Cuventul, mai 1932 (Anul 8, nr. 2524-2552)

1932-05-06 / nr. 2527

AZI Wî MAI 31 zile Zile trecute 125. Zile râmase 211. Răsfiritul Soarelui 5.4. Apusul Soarelui 19.21. Lună Nouă, la 20 h. 12 m. Intemeerea Fondaţiei Universitare Carol I (1891). 1 1 Ort.: Sf. Martiră Irina 4 Şi Sf. Neofit. Cat..- f înălţarea Dom­’ -* ■ m..y. -n nulul. ‘j! Prot., înălţarea. Evr.i 29 Nissan 5692. Mahom.s 28 Giul-Hege 1350. a Buletin meteorologic r ■ Timpul probabil dela 4—3 Mai 1932 ora 20 x Presiunea în scădere cu 2 la 5 » Cerul se va menţine ,variabil. Vân­tul potrivit din sectorul vestic. Tem­peratura staționară. Ploi sub formă de averse locale. î 101 randi JOI 5 MAI 1932 13.00: Muncă vocală (plăci de gramo­fon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte cota apelor Dunării şi semnal orar. 14.00: Muzică uşoară (plăci de gramo­fon). 18.00: Orchestra Griporaş Dinicu: Mu­zică uşoară şi românească. 19.00: Informaţiuni, sport, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra G. Dinicu: Continua­rea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: D. Romulus Seişanu: începutul teatrului românesc. 20.20: D. Al. Busuioceanu: Istoria ar­­cheologiei de Odobescu. PROGRAM DE SEARA 20.40: D. Gerhard Krause: Critica tea­trală străină. 21.00: D-na Maria Certel-canto, Haen­­del: Ah, spietato; Gardigiani; Ogni sa­­bato; Carissimj: Victorie: Joh. Brahms: Să nu mai viu la tine; Joh. Brahms: Singurătate de câmp. 21.20: Concert simfonic dirijat de d. Carol Brunetti: Smetana; Uvertură la «Mireasa Vândută»; F. Mendelssohn: Concert pt. violină şi orchestră (solist Marcel Gali). 22.00: D. Anton Helban: Ultimul ro­mantic din Franţa. 22.15: Continuarea concertului simfo­­nic: Andricu: Trei tablouri simfonice; Günter Raphael: Variation! asupra u­­nei teme scoţiene. 22.45: Informaţiuni. Spicuiri din programele străine CONCERTE: Viena ora 17.45 — 19.50 Canto. — Lipsea 20—21. — Heilsberg. — Bratislava 19.15 concert dat de compa­trioata noastră Vera Mora. — Hilversum 20.40—22.55. — Breslau 20.30. Milano 20.05 20.31. — Bruxelles II 19.30 cor. — Stras­bourg 21 45. — Barcelona 21—23.05—0.10. Londra 21.30—22. — Mühlacker 17—19.25. .Toulouse de la 21 la 0.30. — Katowice 23.10. Stockholm 20.30 și 22.15. Roma 21.45. Prags. TEATRU . OPERA — OPERETA: Heilsberg 21 «Anotimpurile» Oratorium de J. Haydn. — Milano 22 «I puritani» operă de Bellini. — Budapesta 20.30 «Ri­­goletto» operă de Verdi. — Praga «Ba­lul de la Operă» operetă de Heuberger. CONFERINŢE: Paris-Eiffel 19.45 Is­toricul Teatrului . ŞTIRI DE PRESA: Viena 22.35. — Mi­lano 20.30 şi 21. — Bruxelles I 20.30 şi 23. — Roma 19.15. MUZICA DE DANS: Viena ora 22.50. Lipsea 23.20 până la 1. — Londra 23.35. Katovice 24. dintre propaganda gioacchinită şi cea franciscană, care îi urm­ează. Buonaiuti observă cu dreptate că, după cum mesagiul evanghelic îşi are rădăcinile în neliniştita aştep­tare a Venirii Veacului (literatura populară iudaică din epoca Ashmo­­neilor), tot aşa mesagiul franciscan are în spate «profeţia» celui de al treilea Veac (al Sfântului Duh), promovată de Gibacchino. Amân­două aceste antecedente alimentea­ză profunde mişcări eschatologice în massele credincioase. Mesagiul