Cuventul, iulie 1932 (Anul 8, nr. 2582-2612)
1932-07-28 / nr. 2609
2 AZI 1932 IULIE 31 zile Zile trecute 207. Zile ritmase 158. Răsăritul Soarelui 4.58. Apusul Soarelui 19.46. Luna la Pdtr. II, a 3-a zi. Ort.- 1 St. Martir Panielimon. . Panteliile Serbare populară laPantelimon (lângă București) Cat.: St. Pantelimon. ProtBerthold. Evr.• 23 Tamuz 5692. Mah.: 23 Rebiel-Aver 1351 Moartea Profetului. Buletinul meteorologic Timpul probabil dela 26 la 27 Iulie 1932, ora 20. Presiunea In scădere cu 3—1 mm. Cerul mai mult senin, vânt slab dirt sect. Sudic. Temperatura în creştere. In Ardeal, Banat şi Oltenia în cursul după amiezei tendinţă de încurare urmată de averse Însoţite de manifestation electrice şi de vânt de la N. W. după care temperatura va scădea. Miercuri — ------«XXOOOOXX—.............. r actio MIERCURI 27 IULIE 1932 394 m. BUCUREȘTI 16 kw, 761 kHz. 13.00: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 13.45: Informațiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării și semnal orar. 14.00: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 18.00: Orchestra Pucianu: Muzică românească. 19.00: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: D. Dr. B. Madel: Cum ne îmbolnăvim de tuberculoză. 19.25: Orchestra Pucianu. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: D. Ion Minulescu: O nuvelă. 20.20: Lecturi din Nicolae Bilimon: Ciocoii vechi şi noi. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 21.00: Ora exactă. D. Efim Flromenviolină; Wieniawsky: Poloneza; Ed Poldini; Papuşe valsând; Sarasate: Romanţă andaluză; Bazin; La ronde des Lutins. 21.30: D. Ion Marii Sadoveanu: Câteva Cârţi despre literatura polară. 21.45; D. V. Jianuflaut: Ph. Gaubert: Sonata; A. Roussel: Pan; A. van Leeuwen: Capriccietto. 22.15; D. Eduard Stein-piano: Scarlatti; Sonata No. 4; Paganini-Liszt: Bucuriile mele — nocturnă; Chopin: Balada în sol minor. 22.45; Transmisiune de la Lido: Jazzul Corologus Guidalli. Spicuiri din programele străine CONCERTE: Viena ora 18.30 — 21.30 şi 0.15; Heilsberg 22.05; Londra 23; recital do piano; Hamburg 23 şi 0.20; Lemberg 21; Toulouse de la 21 la 2.05; Suisse Romande 22.30; Berlin 22.20; Belgrad 22.10 şi 23.40; Stockholm 21.30; Praga 21.20; Milano 21.05; München 22 şi 23.45; Palermo 22.15; Budapesta 23.45; Oslo 22 şi 0.15; Varşovia 22 şi 22.50; Radio Paris 23.30; Lipsea 22. TEATRU. — OPERA. — OPERETA Brno 22.15 «Lustige Brautschan», operă comică de Hans Malat; Muhlacker, retransmisiunea unei operete; Roma 22.45 operă de Cimarose. STIRI DE PRESA: Bruxelles II, ora 21.30 și 24; Mühlacker 21; Viena 24. MUZICA DE DANS: Bruxelles II. 1; Strasbourg 0.30; Barcelona 0.20; Londra 0.35; Berlin 2.30; Stockhlom 24; Milano 24; Varşovia 24. Un mic pianist cernăuta radio Lwow ţean icul Lucian Nastasi, în etate de HL, elev al Conservatorului de muzică Cernăuti, a fost angajat de direcţie a Radioului Lwow (Polonia) pentru concert de piano, care va avea loc ziua de 27 iulie a. c, orele 18.25 — 25 (timpul nostru), cu următorul preum: 1. C. Daguin: Le Coucou; 2) undelsohn: Barcarolle; 3. Drăgoi: Bău, Cimpoiașul, Zdrâncănita. că timpul liber se cere cât mai riguros consumat, că e nevoie de cea mai austeră disciplină ca să-l poţi organiza. Nu înţeleg că timpul liber înseamnă muncă de larvă în întunerec, singur şi fără nădejdea răsplătea Aici, probabil, se găseşte