Cuventul, octombrie 1933 (Anul 9, nr. 3030-3060)
1933-10-01 / nr. 3030
2 AZI 1933 SEPTEMBRIE 30 zile Zile trecute 272 Zile rămase 93 răsăritul Soarelui 6-13 Apusul Soarelui 17.59 Luna în Patr. I, a 5-a zi Ort.: Sf. Păr. Grigore Episcopul Cat.: Sf. Ieronim Prot.: Ieronim Evr.s 10 Tisri 5694. lom Kipur. Sabath Mah.: 10 Gemadi-el-Ahir 1352 Buletin meteorologic Timpul probabil de la 29 la 3o Septembrie 1933 ora 20. Presiunea în Uşoară scădere 3 m. m- ’ •-« ' Timp^ calm. Cerul senin. Ziua cald Noaptea rece şi îngheţ în regiunea de munte şi Nordul Ţarii. Dimineaţa ceafă. V. Sâmbătă im »din Sâmbătă 30 Septemb. 1933 13. Bursa, cota apelor Dunării. Muzică de prânz (plăci): Uvertura din «Cavaleria arsticană» de Mascagni, esec. de orch. simt. din Berlin, dirij. de P. Mascagni (Odeon); Purpuriu «Mosaik» de Karl Zimmer (exec. de orch. Dajos Bella disc. (Odeon); «Ave Maria» de Gounod şi «Pasărea din pădure» de Taubert (cântate de Selma Kurz (disc Polydor); Selecţiuni din «Carmen» de Bizet, exec. de orc. simţ. dirij. de Percy Pitt (Co.); «Liniştea pădurii» de Favilla şi «Cântec de toamnă» de Waldteufel, exec. de orch. «Odeon» (Cd.). 13.45. Radio-Jurnal. 14: Muzică uşoară. 17.45: T. Arghezi: Regele Carol IT. 18: Orchestra Sibiceanu: Arii naţionale: Kalman: Vals din opereta «Bayadera»; Amurg de toamnă; Romanţă; La moară la Făgădău; Hora de la Plevna; Kalman: Heute Nacht hab ich getreamt von dir-tango-slov; Aux pays des Lotus d’or-Serenada; Arii nationale: G. Botea: Asi vrea ceva-tango; M. Schmeling; O noapte in Aranjuez-fantezie spaniolă. ( 19. Radio-Jurnal. 19.15; Orchestra Sibiceanu: Hora Sibiceanu; Th. Sibiceanu: Gândind la tine, am adormit vals boston; Sclearov; Vei fi a mea-tango; Consuello: Passodoble; Arii naţionale; I. I. Zaman: Dusoir-tango; Arii populare ruseşti; Sârba din Slănic. UNIVERSITATEA RADIO 20: Dr. Paulian: înfăţişarea omului, 20.20: Muzică vocală (plăci): Un lied şi un duet din opereta «Ţara surâsului» de Fr. Lehar, cântate de R. Tauber şiVera Schwartz (Od.); «In închisoare» cântec popular rusesc şi «Cântecul lopătarilor de la Volga» de Burlaki (cântate de G. Baklanof (Od.); Arie din «Bărbierul din Bagdad» de Peter Cornelius şi Arie din «Povestirile lui Hoffman» de Offenbach, cântate de Alfred Piccaver (ed.). 20.40: D. Marcu Beza despre Drumuri la Ernaus. PROGRAM DE SEARA 21: Al. Grozuta-canto: Cântece ardeleneşti. 21.20: Jazzul «Vişoiu» muzică de dans. 22: «O soarea acum 100 ani» piesă într’un act. 22.30: Jazzul «Vişoiu»: Muzică de dans. 22.45: Radio-jurnal. Spicuiri din programele străine CONCERTE: 16.15: Varşovia; 16 40: Viena; 17.05: Breslau; 18: Zagreb, Langenberg, Zürich; 18.30: Budapesta; 19: Lubliana; 19.30: Zürich; 20: Paris, Viena; 20.15: Budapesta, Toulouse; 20.15 Daventry; 21: Bruxelles II, Toulouse, Varşovia; 21.15: Zürich; 21.30: Strassburg; 22: Toulouse; 22.30: Varşovia; 22.30: Viena; 23: Grupul italian de la Nord; 23.30: Belgrad; 24.30: Budapesta. TEATRU, OPEREA, OPERETA: 20: Zagreb: «Vinobrani» (operetă); 21: Belgrad: «Kostana» (operă); 21.30: Palermo «Regina raselor» (operetă). MUZICA DE DANS : 23.30: Strassburg, Londra; 24: Hamburg, Toulouse, Daventry; 23.25: Leipzig; 23: Sottens; 23.40: