Cuventul, iulie 1932 (Anul 8, nr. 2582-2612)
1932-07-01 / nr. 2582
1932 UNIIE sa i/m Zile trecute 181. Zile râmase. 189. Răsăritul Soarelui 4.35. Apusul Soarelui 20.8. Luna în Protr. IL a 6-a zi. loi Qrt. Sinodul celor 70 Apostoli. Cat.: Sinodul Apostolilor, Prot.: Sinodul Apostolilor. Evr.: 26 Sivan 5692. Mah.: 25 Salar 1851. Krat. JOI 30 IUNIE 1932 13. Muzică vocală (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunărei şi semnal orar. 14: Muzică uşoară (plăci de gramofon) 18: Orchestra Grigoraş Dinicu; Muzică uşoară şi românească. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra Grigoraş Dinicu: Continuarea concertului, UNIVERSITATEA RADIO 20: D. Ion Manolescu: La noi, la Breaza. 20.20: D. George M. Cantacuzino: Meşterul de altădată. PROGRAM DE SEARA 2040: D. prof. dr. L Cantacuzino: Criza şi tuberculoza. 21: Ora exactă, D. G. Ştefanovici tenor de la Opera Română. Severao: Păpuşa mea dragă. Donizetti: Arie din «Puritanii»; Massenet: Arie din «Werther». Mascagni: Siciliana din «Cavaleria rusticană». Două arii româneşti. 21.30: Concert simfonic dirijat de d-nii Carlo Brunetti, Simonis, Nottara şi G. Simonis: Preludiu (prima audiţie); V. Ijac: Rapsodia română; O. C. Nottara: Polyeuct, tablouri simfonice. 22: D. Al. Obedenaru: Un duel umoristic. 22.15: Continuarea concertului simfonic: Marx Bruck: Concert pentru violină şi orchestră în sol minor (solistă dna A. Pollermai); Saint Saens: Phaeton, poem simfonie. 22.15. Informatiuni şi ştiri sportive. Spicuiri din programele străine CONCERTE. Viena ora 18.55-21.35 două piane. — Lipsea 22 simfonia 8-a de Gustav Mahler. _ Beilsberg 22 muzică wagneriană. — Bratislava 22 vioră. Breslau 22. — Bruxelles II 22—23.— Brno 22. — Strasbourg 20.3—22.30.—Barcelona 22—0.05—1.10. — Londra 22. — Toulouse de la 21.15 la 2.30 muzică variată. — Berlin 21.10. — Stockholm 22.— Roma 22.45. — Praga 22.20—23—0.20.— Budapesta 23.45. — Paris Eiffel 22.30.— Radio Paris 22.45. TEATRU—OPERA—OPERETA • Berlin 22 «Der Freischitz», operă de O. M. von Weber. — Milano 22.30 «Amicul Fritz», operă de Mascagni. — Palermo 22.45 retrans. unei opere. STIRI DE PRESA : Viena ora 23.50.— Bruxelles II 21.30—24. — Berlin 24. — Roma 0.55. MUZICA DE DANS: Viena ora 0.05. — Strasbourg 21.45. — Londra 23.15. IN NOAPTEA DE 30 IUNIE O. Chihiaescu calea Victoriei 61, telefon 804/16; Al. D. Roşu calea Griviţei 74, telefon 824/39; G. Budier b-dul Carol (colţ calea Moşilor 164), 45, telefon 246/07; dr. Gta. Sima calea Şerban Vodă 198, telefon 358/87; G. Rămaşcanu str. Coltei 31, telefon 320/93; V. M. Birmănescu calea Rahovei 50; M. Horna-dul Elisabeta 19 Cvis-a vis de hotel Palace telefon 364/90; I. Feingold str. Regală 3, telefon 320/16; Aurelia Sotirescu şoseaua Ștefan cel Mare 4; M. Reinich str. Nerva Traian 98 telefon 369/91; Mihail Sceopol str. N. Bălcescu 14. N. D. Caranica (E. Belcot) b-dul Ferdinand AZI De toate şi de pretutindeni Cu iubita în craterul vulcanului Disperat de faptul că tânăra Margaret Enos îi respingea declaraţiile de amor, portughezul William Nunes din Hilo (Haway), a răpit-o de acasă, a omorât-o, apoi luând-o în braţe a sărit cu ea în craterul vulcanului Kilauea, care fierbe ca un cazan cu smoală. întreagă poveste a acestei dragoste nenorocite s’a găsit într’o scrisoare lăsată de Nunes. Un copil, jertfă religioasă Femeia hindusă Musamat Umral, din Sujaua, (India), a fost