Satului Francisc nu face altceva decât să împlinească — prin pilda sa îngerească, prin revalorificarea vieţii asociate — profeţia celui de al treilea Eon, din viziunea stare­ţului calabrez: Domnia libertăţii, a omului nou, a Sfântului Duh. Prin ceaţa simbolismului apoca­­liptic şi ermeneuticei biblice atât de personale a lui Gioacchino, se poate întrevedea totuşi destul de limpede care e fundamentul aposto­latului său. Mai întâi, să spunem că din toate scrierile se desprinde spiritul religios, mistic, anti-teolo­logic al lui Gioacchino. «Profetul» nu are un sistem, ci o viziune apo­caliptică. El scrie ca să deştepte în fraţi senzaţia transfigurării imi­nente a valorilor pe cari s’a clădit tradiţia Evanghiliei şi organizaţia Bisericii (Buonaiuti, p. 197). Metoda alegorică a lui Gioacchino e strict îndreptată către predică şi conver­tire. Din descifrarea tainelor Scrip­turilor, el îşi face armă în propo­­văduirea venirii celui de al treilea Veac, veacul Spiritului. Un simbo­lism naiv, dacă vreţi, dar biblic şi rodit din pură religiozitate, nu din discuţii scolastice. (Deaceia se va împotrivi G. doctrinei Treimei a lui Pier Lombardo, pen­tru că aceas­ta era teologică, abstractă, nu prag­matică. De aceia a luptat G. contra invaziei sterile a scolasticei în Uni­versitatea din Paris. Din nefericire pentru Rem­a, scolatistica a învins­. Intre datele dogmei Trinităţii şi perioadele în care e împărţit dru­mul moral al umanităţii către liber­tate şi caritate, se află un perfect paralelism (p. 223). Gioacchino cre­de că omenirea trebuie să treacă prin trei stări, prin acei­ «Veacuri»: cea dintâi a Vechiului Testament, a doua a Noului Testament, a treia a epocei profetizate de el (care în­cepea atunci, mărturiseşte undeva Gioacchino). Cea dintâi a Legei, a 2-a a Harului, a 3-a a unui mai am­plu şi generos Har. Epoca întâi a trăit din cunoştinţă; a doua din pu­terea, înţelepciunii, a treia din ple­nitudinea înţelegerii. La început slujirea servilă, apoi servitutea fi­lială, în Veacul din urmă va începe libertatea. Veacul I a fost al flage­­lelor, al 2-lea al acţiunii, al 3-lea al contemplaţiei. In Veacul Vechiului Testament, Dumnezeu-Tatăl se des­coperise omului; de aici frica, tră­sătură caracteristică religiozităţii acestei întâi revelaţii. In Veacul Noului Testament, Iisus Dumnezeu- Piul s’a descoperit; deaici credinţa. In Veacul ce vine, Sfântul Duh sa va revela direct omului; deaceia va fi veacul carităţii. La început a fost vremea servilor, apoi a fiilor; veacul aşteptat nu va cunoaşte de­cât prieteni. La început au fost bă­trânii, apoi lumea s’a intuit prin tineri; dar ultima descoperire a lu­mii o va aduce leacul cestălalt, când vor stăpâni copiii... Mircea Eliade De toate și de pretutindeni bloc . ■ .........