Katowice, Varşovia. neai cu dânsa în oraş, în mahalale, la ţară, aşa de des că începuseră să iasă vorbe, iar d. de Saint-Priest (ambasadorul Franței la Constantinopol, unchiul său) socoti necesar să amintească nepotului că Ţarigradul nu era punctul terminus, ci nu mai întâia escală a călătoriilor lui. D-l d’Entraigues porni la drum spre Egipet, unde stătu două luni dar nu uită de fel de Alexandrina Ghica. Din nefericire scrisorile galante şi pitoreşti, astăzi tipărite, sunt din această a doua escală a voiajului său. Contele d’Entraigues nu este, însă, mai puţin, de astăzi înnainte pentru noi un călător şi un memorialist plin de surprize. Şi cam la fel trebue să se întâmpla lucrurile şi pentru Italia. In ce măsură sufletul italianilor tresare când peisagiul lor de baştină este amintit şi elogiat, ajunge să se vadă din paginile mişcate ce d. Ramiro Ortiz închina în «Per la Storia della cultura italiana in Rumania», între alţii, lui Miron Costin. Cronicarul nostru zugrăvise Italia ca pe un «raiu al pământului» şi despre nefericirile ei politice vorbise cu filială discreţie, într’o vreme când străinii nu o cruţau în scrierile lor. Or .- Claudiu Isopescu nu numai a surprins sensibilitatea acestei strune dar o şi foloseşte, în nobile scopuri de propagandă, ca să scoată dintr’însa cât mai multe accente- Când Gheorghe Asachi în versuri italiene şi în însemnări de senectute ţine să se ştie că el, Alviru Dacicu ,au iubit o floare din grădina Italiei»; când Ion Codru Drăguşanu, cu buna calitate a spiritului său evocă Milano, Neapole şi Roma care i se pare un «muzeu sub soare», adică la lumea zilei iar Sf. Petru din Vatican mai desăvârşită minune şi decât templul lui Solomon şi decât al Dianei din Efes, când Dinicu Golescu după uimirea drumului cu vaporul de la Trieşti la Veneţia, stătue îndelung asupra bisericii şi pieţii Sf. Marcu, şi după aceia, cu aceiaşi neestoală curiozitate vorbeşte de Padova agricolă de Vicenza iubitoare de teatru şi de Mantua, virgiliană cel puţin prin peisagiile-i zootehnice, când Ciprian Porumbescu, refugiat la Nervi, pe coasta Liguriei, pentru căutarea sănătăţii, vizitează pe Verdi în vila sa din Genova sau, în raită la Roma, plânge în faţa bisericii Sf. Petru sau exclamă într’o scrisoare, inedită, că «o singură frumuseţe există pe lume, o singură maestate şi pe aceasta o reprezintă sacra, eterna Roma», când episcopul Amfilohie Hotiniul, în localizarea tratatelor de geografie, gramatică şi aritmetică, după modele italieneşti, dă dovadă de o largă cunoaştere a ţării şi limbii de origină, încât sub raportul bogăţiei de italienizme, trece înaintea Stolnicului Cantacuzino, a lui Radu Popescu şi chiar Enăchită Văcărescu; când Duiliu Zamfirescu, fost ministru la Roma, îşi face vilegiatura la Neapole şi la Capri şi după atâţia iluştri romantici celebrează plaja lamartiniană dela Sorrento, care în raelitate, zice autorul «Vieţii la ţară», e cea dela Ischia şi când se vădeşte cât datorează poetul altor orizonturi «peisagiului de artă» şi prestigiu al Ausoniei, — în faţa atâtor pelerinagii şi extaze, variaţiuni, în definitiv, ale aceluiaş cult roman, care este italanul care să nu se simtă măgulit şi să nu