Cuventul, mai 1932 (Anul 8, nr. 2524-2552)
1932-05-06 / nr. 2527
AZI Wî MAI 31 zile Zile trecute 125. Zile râmase 211. Răsfiritul Soarelui 5.4. Apusul Soarelui 19.21. Lună Nouă, la 20 h. 12 m. Intemeerea Fondaţiei Universitare Carol I (1891). 1 1 Ort.: Sf. Martiră Irina 4 Şi Sf. Neofit. Cat..- f înălţarea Dom’ -* ■ m..y. -n nulul. ‘j! Prot., înălţarea. Evr.i 29 Nissan 5692. Mahom.s 28 Giul-Hege 1350. a Buletin meteorologic r ■ Timpul probabil dela 4—3 Mai 1932 ora 20 x Presiunea în scădere cu 2 la 5 » Cerul se va menţine ,variabil. Vântul potrivit din sectorul vestic. Temperatura staționară. Ploi sub formă de averse locale. î 101 randi JOI 5 MAI 1932 13.00: Muncă vocală (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte cota apelor Dunării şi semnal orar. 14.00: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 18.00: Orchestra Griporaş Dinicu: Muzică uşoară şi românească. 19.00: Informaţiuni, sport, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra G. Dinicu: Continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: D. Romulus Seişanu: începutul teatrului românesc. 20.20: D. Al. Busuioceanu: Istoria archeologiei de Odobescu. PROGRAM DE SEARA 20.40: D. Gerhard Krause: Critica teatrală străină. 21.00: D-na Maria Certel-canto, Haendel: Ah, spietato; Gardigiani; Ogni sabato; Carissimj: Victorie: Joh. Brahms: Să nu mai viu la tine; Joh. Brahms: Singurătate de câmp. 21.20: Concert simfonic dirijat de d. Carol Brunetti: Smetana; Uvertură la «Mireasa Vândută»; F. Mendelssohn: Concert pt. violină şi orchestră (solist Marcel Gali). 22.00: D. Anton Helban: Ultimul romantic din Franţa. 22.15: Continuarea concertului simfonic: Andricu: Trei tablouri simfonice; Günter Raphael: Variation! asupra unei teme scoţiene. 22.45: Informaţiuni. Spicuiri din programele străine CONCERTE: Viena ora 17.45 — 19.50 Canto. — Lipsea 20—21. — Heilsberg. — Bratislava 19.15 concert dat de compatrioata noastră Vera Mora. — Hilversum 20.40—22.55. — Breslau 20.30. Milano 20.05 20.31. — Bruxelles II 19.30 cor. — Strasbourg 21 45. — Barcelona 21—23.05—0.10. Londra 21.30—22. — Mühlacker 17—19.25. .Toulouse de la 21 la 0.30. — Katowice 23.10. Stockholm 20.30 și 22.15. Roma 21.45. Prags. TEATRU . OPERA — OPERETA: Heilsberg 21 «Anotimpurile» Oratorium de J. Haydn. — Milano 22 «I puritani» operă de Bellini. — Budapesta 20.30 «Rigoletto» operă de Verdi. — Praga «Balul de la Operă» operetă de Heuberger. CONFERINŢE: Paris-Eiffel 19.45 Istoricul Teatrului . ŞTIRI DE PRESA: Viena 22.35. — Milano 20.30 şi 21. — Bruxelles I 20.30 şi 23. — Roma 19.15. MUZICA DE DANS: Viena ora 22.50. Lipsea 23.20 până la 1. — Londra 23.35. Katovice 24. dintre propaganda gioacchinită şi cea franciscană, care îi urmează. Buonaiuti observă cu dreptate că, după cum mesagiul evanghelic îşi are rădăcinile în neliniştita aşteptare a Venirii Veacului (literatura populară iudaică din epoca Ashmoneilor), tot aşa mesagiul franciscan are în spate «profeţia» celui de al treilea Veac (al Sfântului Duh), promovată de Gibacchino. Amândouă aceste antecedente alimentează profunde mişcări eschatologice în massele credincioase. Mesagiul Satului Francisc nu face altceva decât să împlinească — prin pilda sa îngerească, prin revalorificarea vieţii asociate — profeţia celui de al treilea Eon, din viziunea stareţului calabrez: Domnia libertăţii, a omului nou, a Sfântului Duh. Prin ceaţa simbolismului apocaliptic şi ermeneuticei biblice atât de personale a lui Gioacchino, se poate întrevedea totuşi destul de limpede care e fundamentul apostolatului său. Mai întâi, să spunem că din toate scrierile se desprinde spiritul religios, mistic, anti-teolologic