___ ___......... ~ Primăvara! Şi caii o dovedesc, zburdând plini de viaţă. Curiozităţi şi invenili Intr’un port spaniol s’a construit o linie de tramvaie aeriane atât de înaltă, încât vagoanele trec pe dea­supra catargurilor de la vapoarele ancorate ’n port. Ele duc pasagerii pe uscat şi încarcă mărfuri în va­poare. — Doi fizicieni din New-York au reuşit să obţină un fel de gaz din radium. Gazul acesta are proprietăţi de vindecare aproape tot atât de mari ca şi cele ale metalului. — In Statele­ Unite s’au fabricat în cursul anului trecut 316.239.809 perechi de ghete şi de cisme de pie­le. In numărul acesta nu­ se cuprind ghetele şi cismele de cauciuc. — Nu de mult s’a inventat în A­­merica o maşină care, dacă bagi o monedă în ea, îţi taie cuburi de ghiaţă naturală şi ţi le dă pe un jgheab. Cuburile sunt învelite fie­care ’n hârtie şi au greutatea de câte 12 kilograme. — Un inginer rus, care trăieşte la Paris, a inventat un avion ale cărui aripi se pot lungi în mers. — In New Jersey s’a inventat un cuptor pentru topii metale, care dă o căldură de 5400 de grade. — Printr’un nou proces, sfeclele de zahăr se pot usca cu aer cald la scurt timp după culegere, astfel ca să se înlăture stricarea și pentru a se păstra dulceața în ele. Suflet de indiancă Seymour, un indian din tribul a­­paşilor, a omorât pe fata albă Hen­­rieta Schmerler, studentă la Univer­sitatea Columbia din New-Yor­k, ca­re se dusese printre triburile in­diene ca să studieze sociollogia la faţa locului. Ucigaşul a fost con­damnat la puşcărie pe viaţă. Dar după condamnare, guvernorul statu­lui se pomeni cu o scrisoare dela Ewatha, «Vultur Alb», princesă in­diană din tribul Cherokee, cu urmă­torul continut: «îmi voii da viaţa şi voi merge la puşcărie ca să fac termenul impus lui Seymour. Aceasta pentru că lui nu i s’a dat la tribunal şansa de a­­părare care se dă unui alb. Eu sunt numai o fată şi pot îndura uciderea pe îndelete. .Vă rog lăsaţi-i să se în­toarcă la nevastă şi la copiii săi». Guvernorul a răspuns că n’are în cod un articol care să-i permită schimbul în chestiune şi deci nu-i poate îndeplini dorinţa. Dar nu aceasta e interesant, ci spiritul de jertfă al acestei princi­pese indiene. Până’acum nu s’a prea auzit de un alb sau de o albă care să-şi ofere viaţa pentru a salva o altă viaţă. Copil de numai o jumătate de kilogram la naştere şi trăeşte Divin Kansas City (America) se a­­nunţă: Sănătos şi plin de insufle­ţire, un copil de abia născut şi în greutate de numai 500 grame, cre­zut a fi cel mai mic copil născut şi în viaţă, se luptă cu sârguinţă, atât cât îi permit puterile, să scape cu viaţă. Medicii spun că copilul are şanse foarte bune de­ a deveni nor­mal, fiindcă e pe deplin desvoltat. Părintele copilului e de 18 ani, iar mama de 17.­ ­ știri radiofonice In ziua de 29 Mai a. c. va avea loc la Poznan un mare festival ro­mânesc, organizat de Societatea Polono-Română. In ziua de 10 Mai va avea loc la Radio-Varşovia un festival ro­mânesc cu concursul maestrului J. Turczynski și a altor artiști de sea­mă din Varşovia. # SăpTâmâ­na laptelui --OOOO--­ După cum se ştie, între 1S—22 Mai vom avea în toată ţara «săptămâna laptelui». Ministerul de agricultură şi pri­măria Capitalei, vor subvenţiona a­­ceastă­­ lăudabilă iniţiativă a comi­tetului naţional al laptelui. Cu a­­ceastă ocazie se vor ţine conferinţe publice de propagandă. D-nii miniştri C. Argetoianu şi Ionescu-Siseşti, vor vorbi la radio despre problema conservaţiei lap­telui. CUVÂNTUL teatru Teatrul Naţional Din cauza îmbolnăvirii d-lui Ion Brezeanu, în