Cuventul, aprilie 1932 (Anul 8, nr. 2495-2523)

1932-04-01 / nr. 2495

pFi . ;VISS MARTIE SI sile 11 Joi Zile trecute 90. Zile rămase 276. Răsăritul Soarelui 6.2. ▲pusul Soarelui 18.88. Luna ln Patr. II, a 8-a . zl. -II Ort.- Bt. Mart. Ipatie Eillpiscopul. Cat.; S-ta Balbina. Prot.- Enoch. Evr.; 23 Weadar 5692, Mah.; 23 Glul-Radu 1350. Buletin meteorologic Timpul probabil dela SI Martie 1932 Presiunea mai întâi în scădere cu 8^-7 mm, apoi în creştere cu 4—6 mm. Cerul mai mult acoperit, precipitaţiuni. Vânt potrivit din sectorul W. Temperatura staţionară. In cursul zilei treptat dela W la E precipitaţiile vor înceta şi cerul se va însenina. ------*----- rand[]io JOI 31 MARTIE 1932 ^ 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. 13: Muzică vocală (plăci de gramofon). 38.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 18: Orchestra Grigoraş Dinicu: Muzică uşoară şi româneasca. 19: Informatiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra Grigoraş Dinicu: continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20: D-l Romulus Seişanu: Revendicările artistice ale României. 20.20: D. Georges M. Cantacuzino: Estetica lui Ştefan cel Mare. PROGRAM DE SEARA Comemorarea bicentenarului naşterei lui Josef Haydn. 20.45: D. E. Muller, Haydn. 21: D. Em. Ciomaci «Creaţiunea» de Haydn. III.15- Tftflaf Ttflrdrl,Orctttluireti, mate*riu In 8 părţi pentru orchestră, cor şi soli, soli, (primă audiţie) executat de orchestra Radio, corul Carmen, d-na Roşi Baumann-Rădulescu, soerană şi d-nii George Folescu bas şi Aurel Alexandrescu, tenor, Conducerea muzicală d. Mihail Jora. La sfârşitul concertului. Information. I Spicuiri din programele străine CONCERTE: Viena ora 18—20.40 şi 21.50. — Lipsea 20.30—22, Joseph Haydn, Ostrava 19.40, pian, 20.20 şi 23.20. — Heilsberg 20.30. — Bratislava 19 ,Trio cimpoi, 20.05. — Breslau 19.55—21.30. — Milano 20.05—20.31. — Bruxelles II 22 şi 23. — Strasbourg 20.45 şi 21.30. — Barcelona ,21—23.30 şi 24. — Londra 20.35— 22. — Mublocker 20.45, Festival Haydn, 2215 și 23.35. — Toulouse dela 20 la 1.30 Muzică variată, _ Daventry 21.30—23.40 Suisse Romande (Sott), 21.30. — Berlin 20.40. — Roma 21.45. — Langeberg 21— 21.30., __ Praga 22. — Budapesta 18.30— Hadio-Eiffel 21.30. — TEATRU, OPERA, OPERETA, Milano 22, Trans. unei opere. — Radio Paris 22, «Laketraiten trans. de la Teatrul Ambigu. — Palermo 22, trans. unei opere. CONFERINTE: Bruxelles II 22.45 Problemele actuale ale moralității. — Radio Paris 20 A treia conf. asupra lui Edm. Rostand. STIRI DE PRESA: Viena ora 22.40— Lipsea 23.30. — Milano 21. — Bruxeles II 221.30 și 24. — Strasbourg 20.30. — Barcelona 23. — Berlin 23.10. — Roma șl 23.65. — Radio Parte, Fizica DE DANS: Viena ora 28.35. i-Lom»a 0.35. — Königs Wüster booten 23.45. In noaptva de 3( Martie 7aÂ (Farm-la Cerb) dr. Villi'70, telfcTharîn&er Ca,Ba la Calea Victori? £ C»povici Calea Grivitei N. Wasserman Calea \ te.1.' 320'99, telefon 202^74; C. Herze?, or 249, Jea Văcărești 25, Getta Drăg?, £a‘ Jea Rahovei 151, telefon 331/&,Cf ristita Bejan Parcul Radorin (Calea Dudeşti) 133, telefon 848/63; Steriu I. Shunda Piaţa Buzeşti 47, telefon 301/85; Sebastian Niţescu but. Ferdinand 103; dr. Einhorn (Rissdoerfa) str. Carol 19, telefon 320/88; Farm. Academiei (A. Beilich) str. Academiei 2, telefon 361/50. 