rădăcina superstiţiei că gazetăria ratează pe un scriitor. Pentrucă s’au găsit scriitori cari să fie cu desăvârşire prinşi de actualitate şi să nu poată ieşi din ea nici chiar când au părăsit redacţia. Gazetari dezaxaţi, neurastenizaţi, cu obsesia reportajului sau a subiectului de articol. Dar asta nu dovedeşte nimic împotriva meseriei de gazetar. Dacă oamenii aceia nu au învăţat din gazetărie gustul pentru singurătate, privacy, şi muncă —* nu e vina meseriei. Orice ar fi făcut altceva, tot aşa ar fi ajuns. Şi în cazul acesta gazetăria e o selecţie naturală bine meritată, îndepărtează din literatură pe cei cari intraseră acolo prin fraudă. Că poţi fi foarte bine gazetar şi scriitor bun, o dovedesc atâţia mari scriitori streini. (Spun «streini», pentrucă aceia au o tradiţie şi o experienţă; cunosc diviziunea muncii şi ştiu cum să muncească; în sfârşit, pentrucă o îndelungă viaţă asociată i-au învăţat să iubească singurătatea, să preţuiască prietenia, să prerenoveze camaraderia. O dovedeşte un Charles Maurras, un Léon Daudet, un Papini, un Blaseolbanes, un Geroge Brandes, un Chesterton, un Wells. Şi oameni de înaltă cultură, cum e Theodor Masaryk, au făcut îndelung gazetărie, şi încă de polemică aspră, primind lovituri din dreapta şi din stânga. Iar la noi, şi Eminescu, şi Hajdeu, şi Iorga — au lucrat cu sârg şi rodnic la gazetărie. E interesant că toţi scriitorii gazetari au fost în acelaş timp şi scriitori fecunzi. In Rusia ţaristă, au fost chiar mai mult. Va să zică nu meseria de gazetar ratează pe scriitor, ci mediocritatea lui nativă, fibra lui delicată, anarhismul sau lăuntric care se refuză disciplinei şi tehnicei. Se ratează în gazetărie oamenii cari nu pot învăţa din meseria asta cum să muncească şi cum să preţuiască eternitatea după ce şi-a scris articolul bun pentru douăzeci şi patru de ore. Mircea Eliade De toate şi de pretutindeni Actuuaţiile excentricei ale unor maimuţe pensionare ale grădinii zoologice din Roma ca sa scape de nevasta O scenă destul de impresionantă a avut loc la tribunalul din Hampstead, unde o doamnă, anume Beaton, şi-a citat solul, de care era despărţită dar nu divorţată, pentru că acesta nu-i plătea pensia alimentară, după lege- Bărbatul, Uriah Beaton, a ascultat în linişte plângerea femeii, şi abia când judecătorul l’a condamnat la plata sumei respective bani la o lună închisoare, a început să vorbească. — Un moment, d-le judecător. Aceasta nu este soţia mea; sau, mai bine zis, nu sunt eu soţul ei. — Cum ? nu te-ai căsătorit cu ea în ziua şi anul 1 (urmează data precisă), l’a întrebat judecătorul. — Da, mam căsătorit cu ea, dar nu sunt soţul ei. Judecătorul a dat cu pumnul în masă, şi soţia desigur că ar fi dat unul acuzatului, dacă declaraţia nu ar fi înlemnit-o. Dar Uriah nu s’a intimidat, şi a scos din buzunar un act de naştere pe care l’a înmânat judecătorului. — Sunt femeie, d-le judecător, deci nu pot fi soţul doamnei. Aţi înţeles ! Și avea dreptate: în actul de naştere Uriah era trecut de sex femenin. Dar soţia care, poate, că avea motivele ei de-a nu crede în autenticitatea actului, ridicând ochii către cer, şi-a redobândit glasul: — Ah! nu eşti bărbat ! D-le judecător, va declar că.... — Destul, am înţeles. Dar soţia, care cu tot dinadinsul a vrut să dea explicaţiile necesare, a terminat cu această frază : «Şi cei patru copii pe cari