matineul de astăzi, 5 Mai,­­Teatrul Naţional va reprezen­ta în loc de «O noapte furtunoasă» comedia «Punctul Negru» de Ca­delburg şi Presber, cu d. N. Soreanu. Luni 9 Mai, Teatrul Naţional re­prezintă pentru prima oară «Crima din S­rrada Justiţiei» comedie de d. G. Costăchescu, în care autorul, do­tat cu un ascuţit simţ de observa­ţie, a prins tipuri reale de oameni speriaţi din formele procedurale ale Justiţiei. Piesa se repetă în regia d-lui Soare Z. Soare, cu d-nii: N. Soreanu, Gr. Mărculescu, I. Finteș­­teanu, I. Sârbul, I. Manu, d-nele: Sonia Cluceru, Puia Ionescu, etc. * In matineul de Duminică 9 Mai, cu «Patima roșie» de d. Mihail Sor­bul, rolul S­bilţ, va fi jucat de d. G. Ciprian­­u'. V - Jerome Brad in capitala 0000 - 1 Eri a soist ,în Capitală, d. Jerome Tharud, cunoscutul scriitor fran­cez, membru până mai eri al firmei productive «Jean et Jerome Tha­raud» autori a câtorva apreciate romane. D. Jerome Tharaud va rămâne câ­teva zile în Capitală. ----------OOOO---------­ „împăcarea sufletelor“ • OOOO— 1 CONFERINŢA UNUI INTELEC­­TUAL MAGHIAR LA TIMIŞOARA D. dr. Iakabffy a ţinut tineretu­lui maghiar din Timişoara o con­ferinţă, vorbind despre noua ideo­logie spre care evoluiază omenirea­ In cadrul acestei conferinţe, d. Ia­kabffy a relevat că aceia cari sunt în fruntea ungurimei din România, sunt în permanentă legătură cu ti­neretul maghiar, se interesează de problemele cari îl preocupă, fiind­că ştiu prea bine că în viaţa popoa­relor sunt protibiene pe cari o gene­raţie le pregăteşte numai, iar abia generaţia următoare le poate rea­liza. După aceia­­ocupat de diferi­tele conferinţe­ internaţionale şi constatat că reprezentanţii marilor puteri nu văd­ ît­ Europa decât nu­mai fabrici, întreprinderi industria­le şi comerciale şi uzine agricole şi bănci, şi nu observă că există şi su­flete iar fără armonizarea şi îm­păcarea lor nu poate fi vorba de refacerea economică. Iar împăcarea sufletelor se va realiza numai dacă va dispare prin­cipiul «cuius regio eius lingua, eius schola». In continuare, d. Iakabffy a susţinut că statul trebue să cede­ze uniformizarea culturală şi să acorde autonomii culturale. Şi aci intervine rolul însemnat al tinere­tului maghiar care, prin autonomie culturală, trebue să lupte pentru u­­nirea culturei naţionale peste fron­tierele politice, fiindcă va veni tim­pul când frontierele nu vor mai ju­­ca nici un rol din punctul de vede­re naţional, pentru că, datorită au­tonomiei culturale, toate naţionali­tăţile dintr-o ţară se bucură de drepturi egale. -----­ spectacolele zilei Teatre TEATRUL NATIONA­A: matineu: Punctul Negru, seara: Fântâna Domnului. OPERA R­OMANA: Lohengrin. TEATRUL VENTURA: matineu: Amoral veghează, seara Monte Carlo. TEATRUL REGINA MARIA: So­sesc diseară. TEATRUL LIBER: Maya. Cinematografe TRIANON: Mi-e dor de dragoste. BULEVARD PALACE: Malee fi­lantrop din dragoste. SELECT: O noapte în cabaret. REGAL: îngerii infernului. CAPITOL: O oră cu tine. FEMINA: Pat şi Patachon recruţi. CORSO : Liliacul. VOX: Regele lustragiilor. ROXY: O oră cu tine. RIO : Rochi şi Mantouri. EPISCOPIA: Nebuniile tinereţii. FORUM: După dragoste... uitare. LIDO : Fiica Dragonului