0104 MISSO Anunță deschiderea unui raion sport — extrem de ieftin — cu începere de la 1 Martie bloc-note De toate şi de pretutindeni Cizmarul berliiez George Dimitroff, bulgar de origine, a dat zilele acestea examen la şcoala superioară technică din Berlin şi a obţinut diploma de inginer. Demitroff frequenta dimineaţa cursurile, după amiază lucra cizmăria şi de la 3 8 dimineaţa învăţa. O ligă contra femeilor cari fumează America vrea să desveţe femeile de obiceiul fumatului. La Boston s-a înfiinţat o ligă, care-şi propune să scape femeile de acest viciu. Bărbatul nu mai poate fi salvat. El va asculta pe acela care-i va explica dezavantagiul ţigării, dar nu după mult îşi va aprinde o altă. Deoarece bărbatul este considerat ca pierdut în infernul fumatului, liga din Boston speră să mai poată salva femeia pentru împărăţia cerului. Femeia, aşa explică liga în circulările ei, are mai mult de pierdut decât bărbatul cu fumatul. Fumul nu face bine tenului. El distruge, îi răpeşte frăgezimea. Fumatul este un pas înainte spre masculinizarea femeii. In America fumează acum cincisprezece la sută din toate, doamnele şi duduile. Este foarte mult. Exemplele bune nu sunt imitate niciodată, dar cele proaste sunt urmate cu sfinţenie. Aproape toate studentele din America fumează şi chiar în faţa profesorilor, cari, şi ei la rândul lor, nu se despart de ţigare. Pentru aceste fumătoare liga a tipărit mici broşuri intitulate: «învăţătură în locul fumului de ţigară». Va reuşi această ligă contra femeilor ce fumează? Ne îndoim! Pentru un «sou» un proces de opt mi La Curtea de apel din Paris s’a desbătut zilele acestea un proces foarte interesant. In anul 1924, un Parisian voia să călătorească cu tramvaiul subpământean, tocmai pe timpul când preţul cursei se urcase dela 30 la 35 centime. Având un bloc cu bilete cumpărat pe preţul vechiu, dânsul nu voi să recunoască majorarea cu cinci centime a cursei. Credea că societatea tramvaielor e obligată contractual, pe baza blocului vechi să-l transporte tot pe preţul vechiu. Deci, a dat societatea în judecată, la prima instanţă a pierdut procesul, dar nu s’a lăsat, ci a tot apelat până în sfârşit, după opt ani de zile s’a dat de către Curtea de Casaţie sentinţa, dar iarăş în paguba lui. După calculările făcute, cheltuelile avute de el în aceşti opt ani de zile au crescut atât de mari, încât cu ajutorul lor, putea lesne să călătorească în jurul pământului. Câţi locuitori nue China ? La Nanking a fost publicat de curând rezultatul ultimului recenzământ. S-a constatat că republica chineză are 478 milioane 787 mii locuitori. Desigur că numărul locuitorilor e cu mult mai mare, întrucât guvernul recunoaşte că în China centrală mai sunt ţinuturi, unde nu pot străbate nici chiar autorităţile; astfel, deci, e cu neputinţă să se facă o numărătoare amănunţită. interesant pentru mame Cartea d-lui Docent Dr. M. CajaţŞcoala Mamelor, privind higiena copiilor», trebuie să nu lipsească din biblioteca mamei conştiente. Această carte tratează: a) higiena şi creşterea sugarului sănătos b) higiena copilului bolnav; c) ajutoarele