Cuventul, martie 1932 (Anul 8, nr. 2464-2494)

1932-03-12 / nr. 2475

1932 MARTIE II sile Zile râmase 296. Răsăritul Soarelui 6­ 89. Apusul Soarelui 18­ 15. Lună Nouă, a 5-a al. Luna in Apogeu, la 0 li Ort.: Sf. Păr. Sofronie Patriarhul. Cat.: Sf. Eulogiu. Prot.: Beniamin. Evr.: 8 Weadar 5692. Mahj 8 Glul-Kade 1350. Gluma. Buletin meteorologic Timpul probabil de la 10 la 11 Martie Presiunea mai întâi în creştere cu 8 la 6 mm., apoi în scădere cu 8—4 mm. Timpul se va menţine ploios, dar cerul mai mult acoperit. Vânt slab din sectorul vestic. Tempera­tura în scădere. In jumătatea de nord a ţârei ploaia se va transfor­ma în lapoviţă. AZI G­attfic Vineri II Martie 1932 394 m. BUCUREȘTI 16 kw. 761 kHz. 13: Muzică variată (plăci de gramo­fon) 13.45: Informatiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării și semnal orar. 14: Muzică de orchestră (plăci de gra­mofon). ÎS: Orchestra radio: J. Preckher: Bra­­vură-marş; Waldteufel: Aclamări-vals; Lortzing: Ţar şi dulgher; Urbach: Fan­tezie din operele lui Offenbach; Schern­mel-Emilné: Magyar ábránd; O. Spinzel Carmencita-serenade. 19: Informaţiuni, meteorul şi Semnal orar. 19,10: Orchestra Radio: Michaeloff: A­llo România! Waldteufel: întotdeauna sau niciodată. Lehar: Fantezie din Ţara surâsului. Spusa: Marşul cadeţilor. UNIVERSITATEA RADIO 19.50: D-l Corneliu Moldovanu: Filozo­fia şi teatrul (Hamlet). 20.10: D. Em. Bucura: Noui aplicaţi ale psihologiei. 20.30: Transmisiune de la Opera Româ­nă. Lohengrin, operă în 3 acte de R Wagner. Spicuiri din programele străine .CONCERTE: Viena, ora 18 şi 23.05 Din operetele moderne. — Lipsea 17.30, 20.30 şi 23.30.—Heilsberg 20.20 şi 22.10.—Bres­­, Iau 21. — Milanó. 20.30.— Bruxelles IL 22. — Strasbourg 21.30. — Londra 22 şi 23. — Mühlacker 22. — Toulouse de la 20.15 la 1.30 muzică variată. — Katowice 21.15. — Berlin 21 şi 22.10. Berna 21.15.— I Braga 18.05. — München 20.35 şi 22. — V­arşovia 21.15 concert dirijat de Mau­rice Ravel. — Paris-Eiffel 21. TEATRU-OPERA-OPERETA: Viena, Ora 20.30 «O noapte în Veneţia», operă de Johann Strauss, trails de la Opera Mare. — Praga 20, trans dela Teatrul National CONFERINŢE: Bruxelles I 21.15, La­­ponia şi locuitorii ei. ŞTIRI DE PRESA: Viena ora 21. — Bruxelles II 21.30 şi 24. — Bomna 23. — Langeberg 22. — Palermo 23.55. MUZICA DE DANS: Lipsea ora 24. - Londra 0.35. — Mühlacker 24. — Berlin 23.40. !î In noaptea de II Martie In­ nopţile de 1, 11 şi 21 ale fiecărei luni: C. D. Roşu Calea Moşilor 45, tele­fon 346/21; Em. Schuster Calea Vic­toriei 138, telefon 221/54; N. I. Geor­ge­scu Calea Griviţei 323, telefon 848/09; D. Nicolau (C. Oprea) Calea Rahovei 79, telefon 325/30; W. Gres­ser Calea Moşilor 272, telef. 254/12 A. Solomon Calea Dudeşti 28, telef. 