i-a născut actuala sa concubină ai cui sunt !» Evident, aceştia au fost patru martori destul de supărători, şi acuzatul a terminat prin a declara că actul de naştere este autentic, numai că ofiţerul de stare civilă a comis o eroare. Sentinţa s-a pronunţat în favoarea soţiei. Distracţie în viligiatură O întâmplare destul de nostimă, care a avut ca urmare darea în judecată a doi tineri eleganţi, s’a petrecut de curând la o vilă din Balatonfoldvar, staţiune climaterică din Ungaria. In vilă, unde locuiau cei două camerile celelalte erau ocupate de o serie de bătrâne, cari, din decenţă, nu mergeau să facă bae, şi melancolizau aerul criticând tineretul din ziua de azi-Cei doi tineri mureau de plictiseală- In fine, soseşte şi o tânără doamnă. Dar şi aceasta era prea decentă, nu îmbrăca costum de bae, nu purta pijamale şi nu vorbea cu nimeni. Bătrânele doamne o dădeau ca exemplu. Tinerii nu mai puteau de ciudă. Şi într-o noapte au pus la uşa «doamnei-model», două perechi de ghete bărbăteşti. îşi poate oricine imagina figura pe care au făcut-o dimineaţa, cu gura în formă de accent circumflex, dând din cap şi roşind, au exclamat că astfel de lucruri nu se întâmplau pe vremea lor. Când coborî tânăra doamnă-model mare i-a fost mirarea când a văzut că nu o mai salută nimeni. Nu s’a lăsat însă până nu a aflat adevărul. In consecință, a dat pe tineri în judecată. Aceștia s’au scuzat, zicând că au făcut asta din milă pentru doamnele bătrâne, cari nu mai aveau subiect pentru micile lor răutăți. spectacolele zilei Teatre CĂRĂBUŞ: La lozul Cărăbuşului. COLOS: Parada Colois. TEATRUL IZBANDA: Lacrimi de iubire. PARCUL OTETELEŞANU: Triumfulveseliei. TEATRUL NOU: Totul pentru copii. TETARU JIGNITA: Ce trebue să ştie o fată ! Cinematografe TRIANON: Milton Sills. BULEVARD PALACE: Zeppelinul pierdut şi Cântecul pâgânulu'. SELECT: Acuzată apără-te şi Marions nous. REGAL: închis pentru renovare. CAPITOL: Şantaj. FEMINA: Alteţa Sa ordonă. CORSO: Liliacul. VOLTA BUZEŞTI: Fire de vagabond şi Unchiul cu milioane. VOX: Refugiu şi firm. FORUM: Sovietul copiilor şi Edgheott. LUX: AHo, AHo, legătura greşită şi Sunny. OMNIA: In slujba inamicului şi Mamă va plânge. AMERICAN: Femeia despre care se vorbeşte. TERRA: Răzbunarea bandiţilor şi Circul în flăcări. TRIUMF: Dansatorul din Moscova şi complectări sonore. TOMIS: Alteţa Sa Spălătoreasă şi Matchul de box Schmelling-Sharkey. MARCONI: Simfonia Junglei şî D soara Elsa. MARNA: Matchul de box Schmelling—Sharkey şi Bani pe stradă. RAHOVA: Dragostea în anul 2009. ştiri brtistice Actuala bogată stagiune teatrală evreească a inspirat fericita idee organizărei unui proces literar cu subiectul «Teatrul Evreesc». Organizatorii acestui proces îşi propun a tălmăci toate problemele artei scenice evreeşti şi a desemna perspectivele ei. In acest scop au fost invitaţi să ia parte la aceste pasionante discuţii contradictorii cei mai reprezentativi conducători spirituali ai mişcării culturale idişiste de la noi. Procesul va avea loc în Grădina Izbânda. II IN NOAPTEA DE 27 IULIE A. Albani, calea Victoriei (Piaţa Palatului Regal) 86, telefon 332/63; I. Constantinescu-Frunză b-dul Carol 9 (Piaţa Rosetti), telefon 227/73; V. Grimberg (dr. Chiale) calea Dudeşti 58, telefon 315/36; Al. Nicolescu, calea Şerban Vodă 147;I. Lozinca, calea Călăraşilor 300 (colţ şoseaua Mihai Barbu); A. Belcot (dna L Cristide) calea Griviţei 176, telefon 371/85; L Reponovici, calea 13 Septembrie 83, telefon 300/74; L Alexi şoseaua Ştefan cel Mare 24; Ion Stănescu bdul Pake 137, telefon 253/68; Leila Niculescu, str. Maica Domnului 1, telefon 207/51; V. Gheorghiu str. Duilia Zamfirescu, (col. L. Blank) 2; Ilie Ioanid str. Sf. Apostoli 52, telefon 306/15. cuvantul nőies De la Teatrul Ventura Se aduce la cunoştinţa d-nelor şi d-nilor artişti ai Teatului Maria Ventura, că repetiţiile pentru stagiunea 1932—1933 vor începe pe ziua de Luni 1 August ora 1 a. m. TeatruTeItâÎHîş Pe scena teatrulu Cărăbuş continuă să se reprezinte, până la sfârşitul acestei săptămâni, grandioasa revistă a d-lui Kiriţescu «La Lozul Cărăbuşului» cu aceeaş membre şi cu aceiaşi interpreţi ca la premieră. Revista a doua care e tot a d-lui Kiriţescu se numeşte «Ura Cărăbuş» şi va avea în rolurile principale pe: Elena Zamora, Lizica Petrescu, Mia Apostolescu, Lulu Savu, Vera Violeta şi Tănase, Niculescu- Buzău, Giugaru, Aurel Munteanu, M. Milian, Stroe,Jiovani, Glodariu, etc. Decorurile, costumele şi numerile de atracţie au sosit de la Paris, astfel că această revistă va fi sigur o lovitură a sezonului, aşteptată cu multă nerăbdare de către publicul bucureştean, cu atât mai mult cu cât va avea loc şi un match de box între Tănase şi Umberto Lancea. Teatrul colos Astăzi şi mâine au loc la «Colos», ultimele două reprezentaţii de încheere a ciclului de răsunător succes cu «Parada Colos». Vineri 29 cor. directorii Colosului d-nii N. Vlădoianu şi N. Constantinescu prezintă a doua lor revistă de vară «Votaţi Colosul» 2 acte şi 32 de tablouri, o tinerească şi spirituală glumă în jurul evenimentelor zilei. In mijlocul frământărilor clipei, alerta şi juvenila trupă de la Colos ambiţionează să concure şi ea la întrecerea generală de a goni marasmul şi greul ceasului cu tinerească voe bună şi optimism robust; în glumă, în melodie, în surâs, în uitare. Pricinuitorii necazurilor omului sunt toţi îndepărtaţi cu ingeniozitate şi biblioteca Colosului oferă cărţile ei amuzante: «Romanţioşii», «Femeea îndărătnică», «Ţigăniada», «Cartea de alegător», şi actul termină întro fantesistă constituire a aşilor Colosului, în guvernanţi ai râsului şi veseliei. Pentru o complectă desfătare noul regim oferă, în actul al doilea o suită de plimbări în viligiatură: «La Sinaia», «La Lido», «Venezzia», la Căciulata, în ţara canibalilor, pe acoperişurile zgârie- norilor americani, departe pe mări şi la periferia Capitalei. O profunzime de cuplete se oferă preferinţelor publicului: «Să vie Popescu», «Bravo ţară!», «E foarte bine», «Am uitat», «Nu admit», «Scurt!», «C’est la femme», «Cât ai fi de canibal», etc., etc. Un concurs de melodii originale va înscena în prezenţa compozitorilor valsul «Spune-mi» de Alex. Leon, Cântă vioară, tango de Elly Roman, şi un slow-fox de I. Vasilescu. : : : : In fruntea, ansamblului excelenţii artişti ai geniului: C. Toneanu, I. Talianu, G. Groner, Marcel Emilian, V. Vasilycfie, R. Rang, N. Roman, Maxim Lens, G. Dinescu, M. Mazilu, G. Iliescu, şi Marilena Bodescu, Silly Vasilu, Lulu Nicolau, Vera Taco, Marioara Martinescu, etc., etc. Maestrul Simion a înscenat două mari balete şi numeroase evoluţii, în care va apare alături de Anny Siomin şi A. Sniejinsky. Decorurile de o rară bogăţie opera pictorului Caramanlău ,vor face