al lui Gioacchino. «Profetul» nu are un sistem, ci o viziune apocaliptică. El scrie ca să deştepte în fraţi senzaţia transfigurării iminente a valorilor pe cari s’a clădit tradiţia Evanghiliei şi organizaţia Bisericii (Buonaiuti, p. 197). Metoda alegorică a lui Gioacchino e strict îndreptată către predică şi convertire. Din descifrarea tainelor Scripturilor, el îşi face armă în propovăduirea venirii celui de al treilea Veac, veacul Spiritului. Un simbolism naiv, dacă vreţi, dar biblic şi rodit din pură religiozitate, nu din discuţii scolastice. (Deaceia se va împotrivi G. doctrinei Treimei a lui Pier Lombardo, pentru că aceasta era teologică, abstractă, nu pragmatică. De aceia a luptat G. contra invaziei sterile a scolasticei în Universitatea din Paris. Din nefericire pentru Rema, scolatistica a învins. Intre datele dogmei Trinităţii şi perioadele în care e împărţit drumul moral al umanităţii către libertate şi caritate, se află un perfect paralelism (p. 223). Gioacchino crede că omenirea trebuie să treacă prin trei stări, prin acei «Veacuri»: cea dintâi a Vechiului Testament, a doua a Noului Testament, a treia a epocei profetizate de el (care începea atunci, mărturiseşte undeva Gioacchino). Cea dintâi a Legei, a 2-a a Harului, a 3-a a unui mai amplu şi generos Har. Epoca întâi a trăit din cunoştinţă; a doua din puterea, înţelepciunii, a treia din plenitudinea înţelegerii. La început slujirea servilă, apoi servitutea filială, în Veacul din urmă va începe libertatea. Veacul I a fost al flagelelor, al 2-lea al acţiunii, al 3-lea al contemplaţiei. In Veacul Vechiului Testament, Dumnezeu-Tatăl se descoperise omului; de aici frica, trăsătură caracteristică religiozităţii acestei întâi revelaţii. In Veacul Noului Testament, Iisus Dumnezeu- Piul s’a descoperit; deaici credinţa. In Veacul ce vine, Sfântul Duh sa va revela direct omului; deaceia va fi veacul carităţii. La început a fost vremea servilor, apoi a fiilor; veacul aşteptat nu va cunoaşte decât prieteni. La început au fost bătrânii, apoi lumea s’a intuit prin tineri; dar ultima descoperire a lumii o va aduce leacul cestălalt, când vor stăpâni copiii... Mircea Eliade De toate și de pretutindeni bloc . ■ .........___ ___......... ~ Primăvara! Şi caii o dovedesc, zburdând plini de viaţă. Curiozităţi şi invenili Intr’un port spaniol s’a construit o linie de tramvaie aeriane atât de înaltă, încât vagoanele trec pe deasupra catargurilor de la vapoarele ancorate ’n port. Ele duc pasagerii pe uscat şi încarcă mărfuri în vapoare. — Doi fizicieni din New-York au reuşit să obţină un fel de gaz din radium. Gazul acesta are proprietăţi de vindecare aproape tot atât de mari ca şi cele ale metalului. — In Statele Unite s’au fabricat în cursul anului trecut 316.239.809 perechi de ghete şi de cisme de piele. In numărul acesta nu se cuprind ghetele şi cismele de cauciuc. — Nu de mult s’a inventat în America o maşină care, dacă bagi o monedă în ea, îţi taie cuburi de ghiaţă naturală şi ţi le dă pe un jgheab. Cuburile sunt învelite fiecare ’n hârtie şi au greutatea de câte 12 kilograme. — Un inginer rus, care trăieşte la Paris, a inventat un avion ale cărui aripi se pot lungi în mers. — In New Jersey s’a inventat un cuptor pentru topii metale, care dă o căldură de 5400 de grade. — Printr’un nou proces, sfeclele de zahăr se pot usca cu aer cald la scurt timp după culegere, astfel ca să se înlăture stricarea și pentru a se păstra dulceața în ele. Suflet de indiancă Seymour, un indian din tribul apaşilor, a omorât pe fata albă Henrieta Schmerler, studentă la Universitatea Columbia din New-York, care se dusese printre