Cuventul, ianuarie 1933 (Anul 9, nr. 2763-2791)
1933-01-02 / nr. 2763
1932 DECEMBRIE 81 zile Zile trecute 364. Zile rămase X. Râsăritul Soarelui 7,54. Apusul Soarelui 16,43. Lună Nouă, a 5 a zi. Ajunul Anului Nou Revelionul. Inaugurarea Teatrului Naţional din Bucureşti (1892). Catatrofa de la Ciurea (Iaşi) cu 1900 morţi (1916). Ort.: S-ta Martiră Melania. Cat.: Sf. Silvestru. Prot.: Silvestru. E vr„- 2 Tevetli 5693 Şabatb Mah.: 3 Ramazan 1351. Sâmbătă AZI «•«adio Sâmbăta 3i Oesemb. ISi32 394 m. BUCUREŞTI 16 kw. 761 kHz. ; 13:. Plăci de gramol'on. 33.45: Informatiuni, bursa de cereale, bursa de ef’ecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Plăci de gramofon. 18: Orchestra Sibiceanu: Muzică uşoară Şi Juwai.v~.»— 19: Informatiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: D. Gabriel Marinescu: Conferinţă ocazională. 19.25: Orchestra Sibiceanu: Continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20: D. Ion Marin Sadoveanu: Bilanţul teatral pe 1932. 20.21: Lecturi din Cezar Petrescu. PROGRAM DE SEARA 20.40: Plăci de gramofon. 21: Noaptea Sfântului Vasile (datini) 22: Muzică românească şi muzică de dans. Ora 22.30: D. Gabriel Marinescu, va vorbi în ajunul anului nou, subiectul «Cuvântarea ocazională». 24: Urări de Anul Nou. Splcniri din programele străine CONCERTE: Viena 18.25, 21 şi 1.02 Bari 22; Breslau 21.45, 22.10 şi 1; Bruxelles II 22, 23, 23.40 şi 1.10; Strassbourg 22; Barcelona 23.05; Londra 20.30 şi 22 Toulouse de la 20.15 la 1.30 muzică variată; Lipsea 1.10; Stockholm 23; Roma 23.55, München 1.30; Budapesta 20.15 şi 22; Oslo 23.35 şi 1; Varşovia 21, 22.30, 23.05; Mühlacker 19.35. TEATRU, OPERA, OPERETA: Poste Parisien 22.30 «Edgar si bona sa» comedie de Bertram]; Belgrad 21 retransmis, unei operete; Roma 21.45 «Eva» operă; Palermo. 21.45 rattans, unei OP*»-®*«'« m^»o Paris 23.80 «Trubadu.'-ul» de Verdi. — MUZICA DE DANS: Viena 2—3; Poste Parisien 23.10; Strassbourg 1.30; Londra 0.20; Berlin 1.15; Lipsen 1.30; Varşovia 23.40 și 2—3 VINDE TOT MAI EFTIN iar Str. Doamnei 7 Ceasornice de buzunar Lei 75 Ceasornice de masă » 55 Ceasornice de perete » 125 Ceasornice de mână » 130 Ceas blindat » 375 Cronometru «El» 650 Cronometru «Tellus» » 650 Deșteptător C. F. R. » 105 Lanțuri de ceas nichel » 15 Portmoneuri piele » 15 Portvizite piele » 75 Toc-Rezervor peniţă placaj » 35 Toc-Rezervor peniţă de aur » 99 Creioane automate » 20 Aparate de Ras » 20 Pensule de bărbierit fine » 30 Butoni de manşetă perechea » 10 Bricege începând de la » 5 Etnits Ţigarete alpaca » 125 Etuits Ţigarete email » 30 YO-YO » 4 Foarfeci manicure şi de lucru, vase japoneze şi figuri porţelan. Articole de surpriză variate. Jucării mecanice interesante. Articole de fumat. Optică după reţetă medicală. Reparafiuni de ceasornice şi Tocuri- Rezervor de orice marcă. Lame de ras «Toledo» şi «Saxonia» Lei 2.50 bucata. VINDE TOT MAI EFTIN «EL» (colt Academiei) Era vorba de a raţiona pe o reţea de triunghiuri curbilinii, formate din arce de cerc cari se fac ortogonal de un cerc fundamental dat Arcele definite ca mai sus, nu sunt altceva decât ceea ce Lobatschewsky numeşte: Unii drepte. Astfel fiind, Foincaré a rezolvat problema mai întâi în geometria neeuclidiană, deoarece