încerce bucuria unor aşa de fecunde revelaţii. Şi d. Claudiu Isopescu are meritul de a fi intuit această subtilitate psihologică şi de a fi slujit-o cu devotament. De aceea, nu mi se pare decât foarte firească acea metodă, care pentru unii s’ar părea repetiţie oţioasă, de a prezintă, în introducerea fiecărui nou studiu, ca pe un leitmotiv insinuant, galeria tuturor Românilor care au vizitat Italia, de când se pomeneşte până la cei a căror operă face obiectul respectivului studiu. Spuneam însă că d. Claudiu Isopescu este nu numai un propagandist care foloseşte tălmăcirea, revista şi comunicarea academică, înlăuntrul Italiei, dar şi un istoriograf literar, a cărui bibliografie la zi dovedeşte un spirit studios şi a cărui râvnă aduce întotdeauna noi contribuţiuni. Aşa sunt, ca să le amintim numai, pentru Ciprian Porumbescu, câteva scrisori inedite, în legătură cu stagiul italian, al componistului, pentru Gheorghe Asachi extrase din «Giornale del Campidoglio», din 1810 şi 1811, unde îşi şi tipăreşte sonetul din 1811, închinat ascensiunei aerostatice a d-nei Blanchard la Roma iar pentru episcopul Amfilohie Hotiniul, odată cu o bună verificare a italienismelor, dubioase pentru unii dintre filologii noştri şi o bună punere la punct care dovedeşte, cu texte paralele, că «De obşte Gheografie...» n’a cunoscut, cum au afirmat unii istoriografi, şi o redacţiune în versuri. Confuzia pleacă de la două rânduri din prefaţă unde se vorbeşte de nişte varvare viersuri de poeticie dintr’o «mai de nainte Gheografie», la cari episcopul ar fi renunţat, dar rânduri ce nu sunt decât traducerea exactă a textului italian al lui Buffier: «nell’ edizioni anteriori a questa mia si premettevano ad ogni capitole certi versi... ma mi sembrato, che questa barbara poesia». Ce sugestivă apare această nouă istorie a relaţiilor italo-române, poate că s’a putut surprinde din aceste câteva marginalii. După cum se va fi înţeles şi enorma sarcină pe care şi-a asumat-o de Claudiu Isopescu care la contribuţiile de până acum, mai are de adaos atâtea alte mărturii ale peregrinărilor şi cultului roman, consemnate în autori români, purceşi pe drumurile cetăţenilor de onoare ai Italiei, Goethe şi Stendhal- Perpessicius De toate şi de pretutindeni Moştenire fabuloasă O afacere de moştenire, având în discuţie o avere de aproape două miliarde şi jumătate lei, s-a rezolvat zilele acestea în favoarea moştenitorilor. Familia Weissberger din Bolaszgyarmat (Ungaria) este fericita moştenitoare. Acum câtva timp aceasta fusese înştiinţată oficial că în Neuseeland i-a murit o rudă, Leopold Weissberger, emigrant în Australia pe la anul 1845, şi a lăsat o avere, care se ridică la 80 milioane pengoe. După îndeplinirea diferitelor formalităţi, consulul unetar din Sidney a anunţat familia răposatului — care a murit neînsurat — că autorităţile australiene au recunoscut familiei Weissberger dreptul la uriaşa moştenire. Concurs de beţivi. Secta „Dican”, care numără foarte mulţi aderenţi în America, nu se împacă încă cu ridicarea prohibiţiei. Secta continuă şi azi o intensă propagandă pentru abstinenţă şi recurge în acest scop la cele mai originale reclame posibile. Ultimele