condamnată la moarte pentrucă a oferit fetița ei de opt ani ca jertfă pe altarul Zeului Bhagwati. Femeile satului Sujauli, împreună cu acuzata, cântau psalmi, când deodată vocea lor a devenit răguşită. Crezând că aceasta este o prevestire rea, care cere vărsare de sânge uman, ele au ciopârţit copilul cu un hârleţ. După aceea, au susţinut femeile, au putut cânta bine. Instrucţia a aflat vinovată de omucidere numai pe Musamat Umral, care şi-a oferit fiica, iar din primele ei lovituri a provenit melirtei victimei. O burtă cu surprize Poliţia din Council Bluffs, l-a„ a devenit bănuitoare văzând pe cetăţeanul Clayton Bessman apărând în public svelt ca un atlet de profesie, iar peste âteva ori cu un pântece voluminos. Un poliţist curiote n’are de lucru şi îl bate pe Bessman pe burtă, zicând: «Bine îţi merge unchiule». Dar mâna atinge ceva solid. Urmează percheziţie corporală şi asupra cetăţeanului nostru s’a găsit. Un revolver să se potrivească pentru pantaloni speciali croiţi, o pâlnie la reservor pentru umplut, o cană şi un galon de whisky. De toate şi diferit. Un orăşel din statul New Hampshire are o linie ferată scurtă cu automobile cu roţi întocmite pentru sine în loc de trenul regulat. La fiecare capăt al liniei sunt tabele rotative ca maşina să întoarcă în direcţia opusă. —■ Austria a început construcţia unei şosele de automobile care să fie cea mai înaltă din câte s’au construit acolo. Drumul care va trece seria de munţi Glossglockner în Alpi ajunge până la o înălţime de 8200 metri. — Târile producătoare de grâu, cu excepţia Chinei, au produs în ultimii trei ani media de 4.000.000.000 buşele. — Doi arhitecţi din New York au schiţat locuinţe apartamente cu nouă etaje suportate pe picioare de oţel şi beton. Locul de recreaţie pentru copii e întocmit în etajul prim, la suprafaţa pământului. Adresa greşită Domnul James Johnson, Niagara Falls, N. Y., văzând o lumină verde asupra unei uşi, intră în local, vede dreşghea şi pe cineva stând în dosul ei pe un scaun şi cere să-i dea un rachiu. «Ce?» strigă ofiţerul de serviciu. «Un rachiu. Aici nu-i speakeasy? (local de băuturi) spune Johnson, făcând ochi mari. Bietul om crezuse că a intrat într’un loteal unde să poată bea puţin alcool şi când colo nimerise într’o circumscripţie poliţienească. Rezultatul fu că Johnson a fost băgat la răcoare până a doua zi, când judecătorul îl sfătui să se ferească în viitor de luminile verzi şi l-a trimis la arest pentru 30 de zile. O condamnare la moarte Tribunalul din Crown Point, Ind. a condamnat la moarte pe tânărul Gleen Shustrum, care a recunoscut că întâi a violat și apoi a ucis pe fata Alberta Knight, în etate de 12 ani. El a motivat că fusese beat în timpul actelor sale monstruoase, dar apărarea aceasta nu i-a fost luată în considraţie. • . * • ■ ■ l| W' v if.- 0 m m’ UH ’’•••. ' ',V'. 2 - ________________________»____-• . Acrobaţii periculoase sub roţile unui avion în sfoor înspre instantalia țărânistâ? (Continuare din pagina 1a) Faptul că naţinonal-ţărăniştii îşi închipuesc — aşa cum reiese din ultimele lor manifestări — să poată realiza ţărănismul, regim revoluţionar prin excelenţă cu consensul tuturor, înlăuntru şi în afară, augurează mai degrabă prost pentru destinele viitoarei guvernări şi a ţărănisiului. Să nu desperăm însă. Căci împrejurările cari au forţat întoarcerea la ţărănism, vor hotărî şi în privinţa