senzaţie ca şi superbele costume create special de casele Zanell şi Passcaud din Paris. La pupitru maestrul compozitor V. Vasilescu. Premiera revistei «Votaţi Colosul». Vineri 29 cor. orele 9 jum. seara. Teatrul Nou Printre marele număr de spectatori cari au văzut «Totul pentru copii» la Teatrul Nou sunt foarte mulţi cari vin de 3 şi 4 ori să admire marele talent şi uimitorul joc de scenă a lui Ludwig Satz, acest artist de rasă cu infinite însuşiri. La finele fiecărui act cortina se ridică de zeci de ori pentru a aplauda pe marele artist. Ludwig Satz este încadrat de un ansamblu printre care numărăm pe d-nele Manya Picus, Paula Walter, Noemi Natan, Jeni Zeltzer, Ida Lewental și d-nii Simon Natan, I. Iacobovici, Smilovici, Sadigursky, Bercovici, etc., etc. Divorţul lui Maurice Chevalier Se anunţă că Maurice Chevalier, celebrul artist de cinematograf, a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Yvonne Voice. Se afirmă că va fi un proces cu mare răsunet în cercurile artistice pariziene. Activitatea Asociaţiei generale a studenţilor români din Franţa -coop- Asociaţia Generală a Studenţilor Români din Franţa şi-a desfăşurat activitatea anul acesta cu deosebire în vederea propagandei româneşti şi a unei amicale apropieri de studenţii francezi, precum şi de studenţii ţărilor Micei înţelegeri. Cu foarte reduse mijloace materiale, Asociaţia a obţinut rezultate apreciabile în lucrul său pentru promovarea cunoaşterii poporului, nostru în străinătate. Astfel, festivalul organizat la 24 ianuarie a. c. pentru sărbătorirea Unirii Principatelor, constitue una dintre cele mai sincere manifestaţiunii de amiciţie şi de solidaritate franco-română. Participarea Asociaţiei la serbarea naţiunilor de la Nisa, în Martie a. c. a prilejuit aprecieri elogioase din partea publicului şi a presei franceze pentru costumul, cântecul şi jocul românesc, prezentate de studentele şi studenţii români. In urma acestui succes, Asociaţia a fost invitată să participe şi la serbările ce vor avea loc în anul viitor la Nisa. Cântecele şi jocurile româneşti au fost mult admirate şi de publicul parizian, cu ocazia festivalului organizat la 28 Februarie a. c. în palatul Mutualité din Paris. In vederea unei cât mai largi desvoltări a acestei activităţi de afirmare a artei româneşti, comitetul Asociaţiei organizează conferinţe la Sorbona şi în acest scop s-a adresat d-ior profesori Charles Diehl, Carcopino şi Focillon, buni cunoscători ai artei noastre religioase. D. profesor Diehl şi-a desvoltat la 19 Mai, conferinţa d-sale despre „Bisericile româneşti din Bucovina“, arătând cu rară putere de convingere, partea de originalitate din arta vechilor biserici româneşti. Tot despre arta bisericilor noastre va vorbi şi d. profesor Carcopino în Octombrie sau Noembrie a. c. Manifestaţiunile acestea sunt urmărite cu mult interes de public şi înlesnesc în acelaş timp studenţilor români apropierea de diferite cercuri intelectuale din Paris îndeobşte inabordabile străinilor. In ce priveşte colaborarea cu studenţii ţărilor Micei înţelegeri disociaţia a activat pentru o cât mai strânsă apropiere şi pentru o cât mai demnă manifestare a raporturilor de amiciţie. „Gruparea studenţilor Micei înţelegeri şi ai Poloniei" este prezidată anul acesta de un student român, d. Mihail Israil, vicepreşedinte al Asociaţiei noastre. Pe lângă reuniuni