806/64; N. Sterescu (fost Thüringer) bulev. Elisabeta 34, telefon 363 94; M. Paleacu b. Col. Ghica 77; St. M. Antonescu Şos. Ştefan cel Mare 166, telefon 214/06; L. I. Raţiu (La A­rad) str. Carol (Podul Şerban Vodă) 124, telefon 342/68; Ștefan Leonescu etr. Romană colt Tunari 2. Ila targ de mostre in Capitală Capitala, va avea un târg perma­­nent de mostre, care va fi instalat In Târgul Moșilor. Târgul de mostre se bucură de înaltul patronaj al M. S. Regelui Carol II. Şezători Sâmbătă seara 12 crt., orele 8 şi jumă­tate, are loc la Ateneul liceului «Gh. La­­zăr», a treia şezătoare culturală­­artis­tică cu următorul program: Conferinţa d-lui preşedinte al comitetului şcolar, Cezar Th. Pascu despre începuturile tea­trului românesc. «Extemporalul» cu Mor­ton și V. Brezeanu. Intrarea liberă. OIM »»$$0 Anunţă deschiderea unui raion sport — extrem de ieftin — cu începere de la 1 Martie De toate si de pretutindeni bloC-Vlofi. Un autobus uriaș care face curse în Italia O poveste adevărata Un tânăr dornic de a cunoaşte lumea, sa asociat unei şatre de ţi­gani din Danemarca, s’a îndreptat spre Finlandia, apoi la sud, a tra­versat Rusia până la Marea Nea­gră şi de aci s’a dus în India şi Ti­bet, prăpădind, bine înţeles, mai mult de şapte perechi de ghete, de­oarece mergea jos. Pentru a-şi asigura existenţa, danezul rătăcitor a făcut de toate, a furat cai, a cântat, a exercitat con­trabandă, a cerşit şi a fost fericit. Bucuria lui a fost atât de mare, că nu a putut să o păstreze în inima sa. Fermecătoarele aurore şi mis­terele nopţilor, peisagiile sublime,­ palatele orientale, etc. i-au inspirat versuri în care, a descris toate­ splendorile universului. Din când în când, le expedia u­­nui editor din ţara sa natală. Apoi,­ fără să se sinchisească de soarta lor, mergea înainte, mereu avid de aventuri, urmărind calea păsărilor călătoare. Aceasta pare o poveste minunată. Dar frumosul a venit mai târziu, când tânărul s-a reîn­tors la Copenhaga, unde a văzut că toţi cunoşteau numele său. Nile Peterson era cunoscut de toţi com­patrioţi săi din versurile pe cari le-a scris şi cari au fost vândute în mii de exemplare. Iar aceste mii de exemplare i-au produs un milion care era depus la bancă pe numele lui. Minunea este asta; nu că fără un ban poţi cutreera lumea nu, că un tânăr căruia nu-i plăcea viaţa sedentară a devenit poet; nu, că poezia sa era apreciată, dar că a­­ceasta l-a făcut milionar. Acum, când va încerca să scrie acasă, va mai reuşi? OenfiBefi cu ocazia anului Disecat in America Ziua de 29 Februarie, s’a celebrat ascunde sub această transmitere a cu multă bunăvoinţă şi gentiletă sexului tare faţă de sexul frumos! faţă de femei în micul orăşel Au-' O singură zi de domnie, prin care hrora. Cetăţenii au cedat. Pentru a-ji se înţelege o mare neîncredere. A­­ceastă zi, puterile femeilor. Cei 16 domni din consiliul municipal au rugat 16 domnişoare să le ia locul, înalţi funcţionari ai băncilor, func­ţionarii superiori din magazine şi­" directorii diferitelor instituţiuni, au încredinţat slujba lor drăgălaşelor mâini femenine. Până şi «police­man» s’au retras, lăsând o echipă de fiice ale Evei să dirijeze circu­laţia. Şi poliţia a ascultat de o doamnă; au fost pompierese în loc de pompieri, şi drăguţe americane severe în loc de păzitori de închi­soare. Frumos omagiu, parfumat. Prea deseori, femeile au fost proclamate regim­e ale inimilor subjugate! Era timpul, ca odată să fie numite co­­mandante de echipe de pompieri şi de pază a oraşului, demnităţi nu prea înalte, dar efective. Cu toate astea, câtă răutate se ---------c­ bia 12 ore. Şi cam­ 12 ore? Acele în afară de timp, fărimiturile celor patru ani, adunate numai ca să constituie o zi, pe care nimeni nu o ia în serios, o zi care este tolerată cu un fel de bunăvoinţă. Ai impresia că 29 Februarie nu există, că este numai o legătură si­lită între 28 Februarie şi întâi Martie. Ei bine, pentru a scoate din mâinele Venerii oglinda de aur, iar din acele ale Penelopei ghemul de lână şi pentru a înălţa frumosul, se alege printre 366 zile ziua cea mai superbă, acea care, dacă nu le-ar trebui astronomilor, ar fi aruncată. Şi asta se numeşte concesie, o­­noare! Şi to­uşi nu s’a întâmplat nici o catastrofă, nici o explozie, nici o ciocnire de tren, nici un foc. Să fie oare o simplă întâmplare? Decorarea unei eroine franceze de 84 ani O frumoasă ceremonie a avut loc la Mougin, lângă Cannes. S’a acordat crucea de războiu domnişoarei Vic­torina Parte, născută la Chames sur — Moselle — în Vosgin şi care are acum 84 ani. La izbucnirea războiului din 1870, domnişoara Parte avea 22 ani, şi locuia la Charmes, care a fost ocu­pat de prusieni. Ea a dat probă de mare devotament faţă de patrie şi de mare curaj, mai întâiu ca infir­mieră, iar apoi ca combatanţă au­tentică. Ca infirmieră a înlesnit fuga unui mare număr de soldaţi francezi, capturaţi de prusieni. Surprinsă într’o noapte în timpul unei astfel de tentative, a fost ră­nită și a intrat într’unul din cor­purile franceze cari luptau în Vosgi. A fost rănită de cinci ori în cursul campaniei din 1870. In timpul războiului mondial a fost infirmieră în spitale. so-------­ Rezas­tatele raţionali­­ zării O revistă technică din Praga a publicat date foarte interesante a­­supra importanţei raţionalizării. La ţesătorii, o singură lucrătoare produce atâta filatură cât au pro­dus înainte cu 100 de ani 40.000 gos­podine în 16 ore. Intr’o fabrică de becuri electrice, un muncitor a fa­bricat în 1918, 40 becuri; în prezent un muncitor fabrică, cu ajutorul nouilor maşini, 78.000 becuri pe zi. Intr’o fabrică de încălţăminte, 109 maşini fabrică tot atâtea ghete cât au fabricat în acelaş timp, 25.000 cizmari. Intr’o fabrică de automo­bile din America, 6000 muncitori au fabricat pe zi 2000 piese. In a­­ceeaș întreprindere, fabrică azi, du­pă mecanizarea ei, 10.000 astfel d­e piese numai un singur muncitor.­ ­ afară de valoarea umi puc socială cât de simbol, alterat de joc de cu­­(de comunicaţie, limbaj) gestul e vinte, — şi îndrăgostitul, conform acolo şi o activitate ritmică, de în­seninare, dacă voiţi de reconforta­­re fizică. Dansul intervine neconte­nit în gesturile orientalilor, ca o supapă d­e siguranţă contra poso­­morârii şi inerţiei pe care o pro­voacă munca zilei sau gândul. Hi­giena şi magia ritmului, iată un­­lucru care n’a fost încă înţeles — şi care rezolvă o serie de taine, de crux interpretationis, în cultura a­­siatică. Dar toate acestea depăşesc pnotele de faţă. Să ne reîntoarcem la altă funcţiune a mudrelor. Am spus că, pe lângă simbolică dramatică, mudra înseamnă orice, limbaj prin semne. Cetiţi orice co­lecţie de povestiri orientale, şi veţi întâlni admirabile­ pilde de mudra, de semne pe cari vreo principesă fermecată