metodei. Discursul rostit de d. Mihalache neglijează un amănunt: că situaţia de AZI e de aşa natură încât nu îngăduie realizarea pe’ndelete a programului expus. Viitorul guvern va fi deci silit la imediate măsuri radicale, cari ele vor crea baza de lucru și vor hotărî metoda în care guvernul va fi silit să lucreze. Aici e nodul chestiunii. Se va refuza totuș noul guvern unei atitudini radicale? Soarta lui va fi pecetluită. Soarta lui, dar nu şi a ţărănismului, care fiind singura formulă valabilă de gospodărire a naţiei noastre, va şti să-şi găsească instrumentele de realizare. ...Să nu uităm că deja la Tg.-Jiu d. Linan a vorbit altfel decât se vorbeşte la «Eforie». Nae Ionescu Goleşti 27. VI. 932. »îjî csszsr»----- CUVÂNTUL Teatrul Colos O seară de copios amuzament, trei ore de veselie ei desfătare, oferă minunata revistă «Parada Colos». In fiecare seară «Parada Colos», e aclamată de grădini pline, iar cupletele şi scenele de rezistenţă sunt insistent aplaudate şi bisate. Aşa e românul ! Cine ne conduce! Poţi să taci ? Banii mei, Dezarmarea, Ce-ai făcut în locul meu ? Vreau o păpuşoi sunt cupletele cele mai gustate; scene hilariante. Jean de Mihalaş, Razele ultra-bleu Curtezanele şi oţel minunat şla’ gar, qumtetul Papugiilor a cărui muzică inspirată se fredonează pretutindeni azi. Succesul de scenă al textului raminat asigură interpretarea excelentă a d-nelor Marilena Bodescu, Killy Vasiliu Lulu Nicolau, Vera Taco, Jeana Costea și d-nii: Const. Toneanu, I. Talianu, G. Grower Marcel Emilian, V. Vasilache Richard Bang, & Roman, M. Mani, I. Iliescu, G. Dinescu, etc. Dansurile și baletele aranjate cu E tPes V'USt de maestrul de Frpnph n Sl0mm’ Culminând cu French-Cancanul și Revellers, cu concursul primei balerine Anny SuSc1 al d lui A- Minsky melodii aleTf sirCCa de inspirată rurile not*1'1?1* VasiIescu- dec», ruile Pictorului Alexandra Caramanlau contribuese la întregirea radanCozoUlUI SUBeS« Cu caro , a Colos», a cucerit simaaMa admiraţia Bucureştilor. notes î€flfr«il^ izftiUfl ^ £“f" «'« ^urtă vreme 1 ^ TPGntTM « .«pe, St'SL."£,£ “izsourms « ».A», eut“ . mStoS“1- re"itul comedian IOSEF KAMEN fâ r6PDta' S" - "t— • -E2A “ 1î a“ă și veselie, Demnnriip , absolut nnî f 1 ®i costumele să fie încântate» atorului «Pune că grădina Arriuî \“bTMa#oțioşi. Dintre speatatori rensima în f!Di laoIa1^ tot.* gustai cerul m7,: rafinat om poate pwttinde. La pupitru BorhJSegali' Teofriiiliöii —.u— Pr°Să b,care?Jeană consacră articole elogioase fratelui comedian american LUDWIG ^ATZ care repurtea GaZr Dimit°are ÎB COmedia Gazlin» Ce se repreaintă In fiecare sea a pe scena teatrului «Nou». Pubiicul a Plauda cu entuziasm situaţiile de mare dent«CU Cart. 6810 presărat» din abundență comedia «Der Gazlen». Recordul d-rei Brăescu, pe ecran 4 16 Iunie a rulat la teatrul , jennings’’ din Cleveland un film care ar^tă ascc^unea d-rei .Smaranda Brăescu cu avionul la paste 7030 metri și CD-â c***• i" ---VOGO—* Gardenparty Soc. «Principele Mircea» dă Sâmbătă 2 cor. ora 5 d. a. la «Colorade» (șosea) un garden party. Concurează iazul Saşa. Intrarea 40 lei. Cfirjf-BCTisfe La 5 Iulie a. c. apare No. 5 din «Biblioteca Umorului Unversal» sub îngrijirea d-lui I. Ludo. ge preotului putinţa de a face ortodoxie integrală căci lasă în chip necesar să se înţeleagă o lipsă organică în doctrina creştină ortodoxă, ceea ce este cu totul inexact. A