şi încurcă Lume. OMNIA: Măcelul de la fortul pou­­aumont. TERRA: Regele boxeurilor. TRIUMF: Dansul spre prăpastie şi Stan şi Bran la Cabaret. RAHOVA: Bestia. MARNA: Visul lui Tănase. TOMIS : Două inimi fericite. MARCONI: întoarcerea de pe front. VOLTA BUZEȘTI: Floarea din Cuba. AMERICAN : Floarea din Cuba. Moartea lui Pierre Batscheff --OOOO--­ Cunoscutul actor de film Pierre Batscheff a decedat săptămâna tre­­cută la Paris. intimul mm ol ini Douglas Fairbanks.. ...realizat în timpul voiajului jurul lumii, va avea premiera Berlin zilele acestea. Noutăţi «DOAMNA CU DIAMANTUL».­­Pentru noul film al casei Ufa «Die Dame mit dem Diamant» au fost angajaţi: Carl Ludwig Diehl, Ery Bos, Eugenia Nikolajeva, Teodor Loos, Hermann Speehmans şi Peter Lorre. Regisorul acestui film este Alfred Zeisler. 4. REGISORUL Phil Intzi lucrează cu Peter Wolkhart şi Dr. Roschan­­ski la manuscrisul «Ingelard» după romanul lui Bernhard Kellermann. «RAZZIA IN ST. PAULI», este întitulat ultimul film al Ginei Fal­kenberg, care joacă alături de Frie­drich Guas și Wolfgang Zilzer. Re­gia o conduce Werner Hochbaum. *1? CASA UFA pre­pară un nou film întitulat «Der blonde Traum». Ro­lurile principale sunt deţinute de Lilian Harvey, Willy Fritsch şi Willy Forst, Ijj S’A TERMINAT de curând al treilea film a lui Harry Piei. Rolu­­lurile principale sunt interpretate de: Harry Piei, Dary Holm, Alfred Abel, Walter Steinbeck şi Krust Li­lian. Betty Amann a înviat Nu trebue să se creadă că-i vorba de vreo minune care va să uluiască omenirea. Betty Amann, actriţa a cărei moarte a fost anunţată cu tămbălău suspect acum câteva săp­tămâni, dă de veste (de pe lumea as­ta) cum că n’a murit de loc. Intr’un fel e o reclamă reuşită Dar lăsând la o parte considerentele comerciale cari au împins-o să facă acest gest, am dori să ştim ce im­presie i-au făcut necroloagele — nu toate excesiv elogioase — cari s’au scris cu prilejul pseudo-morţii ei? Filmul francez nu-i lipsit de ex­centrităţi. Scena aceasta cu Mona Goya, face dovada din plin. cuvântul fent INTERIOR --------OOOO------— Aquariumul După expoziţia colonială tot atât de gros de­ pietriş. Ca­să din Paris, o sumedenie de­ accidentăm terenul, aşezăm la col­­peştişori exotici au rămas f­auri, unde vom planta ierburile mai prizonieri în micile aqua-­ mari, bucăţi de quarţ, câteva pietre în lume de apartament. Bo­, frumoase calul rotund unde un nenorocit so-­ creion în şi scoici. Introducem un ,—— cele trei straturi şi în litar se învârtea împrejurul axei,gaura făcută punem planta cu ră­sare până murea de ameţeală şi urât, a dispărut. Aquariumul mo­dern este dreptunghiular. Pentru că pescuţii absorb oxigenul din apă şi o încarcă cu acid carbonic, în fundul lui se plantează ierburi care stabilesc automat echilibrul, apa nu­­ se mai schimbă aproape un an. Ma­teria organică a peştişorilor dizol­vată în apă este absorbită de plan­te în profitul lor, iar sub acţiunea luminei aceste vegetale asimilează acidul carbonic şi răspândesc oxi­gen. Ca să ro­tim un confortabol «in­terior» acestor adorabile fiinţe, ale­gem mărimea vasului în proporţie cu numărul lor. Aşa, pentru un pes­­cui de patru centimetri, e