de urgenţă ce se pot da copiilor în cazuri de îmbolnăviri şi accidente. O mamă ignorantă vătăma sănătatea copilului ei. O mamă cultivată asigură buna desvoltare fizică şi morală a copiilor ei. Editura Alcalay, Preţul lei 25. Se găseşte la toate librăriile din ţară. ABSOLUT NECESAR PENTRU: Domnii Primari, Notari, Ofiţeri de Poliţie judecătorească şi jandarmi Codul penal de d-l Judecător de Instrucţie, Preşedinte de Tribunal Const. Zotta, cuprinzând în adaus 25 legi şi regulamente complimentare, cu caracter penal, din anii 1921-1932. . ., ... ilustri* Format portativ de buzunar. 850 pagini. LET 120. Se găsește la toate librăriile din țară. Depozit general la LIBRĂRIA «UNIVERSALA» ALCALAY et ap. București, Calea Victoriei No. 27. (Continuare din pagina la s taie ale ideii românești elemente de valoare de cari posteritatea nu va ști niciodată, pentru că nimeni nu sa gândit să le îngăduie prilejuri de valorificare. Dar ce nu putea să facă în această ordine de postulare venerabila noastră «Astra»? N’a făcut decât ceea ce toată lumea ştie. Şi astăzi se petrece, alături de campania în contra ei dela care am pornit, un fapt revelator: «Astra» nu s’a gândit să pună în slujba culturii româneşti a Ardealului elementele ce tot aşteptau prin oraşele şi târgurile Ardealului, şi după 13 ani de aşteptare ele i-au întors spatele şi au început să se organizeze şi să activeze. După Ateneul Popular din Arad, înfiinţat ca să desgroape trecutul românesc al acelui ţinut, au ieşit rând pe rând la iveală, cu acelaş scop: Ateneul Ppular de la Turda, Cercul Analelor „iiului la Timişoara, Muzeul Năsaudtp la Năsăud, iar,dela Lugoj, raşdv, ,va(jea_Mare ş, chiar din *\1 *'“s'"ei», se anunţă apariţii similare, ale ,unor forţe româneşti pe cari «Astra» le.a valorificat, sau, mai ales, nu le-a lăsat să se valorifice. Căci toate aceste noui organizaţii culturale ardelene n’au ieşit la iveală numai pentrucă la «Astra» n’au putut găsi destulă afirmare de sine; au apărut, din contră, în primul rând pentrucă cenuşăresele intelectuale erau boicotate de astrişti cari, neputând să pună în serviciul culturii româneşti altceva decât reprezentări la festivităţi sau găzduiri de conferenţiari ai Extensiunii Univeristare, de la Cluj, trebuiau evident să vadă într’o activitate a elementelor de muncă culturală o întunecare a activităţii proprii. Pricina acestui impas al «Astrei» şi acestui reviriment cultural ardelean, este că «Astra» a rămas la vechile metode şi la vechii oameni. Despărţămintele i-au rămas sub conducerea unora cam de obicei n’au la activul cultural decât un discurs de primire la gară, dar în schimb aduceau legături de familie sau titluri de pe vremea apusă când selecţionarea valorilor nu începuse încă în Ardeal. Revirimentul ce-l arătăm va fi pentru unii-alţii regretabil, dar e îmbucurător pentru viitorul culturii româneşti în Ardeal, şi fiindcă nu putem nădăjdui o schimbare în bine a raporturilor dintre românii Ardealului şi ceilalţi decât printr’o altă afirmare a culturii, decât cea de până acum, în provincia transilvană, trebuie să-l socotim îmbucurător pentru însăşi viaţa publică românească. I. Tofan tovirimnMfr teatru Opera Română Astăseară Joi, eminentul