aci trebuia să raţioneze pur şi simplu asupra unor construcţii de drepte şi apoi a tradus, raţionamentul şi rezultatele în geometria euclidiană. Poincaré a arătat astfel că propoziţiile geometriilor neeuclidiene se pot traduce, cu ajutorul unui dicţionar, pe care el l-a construit, în proprietăţi din geometria euclidiană. «Teoremele geometriei lui Lob -- zice Poincaré — sunt tot atât de adevărate ca şi cele ale geometriei euclidiane cu condiţia să fie interpretate aşa cum trebue să fie. Astfel, de exemplu, aceste teoreme nu sunt adevărate relativ la linia dreaptă aşa cum o concepem noi, însă ele devin adevărate, dacă pretutindeni unde Lob zice: «o dreaptă» noi zicem «un cerc care fac ortogonal cercul fundamental ». Mă găsesc în prezenţa unei teorii imaginată, e adevărat, într un scop metafizic, însă în care fiecare propoziţiune, convenabil interpretată, îmi furnizează o teoremă, aplicabilă la geometria ordinară». Concluzia la care ajunge Poincaré este că cel de al cincilea postulat al lui Euclide nu este altceva decât o convenţie liberă a spiritului. Vom avea o geometrie, după cum vom conveni să numim «dreaptă», o figură geometrică cu proprietăţi oarecari. Dar Poincaré nu a crezut suficientă această concluzie, formulată aşa. Dacă putem să construim, fără să întâlnim vreun impediment de ordin logic, oricâte geometrii, va trebui să alegem una care să fie conformă geometriei naturii. El a imaginat atunci o experienţă. Trebuia să se aleagă trei astre, cari formează un triunghiu , să se măsoare unghiurile acestui triunghiu. Suma acestor unghiuri fiind egală sau mai mică decât două unghiuri drepte, geometria naturii va fi, respectiv, cea euclidiană sau cea lobatschewskiană-Experienţa aceasta, dacă s’ar fi putut realiza, ar fi decretat postulatul paralelelor ca o lege empirică Adversarilor empiricului le a fost însă foarte uşor să demonstreze că •experienţa este imposibilă, deoarecece imperfecţia simţurilor şi aparatelor noastre împiedică posibilitatea unei măsurători precise. Experienţa, efectuată cu cea mai mare grije, near demonstra numai că suma unghiurilor unui tringhiu e foarte aproape de două unghiuri drepte, dar nicidecum că geometria naturii coincide cu cea euclidiană. Dar nu e numai atât. Operând asupra unui triunghiu format de trei stele depărtate una de alta şi la distanţe mari de pământ, de unde se fac măsurătorile, având în vedere că această experienţă este pur fizică, este nevoie de o definiţie fizică a liniei drepte. Este imposibil, spre exemplu, de justificat definiţia încetăţenită, că linia dreaptă este drumul parcurs de o rază luminoasă. In adevăr, am văzut că acest cuvânt: «dreaptă» ar putea înceta, întrebuinţând un alti vocabular, să mai însemneze o dreaptă, şi atunci el nu va mai putea caracteriza drumul unei raze luminoase. Pentru convingere, Poincaré imaginează o lume convenţională, supusă la anumite legi fizice, cari ar determina pe locuitorii ei să construiască, pentru nevoile lor ştiinţifice, o geometrie care nu este alta decât cea lobatchewskiană, şi care li se va părea lor tot atât de naturală cum ni se pare nouă cea euclidiană. Concluzia definitivă este că postulatul lui Euclida este pur convenţional, dar ceia ce ne