studenţeşti şi cercuri de studii, gruparea aceasta a organizat două conferinţe la Sorbona, ultima ,a d-lui profesor Andre Tibal, tratând despre problema dezarmării şi Mica înţelegere. Gruparea Studenţilor Micei înţelegeri a organizat deasemenea un festival la 13 Martie a. c. festival care a ocazionat o frumoasă manifestare de solidaritate studenţească, în prezenţa unui numeros public şi a doilor miniştri plenipotenţiari ai ţărilor Micei înţelegeri. In ce priveşte interesele studenţeşti şi de ordin corporativ, Asociaţia oferă membrilor săi o modestă bibliotecă în care se găsesc principalele lucrări de informaţiune românească, ziare româneşti şi franceze, precum şi câte o revistă franceză de fiecare specialitate. Materialmente, Asociaţia ajută pe studenţii români prin dispensarul său , creat datorită sprijinului d-lui ministru Cesianu, şi prin mici împrumuturi ,acordate în cazuri excepţionale pentru plata taxelor universitare. In acelaş interes studenţesc, comitetul a organizat la sediul Asociaţiei (13-15 rue de la Bucherie, Paris V) un serviciu de informaţiuni privitoare la condiţiile de viaţă, învăţământ, etc. Sprijinită de Legaţiunea Română din Franţa şi recunoscută de Uniunea Naţională a Studenţilor din România, Asociaţia este singura casă românească unde se pot întâlni studenţii noştri din Paris, oraşul cetăţii universitare, în care, cu excepţia României, fiecare stat posedă un cămin pentru studenţii săi. GHEORGHE CRONŢ. 1 Preşedintele Asociaţiei Generale a Studenţilor Români din Franța Paris, 21 Iulie 1932. xoxox-Modificarea regulamentului liceelor militare Noule condițiuni de examinare, admitere $i excludere ---------OOOO -- Eri a apărut în «Monitorul Oficial» un înalt Decret Regal, prin care se introduc unele modificări regulamentului liceelor militare. Conform acestor modificări, examinarea orală a candidaţilor se va face in fata comisiunii întregi, în serii de câte patru elevi, durata examinării fiind de cel puţn o oră pentru o serie. Probele orale pentru candidaţii la clasa I vor consta din examinări făcute la următoarele materii: limba română, istorie, geografie, matematică şi ştiinţe, după programele analitice ale cursului primar. Candidaţii pentru celelalte clase vor fi examinaţi din materiile clasei precedente, după programa analitică a ministerului instrucţiunii, afară de matematici şi ştiinţele fizico-chimice, unde examinarea se va face după programele analitice ale liceelor militare, în care este prevăzut un plus de cunoştinţe. Materiile de examen sunt: limba română, limba franceză, istoria, geografia, matematicile, ştiinţele fizico-chimice şi ştiinţele naturale, întrucât acestea se găsesc între obiectele clasei precedente. Atât la probele scrise cât şi la probele orale, comisiunea va cerceta nu numai cantitatea cunoştinţelor candidatului, ci mai ales calităţile intelectuale, puterea de judecată şi asimilare. Elevii rămaşi repetenţi în liceul militar, oricare ar fi clasa căreia aparţine precum şi categoria, vor fi excluşi din oricare liceu militar. Ştergerea lor din controale nu atrage din partea ministerului nici o pretenţie de despăgubiri, faţă de familia elevului, pentru părăsirea carierii militare. Pentru fiecare elev — nou admis sau vechi—fiecare an de frecventare constitue tot atâtea termene de încercare pentru constatarea însuşirilor fizice, intelectuale şi