Cuventul, iulie 1932 (Anul 8, nr. 2582-2612)

1932-07-28 / nr. 2609

2 AZI 1932 IULIE 31 zile Zile trecute 207. Zile ritmase 158. Răsăritul Soarelui 4.58. Apusul Soarelui 19.46. Luna la Pdtr. II, a 3-a zi. Ort.- 1 St. Martir Pan­ieli­mon. . Panteliile Serbare populară laPan­­telimon (lângă București) Cat.: St. Pantelimon. ProtBerthold. Evr.• 23 Tamuz 5692. Mah.: 23 Rebi­el-Aver 1351 Moartea Profetului. Buletinul meteorologic Timpul probabil dela 26 la 27 Iulie 1932, ora 20. Presiunea In scădere cu 3—1 mm. Ce­rul mai mult senin, vânt slab dirt sect. Sudic. Temperatura în creştere. In Ar­deal, Banat şi Oltenia în cursul după amiezei tendinţă de încurare urmată de averse Însoţite de manifestation­ elec­trice şi de vânt de la N. W. după care temperatura va scădea. Miercuri — ------«XXOOOOXX—.............. r actio MIERCURI 27 IULIE 1932 394 m. BUCUREȘTI 16 kw, 761 kHz. 13.00: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 13.45: Informațiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării și semnal orar. 14.00: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 18.00: Orchestra Pucianu: Muzică ro­mânească. 19.00: Informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar. 19.10: D. Dr. B. Madel: Cum ne îmbol­năvim de tuberculoză. 19.25: Orchestra Pucianu. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: D. Ion Minulescu: O nuvelă. 20.20: Lecturi din Nicolae Bilimon: Ciocoii vechi şi noi. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică uşoară (plăci de gra­mofon). 21.00: Ora exactă. D. Efim Flromen­­violină; Wieniawsky: Poloneza; Ed Poldini; Papuşe valsând; Sarasate: Ro­manţă andaluză; Bazin; La ronde des Lutins. 21.30: D. Ion Marii Sadoveanu: Câteva Cârţi despre literatura polară. 21.45; D. V. Jianuflaut: Ph. Gaubert: Sonata; A. Roussel: Pan; A. van Leeu­­wen: Capriccietto. 22.15; D. Eduard Stein-piano: Scarlat­­ti; Sonata No. 4; Paganini-Liszt: Bu­curiile mele — nocturnă; Chopin: Ba­lada în sol minor. 22.45; Transmisiune de la Lido: Jazzul Corologus Guidalli. Spicuiri din programele străine CONCERTE: Viena ora 18.30 — 21.30 şi 0.15; Heilsberg 22.05; Londra 23; re­­cital do piano; Hamburg 23 şi 0.20; Lem­berg 21; Toulouse de la 21 la 2.05; Suisse Romande 22.30; Berlin 22.20; Belgrad 22.10 şi 23.40; Stockholm 21.30; Praga 21.20; Milano 21.05; München 22 şi 23.45; Palermo 22.­15; Budapesta 23.45; Oslo 22 şi 0.15; Varşovia 22 şi 22.50; Radio Pa­ris 23.30; Lipsea 22. TEATRU. — OPERA. — OPERETA Brno 22.15 «Lustige Brautschan», operă comică de Hans Malat; Muhlacker, re­­transmisiunea unei operete; Roma 22.45 operă de Cimarose. STIRI DE PRESA: Bruxelles II, ora 21.30 și 24; Mühlacker 21; Viena 24. MUZICA DE DANS: Bruxelles II. 1; Strasbourg 0.30; Barcelona 0.20; Londra 0.35; Berlin 2.30; Stockhlom 24; Milano 24; Varşovia 24. Un mic pianist cernău­­ta radio Lwow ţean­ ­icul Lucian Nastasi, în etate de H­L, elev al Conservatorului de muzică­­ Cernăuti, a fost angajat de direcţi­­e a Radio­ului Lwow (Polonia) pentru concert de piano, care va avea loc ziua de 27 iulie a. c­, orele 18.25 — 25 (timpul nostru), cu următorul pre­­um: 1. C. Daguin: Le Coucou; 2) undelsohn: Barcarolle; 3. Drăgoi: Bă­­u, Cimpoiașul, Zdrâncănita. că timpul liber se cere cât mai ri­guros consumat, că e nevoie de cea mai austeră disciplină ca să-l poţi organiza. Nu înţeleg că timpul liber înseamnă muncă­­ de larvă în în­­tunerec, singur şi fără