Cuventul, martie 1932 (Anul 8, nr. 2464-2494)
1932-03-21 / nr. 2484
6 BMWBamaaB ^ggBaBSPG^apaaaBSBSBa^gBSBiaBsea^roga^B^^ -xxooooxx- S ES IS no/xwvitv yrşry/w.gggggg HHEflBGEtSBMMBBB ff A. ABALIAN & A. MINASIAN g Fabrică mecanică de ceaprăzărie % pentru Mobilă civilă și militară. Ciucuri, franjuri, şnururi de mătase, moghileţi pentru toate uniformele, furajeri de tot felul. gjI Specialităţi pentru şnururi de lămpi. gg Se vinde și detail. gg I Calea Şerban-Voda No. 49 Telefon 318-87 jg ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ Cafea „IDEAL“ Fără „RIVAL44 Se vinde NUMAI la magazinele D. Danielian Strada Academiei No. 1, Strada Carol No. 37 Strada Sf. Nicolae Selari No. 7 ♦ ♦ * ♦ ♦ ♦ ♦ * ♦ ♦ ini nnsersr Banca $. Almosnino S.A. Calea Victoriei 20 (colt cu Pasagiul Macca) 140.000 Af £ 240.000.000 ! ffiSFV" INDISCUTABIL U E R ^ A Li E CEA MAI PAINEAHERDAN BUNA ■Skassas I Arta modo și elegantă I c'n.Vi! Theodores«! if £133® Execută Croitoria Str. Selari No. 13 în gang 1600 fasonul. D-nii studenţi beneficiază de 10 la sută reducere EUROPA ( JIFISOK cu aparatul radio BiLTK la priză de curent continuu 110 v. sau 220 volţi Aparat 3 lămpi la priză cu lămpi lei 3000 Aparat 4 lămpi la priză cu lămpi Lei 6000 Elegant Solid-Puternic Gama de unde 200—2000 metri F F p lg 1 A S. A. ii. București l ll L K 8 I H B-dul Brătianu 11 PARCHETE DIANA FRANZBRANNTWEIN rí IM JinguTul n rantadiu. W geuanfahu Vfflman+Kol ct» efect sigur . conh a . Ilăcelul jeripei, fMaAJunghiurilor. •Respintien svipcjoiisia m vi ,3 at o£eri sub fals* . v aenumar / DE STEJAR PfcRFEECT USCAT V,MNDE Fabrica SIL O moldoveancă împuşcată de bolşevici pe când trecea Nistrul TIGHINA, 19. — O familie de moldoveni, compusă din, șase persoane, a fost surprinsă de grănicerii sovietici în timp ce se refugia la noi. Bolşevicii au tras, rănind o femee. Rănita a fost ridicată de grnănicerii români şi dusă la spitalul Tighina. Starea ei e grup. Alec banditesc In jud. Bâlţi -----0030----CHIŞINĂU, 19. — Bandiţi înarmaţi au pătruns în locuinţa preotului Ştefan Modan din comuna Siteriu (Bălţi) lovindu-l şi jefuindu-i d© suma de 990 lei cât avea în casa. preotul a indicat autorităţilor ca unul din bandiţi ar fi un oarecare Gh. N. Munteanu, care a fost arestat Şedinţa s-a deschis la orele 15.50 sub preşidenţia d-lui Sebastian Radovici. Pe banca ministerială d-nii: V. Vâlcovici, Vasilescu-Karpen, Al. Badian. D. GR. L. TRANCU-IAŞI, la sumar, arată că d. deputat Scrina a anunţat o interpelare în chestiunea pensionarilor. Deşi ceasta interpelare de o importanţă deosebită, la care s’au asociat numeroşi deputaţi, a fost anunţată de mai multă vreme ea nu s’a putut ţine până acum. După aceia roagă a se lua în discuţie proectul de lege pentru pensia aviatorului Romeo Popescu. PROECTE DE LEGI DEPUSE D. M. ZAHARIA depune un proect de lege din iniţiativă parlamentară relativ la garantarea audiţiilor radiofonce. Se admite urgenţa. D. I. MIRESCU depune un proect de lege din iniţiativă parlamentară pentru asigurarea obligatorie contra şomajului. Se admite urgența. D. VENIAMIN depune un proect de lege din inţiativă parlamentară relativ la modificarea al. 4 şi 15 din art. 10I din legea pentru unificarea contribuţiilor directe, prin care înnaintea instanţelor de recurs, părţirile se citează conform dreptului comun cu zece zile înainte de termenul de judecată, atât în recursurile contribuabilului cât şi în recursurile