face să-l admitem înaintea oricărui altuia, care l-ar contrazice este că el ni se impune nouă din punct de vedere practic. Prin urmare, alegerea ne este sugerată din afară. Ceeace s’a făcut cu postulatul paralelelor, s’a căutat să se facă şi cu alte ipoteze ale geometriei, creindu-se noi geometrii neeuclidiane. Cu problema posibilităţii şi validităţii diferitelor geometrii s’a ocupat în special Sophus Le, creatorul grupurilor. Poincaré arată că o infinitate de geometrii este posibilă din punct de vedere logic. Numărul geometriilor astfel posibile este însă considerabil restrâns dacă ținem seama de câteva ipoteze fundamentale ale geometriei. Aceste ipoteze vizează posibilitatea de deplasare în spaţiu a corpurilor solide, fără deformare, — aceasta fiind o condiție absolut necesară; dacă studiul deplasărilor nu este separat de acel al schimbărilor de formă, nu mai există geometrie. Cu ajutorul grupurilor Poincaré defineşte dreapta, planul şi celelalte noţiuni geometrice. «Ipotezele fundamentale ale geometriei — conchide H. Poincaré — nu sunt fapte experimentale : observarea unor fenomene fisice le face să fie alese printre toate ipotezele posibile». Dar trebue să remarcăm că experienţele care ne permit această observare a fenomenelor fizice, nu sunt de loc geometrice: ele sunt experienţe de mecanică, dacă se operează asupra corpurilor solide, sau sunt experienţe de optică, dacă se operează asupra razelor luminoase. De azi rezultă imposibilitatea verificării convențiunilor matematice. Nu există experiențe geometrice. Asupra originii și naturii spațiului Poincaré a publicat mai multe articole. In această parte a filosofiei sale, — se dovedește a fi un fin psiholog. — Poincaré afirmă că de fapt geometria corpurilor solide este geometria corpului nostru. Prin urmare, o importanţă deosebită vor juca în geneza noţiunii de spaţiu, toate sensaţiunile musculare şi vizuale. Originalitatea lui H- Poincaré constă în aceea că el presupune o fiinţă umană cu totul virgină de orice cunoştinţă geometrice; şi ne arată cum aceasta este capabilă ca, pornind de la ceea ce se chiamă continuu fizic — adică un continuu care nu are nicio proprietate geometrică — reuşeşte să distingă în acest continuu mai multe dimensiuni. Cu continuurile fizice, cari corespund simţurilor noastre, se pot construi diferite spaţii: vizual, tactile şi motoare — care, se înţelege, că sunt încă nişte spaţii fizice, nu geometrice, fiecare putând avea un număr oarecare de dimensiuni. Spaţiul geometric ia naştere numai din confruntarea acestor spaţii şi, se înţelege uşor, că rezultă de aci un spaţiu geometric cu un număr nedefinit de dimensiuni. Totuşi ştim că spaţiul geometrilor are trei dimensiuni. Ei bine, această restrângere nu este nicidecum necesară, nu ni se impune. Ceea ce ne face să acceptăm Spaţiul Cu trei dimensiuni este că acest spaţiu e mai comod, mai în concordanţă cu obicinuinţele noastre. Tot relativ la numărul dimensiunilor spaţiului, Poincaré afirmă că dacă facultăţile noastre de intuiţie ar fi fost dirijate de experienţă aşa cum n’au fost, noi am fi imaginat mai cu uşurinţă, de pildă, spaţiul cu patru dimensiuni. Reflexiunile filosofice ale lui H. Poincaré au făcut să se încetăţenească