triburile indiene ca să studieze sociollogia la faţa locului. Ucigaşul a fost condamnat la puşcărie pe viaţă. Dar după condamnare, guvernorul statului se pomeni cu o scrisoare dela Ewatha, «Vultur Alb», princesă indiană din tribul Cherokee, cu următorul continut: «îmi voii da viaţa şi voi merge la puşcărie ca să fac termenul impus lui Seymour. Aceasta pentru că lui nu i s’a dat la tribunal şansa de apărare care se dă unui alb. Eu sunt numai o fată şi pot îndura uciderea pe îndelete. .Vă rog lăsaţi-i să se întoarcă la nevastă şi la copiii săi». Guvernorul a răspuns că n’are în cod un articol care să-i permită schimbul în chestiune şi deci nu-i poate îndeplini dorinţa. Dar nu aceasta e interesant, ci spiritul de jertfă al acestei principese indiene. Până’acum nu s’a prea auzit de un alb sau de o albă care să-şi ofere viaţa pentru a salva o altă viaţă. Copil de numai o jumătate de kilogram la naştere şi trăeşte Divin Kansas City (America) se anunţă: Sănătos şi plin de insufleţire, un copil de abia născut şi în greutate de numai 500 grame, crezut a fi cel mai mic copil născut şi în viaţă, se luptă cu sârguinţă, atât cât îi permit puterile, să scape cu viaţă. Medicii spun că copilul are şanse foarte bune de a deveni normal, fiindcă e pe deplin desvoltat. Părintele copilului e de 18 ani, iar mama de 17. știri radiofonice In ziua de 29 Mai a. c. va avea loc la Poznan un mare festival românesc, organizat de Societatea Polono-Română. In ziua de 10 Mai va avea loc la Radio-Varşovia un festival românesc cu concursul maestrului J. Turczynski și a altor artiști de seamă din Varşovia. # SăpTâmâna laptelui --OOOO-- După cum se ştie, între 1S—22 Mai vom avea în toată ţara «săptămâna laptelui». Ministerul de agricultură şi primăria Capitalei, vor subvenţiona această lăudabilă iniţiativă a comitetului naţional al laptelui. Cu această ocazie se vor ţine conferinţe publice de propagandă. D-nii miniştri C. Argetoianu şi Ionescu-Siseşti, vor vorbi la radio despre problema conservaţiei laptelui. CUVÂNTUL teatru Teatrul Naţional Din cauza îmbolnăvirii d-lui Ion Brezeanu, în matineul de astăzi, 5 Mai,Teatrul Naţional va reprezenta în loc de «O noapte furtunoasă» comedia «Punctul Negru» de Cadelburg şi Presber, cu d. N. Soreanu. Luni 9 Mai, Teatrul Naţional reprezintă pentru prima oară «Crima din Srrada Justiţiei» comedie de d. G. Costăchescu, în care autorul, dotat cu un ascuţit simţ de observaţie, a prins tipuri reale de oameni speriaţi din formele procedurale ale Justiţiei. Piesa se repetă în regia d-lui Soare Z. Soare, cu d-nii: N. Soreanu, Gr. Mărculescu, I. Finteșteanu, I. Sârbul, I. Manu, d-nele: Sonia Cluceru, Puia Ionescu, etc. * In matineul de Duminică 9 Mai, cu «Patima roșie» de d. Mihail Sorbul, rolul Sbilţ, va fi jucat de d. G. Ciprianu'. V - Jerome Brad in capitala 0000 - 1 Eri a soist ,în Capitală, d. Jerome Tharud, cunoscutul scriitor francez, membru până mai eri al firmei productive «Jean et Jerome Tharaud» autori a câtorva apreciate romane. D. Jerome Tharaud va rămâne câteva zile în Capitală. ----------OOOO--------- „împăcarea sufletelor“ • OOOO— 1 CONFERINŢA UNUI INTELECTUAL MAGHIAR LA TIMIŞOARA D. dr. Iakabffy a ţinut tineretului maghiar din Timişoara o conferinţă, vorbind despre noua ideologie spre care evoluiază omenirea In cadrul acestei conferinţe, d. Iakabffy a relevat că aceia cari sunt în fruntea ungurimei din România, sunt în permanentă legătură cu tineretul maghiar, se interesează de problemele cari îl preocupă, fiindcă ştiu prea bine că în viaţa popoarelor sunt protibiene pe cari o generaţie le pregăteşte numai, iar abia generaţia următoare le poate