doua plagă a ortodoxiei actuale şi o caracteristică a creştinismului de paradă sunt aşa zisele asociaţiuni creştino-ortodoxe. Repetatele apeluri şi invitaţiuni la misionarism făcute în anii din urmă de către Ierarhia Bisericii preoţilor, printre alte rele, au dat naştere şi unor făpturi hibride, denumite asociaţiuni.Aceste asociaţiuni de cele mai multe ori sub nume pompoase, desfăşoară o activitate cât se poate de ciudată. La intrarea în asociaţie se conferă insignă sau carnet de identitate, după cum se cotaferea adoratorilor zeului Mitra, pe la începutul creştinismului, boitezul focului. Membrii acestor asociaţiuni sunt nici mai mult nici mai puţin cruciaţii secolului XX-lea, cari pornesc dela Bucureşti la Ploeşti cu maşinile nu pentru a aduce pe necredincioşi la Christos, ci pentru a forma, ambiţioşi, un imperiu latin la Constantnopoil, adică o filială la Ploeşti. Că aceste asociaţiuni, dintre care unele sunt şi persoane juridice şi cu averi de milioane fac şi fapte de bunătate sau de milă? Incontestabil Numai că ele făcându-se în cercul acela restrâns şi exclusiv pentru membrii asociaţiunii, pierd în bună măsură calitatea lor de acte de caritate creştină, care nu cunoaşte exclusivităţi şi nici restricţiuni. Că creştinii sunt învăţaţi în aceste asociaţiuni cântece religioase şi rugăciuni, că li se predică cu timp şi fără timp? O recunoaştem.Totuş nu putem să trecem cu vederea ci afirmăm cu glasul tare: pepinierile acestea ne dau un aport de creştini incompleţi atâta vreme cât ei nu vor putea fi în stare să practice oriunde şi nu numai în aceste asociaţiuni sau prin ele virtuţile creştine şi dragostea de aproapele. Creştinismul integral şi ortodogia integrală sunt peceţi adânci, care arată pe om creştin nu numai într’o asociaţiune ci în societate şi de sine stătător. Atâta vreme cât creştinul va nădăjdui mai mult în cutare sau cutare asociaţie decât în Biserica lui Christos care este una şi aceeaş pretutindeni şi atâta vreme cât va socoti mai eficace sfintele taine primite din mâna conducătorului cutărei asociaţiuni decât din a oricărui preot, oricât de păcătos ar părea el este un creştin de paradă, un ortodox, care ştie să se roage şi să cânte «Tatăl nostru» sau alte rugăciuni ,în cor, iar nu un creştin ortodox integral. Asemenea şi cei care au început vreo operă misionnară din elan sfânt şi imbold divin să ia seama a nu fi apostolii unui creştinism de paradă ci a învăţăturii adevărate a Domnului Christos, căutând a face din toţi cei încredinţaţi lor spre păstorire creştinii integri şi ortodoxi adevăraţi. Dar ceea ce este mai interesant pentru Biserica conducătoare în chestiunea acestor două plăgi cari bântuesc ortodoxia actuală este legătura sufletească continuă şi stabilă ce se formează între credincioşii ce vin nu din imbold propriu ci seduşi la biserică şi preoţii cari caută ilegitim din punct de vedere ortodox să-i atragă cum şi cea dintre membrii asociaţiunilor religioase şi conducătorii lor- Ei bine, această legătură puternică trebue să fie totdeauna un obiect de teamă pentru Biserica conducătoare. Ea este producătoarea acelor tendinţe către schismă cari se pot ivi în orice clipă. In privinţa aceasta cazul de la Biserica Cuiba cu Barză de acum câţiva ani a rămas clasic, iar nu de mult, acum de curând printr’o latură a Bucureştilor credincioşii la îndemnul păstorului lor pe care-l iubesc