilor industriale, cu a căror exisetnţă nu se va putea ajunge nici odată la ieftenirea produselor de strictă necesitate. Deasemeni d-sa cere să se facă o lege pentru con­trolul cartelurilor. In încheiere a cerut ce măsuri în­ţelege să ia pentru aplicarea strictă a legii.­­ D. VASILESCU-KARPEN arată­­că această chestiune priveşte pe ■ ministerul de finanţe.­­ D. A. C. CUZA declară că va a­­dresa o interpelare în acest sens d-lui ministru de finanţe. D. gen. ŞTEFANESCU-AMZA depune un proect de lege privitor la situaţia moşiei Baia. D. MISSIR, în chestiunea perso­nală, se referă la unele afirmaţiuni ale d-lui prof. Cuza şi dă unele in­­dicaţiuni asupra rolului pe care l-a jucat inginerul Melinte. D. VASILESCU-KARPEN: Să lăsăm chestiunea în seama judecă­torului de instrucţie unde se află acum. : D. MISSIR în continuare mai dă câteva explicaţiuni. D. dr. IRIMESCU arată că şi-a asociat o interpelare a sa cu a d-lui prof. Cuza, zahărul având un mare rol în starea sanitară a so­cietăţii. Prin ostenirea zahărului s’ar a­­duce o mare îmbunătăţire sanitară, el putând fi pus la dispoziţia tutu­ror. Şedinţa s’a ridicat la ora 8. Şedinţa viitoare mâine la ora 3 după amiază. Bucureşti Şos. Basarab No. 27—Tramvai 12-24, Cartier Regie. Execută tâmplărie şi mobilă cu înlesniri de plată. Reduceri pe Cfr Telefon 308—CS A apărut No. 12 (Anul XI) din exce­lenţa şi cea mai veche revistă ilustrată ro­mânească II Pagini speciale de ştiinţă, eveni­mente sportive, jocuri, humor, curio­zităţi şi ilustraţii de actualitate din toată lumea. OGLINDA LUMII Eşti frumoasa­ nuvelă de Amalia Gu­­glielminetti; Anecdote despre Briand; Cine are talent (şi noroc)... Poliţia americană filmează... un beţiv. Cât câştigă actorii germani; Cel mai vechiu tablou din lume; Un marş nup­ţial de lătrături, Nu mai există pericol de viraj! 29 pagini mari admirabil­i' ţf Vf tiprăite, 9 *■**-»» având următorul interesant cuprins: Există fiinţe vii pe celelalte planete?; Cum face baie un pitic; FEMEILE ISI S1IUMBA MODA... deci a sosit primăvara; Cine curăţă zăpada pe străzile Budapestei (ingineri, pro­fesori, studenţi, foşti ofiţeri); Pre­umblări europene (Varşovia Dantzig—Cracovia); OAMENI , ANIMALE, reportaj fotografic; Lan­denbach, asasinul; O ţară prolifică: Japonia; Eclipsele lunei Martie; III- fimeie evenimente ale săptămânii: alegerile preşidenţiale din Germania, căsătoria moganatică a prinţului Len­nart al Suediei, proclamarea Dlui Octa­­vian Goga ca preşedinte al partidu­lui poporului, inundaţiile din Capitală. SI --------xxooooxx-------— CAMERA şedinţa deja 19 nariie 1932 parlamentare Polica agricola a guvernului CUVÂNT­U­L. Chestia zahărului D. gen. CANTACUZINO-GRA­­NICEEUL arată că un comerciant din Tulcea a cumpărat 25 mii kgr. zahăr atunci când acolo era porto­­franco. Aplicându-se noua lege, zahărul a fost blocat în port. Roagă pe d. mi­nistru al industriei să lase liber a­­cest zahăr, cu taxele ce va crede de cuviinţă, spre a se înlătura preju­­d­e­­le D. A. C. CUZA îşi desvoltă inter­pelarea sa asupra problemei zahă­rul­u­i ocupându-se de acţiunea trus­­iunici în această chestiune, care priveşte de­o potrivă întreaga noas­­tră peit­­ale Noi avem interes ca industria na­ţională să fie aşezată pe întregul teritoriu al ţării,ca astfel ca să aju­te agricultura, constituind astfel o bogăţie, iar nu un prilej de sărăcie. D-sa arată că politicianii şi par­tidele cari s’au perindat la putere­­n’au rezolvat cu nimic problema zahărului, toate fiind cointeresate în această afacere. Fiecare guvern nu a făcut altceva decât să prelun­gească aceste industrii parazitare, cari pentru a-şi ajunge scopul nu se dădea în lături de la diverse acte de corupţie. D-sa reaminteşte un incident