realiza. După aceiaocupat de diferitele conferinţe internaţionale şi constatat că reprezentanţii marilor puteri nu văd ît Europa decât numai fabrici, întreprinderi industriale şi comerciale şi uzine agricole şi bănci, şi nu observă că există şi suflete iar fără armonizarea şi împăcarea lor nu poate fi vorba de refacerea economică. Iar împăcarea sufletelor se va realiza numai dacă va dispare principiul «cuius regio eius lingua, eius schola». In continuare, d. Iakabffy a susţinut că statul trebue să cedeze uniformizarea culturală şi să acorde autonomii culturale. Şi aci intervine rolul însemnat al tineretului maghiar care, prin autonomie culturală, trebue să lupte pentru unirea culturei naţionale peste frontierele politice, fiindcă va veni timpul când frontierele nu vor mai juca nici un rol din punctul de vedere naţional, pentru că, datorită autonomiei culturale, toate naţionalităţile dintr-o ţară se bucură de drepturi egale. ----- spectacolele zilei Teatre TEATRUL NATIONAA: matineu: Punctul Negru, seara: Fântâna Domnului. OPERA ROMANA: Lohengrin. TEATRUL VENTURA: matineu: Amoral veghează, seara Monte Carlo. TEATRUL REGINA MARIA: Sosesc diseară. TEATRUL LIBER: Maya. Cinematografe TRIANON: Mi-e dor de dragoste. BULEVARD PALACE: Malee filantrop din dragoste. SELECT: O noapte în cabaret. REGAL: îngerii infernului. CAPITOL: O oră cu tine. FEMINA: Pat şi Patachon recruţi. CORSO : Liliacul. VOX: Regele lustragiilor. ROXY: O oră cu tine. RIO : Rochi şi Mantouri. EPISCOPIA: Nebuniile tinereţii. FORUM: După dragoste... uitare. LIDO : Fiica Dragonului şi încurcă Lume. OMNIA: Măcelul de la fortul pouaumont. TERRA: Regele boxeurilor. TRIUMF: Dansul spre prăpastie şi Stan şi Bran la Cabaret. RAHOVA: Bestia. MARNA: Visul lui Tănase. TOMIS : Două inimi fericite. MARCONI: întoarcerea de pe front. VOLTA BUZEȘTI: Floarea din Cuba. AMERICAN : Floarea din Cuba. Moartea lui Pierre Batscheff --OOOO-- Cunoscutul actor de film Pierre Batscheff a decedat săptămâna trecută la Paris. intimul mm ol ini Douglas Fairbanks.. ...realizat în timpul voiajului jurul lumii, va avea premiera Berlin zilele acestea. Noutăţi «DOAMNA CU DIAMANTUL».Pentru noul film al casei Ufa «Die Dame mit dem Diamant» au fost angajaţi: Carl Ludwig Diehl, Ery Bos, Eugenia Nikolajeva, Teodor Loos, Hermann Speehmans şi Peter Lorre. Regisorul acestui film este Alfred Zeisler. 4. REGISORUL Phil Intzi lucrează cu Peter Wolkhart şi Dr. Roschanski la manuscrisul «Ingelard» după romanul lui Bernhard Kellermann. «RAZZIA IN ST. PAULI», este întitulat ultimul film al Ginei Falkenberg, care joacă alături de Friedrich Guas și Wolfgang Zilzer. Regia o conduce Werner Hochbaum. *1? CASA UFA prepară un nou film întitulat «Der blonde Traum». Rolurile principale sunt deţinute de Lilian Harvey, Willy Fritsch şi Willy Forst, Ijj S’A TERMINAT de curând al treilea film a lui Harry Piei. Rolulurile principale sunt interpretate de: Harry Piei, Dary Holm, Alfred Abel, Walter Steinbeck şi Krust Lilian. Betty Amann a înviat Nu trebue să se creadă că-i vorba de vreo minune care va să uluiască omenirea. Betty Amann, actriţa a cărei moarte a fost anunţată cu tămbălău suspect acum câteva săptămâni, dă de veste (de pe lumea asta) cum că n’a murit de loc. Intr’un fel e o reclamă reuşită Dar lăsând la o parte considerentele comerciale cari au împins-o să facă acest gest, am dori să ştim ce impresie i-au făcut necroloagele — nu toate excesiv elogioase — cari s’au scris cu prilejul pseudo-morţii ei? Filmul francez nu-i lipsit de excentrităţi. Scena aceasta cu Mona Goya, face dovada din plin. cuvântul fent INTERIOR --------OOOO------— Aquariumul După expoziţia