morale. La sfârşitul fiecărui an, liceul va propune să fie înapoiaţi familiei, elevii cari au dovedit că nu au aptitudinile necesare de a urma în bune condiţii liceul militar şi de a deveni ofiţeri de valoare. Constatarea inaptitudinilor fizice, atât la elevii din primul an al admiterii cât şi la cei vechi, aflaţi în liceu, se face pe baza unui certificat medical Md. L., cu arătarea boalei sau cauzei, care face pe elevi inapţi de a deveni ofiţeri activi. Acest certificat se întocmeşte de medicul fiseului, se supra şi contra vizează de medicii diviziei şi corpului de armată, de pe teritoriul căruia se află liceul militar respectiv. Numai după îndeplinirea acestor forme, certificatul va fi înaintat de liceu ministerului apărării naţionale, direcţia liceelor militare, pentru a hotăra asupra lăsării elevului în familie. La întocmirea certificatului, direcţia liceului va înştiinţa familia elevului, care are dreptul să facă întâmpinare ministerului în termen de cel mult o lună. In acest caz, elevul va fi chemat în faţa comitetului consultativ sanitar al armatei, care, la nevoe, va putea interna pe elev în spitalul militar «Regina Elisabeta», pentru observare medicală şi va hotărâ în ultimă instanţă. Lipsa de aptitudini intelectuale şi morale ale elevilor va fi constatată de către conferinţele de clasă şi consiliul de disciplină, întrunite în plen de două ori pe an, la sfârşitul trimestrului I şi la încheierea anului şcolar. Propunerile, însoţite de acte doveditoare asupra constatării inaptitudinilor, împreună cu antecedentele la studii şi purtare, pe tot timpul şcolarităţii, vor fi înaintate ministerului, care va hotărî. In caz excepţional de vădită rea voinţă la studii sau purtare rea din obişnuinţă, care reclama o măsură urgentă, înapoierea în familie, se va putea face la orice epocă a anului şcolar, cu îndeplinirea formalităţilor prevăzute mai sus. Elevii înapoiaţi familiei pentru inaptitudini fizice, vor putea fi îngăduiţi să frecventeze până la finele anului şcolar, dacă afecţiunea de care suferă nu este contagioasă. Elevii înapoiaţi familiei pentru Inaptitudine intelectuale sau morale, după încheierea trimestrului I, vor putea să dea examen ca pregătiţi în particular, partea II-a. Ministerul nu va putea ridica nici o pretenţiune de despăgubiri pentru neîmbrăţişarea carierei militare, de către elevii înapoiaţi familiei pentru inaptitudini fizice, intelectuale şi morale. Greta Garbo se retrage din cinematograf? NEW-YORK, 26 (Rador). — Celebra stea de cinematograf Greta Garbo se va îmbarca la 30 iulie, spre a se înapoia în Suedia, ţara ei natală. Se crede că Greta Garbo ar avea intenţia de a se retrage din cinematograf. JOI 28 IULIE 1932 hizerii & Indiscreţii Un candidat fără noroc — lucru minunat: de pe o listă, cap de listă, a opoziţiei, căci nu numai unora de pe listele guvernului li s'a întâmplat fiind capi de liste, să cadă — se plânge că a fost trântit într'un mod neobicinuit, cu ajutorul unor,, corcoduşe, fruct inofensiv până acum şi devenit ingerinţă guvernamentală prin întrebuinţarea neobicinuită dată de către agenţii electorali ai d-lui Vaida în recentele alegeri. — Domnule, se plânge candidatul, am căzut pentrucă două zile nu m'am putut mişca dintr’un sat blestemat şi izolat, fixat de o misterioasă pană de automobil. Am demontat de trei ori motorul, am controlat piesă cu