nădejdea răs­plătea Aici, probabil, se găseşte rădăci­na superstiţiei că gazetăria ratează pe un scriitor­. Pentrucă s’au găsit scriitori cari să fie cu desăvârşire prinşi de actualitate şi să nu poată ieşi din ea nici chiar când au pără­sit redacţia. Gazetari dezaxaţi, neu­­rastenizaţi, cu obsesia reportajului sau a subiectului de articol. Dar as­ta nu dovedeşte nimic împotriva me­seriei de gazetar. Dacă oamenii a­­ceia nu au învăţat din gazetărie gu­stul pentru singurătate, privacy, şi muncă —* nu e vina meseriei. Orice ar fi făcut altceva, tot aşa ar fi ajuns. Şi în cazul acesta ga­zetăria e o selecţie naturală bine meritată, îndepărtează din literatu­ră pe cei cari intraseră acolo prin fraudă. Că poţi fi foarte bine gazetar şi scriitor bun, o dovedesc atâţia mari scriitori streini. (Spun «streini», pentrucă aceia au o tradiţie şi o experienţă; cunosc di­viziunea muncii şi ştiu cum să mun­cească; în sfârşit, pentrucă o înde­lungă viaţă asociată i-au învăţat să iubească singurătatea, să preţuias­­că prietenia, să prerenoveze camara­deria­. O dovedeşte un Charles Maurras, un Léon Daudet, un Papini, un Blaseo­lbanes, un Geroge Brandes, un Chesterton, un Wells. Şi oameni de înaltă cultură, cum e Theodor Masaryk, au făcut îndelung gazetă­rie, şi încă de polemică aspră, pri­mind lovituri din dreapta şi din stânga. Iar la noi, şi Eminescu, şi Hajdeu, şi Iorga — au lucrat cu sârg şi rodnic la gazetărie. E inte­resant că toţi scriitorii gazetari au fost în acelaş timp şi scriitori fe­cunzi. In Rusia ţaristă, au fost chiar mai mult. Va să zică nu meseria de gazetar ratează pe scriitor, ci mediocritatea lui nativă, fibra lui delicată, anar­hismul s­au lăuntric care se refuză disciplinei şi tehnicei. Se ratează în gazetărie oamenii cari nu pot în­văţa din meseria asta cum să mun­cească şi cum să preţuiască eterni­tatea după ce şi-a scris articolul bun pentru douăzeci şi patru de ore. Mircea Eliade De toate şi de pretutindeni Act­uuaţiile excentricei ale unor maimuţe pensiona­re ale grădinii zoologice din Roma ca sa scape de nevasta O scenă destul de impresionantă a avut loc la tribunalul din Hamp­stead, unde o doamnă, anume Bea­ton, şi-a citat solul, de care era des­părţită dar nu divorţată, pentru că acesta nu-i plătea pensia alimenta­ră, după lege- Bărbatul, Uriah Bea­ton, a ascultat în linişte plângerea femeii, şi abia când judecătorul l’a condamnat la plata sumei respecti­ve ba­ni la o lună închisoare, a în­­ceput să vorbească. — Un moment, d-le judecător. A­­ceasta nu este soţia mea; sau, mai bine zis, nu sunt eu soţul ei. — Cum ? nu te-ai căsătorit cu ea în ziua şi anul 1 (urmează data pre­cisă), l’a întrebat judecătorul. — Da, mam căsătorit cu ea, dar nu sunt soţul ei. Judecătorul a dat cu pumnul în masă, şi soţia desigur că ar fi dat unul acuzatului, dacă declaraţia nu ar fi înlemnit-o. Dar Uriah nu s’a intimidat, şi a scos din buzunar un act de naştere pe care l’a înmânat judecătorului. — Sunt femeie, d-le judecător, deci nu pot fi soţul doamnei. Aţi înţeles ! Și avea dreptate: în actul de naş­tere Uriah era trecut de sex feme­­nin. Dar soţia care, poate, că avea motivele ei de-a nu crede în auten­ticitatea actului, ridicând ochii că­tre cer, şi-a redobândit glasul: — Ah! nu eşti bărbat ! D-le ju­decător, va declar că.... — Destul, am înţeles. Dar soţia, care cu tot dinadinsul a vrut să dea explicaţiile necesare, a terminat cu această