pe­trecut în Cameră în ziua de 15 Mar­tie 1914, când vorbind în aceiaşi chestiune preşedintele de atunci, Pherekide, i-a luat brusc cuvântul. Arată apoi cum de atunci şi până acum, interpelarea sa i-a fost sis­tematic amânată. Constată apoi că ministerul de industrie şi comerţ după ce a pus atâtea piedici înfăptuirii legii pen­tru ostenirea zahărului, acum refu­ză să o aplice. Dar nu numai atât. Se caută a se face din lege o măsu­ră inoperantă. Ministerul a trimis o comisiune la Praga care timp de două zile cât a stat acolo nu a aranjat nimic, pen­tru motivul că însăşi guvernul în mod intenţionat, a impus aşa măsu­ri încât nimeni n’a putut să accep­te importul de zahăr. D. VASILESCU-KARPEN: Este acuzaţiunea prea gravă ca să nu vă răspund acum. Comisiunea a avut misiunea nu de a cumpăra, ci de a se interesa da­că vreo firmă ar putea să ne furni­zeze cantitatea necesară de zahăr spre a se putea ajunge la iefteni­rea aşteptată. Compunerea comisiunii s’a făcut nepunându-se la îndoială cinstea membrilor. D. ing. Melinte s’a pre­­zintat la minister ca o victimă a fabricilor fiindcă luase o atitudine contra lor. N’am arătat o aşa mare impor­tanţă acestei comisiuni care n’a a­­vut alt rost decât să joace un rol de sperietoare față de fabrici. In urma indiciilor de neooreotitu- LUNI 21 MARTIE 1932 SENATUL Şedinţa de la 19 nartie 1932 D. preşedinte Tr. Alexandrescu deschide şedinţa la ora 4,15 în pre­zenţa d-lor miniştri Argetoianu şi Dem. Ghica. D. GEN. VAITOIANU luând cu­vântul la sumar, precizează că în întrepelarea d-sale nu a avut inten­ţiunea de a provoca anumite pole­mici cu ministerul de finanţe. D. Zamfir Brătescu, subsecretarul d­e stat de la finanţe, este unul din pu­ţinii oameni care muncesc dezinte­resat şi cinstit în această ţară. Nu am arătat, — spune d- Văito­­ianu, — decât o ilegalitate ministe­rului de finanţe, pentru a lua mă­suri de dizolvare a sindicatului spiitarilor din vin. D CANANAU, referindu-se la in­terpelarea d-lui Iov, făcută în şe­dinţa precedentă, cere să se institue o anchetă parlamentară asupra stă­rilor din jud. Soroca. D. ministru ARGETOIANU, răspunzând interpelării d.-lui Iov, declară că va ruga pe d. general Rășeanu, ministrul Basarabiei, să ancheteze asupra celor relatate de interpelator. D. ARGETOIANU depune proee­­tul de lege pentru modificarea art. 14 din legea de impunere pe acte și fapte juridice. D. ministru general AMZA depu­ne proectele de legi pentru autori­zarea ministerului armatei să cede­ze uzufructul unui imobil «Asocia­ţiei ofiţerilor de rezervă proveniţi din activitate»; 2. pentru stabilirea obligaţiunii judeţelor şi comunelor d­e a contribui la construcţia cazăr­milor ; 3. pentru ratificarea conven­ţiei dintre România şi Grecia (pro­ectele au fost votate de cameră). D. H. BANESCU protestează că preoţii şi învăţătorii din Prahova nu au primit salariile din Septem­brie. D. ARGETOIANU : Mai veniţi şi cu soluţii nu numai cu plângeri. D. BANESCU : Eu nu sunt pus să găsesc soluţii... D. ARGETOIANU : ...pentru ca nu le poate găsi nici Dumnezeu! D. IORGA : Dacă ar fi oricine în locul nostru, n’ar putea face mi­nuni. D. CIPLEA face prima comuni­care prin care cere să se ia măsuri pentru îndiguirea văii Vişeului, fe­rind astfel populaţia de inundaţii. In a doua comunicare cere sanc­ţiuni contra d-lui Şerban, directorul liceului din Sig­het, învinuit de gra­ve nereguli băneşti. D. M. CONDRUŞ anunţă o inter­pelare în chestiunea incid­entelor de la Nistru. In ancheta pe care am făcut-o împreună cu d. Geo London, cunos­cutul ziarist francez, am constatat lucruri nemaipomenite. In aceste grave chestiuni trebuesc cerute anchete internationale ţa­pl­au­ze). D. RADULESCU-RÂMNIC pro­pune un proect