piesă, nu-i lipsea nimic, aveam benzină, aveam ulei, — și mașina nu mergea. Ce crezi că era ! — Nu știai să conduci... — Nu, domnule, ce spui prostii; îmi îndopase cineva rezervoriul de benzină cu... corcoduşe. Ce dracu au corcoduşele în ele, nu ştiu; darr nici când am pus benzină nouă, din cauza resturilor şi zemei corcoduşelor tot nu puteam merge. Să-mi fi tăiat cauciucurile, să mi le fi înţepat, — asta e curent în campanie electorală! aş fi văzut, puneam altele şi plecam, — dar cui să-i dea în cap să caute corcoduşe în benzină ? Intr’adevăr, — cui să-i dea în cap să se ferească de corcoduşe în campanie electorală ? In urma ordinelor date de d. C. G. Mironescu, ministrul de finanţe, s'au făcut la toate ministerele tablouri de funcţionari cumularzi. La ministerul de comunicaţii, d. Perieţeanu a găsit pe tablou un funcţionar cu vreo şease slujba. Cum văzu aceasta, îl chemă, hotărât să-l lase numai cu o slujbă. Dar, surpriză ! Pe uşă apăru un prieten din copilărie al ministrului, d. Mielu Ionescu. — Bine, mă! Eu ştiam că mieii sunt numai blânzi... — Domnule ministru, atunci când eşti funcţionar la stat, — mielu blând este... cumulard! Fatal! Şi se înclină împovărat sub această fatalitate. Scorpion & Comp. . EDI (Continuare din pag. I-a) solicitat să li se admită intrarea în învăţământul primar. S’a admis. Vor avea o situaţie mai fericită! Nu credem. Căci şi acolo, e aceaşi erisă de locuri vacante, ca în şcoala secundară. Poate mai accentuată. Nu mai sunt posturi. Şi dacă în toamnă, vor fi totuşi vreo câteva, sunt învăţători pentru ele, din abundenţă, căci n’o să aibă nimenea pretenţia ca, în ocuparea catedrelor din învăţământul primar, să fie preferaţi licenţiaţii. In consecinţă, învăţământul primar nu poate fi solţia problemei. S’ar putea însă ameliora mult situaţia altcum. Am spus acest lucru, în repetate rânduri, aici în «Cuvântul». Avem atâtea şcoli de ucenici, pentru cari se cheltuesc bani grei. Unele sunt susţinute direct de stat, altele de către edili. La aceste şcoli, aproape peste tot, predau profesori sau învăţători, cari au deja catedre. Să se sistematizeze oarele în catedre, şi să se numească titulari. Atât deocamdată. Pentru că în felul acesta se asigură existenţa licenţiatului şomer. Şi asta, azi e mult. Mai târziu, când învăţământul secudar va respira ceva mai uşurat, va avea tot dreptul să opteze unde-i convine. Căci nu va fi mult de aşteptat. Colegii clisişti, în curând vor termina «modesta pagină» ce au de scris pe socoteala şcoalei româneşti. Şi sunt mulţi de tot. Aproape toţi cu vechime din dăscălia sau preoţie. Iar la pensionarea lor, vor fi vacante, cele mai frumoase cate-idre din provincie. Deci, puţină răb dare. ) Ion Mărgineanu Teatrul Izbânda Trupa de operetă Stramer care joacă la grădina teatrului Izbânda, anunţă marele succes «Lacrimi de Paiaţă» va fi jucată numai Miercuri şi Joi seară. Mult aşteptata operetă care a avut un formidabil de mare succes «Der Goldener Soldat» va fi jucată în serile de Vineri, Sâmbătă şi Duminică. După cererea publicului la final d. Solomon Stramer va cânta compunerea sa «Sonny-boy în limba evreească. Cu această trupă Stramer închide ciclul reprezentaţiilor fiind chemat în străinătate. Vizitafi VATRA BORNEI SOCIETATEA PRINCIPELE MIRCEA anunţa PENTRU TOT SEZONUL VEREI Mari Serbări CASINOU elegantele saloane ale Hotelului TRAIAN