frază : «Şi cei patru copii pe cari i-a născut ac­­tuala sa concubină ai cui sunt !» Evident, aceştia au fost patru martori destul de supărători, şi a­­cuzatul a terminat prin a declara că actul de naştere este autentic, nu­mai că ofiţerul de stare civilă a co­mis o eroare. Sentinţa s-a pronunţat în favoarea soţiei. Distracţie în viligiatură O întâmplare destul de nostimă, care a avut ca urmare darea în ju­decată a doi tineri eleganţi, s’a pe­trecut de curând la o vilă din Bala­­tonfoldvar, staţiune climaterică din Ungaria. In vilă, unde locuiau cei dou­ă ca­­merile celelalte erau ocupate de o serie de bătrâne, cari, din decenţă, nu mergeau să facă bae, şi melanco­­lizau aerul criticând tineretul din ziua de azi-Cei­ doi tineri mureau de plicti­seală- In fine, soseşte şi o tânără doamnă. Dar şi aceasta era prea decentă, nu îmbrăca costum de bae, nu purta pijamale şi nu vorbea cu nimeni. Bătrânele doamne o dădeau ca exemplu. Tinerii nu mai puteau de ciudă. Şi într-o noapte au pus la uşa «doamnei-model», două perechi de ghete bărbăteşti. îşi poate oricine imagina figura pe care au făcut-o dimineaţa, cu gura în formă de accent circumflex, dând din cap şi roşind, au excla­mat că astfel de lucruri nu se în­tâmplau pe vremea lor. Când co­borî tânăra doamnă-model mare i-a fost mirarea când a văzut că nu o mai salută nimeni. Nu s’a lăsat însă până nu a aflat adevărul. In consecință, a dat pe tineri în jude­cată. Aceștia s’au scuzat, zicând că au făcut asta din milă pentru doamnele bătrâne, cari nu mai a­­veau subiect pentru micile lor rău­tăți. spectacolele zilei Teatre CĂRĂBUŞ: La lozul Cărăbuşului. COLOS: Parada Colois. TEATRUL IZBANDA: Lacrimi de iubire. PARCUL OTETELEŞ­A­NU: Trium­ful­­veseliei. TEATRUL NOU: Totul pentru co­pii. TETARU JIGNITA: Ce trebue să ştie o fată ! Cinematografe TRIANON: Milton Sills. BULEVARD PALACE: Zeppelinul pierdut şi Cântecul pâgânulu'. SELECT: Acuzată apără-te şi Ma­rions nous. REGAL: închis pentru renovare. CAPITOL: Şantaj. FEMINA: Alteţa Sa ordonă. CORSO: Liliacul. VOLTA BUZEŞTI: Fire de vaga­bond şi Unchiul cu milioane. VOX: Refugiu şi firm­. FORUM: Sovietul copiilor şi Ed­­gheott. LUX­: AHo, AHo, legătura greşi­tă şi Sunny. OMNIA: In slujba inamicului şi Mamă va plânge. AMERICAN: Femeia despre care se vorbeşte. TERRA: Răzbunarea bandiţilor şi Circul în flăcări. TRIUMF: Dansatorul din Moscova şi complectări sonore. TOMIS: Alteţa Sa Spălătoreasă şi Matchul de box Schmelling-Shar­­key. MARCONI: Simfonia Junglei şî D soara Elsa. MARNA: Matchul de box Schmel­­ling—Sharkey şi Bani pe stradă. RAHOVA: Dragostea în anul 2009. ştiri b­rtistice Actuala bogată stagiune teatrală evreească a inspirat fericita idee organizărei unui proces literar cu subiectul «Teatrul Evreesc». Orga­nizatorii acestui proces îşi propun a tălmăci toate problemele artei scenice evreeşti şi a desemna pers­pectivele ei. In acest scop au fost invitaţi să ia parte la aceste pasio­nante discuţii contradictorii cei mai reprezentativi conducători spiritua­li ai mişcării culturale idiş­iste de la noi. Procesul va avea loc în Grădina Izbânda. II IN NOAPTEA DE 27 IULIE A. Albani, calea Victoriei (Pia­ţa Palatului Regal) 86, telefon 332/63; I. Constan­ti­nescu-Frunză b-dul Carol 9 (Piaţa Rosetti), tele­fon 227/73; V. Grimberg (dr. Chiale) calea Dudeşti 58, telefon 315/36; Al.