colonială tot atât de gros de pietriş. Casă din Paris, o sumedenie de accidentăm terenul, aşezăm la colpeştişori exotici au rămas fauri, unde vom planta ierburile mai prizonieri în micile aqua- mari, bucăţi de quarţ, câteva pietre în lume de apartament. Bo, frumoase calul rotund unde un nenorocit so- creion în şi scoici. Introducem un ,—— cele trei straturi şi în litar se învârtea împrejurul axei,gaura făcută punem planta cu răsare până murea de ameţeală şi urât, a dispărut. Aquariumul modern este dreptunghiular. Pentru că pescuţii absorb oxigenul din apă şi o încarcă cu acid carbonic, în fundul lui se plantează ierburi care stabilesc automat echilibrul, apa nu se mai schimbă aproape un an. Materia organică a peştişorilor dizolvată în apă este absorbită de plante în profitul lor, iar sub acţiunea luminei aceste vegetale asimilează acidul carbonic şi răspândesc oxigen. Ca să rotim un confortabol «interior» acestor adorabile fiinţe, alegem mărimea vasului în proporţie cu numărul lor. Aşa, pentru un pescui de patru centimetri, e necesar un litru de apă, iar pentru cei de şase sau şapte cm, calculăm cinci litri. Ne procurăm plantele şi începem gospodaritul. Cernem pământ şi aşezăm un strat de trei sau patru centimetri în fundul vasului, apăsând bine cu o piuă de lemn. După asta punem un strat de doi cm- nisip bine spălat şi peste el un rând dă vina răsucită ca să-şi găsească singură locul. Umplem uşor de tot aquariumul cu apă nu prea rece. Colţul de ocean e gata. Lumină foarte multă e necesară plantelor. In apartamentele întunecoase, o mică bară electrică adaptată la aquarium e necesară şi o vom aprinde cel puţin două ore pe zi. Efectul decorativ depinde de jocul luminei. Aceastăviaţă transparentă şi liniştită e bogată în evenimente pentru un observator pasionat. Home-ul nostru se animează de un mic cosmos cu decor feeric de mare tropicală încărcată de o viaţă tăcută, unde însă vibrează lumina irizată şi mişcarea fără sgomot a fanteziei şi imaginaţiei noastre. —coap—g între rady.. Cum a plouat cândv’aţi mutat, lustrul mobilei a suferit. încercaţi să-l redobândiţi în modul următor: încălziţi untdelemn şi radeţi în el puţină ceară albă. După ce s’a topit, ungeţi cu o pensulă toate petele, lăsaţi sa se usuce şi daţi lustru cu o cârpă de olandă veche. Curăţitul buretelui se obţine lăsându-l să stea într’un jumătate litru apă în care aţi pus o jumătate lingură de acid chlorhydric. Limpeziţi bine în apă cuată. M. M. L. Un principe regisor de filme . Filmul prinţului moştenitor al Suediei principele Wickward, a fost angajat de casa Ufa ca regisor. El îşi va lua în primire noul post la 1 Iulie. Principele Wickward s-a ocupat mult şi de pictură, a fost desenator de costume şi decorator la un teatru din Stockholm. inundaţiile de la Arad iniţiate ARAD. 3. — Chestorul poliţiei noastre, d. dr. Moga, a avut fericita inspiraţie să filmeze grozavele inundaţii întâmplate luna trecută în regiunea Aradului, şi a dăruit filmul în folosul sinistraţilor de la Arad. Filmul a fost rulat de sărbători la un un cinematograf municipal de aici, în faţa autorităţilor, şi a fost găsit excelent. Zilele acestea va fi trimis să ruleze în folosul sinistraţilor pe ecranele din ţară. VINERI 6 MAI 1332 ■ MIZERII & Indiscreţii __ Vroind să ştie dacă preoţii de mir îşi văd, sau nu, de slujbă, vlădica L. a plecat, în săptămâna patra a Postului Mare, prin eparhie, în vizită canonică. Ajuns într’un sat bogat din judeţul I. întâlneşte, pe linia satului pe preotul paroh. Buick-ul prea sfinţitului stopează, preotul face metanie şi după un schimb de cuvinte vlădica L. coboară şi, pe jos, o ia spre biserica satului, întovărăşit de preot. Era într’o Miercuri. Zi în care, după rânduială, se oficiază Liturghia celor mai nainte sfinţite (Presveştenia). Mergând ei împreună, vlădica începe a-l întreba pe preotcare se întâmplase să fie ardelean, venit în Moldova, cu titlul de absolvent al academiei teologice din Sibiu: — Eşti mulţumit de sat, părinte N. — Da, prea sfinte! — E sat bogat. Aşa pare. — Bogat, prea sfinte ! — Se face grâu mult ? — Se face, prea sfinte! — Dar porumb ? .