fiscale . Citarea se va face prin grefă, din oficiu şi în mod gratuit. Se aminte agenta. COMUNICĂRI D. EFTIMIE GHERMAN protestează contra faptului că la Oraviţa nu s’a putut da o reprezentaţie teatrală, din cauza unei manifestaţii a câtorva tineri. UN INCIDENT In acest timp d. Nichifor Robu vociferează contra celor spuse în comunicare. D. Rosnovanu îi atrage atenţiunea şi din această cauză se naşte o vie discuţie între D-sa şi d. Robu. Discuţia se sfârşeşte cu o îmbrânceală, care face pe d. Radovici, preşedintele, să cheme la ordine pe d. Robu, atrăgându-i atenţiunea că la a doua ieşire de soiul acesta îl va trimite în faţa comisiei de judecată PROBLEMA APEI LA IAȘI D. IFRIM adresează o întrebare d-lui ministru ele interne, cu privire la problema apei la Iași. Această problemă a fost obiectul de preocupare al conducătorilor orașului încă de acum câteva decenii In timpul răsboiului au fost nevoie de nouă lucrări pentru sporirea debitului de apă. Dar faptul a făcut ca să se slăbească conducta principală în care pătrund acu în diverse infiltraţiuni încărcate cu microbi. Starea aceasta a făcut ca dela răsboiu şi până acum, să se ivească numeroase cazuri de epidemii. Pentru stăvilirea primejdiei nu este nevoie decât de 40 milioane lei, sumă care de altfel urmează a fi plătită oraşului de către Stat. D. FLORIN ZAHARIA se asociază la comunicarea d-lui Ifrim. D. GR. L. TRANCU-IAŞI asociindu-se la interpelare, anunţă o interpelare. D-sa se adresează apoi d-lui ministru Vâlcovici, exprimându-și regretul că d. ministru nu spune nici un cuvânt în această chestiune. D. A. C. CUZA spune că problema apei a fost expusă pe larg de d-sa d-lui ministru Vâlcovici. Această chestiune nu se va putea rezolvi cu 40 milioane lei. D. IFRIM arată că până la rezolvirea problemei în totalul ei, trebue ca mai întâi să se pună în funcţiune actuala conductă care are nevoie de reparaţiuni. D. V. VÂLCOVICI: întrebarea pusă de d. deputat Ifrim era adresată d-lui ministru de interne atât formal cât şi în fond. întrebarea nu putea fi adresată ministerului technic al Lucrărilor. Dar aceasta nu înseamnă că eu m’am desinteresat de problemă, — şi deci mă adresez d-lui Trancu-Iaşi — dar mai mult eu mă simt legat sufleteşte de acest oraş pe care nu l’am părăsit nici odată cu sufletul. D. M. CONSTANTINESCU interpelează pe d. ministru al agriculturii şi domeniilor asupra unor nereguli săvârşite la câteva cooperative. D-sa cere să pună la dispoziţie mai multe dosare pentru desvoltarea unei interpelări. D. BOSNIEF PARASCHIVESCU relevă că Senatul a respins proectul de lege prin care primăria comunei Balcic era autorizată să vândă terenuri din proprietatea comunei, ziariştilor, artiştilor, etc. etc. pentru construirea de case. De asemeni comuna mai era autorizată să doneze terenuri pentru societatea autorilor dramatici, sindicatul ziariştilor, etc. Gestul Senatului este nepermis atunnci când s’a respins un asemenea proect de lege şi este o mare greşală politică. Roagă ministerul de interne să vină cu un nou proect de lege care să repare greşeala. Aceiaşi rugăminte o adresează şi d-lui prim ministru. D. N. ROBU arata că în fondul bisericescdin Bucovina s’au săvârşit nereguli cari se cifrează la câteva miliarde. In această privinţă întreabă pe d-nii miniştri de instrucţie şi interne, relevând cu această ocazie şi unele abuzuri cu prilejul alegerilor eparhiale. Cerându-se urgenţa, nu a