­­ Nicolescu, calea Şerban Vodă 147;I. Lozinca, calea Călăraşilor 300 (colţ şoseaua Mihai Barbu); A. Bel­­cot (d­na L Cristide) calea Griviţei 176, telefon 371/85; L Reponovici, ca­lea 13 Septembrie 83, telefon 300/74; L Alexi şoseaua Ştefan cel Mare 24; Ion Stănescu b­dul Pake 137, te­lefon 253/68; Leila Niculescu, str. Maica Domnului 1, telefon 207/51; V. Gheorghiu str. Duilia Zamfires­­cu, (col. L. Blank) 2; Ilie Ioanid str. Sf. Apostoli 52, telefon 306/15. cu­v­a­n­t­ul n­őies De la Teatrul Ventura Se aduce la cunoştinţa d-nelor şi d-nilor artişti ai Teatului Maria Ven­tura, că repetiţiile pentru stagiunea 1932—1933 vor începe pe ziua de Luni 1 August ora 1 a. m. TeatruTeItâÎHîş Pe scena teatrulu Cărăbuş con­tinuă să se reprezinte, până la sfâr­şitul acestei săptămâni, grandioasa revistă a d-lui Kiriţescu «La Lozul Cărăbuşului» cu aceeaş membre şi cu aceiaşi interpreţi ca la premie­ră. Revista a doua care e tot a d-lui Kiriţescu se numeşte «Ura Cără­buş» şi va avea în rolurile princi­pale pe: Elena Zamora, Lizica Pe­­trescu, Mia Apostolescu, Lulu Savu, Vera Violeta şi Tănase, Niculescu- Buzău, Giugaru, Aurel Munteanu, M. Milian, Stroe,­­Jiovani, Gloda­­r­iu, etc.­­ Decorurile, costumele şi numeri­le de atracţie au sosit de la Paris, astfel că această revistă va fi si­gur o lovitură a sezonului, aştepta­tă cu multă nerăbdare de către pu­blicul bucureştean, cu atât mai mult cu cât va avea loc şi un match de box între Tănase şi Um­­berto Lancea. Teatrul colos Astăzi şi mâine au loc la «Colos», ultimele două reprezentaţii de în­­cheere a ciclului de răsunător suc­ces cu «Parada Colos». Vineri 29 cor. directorii Colosu­lui d-nii­ N. Vlădoianu şi N. Con­­stantinescu prezintă a doua l­or re­vistă de vară «Votaţi Colosul» 2 acte şi 32 de tablouri, o tinerească şi spirituală glumă în jurul eve­nimentelor zilei. In mijlocul fră­mântărilor clipei, alerta şi juvenila trupă de la Colos ambiţionează să concure şi ea la întrecerea genera­lă de a goni marasmul şi greul cea­sului cu tinerească voe bună şi op­timism robust; în glumă, în melo­die, în surâs, în uitare. Pricinuitorii necazurilor omului sunt toţi îndepărtaţi cu ingeniozi­tate şi biblioteca Colosului oferă cărţile ei amuzante: «Romanţioşii», «Femeea îndărătnică», «Ţigăniada», «Cartea de alegător», şi actul ter­mină întro fantesistă constituire a aşilor Colosului, în guvernanţi ai râsului şi veseliei. Pentru o complectă desfătare noul regim oferă, în actul al doi­­lea o suită de plimbări­ în viligia­tură: «La Sinaia», «La Lido», «Ve­­nezzia», la Căciulata, în ţara cani­balilor, pe acoperişurile zgârie- no­rilor americani, departe pe mări şi la periferia Capitalei. O profunzim­e de cuplete se ofe­ră preferinţelor publicului: «Să vie Popescu», «Bravo ţară!», «E foarte bine», «Am uitat», «Nu admit», «Scurt!», «C’est la femme», «Cât ai fi de canibal», etc., etc. Un concurs de melodii originale va înscena în prezenţa compozito­rilor valsul «Spune-mi» de Alex. Leon, Cântă vioară, tango de Elly Roman, şi un slow-fox de I. Vasiles­­cu. : : : : In fruntea, ansamblului excelen­ţii artişti ai geniului: C. Toneanu, I. Talianu, G. Groner, Marcel Emi­lian, V. Vasilycfie, R. Rang, N. Ro­man, Maxim Lens, G. Dinescu, M. Mazilu, G. Iliescu, şi Marilena Bo­­descu, Silly Vasilu, Lulu Nicolau, Vera Taco, Marioara Martinescu, etc., etc. Maestrul Simion a înscenat două mari balete şi numeroase evoluţii, în care va apare alături de Anny Siomin şi A. Sniejinsky. Decorurile de o rară bogăţie