le face eroului, şi pe cum el le înţelege numai cu ajutorul prietenului sau învăţătorului. Căci esteticei şi eticei orientale, e un ie­şit din minţi, unul care nu mai­ poate judecă. Deaceia întotdeauna se află altcineva care îi traduce în­ţelesul semnelor principesei. In primul mileniu înainte de Christos, limbajul convenţional prin gesturi manuale (hastamudra) era în India o artă şi un element in­dispensabil bunelor maniere; ală­turi de alte arte, făcea parte din e­­ducaţia obligatorie a tinerilor de ambe sexe. Erau anumite întrebări cari se făceau numai prin mudra, tocmai pentru conţinutul lor deli­cat şi subtil. Asemenea iadului în China, care trăda intenţiile senti­mentale extrem de delicat, cum nici un poet n’ar fi putut face — mudra, în sensul ei de gest convenţional, exprima întrebări şi răspunsuri a căror gingăşie depăşea oralul. Când nu e semn obişnuit, ci semn încăr-[Buddha şi a ales soţia, el nu ştia dacă se află în faţa unei fecioare sau a unei feme căsătorite; şi a­­tunci a întrebat-o prin mudra. Fa­ta a înţeles, şi i-a răspuns că e li­beră (Jataka No. 546, pentru inter­pretări iconografice şi dramatur­­gice, vezi excelenta monografie a lui Ananda Coomarasvami, Mirror of Geste, 1921). Tot ce am spus până acum, se re­feră mai mult la simbolismul uman al gesturilor manuale, gesturi cari sunt un limbaj convenţional, para­lel şi adesea superior în nuanţe lim­bajului curent oral. Dar mudra, în­seamnă şi altceva, mult nai dificil de discutat şi mai interesant; e sensul pur hieratic, ceremonial, sa­cru sau magic al gestului Sub a­­cest aspect l-a privit Tyra de Kleen şi funcţiunea aceasta de interiori­zare rituală e cea mai interesantă. In foiletonul următor vom încerca s’o expun­em. Mircea Eliade CUVANTU­LSâmbătă 12 Martie 1932 teatrui „idiotul“ Astăseară se reprezintă la Teatrul Naţional marele succes al stagiunii, «Idiotul» de Dostoeivski, cu d-nc. Marioara Zimniceanu şi d-nii Cal­­boreanu şi Ciprian în rolurile prin­cipale. Teatrul AUiaiabra Astă seară: «Bravo Alhamb­fera !» Astă seară, victorioasa companie a Teatrului Alhambra, prezintă publicului cea de a treia şi ultima noutate a sta­­giunei actuale: «Bravo Alhambra». In fruntea distribuţiei apar toate ste­lele Teatrului Alhambra: Marlena Bo­­descu, Silly Vasîliu, Lulu Nicolau, Annie Siomin şi d-nii Costică Toneanu, Gh. Bu­­d­ăşeanu, Aurel Munteanu, S. Siomin, N. Roman, Iliescu, Dinescu, Einhorn şi tenorul Jean Nicolesco-Nico. Ca atracţie specială a acestui specta­col va fi marea vedetă pariziană France Martis, Decorurile purtând semnătura picto­rului Alexandrescu Caramanlău, vor fi şi de data acaeasta strălucitoare. Orchestra va fi condusă de maestrul I. Vasilescu, iar direcţia de scenă a a­­vut-o d. N. Kiriţescu. Ni se oferă: Un prolog complect, cu dan­suri, cuplete şi parodii noui; Biroul de plasare cu servitorii de azi; Un pension de fete cu o replică la filmul «D-ra Ofi­ţer»; O pagină din viaţa celebrului Ca­­ssanova. Cafeneaua va comenta în cu­plete noul conflictul chino-japonez, hâr­tiile de 5.000 lei, venirea lui Titulescu şi conversiunea; în finalul primului act se vor lansa alte melodii de alte vedete in­ternaţionale. Vor