necesar un litru de apă, iar pentru cei de şase sau şapte cm, calculăm cinci litri. Ne procurăm plantele şi în­cepem gospodaritul. Cernem pă­mânt şi aşezăm un strat de trei sau patru centimetri în fundul vasului, apăsând bine cu o piuă de lemn. Du­pă asta punem un strat de doi cm- ni­sip bine spălat şi peste el un rând dă vina răsucită ca să-şi găsească singură locul. Umplem uşor de tot aquariumul cu apă nu prea rece. Colţul de ocean e gata. Lumină foarte multă e necesară plantelor. In apartamentele întunecoase, o mi­că bară electrică adaptată la aqua­rium e necesară şi o vom aprinde cel puţin două­ ore pe zi. Efectul decorativ depinde de jocul luminei. Această­­viaţă transparentă şi liniş­tită e bogată în evenimente pentru un observator pasionat. Home-ul nostru se animează de un mic cosmos cu decor feeric de mare tropicală încărcată de o viaţă tăcută, unde însă vibrează lumina irizată şi mişcarea fără sgomot a fanteziei şi imaginaţiei noastre. —coap—­g între rad­y.. Cum a plouat când­­v’aţi mutat, lustrul mobilei a suferit. încercaţi să-l redobândiţi în modul următor: încălziţi untdelemn şi radeţi în el puţină ceară albă. După ce s’a to­pit, ungeţi cu o pensulă toate pete­le, lăsaţi sa se usuce şi daţi lustru cu o cârpă de olandă veche. Curăţitul buretelui se obţine lă­­sându-l să stea într’un jumătate litru apă în care aţi pus o jumă­tate lingură de acid chlorhydric. Limpeziţi bine în apă cuată. M. M. L. Un principe regisor de filme . Filmul prinţului moştenitor al Suediei principele Wickward, a fost angajat de casa Ufa ca regisor. El îşi va lua în primire noul post la 1 Iulie. Principele Wickward s-a ocupat mult şi de pictură, a fost desenator de costume şi decorator la un tea­tru din Stockholm. inundaţiile de la Arad iniţiate ARAD. 3. — Chestorul poliţiei noastre, d. dr. Moga, a avut fericita inspiraţie să filmeze grozavele i­­nundaţii întâmplate luna trecută în regiunea Aradului, şi a dăruit fil­mul în folosul sinistraţilor de la A­­rad. Filmul a fost rulat de sărbă­tori la un un cinematograf munici­pal de aici, în faţa autorităţilor, şi a fost găsit excelent. Zilele acestea va fi trimis să ruleze în folosul si­nistraţilor pe ecranele din ţară. VINERI 6 MAI 1332 ■ MIZERII & Indiscreţii __ Vroind să ştie dacă preoţii de mir îşi văd, sau nu, de slujbă, vlădica L. a plecat, în săptămâna patra a Postului Mare, prin eparhie, în vi­­zită canonică. Ajuns într’un sat bo­gat din judeţul I. întâlneşte, pe li­nia satului pe preotul paroh. Bui­­ck-ul prea sfinţitului stopează, preotul face metanie şi după un schimb de cuvinte vlădica L. coboa­ră şi, pe jos, o ia spre biserica sa­tului, întovărăşit de preot. Era în­­tr’o Miercuri. Zi în care, după rân­­duială, se oficiază Liturghia celor mai nainte sfinţite (Presveştenia). Mergând ei împreună, vlădica înce­pe a-l întreba pe preot­­care se în­tâmplase să fie ardelean, venit în Moldova, cu titlul de absolvent al academiei teologice din Sibiu: — Eşti mulţumit de sat, părin­te N.­ — Da, prea sfinte! — E sat bogat. Aşa pare. — Bogat, prea sf­inte ! — Se face grâu mult ? — Se face, prea sfinte! — Dar porumb ? .