o­­pera pictorului Caramanlău ,vor face senzaţie ca şi superbele costu­me create special de casele Zanell şi Passcaud din Paris. La pupitru maestrul compozitor V. Vasilescu. Premiera revistei «Votaţi Colo­sul». Vineri 29 cor. orele 9 jum. seara. Teatrul Nou Printre marele număr de specta­tori cari au văzut «Totul pentru copii» la Teatrul Nou sunt foarte mulţi cari vin de 3 şi 4 ori să ad­mire marele talent şi uimitorul joc de scenă a lui Ludwig Satz, acest artist de rasă cu infinite însuşiri. La finele fiecărui act cortina se ridică de zeci de ori pentru a a­­plauda pe marele artist. Ludwig Satz este încadrat de un ansamblu printre care numărăm pe d-nele Manya Picus, Paula Walter, Noemi Natan, Jeni Zeltzer, Ida Le­­wental și d-nii Simon Natan, I. Ia­­cobovici, Smilovici, Sadigursky, Bercovici, etc., etc. Divorţul lui Maurice Chevalier Se anunţă că Maurice Chevalier, celebrul artist de cinematograf, a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Yvonne Voice. Se afirmă că va fi un proces cu mare răsunet în cercurile artistice pariziene. Activitatea Asociaţiei generale a studenţilor români din Franţa -coop- Asociaţia Generală a Studenţilor Români din Franţa şi-a desfăşu­rat activitatea anul acesta cu deose­bire în vederea propagandei româ­neşti şi a unei amicale apropieri de studenţii francezi, precum şi de studenţii ţărilor Micei înţelegeri. Cu foarte reduse mijloace materiale, A­­sociaţia a obţinut rezultate apre­ciabile în lucrul său pentru promo­varea cunoaşterii poporului, nostru în străinătate. Astfel, festivalul organizat la 24 ianuarie a. c. pentru sărbătorirea Unirii Principatelor, constitue una dintre cele mai sincere m­anifesta­­ţiunii de amiciţie şi de solidaritate franco-română. Participarea Asociaţiei la serba­rea naţiunilor de la Nisa, în Martie a. c. a prilejuit aprecieri elogioase din partea publicului şi a presei franceze pentru costumul, cântecul şi jocul românesc, prezentate de stu­dentele şi studenţii români. In urma acestui succes, Asociaţia a fost in­vitată să participe şi la serbările ce vor avea loc în anul viitor la Nisa. Cântecele şi jocurile româneşti au fost mult admirate şi de publicul parizian, cu ocazia festivalului or­ganizat la 28 Februarie a. c. în palatul Mutualité din Paris. In vederea unei cât mai largi des­­voltări a acestei activităţi de afir­mare a artei româneşti, comitetul Asociaţiei organizează conferinţe la Sorbona şi în acest scop s-a adresat d-ior profesori Charles Diehl, Car­­cop­ino şi Focillon, buni cunoscători ai artei noastre religioase. D. profesor Diehl şi-a desvoltat la 19 Mai, conferinţa d-sale despre „Bisericile româneşti din Bucovina“, arătând cu rară putere de convin­gere, partea de originalitate din arta vechilor biserici româneşti. Tot des­pre arta bisericilor noastre va vorbi şi d. profesor Carcopino în Oc­tombrie sau Noembrie a. c. Manifestaţiunile acestea sunt ur­mărite cu mult interes de public şi înlesnesc în acelaş timp studenţilor români apropierea de diferite cercuri intelectuale din Paris îndeobşte i­­nabordabile străinilor. In ce priveşte colaborarea cu stu­denţii ţărilor Micei înţelegeri diso­ciaţia a activat pentru o cât mai strânsă apropiere şi pentru o cât mai demnă manifestare a raporturi­lor de amiciţie. „Grupare­a studenţilor Micei în­ţelegeri şi ai Poloniei" este prezi­dată anul acesta de un student ro­mân, d. Mihail Israil, vice­preşe­dinte al Asociaţiei