un alt raport între rolurile pe cari le joacă în crearea valorilor ştiinţifice, spiritul şi experienţa. Concluziile sale au darul de a insufla savantului o mai mare încredere în posibilităţile spiritului său cugetător; dar în acelaş timp, par a diminua întru câtva obiectivitatea ştiinţei, — adică unul dintre atributele ce au însoţit-o întotdeauna. N. 3. Zaharia De toate si de pretutindeni ---------------0900---------------- Lupine box intre lenei Antreprenorii cabareturilor şi ai cluburilor de noapte de pe Broadway, (New-York), au născocit un nou mjloc de a atrage lumea care dispune de bani, lumea doritoare de souii şi variate senzaţiuni până la cea din urmă extremitate. Intre dansurile balelistelor în timpul pausei, au organizat lupte pugilistice, la care iau parte două femei din trupă din cele mai robuste şi mai exersate în box şi serbat, se lovesc pe scenă ca şi boxeurii în luptele organizate în arenă sub cerul liber. Lumea aplaudă cu însufleţire pe învingătoarea care a reuşit sa trântească la pământ pe adversara ei. Aceste lupte se fotografiază, iar clişeele servesc pentru afişe in vederea reprezentaţiunii viitoare. Si acriteriţrezentantei pugilistice cari pentru uri om normal nu inspiră decât repulsiune, atrage publicul dn New York ca lumina unui felinar fluturii de noapte. La casă e năvală şi biletele pentru locurile nereţinute se vând cu iuţeala fulgerului. Expediţia unei tinere englezoaice Din Sidney se anunţă că o tânăra englezoaică, miss Camilla Wedgwood, profesoara de antropologie la universitatea din Sidney, va întreprinde un act de mult curaj şi destul de excentric, care justifică pasiunea pentru cercetările ştiinţifice ale tinerei profesoare. Tânăra se va exila de bană voe pentru mai mult timp în insula vulcanică din Mauna, în Noua Guinee, singură albă în mijlocul unei populaţii de câteva mii de indigeni şi va studia obiceiurile, limba şi psihologia primitivă a acestora. Ea se va îmbarce în curând, în tovărăşia unui tânăr indigen, care-i va servi de servitor. Această englezoaică curioasă nu are decât 31 ani, şi întreprinde expediţia din fondul Rockteller al universităţii Sidney. O ascensiune în stratosfera a prof. Cosyus Fondul belgian pentru cercetările ştiinţifice a garantat profesorului Cosyus de la Universitatea din Bruxelles, mijloacele pentru a putea întreprinde în vara viitoare, o nouă ascensiune în stratosfera, pornind de pe teritoriul belgian. După cum se ştie Costus a fost tovarăşul lui Piccard cu ocazia sborului din August trecut. El va întrebuinţa acelaş balon care i-a servit şi lui Piccard. Cu pluguşorul toncerie sidilemce Pentru a face muzică simfonică accesibilă oricărei pungi, direcţia «Fundaţiei Culturale Voevodul Mihai» a hotărât să dea o serie de concerte simfonice populare cu preţurile excepţional de reduse: 90 70 şi 50 lei, inclusiv taxele. Primele două vor avea loc in serile de Vineri 6 şi Vineri 13 Ianuarie 1933 şi vor fi dirijate de maestrul Alfred Alessandrescu. Programele acestor două concerte nu rămân cu nimic în urma celor obişnuite. In timp ce al doilea este un festival Wagner, primul afişează o simfonie de Haydn, concertul pentru platiă şi orchestră de Grieg (solistă: d-ra^Popa Popovici) poemul simfonic