fost admisă. D. FLORIN ZAHARIA întreabă pe d. ministru al finanţelor asupra situaţiei grave a încasărilor şi incapacităţilor de plată. AJUTORAREA SINISTRAŢILOR D. V. VÂLCOVICI, roagă a se interverti ordinea de zi pentru a se lua în discuţie proectul de lege pentru ajutorarea sinistraţilor. Se admite. D. FILIP, raportor dă citire proD. I. RADUCANU în replică răspunde d-lui ministru al agriculturii în legătură cu rezultatele pe cari le-a dat primade export. D-sa arată că prima de export a avut ca prim, rezultat intensificarea exportului. Dar trebuie să se știe că prima de export, în loc să intre în mâna agricultorilor, a încăput în buzunarele exportatorilor. S’a spus aici că din cauza primei de export grâul nostru a avut darul să facă presiuni asupra preţului de pe pieţele streine. Taxa de export, care este un impozit vamal, atinge pe agricultorul nostru. Impozitul acesta nu îl plăteşte nici consumatorul, nici exportatorul, ci producătorul agricol. Prima de export nu a venit în punga agricultorului, ci a fost împărţită în folosul consumatorului extern, care a‘ plătit mai puţin nu numai grâul.R omenese ci şi alte cereale. În Timbrul de pe prime a fost încasat de cumpărătoril mondial. In al doilea rând prima nu a făcut decât să mărească profitul intermediarilor. O bună parte din aceştia au încasat mai muţi de 0 mie lei la vagon. dii După aceastp, d. Răducanu face unele observtţuni, asupra certificatelor de export. D. AL RADJIAN subsecretar de stat la domenii, arată că liberul export a fost dat după o normă care dă cele mai bune posibilităţi de control. Sisetmul pe care ministerul de agricultură l-a adoptat este cel mai bun şi dacă el ar fi fost adoptat şi de alte autorităţi nu s’ar fi dat naştere la atâtea discuţii scandaloase. Certificatele de export se acordă conform ordinei de export, iar tabloul se afişează, fiecare exportator având posibilitatea să controleze dacă ordinea a fost exportată. Faptul că într’un cerc intim s’au făcut unele afirmaţiuni, va însemna ca aceasta să fie aduse la tribuna parlamentului. Dacă există vreo bănuială, noi putem pune la dispoziţia parlamentului şi oricui sistemul nostru de plată pentru ca acel ce doreşte să facă un control să fie satisfăcut. D. I. RADUCANU în încheiere mai face unele observaţiuni asupra politicei agricole a guvernului. D. VASILESCU-KARPEN depune un proect de lege pentru anul sectului, prin care se deschide un credit extraordinar de 3 milioane lei pe seama ministerului de interne, pentru ajutorarea celor sinistrat de fundaţii. Proectul fiind pus la vot cu bile a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Se votează apoi cu unanimitate de voturi proectul de lege pentru ratificarea convenţiei internaţionale pentru protejarea vegetalelor, convenţie încheiată la Roma. D. SCHINA rată că s-a aprobat de către Cameră intervertirea ordinei de zi pentru a se desvolta interpelarea privitoare la pensiile publice. D. ing. BUŞILA arată că interpelărei d-sale i s’a acordat urgenţa de acum două luni de zile, iar la aceia a d-lui Schina numai de două săptămâni. Pe ordinea de zi figurează interpelarea d-lui Buşilă şi în consecinţă d-sa nu admite a fi amânată. D. A. C. CUZA arată că ordinea de zi suferă din cauza intervertirilor cari i se aduc. D-sa cere ca după replicile d-lor Răducanu şi Cipăianu, să urmeze interpelarea sa în legătură cu zahărul, după care să urmeze apoi d. Schina. Propunerea fiind