manifeste, răspândite în milioane de exemplare, publică un concurs. Sunt anunţate cinci premii pentru cei mai tari băutori. Astfel cineva putea bea cel puțin cinci litri de bere zilnic. Va obţine din partea sectei o cămaşă de forţă şi întreţinere gratuită pe toată viaţa într’un balamuc, precum şi uzaj zilnic ale celebrelor duşuri calde-reci, cari până azi au trezit şi pe cel mai beat dintre beţi. Muşcată de o maimuţă Carole Lombard, o artistă de cinema s’a ales cu mai multe muşcături la braţ şi sgârieturi, făcute de o maimuţă care s’a repezit la ea în timpul când se lua film de cinematograf. Dar cum dinţii ascuţiţi ai cimpăzeului şi ghiarele sale au sfâşiat adânc carnea de pe braţ, a trebuit să se recurgă la ajutorul unui doctor. Artista a fost scăpată din ghiarele maimuţei numai graţie intervenţiei personalului care cu greutate a putut alunga animalul înfuriat. Mabel, pitica antilopă Grădina zoologică din Londra a fost îmbogăţită zilele acestea cu o valoroasă piesă. Din Africa i-a fost adusă o nouă specie de antilopă, pitică şi care a şi fost botezată cu numele de Mabel. Animalul este complect desvoltat, dar nu are mai mult decât 30 centime. Picioarele ei sunt, atât de subţiri, că trec cu uşurinţă printr’un inel obişnuit. Această specie este cu atât mai preţioasă, cu cât este pe cale să dispară. De aceea se fac toate eforturile posibile ca să i se găsească şi un soţ, cu ajutorul căruia să se poată perpetua specia. Exerciţii pe un troliu deasupra apei la celebrul strand de la Palm Beach, lângă Hollywood, unde sezonul balnear e permanent. * Expoziții Mâine, Duminică, ora 11 a. m., va avea loc în sala de expoziţii a ziarului «Universul» vernisajul primei expoziţii de pictură a drei Martha Brondello. AU APARUT: ii „CÂRTI DE CÂNTECE pentru clasele I, II, III şi IV ale şcolilor secundare de băeţi şi de fete, de: prof. insp. G. BREAZUL ţi prof. SABIN V. DRAGO) Manualele au fost premiate de Academia Română Exemplare de probă la „Scrisul Românesc“ Craiova CUVÂNTUL Teatrale In matineul de Duminică 1 Octombrie. Teatrul Naţional reia, în aceiaş montare, piesa lui Ferdinand Bruckner, «Elisabeta, regina Angliei», «Cocoşul Negru», piesa d-lui Victor Eftimiu. Se reprezintă la Teatrul Naţional în matineul de Sâmbătă, 30 Septembrie. Astăzi, Sâmbătă în matineu cu preţuri populare teatrul «Regina Maria» reprezintă comedia «Apaşul X». .. La Teatrul «Regina Maria» se joacă în fiecare seară «Sărutul în faţa oglinzii» de Fodor László. Piesa este împărţită în 3 tablouri, toate , montate pe scena turnantă. Mâine, Duminică în matineu cu prețuri reduse se aflacă la Teatrul Regina Maria, comedia d-lui Ade Herz «Mărgeluș». no De la Uniunea Fundaţiei Culturale Regale Pe tot timpul absenţei sale în streinătate d. col. Condiescu a delegat pe d- Alexandru Bally, cu îndeplinirea atribuţiilor sale de secretar general al Uniunei Fundaţiei Culturale Regale. * Uniunea Fundaţiei Culturael Regale şi Fundaţia pentru Literatură şi Artă «Regele Carol II» şi-a luat sediul în localul donat în acest scop de Banca Naţională în B-dul Lascar Catargiu No. 39. Toată corespondenţa se va trimite pe adresa de mai sus. _ Telefon: 241197. MC D, profesor universitar Alexandru