bas Zessevich va cânta la Opera pentru ultima oară, rolul lui «Boris Godunov» în măreaţa operă cu acelaş nume a lui MuBSorgski Teatrul Naţional Astăzi Joi, 11 Martie, Teatrul Naţional reprezintăîn matineu, cu preţuri reduse, şi Heidelbergul de altădată» de W. Meyer Forster, iar seara «Hamlet» deShakespeare. Teatrul ‘Alhambra Astă seară vă avea loc serata de gală dată în onoarea tenorului Jean Nicolescu Nicol. Se va reprezenta «Bravo Alhambra» marele succes al stagiunei. Distinsul nostru tenor, pe lângă frumoasele-i creaţii ce are în această straşnică revistă, va mai cânta şi diferite arii. Toţi prietenii şi admiratorii cari au ţinut să-l sărbătorească îşi vor da întâlnire la Alhambra. Matineurile populare Alhambra petrece ! Sâmbătă şi Duminică la ora 3 jumătate teatrul Alhambra din strada Sărindar reprezintă în matineu cu preţuri populare (40,60 şi 80 lei fotoliul) glorioasa revistă Alhambra petrece 12 acte şi 81 tablouri de d-nii N. Kiriţescu, N. Vlădoianu şi N. Constantinescu. ‘ Panorama cu admirabilele cuplete Om eşti! N’ar strica! apoi Pe onoarea ta? Pe onoarea mea!, presa, Madmozell, tabloul japonez Romulus şi Remus sunt numai câteva din loviturile acestei admirabile reviste. In rolurile principale au creaţii strălucite d-nele Marilena Bodescu Silly Vasiliu, Lulu Nicolau, Annie Siomin, d-nii Costică Toneanu, Gh. Bâelăşeanu, Aurel Munteanu,S. Stokinin și tenorul Jean Nicolescu- Nico. •Oletele pentru a matineuri la cassa teatrului Alhambra (Strada Sărindar) : «Trenul fantomă» Mare succes obține în fiecare seară la Teatrul Liber, «Trenul fantomă», admirabila comedie americană de D. Rindley.— Spectacolul se bucură de o interpretare minuntali^având în fruntepe d-na MariOwipraova de la Teatrul Naţional, Murga Chicoş, A. Anastasiad, domnii: G. Groner, V. Vasilache, Zirri, J’ăunescu, Podescu, Dumitrescujer. ŞTIRI ARTISTICE Astă seară, ieri, la orele 21 se va transmite din studioul Societăţii de Radiodifuziune, Oratoriul «Creaţiunea» de Iosef Haydn, pentru orchestră, cor şi solişti, în primă audiţie integrală în România, cu ocazia comemorării bicentenarului naşterii marelui compozitor german. Audiţiunea va avea loc cu concursul corului «Carmen», a d-nei Rosi Baumann-Rădulescu şi a d-lor Gheorghe Folescu şi Aurel Alexandrescu. spectacolele zilei TEATRE TEATRUL NATIONAL: Matiném Heidelburgul de altă dată; seara: Hamlet. OPERA ROMANA: Boris Godunov TEATRUL VENTURA: Take, Ianké și Cadir. TEATRUL REGINA MARIA: To See Ourselves. TEATRUL ALHAMBRA: Bravo Alhambra. TEATRUL LIBER: Trenul fantomă. Cinematografe CAPITOL: Sergentul X. . TRIANON: Alo! Alo! Legătura greşită. ... ................ SELECT: Hoţul de inimi. REGAL: Sclavii pasiunii. ROXY: Sergentul X. VOX: Verdun. Souvenirs d’histoire. BULEVARD PALACE: Stan şi Bran divorţează. RIO: Tovarăşul X. FEMINA: Pat şi Patachon somnam- CORSO: Congresul dansează. TERRA: Cursa fatală şi Călăreţul X.'■ FORUM: Inspiraţie. EPISCOPIA (Arpa): Două suflete. OMNIA: Inspiraţie. AMERICAN: Balul. LIDO: Spionajul. TERRA : Ben Hur şi o complectatre. VOLTA BUZESTI: O noapte te-am dorit. MARNA: Botany şi trupa Uferini. MARCONI: Trup şi suflet. TOMIS: Ben-Hur. RAHOVA: Ronny şi o comedie. . . .