Peri» de Paul Dukas și dansul volomeei, din celebra operă a lui Rich. Strauss. Tettrul Barasmeum Mischa Fischzon, unul dintre cei mai mari actori ai teatrului evreesc continuă a obţine formidabile succese la Teatrul Barascheum, unde înconurat de un ansamblu de mâna întâia, joacă una dintre cele mai puternice şi reuşite lucrări ale repertorului evreesc. Este vorba de minunata piesă «Zu liebe Frau», în care marele actor are o puternică creaţiune şi care continuă a juca în serile de Duminică 1, Luni 2, Marţi 3 şi Miercuri 4 Ianuarie, la ora 9 luni State seara. Joi 5 Ianuarie fiind ajunul Bobotezii, nu se va juca. Vineri 6 Ianuarie va avea loc premiera piesei mult așteptate «David Gelder de June Nemirowsky», care este pusă în scenă de însuși Mischa Fichson. In ciuda tuturor gazetelor pudice care publică zilnic violuri şi crime sadice şi care a refuzat să publice reclame şi recenzii asupra romanului lui O. H. LAWRENCE Amantul Doamnei Chatterley această carte a apărut in a Il-a ediţie şi se găseşt^^^vânzariMIa toate Librăriile CUVÂNTUL. Teatrul Nailând In matineul de Sâmbătă 31 Decembrie, Teatrul National reprezintă cu preturi reduse «Insir’te Mărgărite» de d. Victor Eftimiu. Seara se joacă din nou marele succes «Titanic Vals» de d. Tudor Muşetescu. * «Scandalul», celebra piesă a lui Bataille, se reprezintă la Teatrul Național în matineul de Duminică 1 Ianuarie 1933, cu d-na Marioara Zimniceanu, R. Bulfinsky și I. Anastasiad, în rolurile principale. * In seara de Duminică 1 Ianuarie 1933, Teatrul Național reprezintă «Ion» did^AVLAiJSorbu, care s’a jucat la IMjBIjESkctncolo cu Cassa închisăT®*^”1**** * Viitoarea premieră a Teatrului Național va fi «Samson» de Bernstein în seara de Luni, 9 Ianuarie 1933 ! Teatrul Regina Maria Publicul imens, acest mare judecător, neinfluenţat de nici un fel de reclamă căutat la care a populat în mare massă de sărbătorile Crăciunului sala Teatrului «Regina Maria» regalându-se cu fantezia artistică a lui Sacha Guitry-Oscar Straus şi Denys Amiei, autorii comediilor «Mariette» şi «Trei şi una», — tot acest public imens a împrăştiat pretutindeni verdictul său entuziast, fonnându-şi astfel sursa lui de publicitate, infailibilă. * Reprezentaţia de asta seară Sâmbătă 31 Decembrie (Jeveillon) cu piesa «Mariette» va începe la ora 8 mm, foarte precis. spectacolele zilei Teatre OPERA ROMANA: Seara mare. TEATRUL NATIONAL: Matineu: Inşiră-te mărgărite; seara: Titanic vals. TEATRUL VENTURA: Mataieu: Habakuk etpomp; seara: Miky si Niky. TEATRUL REGINA MARIA : Matineu: Trei Ij 'ha; seara: Mariette. TEATRUL Ai- 'AMBRA: Alhambra 1933. TEATRUL BARASCHEUM: E rău să fii sărac. Uxmatografe SALACE: Nebun Hotel. Joud. fsa regimentului, (■au să știu cinevii BOULEVARD după cinema. CAPITOL: Gratii REGAL. Un vis FEMINA: Logod TRIANON: Nu ești.. VOX : Sărută-mu! CORSO: Regele spadei. RIO : Tu... ori nici una. SELECT: Regele hotelurilor. ROXY : Grand Hotel. IORUM: In umbra fericirii. OMNIA: Un drac de fată. LIDO: Mona Lisa şi Banda veselă. TOMIS: Quo Vadis cu Emil Jannings. SALA FRANKLIN: Valsul nemuritor şi învingătorul. SALA EPISCOPIA: Răpirea miresei şi Pat şi Patachon în delegaţii congresului. AMERICAN: Kiki şi o complectare. TERRA : Sfidarea