şi de care prin predică se simt intim legaţi voiau... ce ironie... să se declare biserică independentă. Acestea sunt aspectele ortodoxiei noastre de astăzi. Formele în care se prezintă ca încurajate şi binecuvântate de Biserica conducătoare pot fi sprijinite şi reasţinute cu prisosinţă din punct de vedere ideal şi de aici d. V. N. Popescu are perfectă dreptate. Nu este mai puţin adevărat însă că din punct de vedere practic consecinţele acestei stări de lucruri sunt tot atât de alarmante pe cât le arată d. Prof. N. Iorga. Gândind la ele cu grije şi temere găsim o singură scăpare: reîntoarcerea — preconizată de d. M. Vulcănescu — la formele pacinicului ortodoxism al strămoşilor noştrii care a coborât munţii pe câmpii populând tot întinsul ţării cu locaşuri de rugăciune, înţelegerea lor printr’o intuiţiune cât mai adâncă şi evitarea tuturor aventurilor şi peripeţiilor pe căi necunoscute, ce conduc în chip sigur în prăpastie. Olimfaan Căciulă Vom numi aşa. Domniţă, odaia elevului, studentul de mâine. Este piesa care nu va mai ţine de apartamentul propriu zis; ea va rămâne cadrul unde se desvoltă o gândire şi un trup sănătos. Să ne ferim de aranjamentul, jignitor pentru interesat, compus din obiecte de cari vrem să ne desfacem. Instalaţia odăiţei nu e definitivă, ci în perpetuă schimbare, ca şi stăpânul ei. Găsind un loc pentru fiecare lucru, sugerăm o disciplină în fantezie şi aşa obţinem ordinea Un pat divan, acoperit cu o cuvertură albastru-închis, un fotel ospitalier, o masă mare solidă, pusă în dreptul geamului, pe jos un linoleum uşor de întreţinut. Rafturi pentru cărţile de bibliotecă şi arsenalul de mecano şi sport. O bibliotecă joasă pentru cărţile de studii zilnice şi globul albastru cu mări şi oceane unde continentele se desluşesc imaginaţiei tinere ca nişte insule uşor de cutreerat. Pereţii liniştiţi şi goi. Un frumos portret al surioarei sau al mamei, chipul drag care întreţine cu un surâs blând spiritul de familie şi potoleştevisele de libertate şi evadare, aşa de gij la vârsta asta. îlitre bio*... In excursii, dacă nu posedaţi un termos, puteţi obţine acelaş rezultat cu o învelitoare izolatoare simplă, dar perfectă. Intre două foimari de hârtie sau de jurnal, puneţi o bucată de aceeaşi mărime de molton ori flanelă. Aşezaţi sticla bine astupată, care conţine băutura fierbinte ori rece, la capătul foilor şi rostogolind-o, o înveliţi strâns. Răsuciţi capetele pachetului ca pe o funie şi legaţi-le cu sfoară groasă, strângând vârtos. Apoi legaţi pachetul în cruce. Petrecând o sfoară groasă la capetele amândouă, lăsaţi-o larg ca să se poată petrece peste umăr, la drum. Tot pentru excursii, o capcană de prins purici. Nu râdeţi, există şi dacă e rudimentară, nu înseamnă că nu există. Intr’o farfurie adâncă puneţi apă cât ţine şi peste ea un strat de cel mult un centimetru de untdelemn. La mijloc un fiştil de candelă. Acest «sistem îl aşezaţi noaptea în mijlocul odăiţei de ţară. Aprindeţi luminiţa şi dormiţi liniştiţi, toţi puricii sar în farfurie şi din untdelemn nu mai ies cât sunt ei de şampioni la sărituri. M. M. L. ~~~r rpgra&mii iS cuvântul fei ‘ INTERIOR STUDIO Inaugurarea căminului de odihnă al avocafâior şi magastraliior Olteni CRAIOVA, 27. — In staţiunea baroului Dolj şi pentru membrii abalneară şi climaterică dela Călicelui barou, pe care-l dă exemplu măneşti jud. Vâlcea, s’a sfinţit