■ Expoziţii M. S. Regele însoţit de d. col. Condeescu a vizitat ori expoziţia pictorului Teodorescu Romanaţi de la Casa Şcoalelor, arătând un deosebit interes tablourilor expuse şi reţinând mai multe lucrări. cutadiul femeii Nu, de moda nouă nimeni nu se mai plânge. E armonioasă, corectă, cuminte şi îmbracă albine pe fie-care, afară de cazuri desperate, cum zicea Montaigne «une femme sur qui toute robe pleure.»» Atunci, Doamne fereşte, nu-i nimic de făcuţi Succes mare în colecţiile actuale au jupele şi bluzele, cari se poartă sub veste şi haine «trei sferturi». Pentru sport şi dimineaţa sunt în lână moale şi confortabilă: Kasha, crupe de lamie, jersey şi bure. Ecossais-ul, pentru persoanele svelte. Cupa jupelor este savantă, dar foarte simplă, căci stofele, mai ales diagonale- sunt ele singure o garnitură. Se fac mult cute sau clin uri în secţiuni plecând de sus drepte şi strânse pe şold, lărgite jos. Cordoanele de piele, late şi bine luate pe talie. Chemisetele sunt în flanelă jersey, shanting sau în dialap, suprema eleganţă iscălită, Rodier. După masă, cu o jupă de mătase, purtăm bluze uşoare garnisite cu plisseuri, jour, point-turc și cu nasturi de mărgele, perle sau cristal. Pentru primăvară, câteva sfaturi utile ! Dantela neagră este prea delicată ca să o spălăm. O întindem pe o scândură, o prindem în ace, o tamponăm cu o cârpă muiată în bere. Lăsăm să se usuce pe loc şi pe urmă o desprindem. Apa în care fierbem fasolea uscată, proporţie trei litri apă, un sfert ligr. fasole, este excelentă pentru spălarea stofelor de lână. Se poartă stofele albe şi sabie de lână. Sabie amestecat cu negru, jupă beige, jachetă neagră. Rochi de bridge în marocain mai alb. Tailleur-uri de veleur cotele blond cu bruse de satin briliant, întovărășite de eșarfe cu tonuriviolente compuse armonios. Se poartă berete în taille, făcute în mici volane suprapuse asortate cu haina sau tailleur-ul. Sunt mai cochete şi mai femenine ca beretul basc. I .. . Caracatiţă (Fel de post) Spălăm bine de tot caracatiţi în trei-patru ape calde şi o lăsăm să se moaie două zile. Strecurăm, o tăiem bucăţele mici pătrate sau dreptunghiulare, le punem într’o cratiţă şi turnăm peste ele două pahare din apa în care au stat,două pahare de vin, un pahar de untdelemn, două linguri bulion, sare, piper, nucşoară, două-trei bucăţele de zahăr, o mână de stafide. Acoperim bina cu capacul şi lăsăm să fiarbă uşor până scade. !. Servim rece. Supă de praz cu cartofi Luăm vreo şase prăji, îi tăiem bucăţi cât degetul, le perpelim cu o lingură de unt proaspăt pe foc repede, fără a lăsa să prinză culoare, opărim cu doi litri apă clocotită, punem un kilogram jumătate cartofi tăiat, în sferturi, sare, piper, şi lăsăm să fiarbă bine. Dăm prin sită. Punem iar pe foc să dea un clocot-donă, trebuie să fie groasă. In castron punem ori unt proaspăt ori smântână, turnăm supa amestecând, să nu rămâine grosul la fund. Servim cu pâine prăjită. M. M. L. mire noi Vineri 1 Aprilie 1932 MIZERII , indiscreţii D. profesor Mironescu din Iaşi, activează de mai multă vreme în partidul comunist. Zilele trecute aflându-se cu mai mulţi prieteni la o masă, unul îi spuse: — Dacă din nefericire şi prin imposibil, avem revoluţia socială