din iniţiativă parla­mentară cu privire la înfiinţarea unei regii pentru uzina din Foc­­şani. S’a propus deasemeni un proect de lege pentru mărirea razii oraşu­lui Panciu. LEGI VOTATE Se ia în discuţie proectul de lege pentru modificarea art. 1, 4, 5 şi 9 din legea monopolului cărţilor poş­tale. Pus la vot, proectul e adoptat. Se votează proectul pentru orga­nizarea muzeului etnografic. La lege, pentru organizarea ar­hivelor statului, d. prim ministru Iorg­a face un apel spre a nu se mai distruge arhivele anterioare e­­pocei noastre, găsind că aceste ar­hive sunt foarte importante. Legea a fost votată. Ședința se ridică la ora 6. Cea viitoare, mâine, Luni, la ora 4 d. a Un proect de lege a fiu nmei ,mm 11. In şedinţa de ieri a Camerei, d. Mihail Zaharia, din grupul M., a depus un proect de lege prin care se garantează audiţiunile radiofo­nice. Proectul are următorul cuprins: ART. 1. — Orice cetăţean, pose­sor a unui aparat radioelectric de emisie şi de recepţie, care plăteşte abonamentul, are dreptul de a se folosi de aparatul său nestingherit de perturbaţiunile ce ar putea fi produse de alte instalaţii similare sau de orice alte aparate, maşini sau instalaţiuni electrice sau radio­­electrice. ART. 2. — Regia autonomă a P. T. T., este în drept a cere înlocui­rea oricărui sistem de aparate de recepţie sau emisie, precum şi ame­najarea oricărei instalaţiuni electri­ce industriale sau de orice fel, par­ticulare sau de Stat, când acestea ar stânjeni serviciul radioelectric particular sau de Stat. Această instituţiune de comun a­­cord cu ministerul de Comunicaţii, cu Societatea Română de Radio­difuziune şi cu aprobarea Consiliu­lui de Miniştri, vor stabili regulile şi măsurile, cari sunt a se aplica tuturor instituţiunilor electrice sau radioelectrice — de orice natură — pentru a nu stânjeni emisiile sau recepţiile radioelectrice de Stat sau particulare. Ele vor fi înscrise în regulamen­tul legii de faţă şi se vor putea modifica, pe aceaşi cale, ori de câte ori necesităţile şi progresele tehnice vor cere: ART. 3. — Ministerul de Interne, în termen de cel mult două luni de la publicarea prezentei legi va pune în vedere Municipiilor şi tuturor autorităţilor administrative tutelare ca să dea ordonanţe conforme cu dispoziţiunile legii şi regulamentu­lui ei. ART. 4. — Uzinele şi societăţile particulare de Stat, judeţ şi comu­nă, producătoare sau furnizoare de energie electrică şi locomoţiune e­­lectrică, vor fi obligate ca în ter­menul fixat de regulamentul legei să adapteze aparatele necesare ani­­hilărei producerei de perturbaţiuni ale motoarelor şi vor înscrie în re­gulamentele lor de instalaţiuni aces­te reguli, veghind la stricta lor a­­plicare, atât la locul de producere a energiei electrice cât şi la consu­matorii lor. Toate magazinele şi depozitele din ţară, care fac comerţ cu maşini şi unelte electrice, precum şi cei ce le folosesc, vor trebui să se con­formeze acestei reguli de instala­ţi­uni prevăzându-le, cu protecţiu­­nile cerute de regulamentul legii, pentru a nu stânjeni recepţiile şi emisiunile­ radiofonice. ART. 5. — Toţi acei cari vor fi prejudecăţi în dreptul lor de audi­ţie radiofonică prin contravenire la dispoziţiunile acestei legi şi regula­mentului ei vor avea dreptul la daunele prevăzute de art. 938, 999 și urm. din cod. civ. din partea celor cari Iau cauzat. ART. 6. — Cei ce vor contraveni la dispozițiunile art 4 alin. prim a prezentei legi, vor fi pasibili de o amendă dela 10.000—589.000 lei, iar cei cari nu se vor conform­a dispo­­zițiunilor art. 4 alin. 2 vor fi pasi­bili de o amendă dela 2.000—100.000 lei și cu dreptul de interzicere pe cale de ordonanță prezidențială conf. art. 66 bis proc. civ.

Next