noastre. Pe lângă reuniuni studenţeşti şi cercuri de studii, gruparea aceasta a organizat două conferinţe la Sor­bona, ultima ,a d-lui profesor An­dre Tibal, tratând despre­ problema dezarmării şi Mica înţelegere. Gruparea Studenţilor Micei înţe­legeri a organizat deasemenea un festival la 13 Martie a. c. festival care a ocazionat o frumoasă mani­festare de solidaritate studenţească, în prezenţa unui numeros public şi a d­oi­lor miniştri plenipotenţiari ai ţă­rilor Micei înţelegeri. In ce priveşte interesele studen­ţeşti şi de ordin corporativ, Asocia­ţia oferă membrilor săi o modestă bibliotecă în care se găsesc princi­palele lucrări de informaţiune ro­mânească, ziare româneşti şi fran­ceze, precum şi câte o revistă fran­ceză de fiecare specialitate. Materialmente, Asociaţia ajută pe studenţii români prin dispensarul său , creat datorită sprijinului d-lui ministru Cesianu, şi prin mici îm­prumuturi ,acordate în cazuri ex­cepţionale pentru plata taxelor u­­niversitare. In acelaş interes studenţesc, co­mitetul a organizat la sediul Aso­ciaţiei (13-15 rue de la Bucherie, Pa­ris V) un serviciu de informaţiuni privitoare la condiţiile de viaţă, în­văţământ, etc. Sprijinită de Legaţiunea Română din Franţa şi recunoscută de Uniu­nea Naţională a Studenţilor din Ro­mânia, Asociaţia este singura casă românească unde se pot întâlni stu­denţii noştri din Paris, oraşul cetăţii universitare, în care, cu excepţia Ro­mâniei, fiecare stat posedă un cămin pentru studenţii săi. GHEORGHE CRONŢ. 1 Preşedintele Asociaţiei Generale a Studenţilor Români din Franța Paris, 21 Iulie 1932. ­xoxox-Modificarea regulamentului liceelor militare Noul­­e condițiuni de examinare, admitere $i excludere ---------OOOO --­ Eri a apărut în «Monitorul Oficial» un înalt Decret Regal, prin care se in­troduc unele modificări regulamentului liceelor militare. Conform acestor modificări, examina­rea orală a candidaţilor se va face in fata comisiunii întregi, în serii de câte patru elevi, durata examinării fiind de cel puţn o oră pentru o serie. Probele orale pentru candidaţii la clasa I vor consta din examinări fă­cute la următoarele materii: limba ro­mână, istorie, geografie, matematică şi ştiinţe, după programele analitice ale cursului primar. Candidaţii pentru celelalte clase vor fi examinaţi din materiile clasei prece­dente, după programa analitică a mi­nisterului instrucţiunii, afară de mate­matici şi ştiinţele fizico-chimice, unde examinarea se va face după programele analitice ale liceelor militare, în care este prevăzut un plus de cunoştinţe. Materiile de examen sunt: limba ro­mână, limba franceză, istoria, geogra­fia, matematicile, ştiinţele fizico-chi­­mice şi ştiinţele natur­ale, întrucât a­­cestea se găsesc între obiectele clasei precedente. Atât la probele scrise cât şi la pro­bele orale, com­isiunea va cerceta nu nu­mai cantitatea cunoştinţelor candida­tului, ci mai ales calităţile intelectuale, puterea de judecată şi asimilare. Elevii rămaşi repetenţi în liceul mi­litar, oricare ar fi clasa căreia aparţine precum şi categoria, vor fi excluşi din oricare liceu militar. Ştergerea lor din controale nu atrage din partea ministe­rului nici o pretenţie de despăgubiri, faţă de familia elevului, pentru pără­sirea carierii militare. Pentru fiecare elev — nou admis sau vechi—fiecare an de frecventare con­stitue tot atâtea termene de încercare pentru constatarea însuşirilor