pusă la vot este respinsărea unor sume din bugetul ministerului armatei pe anul 1931. D. MARIN STANOIU dă unele exploraţiuni asupra sistmeului primei de export. După câteva explicaţiuni arată că o primă greşeală care s’a făcut este aceia că d. ministru al agriculturii s’a încrezut în statistică fixând quantumul de export la 90 mii vagoane de grâu. D-sa se ocupă apoi de modul cum Baca Naţională înţelege să pună la dispoziţie ministerului de agricultură diverse împrumuturi. D. AL RADIAN: Banca Naţională a dat totdeauna ministerului de agricultură cel mai mare sprijin. Dacă am avut la dispoziţie sumele pentru diversele plăţi este că Baca Naţională ne-a pus la dispoziţie sumele necesare. . D. M. STANOIU: Banca Naţională nu a corelat nici un fel de împrumut în contul timbrului pe pâine. împrumutul acordat a fost în contul fondurilor blocate ale statului cu alte obligaţiuni, refuzând să pună la dispoziţie bani în comptul agriculturei. D. RADIAN: Afirm că de câte ori am cerut sprijiniţi Bcii Naţionale pentru sumele necesare diverselor avansuri, Banca Naţională ne-a pus la dispoziţie întregul fond de care am avut nevoie. D. MARIN STANOIU arată că la tribuna parlamentului se poate veni spre a se discuta modul cum B-ca Naţională îşi pune la dispoziţie reescentul său diferitelor categorii sociale. D. I. RADUCANU arată că B-ca Naţională trebuie să fie de perfect acord cu guvernul, însă nu este obligată să acorde avansuri statului în vederea încasărilor impozitelor viitoare. D. M. STANOIU, în încheiere arată că răspunsul d-lui ministru de agricultură la interpelarea d-lui Răducanu a făcut o frumoasă apărare a primei de export. întreabănoi pe d. ministru al agriculturii ce intenţionează să facă cu primele de export neachitate până în prezent. De asemeni întreabă pe d. ministru ce măsuri înţelege să ia pentru regimul de valorificare al cerealelor până la data de 1 August a. c., precum şi ce măsuri urmează să ia şi pentru valorificarea porumbului, Cine am sesizat parchetul și dacă se va dovedi vreo vină contra oricărui membru din comisiune se va lua măsuri de pedepsire. D. MANOLESCU-STRUNGA dă unele informațiuni în legătură cu ativitatea inginerului Melinte. D. VASILESCU-KARPEN: Chestiunea nu se poate discuta în Cameră, atâta vreme cât se găseşte în mâinile parchetului. D. A. C. CUZA: D. ministru s’a lăsat indus în eroare ca un copil fără experienţă. Ce rost avea omul sec. «Danubiana» într’o comisiune care avea o îndatorire contrară. D-sa arată apoi că dacă s’ar fi lăsat liber importul zahărul s’ar fi ieftenit dela sine. Noi nu trebuie să protejăm o industrie ca aceasta până la infinit. In continuare cere ca legea să fie aplicată în textul ei şi desfiinţarea trusturilor industriale, cu a căror exisetnţă nu se va putea ajunge nici odată la ieftenirea produselor de strictă necesitate. Deasemeni d-sa cere să se facă o lege pentru controlul cartelurilor. In încheiere a cerut ce măsuri înţelege să ia pentru aplicarea strictă a legii. D. VASILESCU-KARPEN aratăcă această chestiune priveşte pe ■ ministerul de finanţe. D. A. C. CUZA declară că va adresa o interpelare în acest sens d-lui ministru de finanţe. D. gen. ŞTEFANESCU-AMZA depune un proect de lege privitor la situaţia moşiei Baia. D. MISSIR, în chestiunea personală, se referă la unele afirmaţiuni ale d-lui prof. Cuza şi dă unele indicaţiuni asupra rolului pe care l-a jucat inginerul Melinte. D. VASILESCU-KARPEN: Să lăsăm chestiunea în seama judecătorului de instrucţie unde se află acum. : D. MISSIR în continuare mai dă câteva explicaţiuni. D. dr. IRIMESCU arată că şi-a asociat o interpelare a sa cu a d-lui prof. Cuza, zahărul având un mare rol în starea sanitară a societăţii. Prin ostenirea zahărului s’ar aduce o mare îmbunătăţire sanitară, el putând fi pus la dispoziţia tuturor. Şedinţa s’a ridicat la ora 8. Şedinţa viitoare mâine la ora 3 după amiază. Bucureşti Şos. Basarab No. 27—Tramvai 12-24, Cartier Regie. Execută tâmplărie şi mobilă cu înlesniri de plată. Reduceri pe Cfr Telefon 308—CS A apărut No. 12 (Anul XI) din excelenţa şi cea mai veche revistă ilustrată românească II Pagini speciale de ştiinţă, evenimente sportive, jocuri, humor, curiozităţi şi ilustraţii de actualitate din toată lumea. OGLINDA LUMII Eşti frumoasa nuvelă de Amalia Guglielminetti; Anecdote despre Briand; Cine are talent (şi noroc)... Poliţia americană filmează... un beţiv. Cât câştigă actorii germani; Cel mai vechiu tablou din lume; Un marş nupţial de lătrături, Nu mai există pericol de viraj! 29 pagini mari admirabili' ţf Vf tiprăite, 9 *■**-»» având următorul interesant cuprins: Există fiinţe vii pe celelalte planete?; Cum face baie un pitic; FEMEILE ISI S1IUMBA MODA... deci a sosit primăvara; Cine curăţă zăpada pe străzile Budapestei (ingineri, profesori, studenţi, foşti ofiţeri); Preumblări europene (Varşovia Dantzig—Cracovia); OAMENI , ANIMALE, reportaj fotografic; Landenbach, asasinul; O ţară prolifică: Japonia; Eclipsele lunei Martie; III- fimeie evenimente ale săptămânii: alegerile preşidenţiale din Germania, căsătoria moganatică a prinţului Lennart al Suediei, proclamarea Dlui Octavian Goga ca preşedinte al partidului poporului, inundaţiile din Capitală. SI --------xxooooxx-------— CAMERA şedinţa deja 19 nariie 1932 parlamentare Polica agricola a guvernului CUVÂNTUL. Chestia zahărului D. gen. CANTACUZINO-GRANICEEUL arată că un comerciant din Tulcea a cumpărat 25 mii kgr. zahăr atunci când acolo era portofranco. Aplicându-se noua lege, zahărul a fost blocat în port. Roagă pe d. ministru al industriei să lase liber acest zahăr, cu taxele ce va crede de cuviinţă, spre a se înlătura prejudele D. A. C. CUZA îşi desvoltă interpelarea sa asupra problemei zahărului ocupându-se de acţiunea trusiunici în această chestiune, care priveşte deo potrivă întreaga noastră peitale Noi avem interes ca industria naţională să fie aşezată pe întregul teritoriu al ţării,ca astfel ca să ajute agricultura, constituind astfel o bogăţie, iar nu un prilej de sărăcie. D-sa arată că politicianii şi partidele cari s’au perindat la puteren’au rezolvat cu nimic problema zahărului, toate fiind cointeresate în această afacere. Fiecare guvern nu a făcut altceva decât să prelungească aceste industrii parazitare, cari pentru a-şi ajunge scopul nu se dădea în lături de la diverse acte de corupţie. D-sa reaminteşte un incident petrecut în Cameră în ziua de 15 Martie 1914, când vorbind în aceiaşi chestiune preşedintele de atunci, Pherekide, i-a luat brusc cuvântul. Arată apoi cum de atunci şi până acum, interpelarea sa i-a fost sistematic amânată. Constată apoi că ministerul de industrie şi comerţ după ce a pus atâtea piedici înfăptuirii legii pentru ostenirea zahărului, acum refuză să o aplice. Dar nu numai atât. Se caută a se face din lege o măsură inoperantă. Ministerul a trimis o comisiune