Rosetti a fost numit director al Fundației pentru Literatură și Artă «Regele Carol II». De la Liga Culturală Secţiunea de jocuri româneşti a Ligii Culturale îşi reia activitatea începând de astăzi, Sâmbătă 30 Septembrie 1933, orele 6 9, când va avea loc şedinţa de deschidere Şedinţele vor urma regulat în fiecare Sâmbătă şi la acel paş ore în sala LigiiCulturale, b-dul Schitu Măgureanu No. 1, Etaj L Iubitorii de jocuri românești sunt rugați a lua parte în număr cât mai mare. Moartea ziaristului 1*1. canianu O boală grea l-a răpus pe ziaristul Mihail Canianu. Fost colaborator la „Adevărul“, „Danubiul“ şi pe vremuri la „Românul“ Mihail Canianu şi-a transplantat în articolele lui tot sufletul său de visător şi iubitor al naturii. El este şi primul traducător al „Minciunilor convenționale" de Max Nordau şi al lui Rascalnikov (Crimă și pedeapsă) de Dostoevski. Era deasemenea un iubitor al folklorului. Mihail Canianu moare în vârstă de 66 ani. cârţi reviste „Parlamentul românesc’ consacră un număr special problemelor şcoalei, cu colaborarea d-lor: N. Iorga, Dim. Gusti, I. G. Duca, dr. C. Anghelescu, P. P. Negulescu, general Samsonovici, C. Rădulescu- Motru, G. G. Longinescu, Ioan Petrovici, C. Meissner, Gh. Brătianu, Octav Onicescu, V. Vâlcovici, C. D. Buşilă, G. Ionescu-Siseşti, Gr. Trancu-Iaşi, I. C. Petrescu, Tudor Vianu, C. C. Giurescu, I. V. Soricu, St. Stanciu, Paul Sterian. Vaticanul nostru (Continuare din pag. I-a) întrevăd elementele esenţiale ale culturii — chiar dacă am reduce-o la cadrul său propriu, restrâns teologic — şi anume: ierarhizarea şi diferenţierea. Calitatea acestei culturi e foarte discutabilă deci, întrucât nu reprezintă, nici adâncime, nici originalitate, nici muncă devotată în liniile tradiţionale, bine definite. Aşa că, în cadrul larg al culturii biserica este inexistentă — exceptând câteva cazuri de lăudabilă şi onorabilă activitate — iar în cadrul restrâns, propriu al său, biserica e lipsită de profunzime, deconcertată, se clatină şi alunecă de pe platoul bine străjuit odinioară. O biserică materializată, lipsită de nervul spiritual, de preocupări înalte cărturăreşti, lăsându-se legănată de valurile liniştite şi nu tocmai curate de la marginea lacului, redusă la un sistem de comptabilitate ultrademocrată, strânsă de ziduri, de moşii, de păduri, de vii, de fonduri bancare, este asemeni unei statui de piatră, făcută de un artist slab, care nu spune nimic. Ea nu este o ameninţare pentru statul politic, este totuş o greutate şi o permanentă concurentă la beneficii comune, beneficii în flagrantă contradicţie cu principiile şi scopul ei. In atari condiţii ea este un organism quasi fără viaţă, întreţinut cu oarecare oxigen solidificat. . Se înşală amarnic cine mai crede, că biserica poate fi cârpită sau mai poate dăinui în condiţiile actuale. Eu nu vorbesc de perenitatea sfinţitoare a bisericii, ci vorbesc de ea ca factor cultural şi social în statul politic modern. Problema astfel este pusă şi de aceea să fim bine înţeleşi pe ce teren discutăm. Pe mine nu mă inteersează atât legea de organizare din 1925, care tratează biserica în instrument de exploatare oarecare, şi este o aberaţie a timpului