fizice, intelectuale şi morale. La sfârşitul fiecărui an, liceul va pro­pune să fie înapoiaţi familiei, elevii cari au dovedit că nu au aptitudinile necesare de a urma în bune condiţii li­ceul militar şi de a deveni ofiţeri de va­loare. Constatarea inaptitudinilor fizice, a­­tât la elevii din primul an al admiterii cât şi la cei vechi, aflaţi în liceu, se face pe baza unui certificat medical Md. L., cu arătarea boalei sau cauzei, care face pe elevi inapţi de a deveni ofi­ţeri activi. Acest certificat se întocmeşte de me­dicul fiseului, se supra şi contra vizea­ză de medicii diviziei şi corpului de ar­mată, de pe teritoriul căruia se află li­ceul militar r­espectiv. Numai după îndeplinirea acestor for­me, certificatul va fi înaintat de li­ceu ministerului­­ apărării naţionale, di­recţia liceelor militare, pentru a hotăra asupra lăsării elevului în familie. La întocmirea certificatului, direcţia liceului va înştiinţa familia elevului, care are dreptul să facă întâmpinare mi­nisterului în termen de cel mult o lu­nă. In acest caz, elevul va fi chemat în faţa comitetului consultativ sanitar al armatei, care, la nevoe, va putea in­terna pe elev în spitalul militar «Regina Elisabeta», pentru observare medicală şi va hotărâ în ultimă instanţă. Lipsa de aptitudini intelectuale şi morale ale elevilor va fi constatată de către conferinţele de clasă şi consiliul de disci­plină, întrunite în plen de două ori pe an, la sfârşitul trimestrului I şi la încheierea anului şcolar. Propune­rile, însoţite de acte doveditoare asupra constatării inaptitudinilor, împreună cu antecedentele la studii şi purtare, pe tot timpul şcolarităţii, vor fi înaintate ministerului, care va hotărî. In caz excepţional de vădită rea vo­inţă la studii sau purtare rea din obiş­nuinţă, care reclama o măsură urgentă, înapoierea în familie, se va putea face la orice epocă a anului şcolar, cu înde­plinirea formalităţilor prevăzute mai sus. Elevii înapoiaţi familiei pentru inap­­titudini fizice, vor putea fi îngăduiţi să frecventeze până la finele anului şco­lar, dacă afecţiunea de care suferă nu este contagioasă. Elevii înapoiaţi familiei pentru Inap­titudine intelectuale sau morale, după încheierea trimestrului I, vor putea să dea examen ca pregătiţi în particular, partea II-a. Ministerul nu va putea ridica nici o pretenţiune de despăgubiri pentru ne­­îmbrăţişarea carierei militare, de către elevii înapoiaţi familiei pentru inapti­­tudini fizice, intelectuale şi morale. Greta Garbo se retrage din cinematograf? NEW-YORK, 26 (Rador). — Ce­lebra stea de cinematograf Greta Garbo se va îmbarca la 30 iulie, spre a se înapoia în Suedia, ţara ei natală. Se crede că Greta Garbo ar avea intenţia de a se retrage din cinema­­tograf. JOI 28 IULIE 1932 hizerii & Indiscreţii Un candidat fără noroc — lucru minunat: de pe o listă, cap de listă, a opoziţiei, căci nu numai unora de pe listele guvernului li s'a întâm­plat fiind capi de liste, să cadă — se plânge că a fost trântit într'un mod neobicinuit, cu ajutorul unor­,, corcoduşe, fruct inofensiv până a­­cum şi devenit ingerinţă guverna­mentală prin întrebuinţarea neobi­cinuită dată de către agenţii electo­rali ai d-lui Vaida în recentele ale­geri. — Domnule, se plânge candidatul, am căzut pentrucă două zile nu m'am putut mişca dintr’un sat bles­temat şi izolat, fixat de­ o misterioa­să pană de automobil. Am demon­tat de trei ori motorul, am