apărea Lucienne Boyer cu «Parle mon d’amur», Lilian Harvey cu «Es ghibt nur einmal», Randal cu «M­elle Rase», Jean Kiepura en «Canta Pe­me» şi un senzaţional cuplet german cântat de Anny Ondra. Actul al doilea a suferit tot atât de mari modificări. Relevăm o suită a măr­­ţişoarelor: Imnul Primăverei, Dudu şi scena împrumutului,JRomâniei la Paris, s ,iaif Opera Româna THAIS, fr­umoasa-i,operă a lui Masse­net, a cărei premieră la Opera Română a­ fi a obţinut cel mai entuziast succes, suc­ces de interpretarăţi de montare, se va 13 ix pentr^. u. 2 p. ca distribuţîa «lela. prima reprezerntaţie, poimâine Duminică seara, 13 Martie. - --------ec*-------­ spectacolele zilei TEATRE TEATRUL NATIONAL: Idiotul. OPERA ROMANA: Lohengrin. TEATRUL VENTURA: Amorul veghează. TEATRUL REGINA MARIA: Noi trei. TEATRUL ALHAMBRA: Bravo Alhambra, - TEATRUL MAJESTIC: Bucureștii dansează. TEATRUL LIBER: Femeia tutu­ror. Cinematografe CAPITOL: Băutorii de sânge. TRIANON: Munţii în flăcări. SELECT: Shanghai­­ Express. REGAL: Ronny. ROXY: Băutorii de sânge. VOX: Panica din Chicago. BOULEVARD PALACE: Shan­ghai-Express.­­ RIO: Malec salvează Europa. FEMINA: Aventurile detectivului MaXV el. CORSO: Unchiul cu milioane. FORUM: Banda Bouboule. EPISCOPIA (Arpa): Romanţa Pa­risului. OMNIA: Sub cerul Marocan (Le­giune streină). AMARICAN: O noapte în paradis. LIDO: Exilul siberian. TERRA: Stăpânitorii Vestului şi Alunecuşul morţii. VOLTA BUZEŞTI: O aventură ga­lantă. MARNA: O noapte în paradis. MARCONI: Incurcă-lume. TOMIS: Pe unde curge Volga. RAHOVA: Pasiunea femeilor și Ro­mania sentimentală. „Mica Publiciiali“ văzută de Jiquido Finul umorist care este pictorul, Aurel Jiquidi a scos de sub presă,­ o serie de noui planşe corosiv inci-­ zate, toate inspirate din perlele de stil şi de intense pe care numai co­loanele din «Mica Publicitate» a co­­tidianelor o pot oferi. Rubrica cererilor şi ofertelor de serviciu, cea a căsătoriilor şi «co­respondenţe» au furnizat majorita­­tea materialului de o burghezească' cuminţenie în fond, însă ridicol' prin redactare, din care artistul, un' vădit «esprit mal tourné» a dat in-t terpretări de imagini cu un exce-j lent humor. Considerăm, că apropierea care se face între planşele lui Aurel Jiqui- ’ di şi cele ale lui Fora­in, este în- * dreptăţită într’o largă măsură. 8 Excelent zugrav, de moravuri, uzând de o technică adecvată su­biectului, asemeni lui Forain, picto­rul Aurel Jiquidi, îşi alege lumea de imagini din uliţa mahalalei şi din iatacul micei burghezii, prezen­­tând-o cu dinamismul pitoresc şi exaltat până la amănunt. Din acest punct de vedere «Mica Publicitate», spiritualul album al lui Aurel Ji­quidi, este frate de sânge cu cele­­lalte planşe ale autorului, interpre­tări ilustrative la «Scrisoarea Pier­­dută» şi «Noaptea furtunoasă» ale marelui Caragiale. Apariţia sa înscrie un nou succes în arta inspirată a lui Aurel Jiqui­­di şi o strălucită contribuţie la grafica şi humorul românesc. Mac Constantînescu P­ANOPTICUM D. ILARIE VORONCA lucrează la un­­ care era gata să răsune pentru conser­­vatum de studii despre mişcarea modern­­ vatorism, pentru liberalism, pentru so­cialism, numai