ori celorlalte barouri din ţară, căminul de odihnă şi recreaţie pen-'' Au mai vorbit d-nii avocat Tănătru avocaţi şi magistraţi, înfiinţat Isescu-Govora, Nicu Boboc, D. Budi către baroul de Dolj. Căminul poartă numele «Villa Themis». La solemnitate au asistat numeroşi avocaţi de la Craiova şi consiliul baroului, în frunte cu d. Dem. D. Stoenescu, decan de Dolj. De asemeni au asistat d-nii D. Şteflea, procuror general şi Emil Radian, prim preşedinte al tribunalului Dolj precum şi mai mulţi magistraţi şi avocaţi Vâlceni, în frunte cu d. Epure, decanul baroului Vâlcea. Slujba religioasă a sfinţiiei «Viliei Themis» a fost oficiată de preotul staţiunei. S’a oferit apoi de către baroul Dolj, o masă pentru invitaţi. La masă, după ce s’a toastat pentru M. S. Regele Carol II-Da,d Mitu Stoenescu decanul baroului Dolj a făcut o expunere asupra activităţei barouluiDolj, subliniind progresul făcut în cei zece ani de când d-sa se află în fruntea acestui barou. După ce a adus mulţumiri acelora cari l-au secondat în munca depusă spre folosul tuturor membrilor baroului, d. Mitu Stoenescu a făcut apel la solidaritate şi pentru viitor. D-sa a spus că avocaţii nu trebue să se lase robiţi de politică, iar pentru binele obştei şi, al profesiunei, e nevoia ca avocaţii, dacă nu pot să nu facă de loc politică, să facă mai multă avocatură şi mai puţină politică. D. Epure, decanul baroului Vâlcea, aduce elogii baroului de Dolj pentru solidaritatea de care au dat dovadă. Laudă opera înfăptuită şi îşi arată mândria că prima operă de acest fel în Oltenia s’a înfăptuit. A făcut urări pentru d. decan al lui. I. Gârboviceanu-Craiova, etc. Apoi invitaţii au vizitat încăperile viliei, care are 25 camere, cu unul şi două pături. Sunt preferaţi în primul rând avocaţii şi magistraţii doljini, apoi, în limita disponibilităţilor, avocaţii şi magistrata din Oltenia şi cei din restul ţârei. Villa este situată la jumătatea drumului între Călimăneşti şi staţia de Gură Căciulata într’o poziţie pitoească, la poalele munţilor împăduriţi ce pornesc chiar din spatele viliei. Cu prilejul inaugurărei acestui locaş, s’a expediat M. S. Regelui, o telegramă omagială, la care Suveranul a trimis un răspuns telegrafic, mulţumind pentru omagiile exprimate. S’au mai primit telegrame dela «Uniunea avocaţilor din România» şi de la alte barouri. xxoooexX—■■ Villa Themis, constuită de baroul Dolj Noul profesoare ca filial Odiakiv au fost numite profesoare cu titlul definitiv în învăţământul secundar de toate categoriile ,pentru fete, următoarele: Constanţa Georgescu- Fuerea, Smaranda Dobrescu şi Ana Popescu la Bucureşti ,Elena Iancu la T. Măgurele, Maria Ghenădescu la Câmpina, Maria Şoarec la Piatra Neamţ, Maria Petresicui la Chişinău, Ecaterina Constantinescu şi Ecaterina Lovinescu, la Ploeşti, Clementa Nestor la Brăila, Cornelia Rebreanu la Cluj, Eufimia Zaharescu la Buzău, Alma Romano la Iaşi şi Olga Ghiţescu la Olteniţa. VINERI I BULIE 19S2 In disc Pentru a putea inti sinului «Lido» se plăti de taxe. In zilele de sărbătorile 30 de lei, te inutil să mai spunem acestui basm, cum văd o calendar vopsită cu roșu, blicul să plătească 30 lei — provoacă vii protestări. Ieri un prieten al nostru a auzit la «cassa» de intrare a basmului următorul dialog, între casieriţă şi un domn care vrea să intre pe terasă : — Astăzi este 32 de lei intrarea. — Pentru