contro­lat piesă cu piesă, nu-i­ lipsea ni­mic, aveam benzină, aveam ulei, — și mașina nu mergea. Ce crezi că era ! — Nu știai să conduci... — Nu, domnule, ce spui prostii; îmi îndopase cineva rezervoriul de benzină cu... corcoduşe. Ce dracu au corcoduşele în ele, nu ştiu; darr nici când am pus benzină nouă, din cauza resturilor şi zemei corcoduşe­lor tot nu puteam merge. Să-mi fi tăiat cauciucurile, să mi le fi înţepat, — asta e curent în campanie electorală! aş fi văzut, puneam altele şi plecam, — dar cui să-i dea în cap să caute corcoduşe în benzină ? Intr’adevăr, — cui să-i dea în cap să se ferească de corcoduşe în cam­panie electorală ? In urma ordinelor date de d. C. G. Mironescu, ministrul de finanţe, s'au făcut la toate ministerele ta­blouri de funcţionari cumularzi. La ministerul de comunicaţii, d. Perieţeanu a găsit pe tablou un funcţionar cu vreo şease slujba. Cum văzu aceasta, îl chemă, hotărât să-l lase numai cu o slujbă. Dar, sur­priză ! Pe uşă apăru un prieten din copilărie al ministrului, d. Mielu Ionescu. — Bine, mă! Eu ştiam că mieii sunt numai blânzi... — Domnule ministru, atunci când eşti funcţionar la stat, — mielu blând este... cumulard! Fatal! Şi se înclină împovărat sub a­­ceastă fatalitate. Scorpion & Comp. . EDI (Contin­uare din pag. I-a) solicitat să li se admită intrarea în învăţământul primar. S’a admis. Vor avea o situaţie mai fericită! Nu credem. Căci şi acolo, e aceaşi erisă de locuri vacante, ca în şcoala secundară. Poate mai accentuată. Nu mai sunt posturi. Şi dacă în toamnă, vor fi totuşi vreo câteva, sunt învăţători pentru ele, din abun­denţă, căci n’o să aibă nimenea pre­tenţia ca, în ocuparea catedrelor din învăţământul primar, să fie prefe­raţi licenţiaţii. In consecinţă, învă­ţământul primar nu poate fi sol­­ţia problemei. S’ar putea însă ameliora mult situaţia altcum. Am spus acest lu­cru, în repetate rânduri, aici în «Cu­vântul». Avem atâtea şcoli de uce­nici, pentru cari se cheltuesc bani grei. Unele sunt susţinute direct de­ stat, altele de către edili. La aceste şcoli, aproape peste tot, predau pro­fesori sau învăţători, cari au deja catedre. Să se sistematizeze oarele în catedre, şi să se numească titu­lari. Atât deocamdată. Pentru că în felul acesta se asigură existenţa li­cenţiatului şomer. Şi asta, azi e mult. Mai târziu, când învăţământul se­­cudar va respira ceva mai uşurat, va avea tot dreptul să opteze unde-i convine. Căci nu va fi mult de aş­teptat. Colegii c­lisişti, în curând vor termina «modesta pagină» ce au de scris pe socoteala şcoalei româ­neşti. Şi sunt mulţi de tot. Aproape toţi cu vechime din dăscălia sau preoţie. Iar la pensionarea lor, vor fi vacante, cele mai frumoase cate-i­dre din provincie. Deci, puţină răb­­ dare. ) Ion Mărgineanu Teatrul Izbânda Trupa de operetă Stramer care joacă la grădina teatrului Izbânda, anunţă marele succes «Lacrimi de Paiaţă» va fi jucată numai Miercuri şi Joi seară. Mult aşteptata ope­retă care a avut un formidabil de mare succes «Der Goldener Soldat» va fi jucată în serile de Vineri, Sâmbătă şi Duminică. După cere­rea publicului la final d. Solomon Stramer va cânta compunerea sa «Sonny-boy în limba evreească. Cu această trupă Stramer închide ci­clul reprezentaţiilor fiind chemat în străinătate. Vizitafi VATRA BORNEI SOCIETATEA PRINCIPELE MIRCEA anunţa PENTRU TOT SEZONUL VEREI Mari Serbări CASINOU elegantele saloane ale Hotelului TRAIAN

Next