— Se face şi porumbul, prea sfintele . — Dar ovăz, orz, meiu ! — Se face şi meiu şi ovăz şi orz! — Dar... Presveştenie, se face pe aici, părinte No.? — Presveştenie se face ? — Prea sfinte... nu se prea face. Dar dacă-i punem bogar... se face ? Se face!... Vlădica L. s’a stăpânit. N’a plesnit. Dar, după inspecţie, i-a spus : «Părinte, părinte! De-aş putea, aş rade pe toţi domnii preoţi şi vlădici ardeleni. Şi ofiţeri, pe toţi, i-aş face. . . O întâmplare strict autentică, petrecută la o biserică din centrul Capitalei, unde se oficiază cununiile achic». Programul comporta două cununii, la interval de o oră-două de cealaltă, în care nunii erau, din întâmplare şi coreligionari politici, cu ranguri diferite în clan. Cum românul nu e numai poet, ci şi punctual, prima cununie s’a făcut cu o întârziere de mai bine de o jumătate de oră asistând şi perechea următoare cu nunii respectivi. Biserica devenise neîncăpătoare pentru invitaţi,care ocupase ambele strane până aproape de altar. Slujba se apropia de sfârşit şi cu ea momentul când naşul No. 1 trebuia să numere parohului costul prestaţiunii. La un moment dat un zgomot crescând cuprinse lăcaşul Domnului. Nunul No. 1, care se întâmpla să fie de mult în opoziţie, şi în raporturi oarecum de creditor faţă de nunul No. 2, fost ministru, a profitat de prilej spre a mai scoate din... capete. Se strecură, deci, discret, pe lângă fosta excelentă şi-i înşiră o poveste că i s’a furat portofelul în care avea 10.000 lei. Acesta s’a dovedit extrem de înţelegător şi, în afară de plata preotului, strecură partizanului şi trei bilete de o mie, pentru cheltuelile de nuntă... Totul s’a sfârşit cu bine — mai ales că nunul No. 1 nu avea leţcaie.» Nu mai vorbim de cazul Excelenţei când prietenii binevoitori i-au atras luarea aminte asupra modului puţin elegant în care a fost tras pe sfoară.: Scorpion & Compu ----------xxooooxx-------- Premiile nationale de literatura Premiile se dau pe carte, pentru cea mai bună carte, de orice fel, apărută în timpul anului. Premiul va consta din 100.000 lei, împărţit în două rate şi se va acorda din venitul cărţilor poştale ilustrate. Premiul se va decerne prin majoritatea de voturi de o comisiune compusă din premianţii de până acum, plus un delegat al Ministeru-ului de instrucţie şi al Academiei Române. Lucrările se vor depune până la data de 1 iunie la minister, direct ministrului. Membrii comisiunii pot propune şi lucrări pe care nu le-au prezen-tat autorii. Lucrările trebue să fi fost publicate dela acordareaultimului premiu. Nu se pot premia lucrări contrare bunei cuviinţi şi principiilor pe care se sprijină Statul. Nici un autor nu se poate prezenta de două ori la acest premiu. Membrii comisiunii n’au dreptul de a prezenta lucrări. Traduceri de Eminescu în Polonia In cursul acestei luni va apare în editura Jan Kuglin din Poznan, într’o ediţie de lux, poemul «împărat şi Proletar» de Mihail Eminescu, tradus de d-1 Emil Zegadlowicz, un prieten şi bun cunoscător al poeziei româneşti. D-1 Zegadlowicz prepară deasemenea o culegere mai mare de traduceri din poeziile lui Eminescu, culegere a cărei apariţie e anunţată pentru toamna viitoare.