morţii şi Diavolii mărilor. MILANO: Legea haremului. Charly face dragoste pe ploaie. TRIUMF: Tată fără voe. VOLTA BOZEŞTI: Viciul blond şi o comedia MARCONI: Atlantida şi trupa Titi Mihăilescu. MARNA: Doamna şi-a pierdut rochiţa şi revista Joc şi eu cu ansamblul C- Tănase. RAHOVA: Frumoasa necunoscută şi două complectări. Sosirea fontolni ii. Nelchett in Capitală >*< Sărbătorirea dela Templul coral Eri, la ora 5 d. a., a sosit în Capitala venind de la Cernăuţi, după un turneu de studiu prin Germania şi Polonia, lordul Henry Melchett, preşedintele de onoare al asociaţiunei mondiale „Macabi”, însoţit de d. dr. Lelewer, preşedintele activ şi S. Hermann membru al asociaţiei. La gară oaspeţii au fost întâmpinaţi de comitetul de patronaj şi numeroşi membri ai asociaţiei Macabi. Din partea primăriei Municipiului d. maior G. Angelescu ajutor de primar general şi (2) d. Al. Protopopescu, primarul sect. II negru. Oaspeţii au fost primiţi cu tradiţionalul salut: „Hazac Veematzl”. SERVICIUL DIVIN La ora 18 s-a oficiat un serviciu divin la Templul Coral, din str. Sf. Vineri, condus de d. dr. I. Niemirower, şef rabin. După ce corul Templului a intonat Marşul Macabilor, au ţinut cuvântări d. dr. I. Niemirower în numele comunităţei evreeşti, d. av. Mişu Weissman în numele executivei sioniste, d. av. Robert Weinberg-Verea, în numele asociaţiei „Macabilor”, relevând cu toţi importanţa societăţii, merita că reinfce divZCIINCCC-tul evreu în rolul de apărător, îndrumător şi luptător pentru ţara şi neamul său. Au luat, apoi cuvântul lordul H. Melchett şi d. dr. H. Lelewer, cam după ce au expus realizările înfăptuite de mişcarea sionistă în Palestina, între care e suficient să relevăm magnificul stadion din Tel-Aviv vorbitorii au arătat importanţa educaţiei fizice pentru tineretul evreu excelent procedeu pentru redresarea poporului israelit. Ţinta macabismului — au spus vorbitorii — nu poate fi decât educare de buni sportivi şi gimnaşti de origine evreească şi să arate omenirii înfăptuirile sale. Noi nu vrem numai sănătatea unui evreu, ci însănătoşirea întregului popor evreu. Macabii trebue să pună oamenii săi în slujba intereselor comune. El trebue să devină Sobolul mişcărei evreeşti. MANIFESTAŢIA La ieşire, în curtea Templului staţiona o mulţime impresionantă de credincioşi care au făcut o manifestaţie frumoasă de fraternizare oaspeţilor. Premiera de asia seara: „Molima tinereţii44 Astă seară are loc, pe scena special amenajată de la Sindicatul Ziariştilor, Suh Carol, premiera celebrei piese «Molima tinereţii», de Ferdinand Bruckner, una din cele mai formidabile lucrări de teatru din ultimul timp. «Molima tinereţii» a fost jucată, cu răsunător succes pe toate scenele mari din Occident şi va fi prezentată la noi de compania dramatică «Treisprezece şi Unu», cu d-ivele Manya Antonova şi Tantzi Cocea în rolurile principale. Va conferenţia d. F. Aderca. Spectacolul începe la ora 80, precis, avându-se în vedere seara revelionului as» La 20 Ianuarie apare FEMEI ROMAN de MIHAIL SEBASTIAN Editura Naţională-Ciornei O revnată olandeză despre România In revista olandeză «De Notenkraker» au apărut in zece numere consecutive de la 31 August la 15 Octombrie, o serie de frumoase articole