să-l aburce la o şefie de partid­­nistă din ţară şi străinătate. BLUZELE ALBASTRE se numeşte re­vista de artă, cultură şi literatură pe care o va edita d. Alex. Sahia. ROMANUL d-lui Tudor Arghezi apare în editura «Ciornei» în preajma sărbă­­torilor Paştelui. «PETROLUL», marele roman al d-lui Upton Sinclair, tradus în româneşte de d. dr. A. Mibashan, care este în acelaş timp şi editorul, a fost pus în librării cu preţul redus, adică de la lei 170 la lei 120, ambele volume la un loc, conţinând 700 pagini. «PARADISUL RUŞINOS» sub acest ti­tlu, scriitorul V. Demetrius a dat­ la i­­veală un nou roman, apărut în editura Alcalay, Bucureşti. Subiectul romanului: Ciocoii, rămăşiţe ale fanarioţilor, dom­nesc fără nici o conştiinţă, ca de când lumea şi pe vecie, fără nici o grije de ziua răsvrătirii iobagilor striviţi. Co­cote, miniştri, studenţi acriţe, ofiţeri, gazetari, borfaşi de toată mâna în sluj­ba ţării, petrec şi trândăvesc. Democraţia se iveşte în persoana pro­fesoraşului intrat la copiii boerului Masculis, ajuns ibovnicul cucoanei, a­­poi bărbatul ei. Profesorul, fecior de cârciumar, are stofă, are talent oratoric, calcă larg şi iute, ajunge sfetnic al tro­nului. Dar patimile îl rod, se îndrăgos­teşte de o cocotă, şi îşi închide nevasta într’un sanatoriu. In cele din urmă, un sifilis în gât amuţeşte «marea lui voce», XVII-lea», de Mihail Negru. BIBLIOTECI ROMANESTI IN CEHO­SLOVACIA. — In partea de Est a Ce­hoslovaciei, în Rusia subcarpatină, în comunele Solotvina, Biserica Albă şi Apşa Centrală, cari au în cea mai mare parte populaţie românescă, au luat fiin­ţă de curând, biblioteci publice româ­neşti, cari vor fi complectate şi cu cărţi­­ cehe şi carpato-ruse. Cărţile româneşti au fost aduse din Bucureşti, prin inter­mediul legaţiei cehoslovace de aci, care s’a interesat în această privinţă în urma insistenţei «Asociaţiei Culturale din Ru­sia subcarpatică». Cărţile româneşti au fost procurate de ministerul de instruc­ţiuni publice din Bucureşti. Ele au sosit Asociaţiei de cultură naţională din Uj­­horod şi prezintă 522 volume, conţinând în cea mai mare parte opere literare de mare valoare. Cărţile au fost imediat predate bibliotecilor româneşti din co­munele menţionate, a căror populaţie este foarte recunoscătoare pentru aceste instituţii şi aceste daruri importante. INSTITUTUL de editură «Cultura ro­mânească» a dat la iveală romanul «Ana Karenina» de Leon Tolstoi, cuprinzând două volume. Traducerea, de George B. Rareş, ilustraţii şi vignete, de A. Sirin şi Anestin. In aceiaş editură au apărut «Trei basme chinezeşti din veacul al ---------cooo--------­ Filme documentare Ultimele cronici cinematografice au discutat filmele documentare, căutând să le claseze, să le inter­preteze, în orice caz să le categori­sească în rândul filmelor obişnuite. E o greşeală fundamentală. Docu­mentarul propriu zis diferă esen­­ţialmente de filmul obicinuit. Pri­mul n’are acţiune, n’are actori, n’are montare, regisorul nu are de­cât rostul de a indica unghiul fo­tografiei. Un bun documentar este acela în care scenele turnate nu au nimic poetic, nimic ce-i dictat de reali­zator, e într’o măsură oarecare