nostru, ci mă interesează mai ales faptul, că biserica a abdicat de la tronul cultural, în care s’a menţinut secole, în neamul nostru. Ea nu mai are biblioteci, tiparniţe vestite, călugări harnici, culegători de slovă, traducători de cărţi, scriitori de cronici, zugravi de biserici, trăitori în viaţa duhovnicească şi cinstitor al jurământului făcut la intrarea în călugărie. Ancorată, foarte dulce, într’un protestantism, în care Christos-Dumnezeu, mântuitorul, d’abia mai fiinţează, hrănită de un scolasticism sec, fărăduh de viaţă şi dela o vreme stăpânită de o curioasă megalie, răzimată pe număr şi bogăţie, a pierdut contactul cu Orientul mănăstiresc, cu acel Orient studiat şi respectat de cărturari, măcar pentru nepreţuitele comori, pe cari le ascunde. Acel «Perinde de cadaver» al temutului ordin călugăresc occidental, lăcuitorii luminaţi ai vechilor noastre ctitorii domneşti sau boiereşti l-au practicat fără emfază — neslujind scopuri politice — pe cât îngăduiau condiţiile de desvoltare ale monahismului nostru. Şi cultura lor ca şi viaţa lor impuneau societăţii în care trăiau. Atunci exista un Vatican al nostru, smerit şi netrâmbiţăt, sărac în palate, dar bogat în fapte al căror răsunet mergea până departe în lumea ortodoxă. Semnele văzute ale acestor preocupări de altă calitate şi de altă esenţă se întâlnesc până şi în muzee şi biblioteci străine. Biserica, dacă vrea deci să trăiască în cinste şi stimă, trebue să contribue la sporul societăţii noastre şi creindu-şi din nou acest Vatiotin al culturii, din care nici o forţă protivnică nu o poate clinti. Inteligenţa ţării, fără menajamente, s’o împingă într’acolo. Iar biserica însăşi să-şi crească monahi, cari nu numai să meargă pe drumul naintaşilor, dar să-şi ţină pas cu chemarea vremii. Nu se poate concepe progres într’o instituţie — biserica în specie—, care nu este animată de spiritul muncii şi jertfei, şi acest spirit numai disciplina şi abnegaţia monahului poate să-l susţină. Suntem sătui de floţi, de păzitori de vite, de meşteri de doage, de fabricanţi mai ştiu eu de ce, de bieţi oameni puţin înţelegători, cari s’au aciuat în cuprinsul mănăstirilor. Un călugărism luminat poate sluji bisericii şi neamului mai mult decât orice bogăţie nestătătoare, orice palat, orice podoabă şi orice etichetă. Un călugărism luminat, înfipt în granitul culturii, trăitor în regula statorită, în disciplina severă, dar de bună voie, preocupat de alte gânduri decât cele cunoscute, poate salva ceea ce a mai rămas din minunatul edificiu de închegare a acestui neam. Şi la aceasta intelectualii în deosebi trebue să conlucre, dacă nu de dragul bisericii, măcar de dragul acestui sărman popor, în sânul căruia o biserică, desfăcută ,din cătuşele unei nedemne materializări ar exercita o influenţă mai mult decât binefăcătoare, mântuitoare. La acest Vatican ne-am închina cu smerită metanie, în adevăr, şi judecata pur omenească a statului politic însoţindu-ne nu s’ar umili, ci dimpotrivă ar evita prea politica minciună în care se complace. Pr. I. D. Petrescu (Va urma). Spectacolele zilei Teatre TEATRUL NAŢIONAL: Matineu: Cocoşul negru, seara: Titanic Vals, TEATRUL REGINA MARIA: Matineu: Apaşul