— Se face şi porumbul, prea sfintel­e . — Dar ovăz, orz, meiu ! — Se face şi meiu şi ovăz şi orz! — Dar... Presveştenie, se face pe aici, părinte No.? — Presveştenie se face ? — Prea sfinte... nu se prea face. Dar dacă-i punem b­ogar... se face ? Se face!... Vlădica L. s’a stăpânit. N’a ples­nit. Dar, după inspecţie, i-a spus : «Părinte, părinte! De-aş putea, aş rade pe toţi domnii preoţi şi vlă­dici ardeleni. Şi ofiţeri, pe toţi, i-aş face. . . O întâmplare strict autentică, pe­trecută la o biserică din centrul Ca­­pitalei, unde se oficiază cununiile achic». Programul comporta două cunu­nii, la interval de o oră-două de cealaltă, în care nunii erau, din în­tâmplare şi coreligionari politici, cu ranguri diferite în clan. Cum românul nu e numai poet, ci şi punctual, prima cununie s’a făcut cu o întârziere de mai bine de o jumătate de oră asistând şi pere­chea următoare cu nunii respectivi. Biserica devenise neîncăpătoare pentru invitaţi,­­care ocupase am­bele strane până aproape de altar. Slujba se apropia de sfârşit şi cu ea momentul când naşul No. 1 tre­buia să numere parohului costul prestaţiunii. La un moment dat un zgomot crescând cuprinse lăcaşul Domnu­lui. Nunul No. 1, care se întâmpla să fie de mult în opoziţie, şi în rapor­turi oarecum de creditor faţă de nunul No. 2, fost ministru, a pro­fitat de prilej spre a mai scoate din... capete. Se strecură, deci, discret, pe lân­gă fosta excelentă şi-i înşiră o po­veste că i s’a furat portofelul în care avea 10.000 lei. Acesta s’a dovedit extrem de în­ţelegător şi, în afară de plata preo­tului, strecură partizanului şi trei bilete de o mie, pentru cheltuelile de nuntă...­­ Totul s’a sfârşit cu bine — mai a­­les că nunul No. 1 nu avea leţcaie.» Nu mai vorbim de cazul Excelen­ţei când prietenii binevoitori i-au atras luarea aminte asupra modu­lui puţin elegant în care a fost tras pe sfoară.:­­ Scorpion & Compu ----------xxooooxx--------­ Premiile nationale de literatura Premiile se dau p­e carte, pentru cea mai bună carte, de orice fel, a­­părută în timpul anului. Premiul va consta din 100.000 lei, împărţit în două rate şi se va acorda din ve­nitul cărţilor poştale ilustrate. Premiul se va decerne prin majo­ritatea de voturi de o comisiune compusă din premianţii de până a­­cum, plus un delegat al Ministeru-u­lui de instrucţie şi al Academiei Române. Lucrările se vor depune până la data de 1 iunie la minister, direct ministrului. Membrii comisiunii pot propune şi lucrări pe care nu le-au prezen-­­tat autorii. Lucrările trebue să fi fost publi­cate dela acordarea­­ultimului pre­­miu. Nu se pot premia lucrări contra­­re bunei cuviinţi şi principiilor pe care se sprijină Statul. Nici un autor nu se poate prezen­ta de două ori la acest premiu. Membrii comisiunii n’au dreptul de a prezenta lucrări. Traduceri de Eminescu în Polonia In cursul acestei luni va apare în editura Jan Kuglin din Poznan, într’o ediţie de lux, poemul «împă­rat şi Proletar» de Mihail Emines­cu, tradus de d-1 Emil Zegadlowicz, un prieten şi bun cunoscător al poeziei româneşti. D-1 Zegadlowicz prepară deasemenea o culegere mai mare de traduceri din poeziile lui Eminescu, culegere a cărei apariţie e anunţată pentru toamna viitoare.

Next