un reportaj fotografie, cu singura di­ferenţă că imaginile sunt mişcătoa­re şi sonorizate. . Am vizionat de curând documen­tarul baronului Gomvand, luat cu ocazia unui drum prin inima Afri­­cei. Din cei patrusprezece mii de metrii de film, lucrate în timpul expediţiei, Jean Choux, cunoscutul cineast francez, a ales 2400 m, din cari s-a făcut acest documentar. E­­vident, lipsind acţiunea, filmul e puţin mai greoi, dar nemăsurat mai interesant decât filmele docu­mentare dramatizate care au fost proectate până în prezent la noi. Fotografia este impecabilă şi sce­nele filmate de Barth, operatorul cinematografic al expediţiei, sunt bune nu numai în acest punct de vedere, ci şi ca fotografii de repor­taj, deoarece s-a filmat esenţialul, caracteristice ţinuturilor străbă­tute. Să ne fie permis să cerem un mic sprijin pentru cinematografişti ca­ri aduc asemenea filme. In străină­tate filmele bune se bucură de anu­mite avantagii, de pildă impozite mai mici, scutiri de taxe vamale, ba chiar şi prime. Publicul nostru nu sprijină sufi­cient filmele documentare propriu zise. Cinematografiştii fac într’o măsură oarecare un gest de cura­­giu (dar şi de oameni de inimă) angajând spre proectare asemenea filme (cazul succesului documenta­rului lui­­Gomgaud face excepţie). Scutind cinematografiştii de anum­e cheltueli, aceştia ar putea să redu­că preţurile de intrare la filmele documentare, astfel că elevii şcoli­lor ar putea viziona cu mai multă iscusinţă aceste benzi. Ar fi util şi s’ar face o reală o­­peră culturală. Știri cinematografice Jaques Halk întreprinde realiza­rea filmului «Coups de Roulis» o­­pera­tă de Willemetz după romanul lui Maurice Lançay. Vedeta este: Max Dearly. Georges Lacombe va turna. «Pan­­pan» cu Jim Gerald, Gaston Modot și Paul Olivier Charles Vanel va realiza «Les Vielles Femmes de l’Hospice» a lui Tristan Bernard. D. B. Maurice va turna «L’Enfant du Miracle» cu Blanche Montei­l! Armand Bernard, Alexandru Korda va turna în cu­rând «Controlorul de la Wagon-Lits», «Trenul de la ora 8:47» și «Le Chas­seur de chez Maxim’s». André Chotin va turna «E.n ple'.n dans le miile». René Guisart va turna un nou film cu Suzi Vernon «La Perle», în care va juca Andre Berley, Lun­­ville, Paul Faivre, Robert Arnoux și Alice Dufreene. Jean Renoir a terminat «La Nuxt de Canefour» a lui Georges Sime­non, eu Wina Winfried, Pierre Ren­­noir, Lucie Vallat, Diguimond, Mi­chel Durant, Gebret, Ketty, Pier­son, Komia, Jean Mitry şi Rabi­­novitsch. HEINRICH MANN unul din cei mai buni actori de dramă ai filmului german MIZERII & indiscreţii La «Mixt», în Calea Victoriei, la o masă de trei, e discuţie aprinsă. Trei luni, lângă care sa oprit şi al patrulea — inginerul M. C. — vor să lămurească chestia cu... origina etnică a lui Eminescu. M. C. ascultă, ascultă, apoi între­rupe: — Dragă, mă surprinde... lipsa voastră de informaţie, în chestie. — ?!? — Eminescu, dragii mei, se ştie astăzi: e ovreiu. (Cei trei se fărâmă de râs). — Da, da! Nu rădeţi ca nişte ca­raghioşi! Vă voiu face, oricând, d­o­­vada. Şi veţi vedea, atunci, cât sun­teţi de întârziaţi. Deocamdată vă las să meditaţi a­­supra unui fapt, de necontestat.Voi ştiţi că ovreiul întotdeauna, îţi răs­punde la o întrebare cu o contră-în­­trebare. 