X, seara: Sărutul în faţa oglinzii. TEATRU VENTURA: Cum vă place. TEATRUL ALHAMBRA: Alhambra iubeşte! (premieră). Cinematografe CAPITOL: Fra Diavolo cu Dennis King, Stan, Bran şi Thelma Thodd, două jurnale mondiale şi Festivităţile de la Sinaia. TRIANON: Sezon la Cairo cu Willy Fritsch şi Renate Muller, jurnal Fox şi complectare. SELECT: «Simona» cu Meg Lemonnier şi Henry Garat, ultimul jurnal şi complectare. VOX: «Ocnaşul» cu Pat. O’Brien, două jurnale şi atracţii de music-hall. REGAL: «Femeea în flăcări» cu Brigitte Helm şi completări. ROXY: Fra Diavolo cu Dennis King, Stan, Bran şi Thelma Thodd, două jurnale mondiale şi Festivităţile de la Sinaia. ED.PALACE: «Supremul păcat» cu Helen Hayes, Gary Cooper şi Adolphe Menjou şi complectări. FEMINA: (săptămâna râsului) «Hoţul de păgubaş» cu Szőke Szakáll. COIISO: Trenul fantomă. FORUM: Un cântec pentru tine cu Jan Kiepura şi Szőke Szakáll motociclist. LIDO: Noroc peste noapte şi Medicul corniţei. OMNIA: Paradisul diabolic şi Ducesa Tra.. la.. la. TERRA: Richard Dix şi Georges Milton; seara trupa Juvenali TOMIS: Quartetul dragostei şi O noapte la Suzy. REX: Sherlock Holms, cu Clive Brook. MAHNA: «Buze de fecioară» cu Dolly Haas. Jurnal Fox şi comedia Coniţa are 2 conaşi cu Mişu Fotino. MARCONI: Trenul Fantomă cu Toni Bulandra, Stormn, René Annie, Lissette Verea şi compania de reviste I. Pizone. VOLTA BUZEŞTI: Stan şi Bran în serviciul patriei, jurnal şi comedie. SPLENDID: Scherlock Holmes cu Olive Brook şi comicul Iulian. AMERICAN: Iadul plăcerilor şi Palatul misterelor. FRANKLIN: Ultima mea dragoste şi In umbra zgârie-nourilor. EPISCOPIA: KIKI şi Fata pădurarului. IZBANDA: Femeea cu părul roşu şi jurnal Pathé-Natan. RAHOVA: Un cântec pentru tine cu Jan Kiepura şi o complectare. MAGIC TEI: Cavalerii păcatului şi Omul care şi-a vândut sufletul. LIA: Sora Angelica şi Marathon. MILANO: Serviciul secret, Ispita dragostei şi comedia Micul Weber cu I Morţun şi V. Brezeanu. DOROBANŢI: Dirijabilul cu Jack Holt şi jurnal. REGELE FERDINAND: Fiul Indiei şi Stan şi Bran excroci. PARIS: Oraşul cântecului, cu Jan Kiepura şi Palatul misterelor. ILEANA: Chandu şi Madona te caut. DICHIU: Justiţia de noapte şi Doamna doreşte să slăbească. KLSELEFF: Răsărit de soare şi Kiki, cu Anny, Ondra. Duminică 1 Octombrie 1933 MIZERII & indiscreţii Se vorbia, într’un cerc de guvernamentali «puri» (nici vaidişti, nici manişti — ci guvernamentali pur şi simplu, din principiu cu «ai noştri») se vorbia despre criza din partid. — Nu există, domnule, nu există — şi gata. Ce-i tot daţi cu «vaidişti» şi cu «manişti». Nu cunosc. — Bu cunosc, replică cineva. — Cunoşti ! — Da. Cunosc vreo doi vaidişti, vreo doi manişti... — Ş i restul ? — Şi restul diurnişti. * Banchetul dat joi seara, la Liedertafel, de către «Sindicatul alimentar» în onoarea d-lui Gabriel Marinescu, prefectul poliţiei Capitatei, a avut darul să strângă laolaltă, pentru câteva ore, pe toţi marii comercianţi şi industriaşi din cetatea lui Bucur. Masa a fost, pe cât de Copioasă, pe atât de animată. Unii negustori, cari — se ştie ■*îşi fac o acerbă concurenţă, n’au scăpat prilejul de a se «înţepa» reciproc, întâmplarea a făcut ca marii