şi la noi, te vedem Mironescu şi pe tine comisarul poporului? D. profesor Mironescu răspunse: — Aş! dragă. Dacă vin comuniştii la putere tot Ion Petrovici, profesorul de filozofie şi omul tuturor guvernelor, va fi comisarul poporului... « D. prof. Ion Petrovici este de actualitate la Cameră. Doi deputaţi discutau, pe culoare, ieri, proectul pentru înfiinţarea subsecretariatului de stat al Aviaţiei. — Şi cin crezi c’are să fie subsecretar de stat? — Cine ! Petrovici dragă, fostul ministru aversecan. Are nişte aripi şi o poftă de sbor din partid în ■partid pe care nimeni şi nimic nu i-o poate satisface. Este dealtfel singurul aviator calificat dintre oamenii politici, I Scorpion & Comp. -----=·«==-----s\ Pentru sau contra senzualismului in literatura * Tribuna, liberă îşi continuă cu acelaş răsunător succes conferinţele săptămânale. Mâine Vineri, la orele 9 seara, va avea loc la Fundaţie conferinţa cu desbateri contradictorii asupra subiectului. Pentru sau contra senzualismului în literatură. Va conferenţia d. Mircea Eliade, după care vor urma replicile d-lor: V. Barnoschi, Eug. Titeanu, Mircea Grigorescu, Haig Acterian, Cărin Baltazar, liane Voronca, şi ale acelora ce vor cere cuvântul din sală. Conferinţa următoare va avea loc Vineri, 8 Aprilie cu subiectul DOTA ŞI CASATORIA. Dota a dezonorat ea căsătoria burgheză ? Aportul femeii profesioniste este echivalent cu aportul dotat ? Eugenismul în organizaţia actuală a societăţii. Cei ce vor să se înscrie din vreme spre a lua cuvântul la această conferinţa, sunt rugaţi a se adresa d-nei ing. Săvulescu, președinta Tribunei Libere, str. Arh. Blariu sari d-nel B. Madeleine, caleaVictoriei M tel. 232/54. Expoziţia Nudului Se deschide Duminică 3 Aprilie în Saloanele Mozart. Publicul este invitat să ia parte la vernisia ''*V' cinematograf K post ao Aolico,fetiţa din Olanda în sfârşit, iată-mă în locuinţa nebunatecei Traus, din Berlin, Koenigin-Augusta-Strasse. Dar unde o fi vedeta ? Privirea mea se plimbă prin camera semi-obscură: un birou mic, alb, cu teancuri de scrisori — probabil poşta abia sosită. O vitrină cu bibelouri microscopice. Un divan plin cu perne şi păpuşi. Una din ele se mişcă chiar: «O fi o păpuşe automată» — mă gândesc eu şi mă apropii de divan- Dar prea seamănă cu Traus. Are ochii veseli, nasul în vânt», şi-mi spune chiar «bună-seara» ! Tresar... — De ce v’afi speriat? — mă întreabă Truus mirată. Ce sâ-i spun??... Găsesc o idee salvatoare: «Cățelul se uită așa de urât la mine !» — O, nu-i nici un pericol, nu vă face nici un râu ! Așa-i, nu observasem, în încurcătura mea , cățelul e.» de postav ! Truus îmi prezintă ceremonios fiecare păpușe în parte. — Acesta e Yullerle— favorita mea — îmi zice, arătându-mi o păpuşă cu obrajii cam zgâriaţi şi cu capul pe alocuri jumulit. — «Am adus-o cu mine din Olanda». — Şi ce-aţi mai adus din Olanda? — O, n’am adus multe ! Am venit înarmată cu o umbrelă de ploaie şi cu un geamantan, în care, în afară de Julietie, o periuţă de dinţi şi o cămaşe de noapte, nu se mai aflau multe altele ! Da, da, nu vă miraţi, nici acum nu sunt aşa de bogată cum îşi închipuie lumea, dar mai ales atunci ! Eram o fetiţă mică şi săracă, care visa să ajungă «vedetă de cinematograf»Portretele lui Emil Jannings şi Willy Fritsch atârnau în odaia mea şi eu îi socoteam ca pe nişte idoli îndepărtaţi. — Şi acum ! — Acum, îmi sunt colegi. Dar câtă trudă şi ambiţie mi-a trebuit să ajung până aici! Părinţii m’au dat la un atelier de mode. Lucrul acesta migălos mă plictisea grozav. Am făcut atâtea pozne, până când patroana s’a lipsit de mine. Supărat, tata m’a dat la alt atelier, în provincie. Aici nu stat până am zărit următorul anunciu în ziar: «Se caută domnişoară la copil de 5 ani. A se adresa la directorul cinematografului X Y». Eu adoram păpuşile şi un copil mi se părea o păpuşe vie. Ce fericire! Să mă joc toată ziua cu o păpuşe care vorbeşte şi seara să mă duc la cinema ! Puţin după ce m-am angajat, patronul îmi arată jurnalul, spunându-mi: «Asta ar fi ceva pentru d-ta!». Societatea de filme «Ufa» organiza un concurs de fotogenie în şapte ţări, în scopul alegeri a şapte interprete pentru filmul «Fiicele d-nei Gyurcowitz». Eu n’am aşteptat sămi spună de două ori. Am alergat într’un suflet la fotograf, trimiţând apoi ziarului fotografia. Intre timp, tata a aflat că am dispărut de la ateleri și a venit să mă ia acasă. Eram nespus de nenorocită că am părăsit «atmosfera» aceia cinematografică. Dar iată că, într’o zi, îmi văzui fotografia în jurnal: ieşisem prima la concursul de fotogenie ! Toate ar fi fost bune, dar părintele meu nu vroi să mă lase să plec în Germania. Multe insistenţe din partea organizatorilor concursului şi tot atâtea lacrimi din partea mea, abia îl putură îndupleca să-şi dea consimţământul! Aveam numai 16 ani şi eram cea mai tânără din toate celelalte premiate. Nimeni nu mă băga în seamă. Când se făcură probele de fotogenie, toate erau aşa de emoţionate şi speriate, încât pe mine mă podidi râsul, că nu mă mai puteam stăpâni. — Fetița asta pare să aibe temperament ! — zise regisorul Cavallius și-mi dădu un folișor mai de seamă. Chiar în primul film să joc alături de Willy Fritsch ! Cum m’or fi invidiat prietenele mele din Olanda! Al doilea film a fost «Die selige Exzellenz» ou Olga Tschechowa şi Wily Fritsch. Partenerul meu era Max Hansen. Despre Olga Tschechowa, Trona vorbeşte cu înflăcărare: — M’a iniţiat în tainele artei, pe atunci, multe şi mi-a dat tot mereu sfaturi bune. Ii sunt foarte recunoicătoare ! Iar coincidenţa a făcut ca al doilea film vorbitor al meu a fost «Liebling der Götter» tot cu Olga Tschechowa. — Dar celelalte colege ? — Imi sunt toate dragi», afară de acelea cari mă concurează.•• Sylvia Langa Tănase in film Vestea aceasta va minuna poate Pe mulţi, Tănase, unica noastră vedetă de revistă, cel care a introdus genul la noi, renunţă la teatru şi se lasă fascinat de pelicula de celuloid ! Nici nu-i vorba de asta! Tănase a făct pur şi simplu un film-revistă intitulat «Visul lui Tănase». Vă imaginaţi şi dv. cam despre ce fel de vis e vorba: un hohot de râs dela un cap la altul! Subiectul e, Tănase, interpretarea: Tănase, tot filmul e «Tănase» şi credem că aceasta e suficient recomandat pentru cei cari admiră humorul inepuizabil al acestui actor. Un amănunt care desigur interesează, filmul a fost turnat la Berlini, deci în cele mai bune condiţiuni tehnice. Dr.