11 întrebi: «de ce plângi, mă?». Iţi va răspunde, precis: «da de ce să nu plâng?»... Ei bine luaţi poezia lui Eminescu. Ce te legeni, codrule? Poetul întreabă: — Ce te legeni, codrule? Iar codrul, ce-i răspunde? — De ce nu m’aş legăna? Şi de ce să nu m’aplec? Vedeţi?... Asta numai aşa, ca... frühstück. Ei bine, vă voiu face do­vada complectă. La revedere, acum! Ma grăbesc. Pe mâine! Cei trei au rămas cu îndoiala în suflet... Scorpion &. Comp. Conferinţe-comunicări — D. prof. universitar George Strat va vorbi Sâmbătă 12 Martie ora 6 seara la Camera de Comerţ despre Politică şi Consumaţiune. Conferinţa va face parte din ciclul organizat de Asociaţia Generală a Eco­nomiştilor din România. * — D. profesor N. Cartojan va vor­bi la Casa Şcoalelor, Sâmbătă 12 crt., la orele 6 p. m. despre: «Lite­ratura pentru tineret» din ciclul de conferinţe: «Din problemele şcoalei româneşti».­­ — Mâine, Sâmbătă, orele 6 p. m., la Academia de înalte Studii, Piaţa Ro­mană, în ciclul de studii femenine a Institutului Social Român,­­­ra Cathe­­rina Cerchez, va vorbi despre: «Atitu­dinea femeii faţă de depresiunea eco­nomică». Cinema Regal RONNY O operetă amuzantă,brodată pe un subiect nu exagerat de original. Nu facem o vină scenariului; ope­reta cu subiect prea original șo­chează. Iată despre ce e vorba: O tânără pictoriţă, care a desem­nat toaletele pentru opereta ducelui de Perusa este trimeasă în capitala ducatului să le predea. Aci, ca în orice operetă, se întâlneşte cu du­cele, care se îndrăgosteşte de ea. Bineînţeles şi pictoriţa Ronny (Kât­ie de Nagy) are un scoup de fou­­trieri când vede pe frumosul duce (Willy Tritsch). Urmează intrigi, ne­înţelegeri şi clasica, sărutare a fie­cărui sfârşit de operetă. Dar... exis­tă un­ dar*, filmul îţi place.Râzi,­fre­donezi cu actorii şi dansezi cu ei a­­tât cât îţi permite scaunul pe care şezi. Regia lui Schnenzel este bună. Noutăţile nu lipsesc. Muzica lui E. K­alman plăcuta ca deobicei. Käthe Nagy şi Willy Fritsch colaborează fericit la succesul filmului. *­­— Saluri «Asociaţia generală a studenţilor evrei» organizează pentru seara zi­lei de 26 Martie cor, un bal costu­mat şi necostumat în saloanele Lie­­dertafel din strada Academiei. Se fac pregătiri extra­ordinare. Vă fi cel mai amuzant bal al sezonului. Invitaţiile se pot reţine la mem­brii Asociaţiei, precum şi zilnic în­tre 12—2 p. m. la sediul din Sf. Ion Nou 45.­ ­ • Ateneul popular «Principesa Ele­na» str. Ion Mincu (Bufet) No. 10, aduce la cunoştinţa publicului că din pricina închiderii şco­alelor, de­terminată de epidemia de gripă, ba­lul care urma să aibe loc în ziua de 12 Martie cor., se amână pentru ziua de 26 Martie cor. Biletele vândute rămân valabile. lul oriental Marele bal oriental al comunităţii armene, mascat şi nemascat, va a­­vea loc mâine, Sâmbătă, 12 Martie, în saloanele Palermo din str. Bur­sei. Acest bal va fi cel mai reuşit din sezon. Mare fast, surprize, dis­tracţii. In timpul balului, casa Ko­dak, va filma întreaga asistenţă, iar filmul va rula după o oră de la filmare chiar în aceiaşi sală.

Next