la Praga care timp de două zile cât a stat acolo nu a aranjat nimic, pentru motivul că însăşi guvernul în mod intenţionat, a impus aşa măsuri încât nimeni n’a putut să accepte importul de zahăr. D. VASILESCU-KARPEN: Este acuzaţiunea prea gravă ca să nu vă răspund acum. Comisiunea a avut misiunea nu de a cumpăra, ci de a se interesa dacă vreo firmă ar putea să ne furnizeze cantitatea necesară de zahăr spre a se putea ajunge la ieftenirea aşteptată. Compunerea comisiunii s’a făcut nepunându-se la îndoială cinstea membrilor. D. ing. Melinte s’a prezintat la minister ca o victimă a fabricilor fiindcă luase o atitudine contra lor. N’am arătat o aşa mare importanţă acestei comisiuni care n’a avut alt rost decât să joace un rol de sperietoare față de fabrici. In urma indiciilor de neooreotitu- LUNI 21 MARTIE 1932 SENATUL Şedinţa de la 19 nartie 1932 D. preşedinte Tr. Alexandrescu deschide şedinţa la ora 4,15 în prezenţa d-lor miniştri Argetoianu şi Dem. Ghica. D. GEN. VAITOIANU luând cuvântul la sumar, precizează că în întrepelarea d-sale nu a avut intenţiunea de a provoca anumite polemici cu ministerul de finanţe. D. Zamfir Brătescu, subsecretarul de stat de la finanţe, este unul din puţinii oameni care muncesc dezinteresat şi cinstit în această ţară. Nu am arătat, — spune d- Văitoianu, — decât o ilegalitate ministerului de finanţe, pentru a lua măsuri de dizolvare a sindicatului spiitarilor din vin. D CANANAU, referindu-se la interpelarea d-lui Iov, făcută în şedinţa precedentă, cere să se institue o anchetă parlamentară asupra stărilor din jud. Soroca. D. ministru ARGETOIANU, răspunzând interpelării d.-lui Iov, declară că va ruga pe d. general Rășeanu, ministrul Basarabiei, să ancheteze asupra celor relatate de interpelator. D. ARGETOIANU depune proeetul de lege pentru modificarea art. 14 din legea de impunere pe acte și fapte juridice. D. ministru general AMZA depune proectele de legi pentru autorizarea ministerului armatei să cedeze uzufructul unui imobil «Asociaţiei ofiţerilor de rezervă proveniţi din activitate»; 2. pentru stabilirea obligaţiunii judeţelor şi comunelor de a contribui la construcţia cazărmilor ; 3. pentru ratificarea convenţiei dintre România şi Grecia (proectele au fost votate de cameră). D. H. BANESCU protestează că preoţii şi învăţătorii din Prahova nu au primit salariile din Septembrie. D. ARGETOIANU : Mai veniţi şi cu soluţii nu numai cu plângeri. D. BANESCU : Eu nu sunt pus să găsesc soluţii... D. ARGETOIANU : ...pentru ca nu le poate găsi nici Dumnezeu! D. IORGA : Dacă ar fi oricine în locul nostru, n’ar putea face minuni. D. CIPLEA face prima comunicare prin care cere să se ia măsuri pentru îndiguirea văii Vişeului, ferind astfel populaţia de inundaţii. In a doua comunicare cere sancţiuni contra d-lui Şerban, directorul liceului din Sighet, învinuit de grave nereguli băneşti. D. M. CONDRUŞ anunţă o interpelare în chestiunea incidentelor de la Nistru. In ancheta pe care am făcut-o împreună cu d. Geo London, cunoscutul ziarist francez, am constatat lucruri nemaipomenite. In aceste grave chestiuni trebuesc cerute anchete internationale ţaplauze). D. RADULESCU-RÂMNIC propune un proect din iniţiativă parlamentară cu privire la înfiinţarea unei regii pentru uzina din Focşani. S’a propus deasemeni un proect de lege pentru mărirea razii oraşului Panciu. LEGI VOTATE Se ia în discuţie proectul de lege pentru modificarea