fabricanţi de pâine Sever Herdan, Otto Gagel şi Tudorică Ganovici, preşedintele Sindicatului brutarilor, să fie aşezaţi la aceeaş masă. Faţă ’n faţă, D. Gagel, care furnizase o mare cantitate de franzele pentru banchet la care au participat peste 500 de persoane — exulta: — V’am oferit domnilor, astă seară, prilejul de a mânca o pâine bună-Dar d. Sever Berdan, neputând suporta această reclamă gratuită și voind să acrediteze că pâinea con- curentului său «nu prea are căutare», ripostă: — Eu cred, mai de grabă, că ți s’a oferit d-tale prilejul «să mănânci o pâine» cumpărându-ți-se franzelele pentru banchet. Și — când hazul era în toi — d. Tudorică Ganovici scoase câteva cornuri din buzunar. Știam — spunse d-sa — că la banchet am să găsesc pâine dela Herdan sau dela Gagel. Cum nu vreau să-mi stric stomacul am preferit să-mi aduc pâine da la brutăria mea. *Armonia care domneşte în partidul liberal de sub şefia d-lui I. G. Duca este îndeajuns de cunoscută şi apreciată de toţi... amatorii de dis-Din întreaga populaţie ai acestei ţări numai redactorii «Viitorului», n’au aflat de «micele diferende care există între d-nii Duca şi Dinu Brutianu de o parte şi d-nii dr. C. Angelescu şi Victor Iamanăi de cealaltă parte. Fiindcă numai aşa se explică articolele din oficiosul liberal cari vorbesc despre «scandalurile din partidul naţional-ţărănesc n’au putut fi înăbuşite». Noroc că cititorii «Viitorului» nu... citesc «Viitorul», sau citesc şi alte ziare, în care pot vedea că «scandalurile» sunt tot aşa de.neînăbuşite şi în partidul liberal de sub conducerea d-lui I. G. Duca. Scorpion &Comp. Zborul experimental al berzelor lansate in Germania O BARZA GĂSITĂ MOARTA IN JUD. CONSTANTA Ziarele au anunţat că societatea de ornitologie din Berlin a izolat 100 berze tinere şi le-a dat drumul să zboare, după ce le-a văpsit penele cu verde şi le-a fixat un inel la picior. Aceasta cu scopul de a se şti dacă simţul orientării este născut la păsările călătoare sau este fructul experienţei. Joi, prefectura judeţului Constanţa a fost înştiinţată, că s’a găsit o barză moartă pe teritoriul comunei Limanul. 1 ; ^1 •i 1 Barza avea două inele. Pe unul se afla inscripţia „Vogel Roşiten urgent retur B. 41057,“ iar pe celălalt „B. b. 268“. , Prefectura judeţului a înştiinţat despre această institutul german. şcolare Solemnitatea deschiderii noului an şcolar 1933—1934, la şcolile practice comerciale ale Camerei de comerţ, din Bucureşti, va avea loc mâine, Duminică orele 10 dimineaţa în localul şcoalei din strada Argeş No. 7 (Moşilor). Elevii, elevele, precum şi părinţii şi corespondenţii sunt rugaţi să ia parte la această solemnitate. Imfi'Smil In noaptea de 30 Septemb. Al. D. Roşu, Griviţel 78 tel. 3.24.39 ; G. Ramaşcanu, Colţei 31, tel. 8.20-93; O. Chihăescu, Victorie 61, tel. 8.04.16; Berbier, Bdal Carol 45, tel. 2.46.07; M. Horn, Elisabeta 19, tel. 3.64.90; Aurelia Sotirescu, Ștefan cel Mare 4; Dr. Gh. Sima, Şerban Vodă 108, tel. 8.58.87; Farmacia E. Belcot (Caranica), Ferdinand 59; Farmacia Birmănescu (Macarie), Bahovei 50; Farmacia Cugler (Faingold), Regală 8 tel. 8.20.16; Farmacia Sceopol, Nicolae Bălcescu 14; M. Reinich, Nerva Traian 98, Tek 869.91.