despre România datorite cunoscutului romancier, d-nul A. M. De Jong. Cele zece articole ale sale poartă titlul general: «Oameni şi peisagii din România». Ele sunt scrise cu fineţe, cu dragoste şi căldură. Romancierul neerlandez rezumează în ele, şi fixează impresiile pe care le-a avut în cursul unei călătorii făcută vara aceasta. Şi sunt ceva mai mult decât impresii fugare, sunt pe alocuri analize, observaţii mai ales despre Basarabia şi Transilvania unde s-a întâlnit şi a condus cu prietenie de d. Vasile Stoica, ministrul României la Scifia. indiscreţii D. N■ Titulescu a trimis tuturor fruntaşilor politici telegrame de felicitări de la St. Moritz Pentru noul an. Un om politic care a primit o asemenea telegramă reflecta ieri înduioşat: — Bietul Titulescu nu-şi uită ţara nici în vacanţă! La care un prieten al d-lui Varda replica: — Nu o uită fiindcă n’a găsit zăpadă Şî fiindcă, prin urmare, safire şi acolo de aceiaşi lipsă de distracţie hibernală ca şi la Bucureşti. Cât trebuie să regrete că n a încheiat pactul de neagresiune cu Rusia, singura ţară din Europa în Care ninge iarna asta !.. * Nu de mult a apărut, într’o gazetă de după amiază, un interview literar şi artistic, cu un mare fruntaş politic, dintr'un partid de opoziţie. Interviewul, — dată fiind personalitatea deloc mărturisită Până atunci pentru ale literaturii, ale fruntusului opoziţionist, — a surprins în cel mai intens grad Şi a fost viu lamentat în toate cercurile. Iată însă că, anexă, întChm rrm reporterul intervieweur, povestind cum s’a petrecut intervierul literar şi artistic, s’au lămurit lucrurile... Interviewerul, primit cu deosebită amabilitate, a fost condus intâi şi Întâi, în birou, unde amfitrionul, mândru,.a arătat o bibliotecă de proporţii într’adevăr impunătoare■ — Superbă bibliotecă ! exclamă gazetarul. — In raftul de sus am numai volume de sociologie. — In raftul al doilea sunt cărţi de chimie. * • * * 4 • • , * 4 . — Urmează volumele de astronomie ! ......................... — Mai jos sunt volumele de economie politică. * * * ' ' * ’ * * * • — Iar în raftul de jos sunt operile clasicilor ! — Vă felicit! Dar văd şi sertarul plin cu cărţii Ce fel de cărţi sunt ele? — Acolo am cărţi de cetit! Scorpion & Comp. . .... înfiinţareaunui muzeu istoric la Mărăşeşti FOCŞANI 29. Primăria oraşului Mărăşeşti a fost înştiinţată că Marele Stat Major al Armatei a aprobat înfiinţarea unui muzeu istoric în acel oraş. Muzeul va lua fiinţă în cursul lunei ianuarie şi se va instala în localul primăriei. Cu aceasă ocazie se va scoate de sub tipar «Istoricul luptelor de la Mărăşeşti» care se va vinde în folosul muzeului. Examenul de capacitate al normiliştilor In vederea examenului de capacitate al normaliştilor, ce se va ţine în sesiunea Iunie, ministerul instrucţiunii a fixat următoarele lucrări din care se va face interogarea candidaţilor: Din pedagogie: «Educaţie şi cultură» de G. G. Antonescu; Limba română: opera lui G. Coşbuc; Istoria: «Mihai Viteazul» de N. Bălcescu. Candidaţii vor putea să-şi aleagă una din aceste lucrări, iar ca disciplină ştiinţifică — obligatorie pentru toţi — broşura «La Radio Bucureşti» de d. prof. Longinescu. AUM UE, BIJUTERII UZATE CUMPĂRÂ • IOSANUlBrezdami 12