art. 1, 4, 5 şi 9 din legea monopolului cărţilor poştale. Pus la vot, proectul e adoptat. Se votează proectul pentru organizarea muzeului etnografic. La lege, pentru organizarea arhivelor statului, d. prim ministru Iorga face un apel spre a nu se mai distruge arhivele anterioare epocei noastre, găsind că aceste arhive sunt foarte importante. Legea a fost votată. Ședința se ridică la ora 6. Cea viitoare, mâine, Luni, la ora 4 d. a Un proect de lege a fiu nmei ,mm 11. In şedinţa de ieri a Camerei, d. Mihail Zaharia, din grupul M., a depus un proect de lege prin care se garantează audiţiunile radiofonice. Proectul are următorul cuprins: ART. 1. — Orice cetăţean, posesor a unui aparat radioelectric de emisie şi de recepţie, care plăteşte abonamentul, are dreptul de a se folosi de aparatul său nestingherit de perturbaţiunile ce ar putea fi produse de alte instalaţii similare sau de orice alte aparate, maşini sau instalaţiuni electrice sau radioelectrice. ART. 2. — Regia autonomă a P. T. T., este în drept a cere înlocuirea oricărui sistem de aparate de recepţie sau emisie, precum şi amenajarea oricărei instalaţiuni electrice industriale sau de orice fel, particulare sau de Stat, când acestea ar stânjeni serviciul radioelectric particular sau de Stat. Această instituţiune de comun acord cu ministerul de Comunicaţii, cu Societatea Română de Radiodifuziune şi cu aprobarea Consiliului de Miniştri, vor stabili regulile şi măsurile, cari sunt a se aplica tuturor instituţiunilor electrice sau radioelectrice — de orice natură — pentru a nu stânjeni emisiile sau recepţiile radioelectrice de Stat sau particulare. Ele vor fi înscrise în regulamentul legii de faţă şi se vor putea modifica, pe aceaşi cale, ori de câte ori necesităţile şi progresele tehnice vor cere: ART. 3. — Ministerul de Interne, în termen de cel mult două luni de la publicarea prezentei legi va pune în vedere Municipiilor şi tuturor autorităţilor administrative tutelare ca să dea ordonanţe conforme cu dispoziţiunile legii şi regulamentului ei. ART. 4. — Uzinele şi societăţile particulare de Stat, judeţ şi comună, producătoare sau furnizoare de energie electrică şi locomoţiune electrică, vor fi obligate ca în termenul fixat de regulamentul legei să adapteze aparatele necesare anihilărei producerei de perturbaţiuni ale motoarelor şi vor înscrie în regulamentele lor de instalaţiuni aceste reguli, veghind la stricta lor aplicare, atât la locul de producere a energiei electrice cât şi la consumatorii lor. Toate magazinele şi depozitele din ţară, care fac comerţ cu maşini şi unelte electrice, precum şi cei ce le folosesc, vor trebui să se conformeze acestei reguli de instalaţiuni prevăzându-le, cu protecţiunile cerute de regulamentul legii, pentru a nu stânjeni recepţiile şi emisiunile radiofonice. ART. 5. — Toţi acei cari vor fi prejudecăţi în dreptul lor de audiţie radiofonică prin contravenire la dispoziţiunile acestei legi şi regulamentului ei vor avea dreptul la daunele prevăzute de art. 938, 999 și urm. din cod. civ. din partea celor cari Iau cauzat. ART. 6. — Cei ce vor contraveni la dispozițiunile art 4 alin. prim a prezentei legi, vor fi pasibili de o amendă dela 10.000—589.000 lei, iar cei cari nu se vor conforma dispozițiunilor art. 4 alin. 2 vor fi pasibili de o amendă dela 2.000—100.000 lei și cu dreptul de interzicere pe cale de ordonanță prezidențială conf. art. 66 bis proc. civ.