ce, domnişoară? — Fiindcă-i sărbătoare. — Ce, Asderbau (patronul) este ortodox? înţeleg dacă ar fi creştin să-i dau 32 de lei. Dar aşa mi se pare că face exces de creştinism, prea ţine toate sărbătorile religioase*. * Se ştie că la noi, ca şi în Franţa dealtfel, subsecretariatele de Stat, constituie o massă de manevră al cărei volum nu este totdeauna în funcţie de necesităţile absolute ale Statului. Încercări de deflaţie în maierie s'au făcut şi la noi, dar fără rezultat. Cu toate că lucrurile stau aşa — ori poate tocmai pentru că... — ocupanţii acestor jumătăţi de fotolii ministeriale, odată ajunşi, capătă vestigii socotite probabil obligatorii pentru înaltele funcţuni. Exemple, slavă Domnului! destule. Regula are, însă, excepţiile ei. Un amic al regimului actual, ajuns subsecretar de Stat, în trecutul guvern naţional-ţărănesc şi care cunoştea boala, spunea în ziua instalării, gazetarilor acreditaţi la departamentul unde funcţionează: — Mă băeţi. Am auzit şi eu că toţi cari au trecut pe-aci au luat câmpii. S’au crezut mari, s’au crezut eterni, nu-şi mai primeau prietenii, vă luau de sus pe voi... Atâta vă rog şi eu, când veţi observa şi a mine primele simptome, să-mi atrageţi atenţia ca să mă corijez. Adăogăm că «morbul» cu pricina nu l’a cruţat nici pe amicul nostru, dar gazetarii nu au mai putut pătrunde la el, nu Vau mai putut, deci, vedea, ca să-i atragă atenţia.« Datoria aceasta o povesteau zilele trecute, gazetarii, unui subsecretar de Stat. A râs şi acesta, dar* a doua zi ziariştii Vau simţit şi pe el atins de aceeaş boală. Şi de unde se văitau ziariștii pe vremuri, că nu mai steii-eu de el, — acum se vaită el că nu-și mai poate trage sufletul de «gazetarii ăștia».*, : Scorpion & Comp. raizien -----, -J înaintarea invatătorilor Se ştie că prin modificările aduse legii învăţământului primar sub trecuta guvernare, înaintarea învăţătorilor, de la un grad la altul, urma să se facă prin acordarea „meritului cultural”. Intre timp, am avut schimbarea de guvern fără ca regulamentul de aplicare al legei să fi fost întocmit şi publicat. Cererile de înaintare au fost concentrate la minister, spre soluţionare. Nu s’a hotărât, însă, dacă ele vor fi rezolvate conform prevederilor, legii lorga, sau se va reveni la stipulaţiunile vechii legi. In orice caz, învăţătorii cari au dreptul la înaintare vor obține gradul cuvenit la data de 1 Ianuarie 1933. ;; spectacolele acilea Teatre * CĂRĂBUŞ: La lozul Cărăbuşului. COLOS: Parada Colete. TEATRUL RIO: Rio Rade. TEATRUL IZBANDA: Gnervische Liebe. TEATRUL EFORIA: Trupa m® ghiuri din Budapesta. PARCUL OTETELEŞANU: Teatru şi muzic-ball. TEATRUL NOU: Der Gazlen, cu artistul Ludwig Satz. Cinematografe TRIANON: Pâinea noastră. BULEVARD PALACE: Floarea din Cuba. SELECT: Montparnasse şi Rechizitoriul. REGAL : Execuţia spioanei. CAPITOL: Alteţa Sa cochetează. FEMINA: Munţii în flăcări. CORSO: Traficanţii. VOX: Când Gaby vrea. FORUM: Romanţa şi Femeia lui Ştefan TromboH. LIDO: Unchiul cu milioane şi Iancu Muzicantul. OMNIA: O tragedie în America şi Divorţata. AMERICAN Fire de vagabond. TERRA: Madam Satan şi Jack Holt. TRIUMF: Tovarăşul X şi Danton. TOMIS: Văduva logodnicului. RAHOVA: Lacrimi de paiaţă. MARCONI: Unei femei să-i ierţi totul şi Onoarea ofiţerului. MARNA: Pe unde curge Volga. VOLTA BUZEŞTI: Fantoma Parisului. GOLESCU: Grock şi Fiecare cu norocul lui. SALA FRANKLIN: Bestia.