Cuventul, noiembrie 1933 (Anul 9, nr. 3061-3089)

1933-11-04 / nr. 3064

A Z­I 1933 NOEMBRIE 30 zile Zie trecute 306 Zile rămase 59 Răsăritul Soarelui 6.56 Apusul Soarelui 17.1 Lună plină, a 2-a zi Ort.: St. Martir Acheg­­slma Cat.: St Hubert Prot.: Gotfried Evr.: 14 Chesvan 5694 Mali.: 15 Regele 1452. Ză­mislirea Prot. Giuma. Buletin meteorologic Timpul probabil dela 2­3 Noembrie 1933, ora 20. Presiunea în creștere cu 8 la 6 mm- Timp variabil. Cerul parțial noros. Ploi intermitente. Vânt slab din sectorul ■west. Temperatura staționară. loc.ll 11NI­ VINERI 3 NOEMBRIE 1933 394 m. Bucureşti 12 kw. 761 kHz 1875 m. Feldioara-Braşov Experimental 0.750 Kw. 160 kHz. 13. Bursa, cota apelor Dunării. Con­cert de prânz (plăci): Fantezie din Tosca de Puccini, executată de arch. simfonică Odeon (O); Vin, femeie şi cân­tec, vals de Joh. Strauss şi Noapte bună cu lună pe Alster, vals de Ferras, exe­cutat de orch. Weber (H.M.V.); Ay del Ay de Osma şi Arie din Carmen de Bi­zet, cântate de Ippolito Lazaro (C.). Asta este Johann Strauss, potpuriu exe­cutat de orch. Bohemă vieneză (C.); Mo­ment muzical de Schubert şi Tango de Albeniz, executate la pian de Lieft Po­­nishnoff (C.); AHo! 1930., potpuriu de şlagăre de Borchert, executat de arch. Dajos Bela. 14: Radio-Jurnal. 14.15: Muzică uşoară (plăci). 18.00: Jazzul Ghindă, şi diseurul Moscopol. Muzică modernă 19: Rad­io-Jurnal. 19.15: Continuarea muzicei moderne. UNIVERSITATEA RADIO Ştiinţe technice şi naturale 20: Ing. I. Şorban: Erezii radiofonice. 20.20: Muzică vocală (plăci): Mereu acelaş vis de Kopf şi Şase, şapte Sau opt de Brüll cântate de Leo Slezak (H. M.Y.): Cântec de leagăn de Weber şi O privire de Bohm, cântate de Lotte Leh­mann (O); Tom der Reimer şi Ceasul, balade de Loewe, cântate de Martin A­. Kendroht (H.). VIATA OAMENILOR MARI 20.45: Radu Gyr, Ion Neculcea. PROGRAM DE SEARA 21.00 Em. Ciom­ac: Concertul simfo­nic de astă seară. 21.10: Concert simf. dat de arch. Filarmonică, sub conducerea maestrului George Georgescu (transmisiune de la Ateneul Român): Vivaldi: Concert în la minor. Grieg: Concert în la minor .(solist d. Dinu Lipatti). SCRIITORI ROMANI 20: George Gregorian: Lectură. 22.15: Continuarea concertului simfo­­nic: Richard Strauss: Simfonia do­mestică; 22.45: Radio-Jurnal Spicuiri din programele străine CONCERTE: 17: Heilsberg, Leipzig,­­Viena; 17.25: Viena; 18: Grupul italian, Strasburg; 18.15: Viena, Roma; 19.00: Hamburg, Strassburg; 19.30 Toulouse; 20: Belgrad, Viena; 20.25: Praga; 21.00: Hamburg, Heilsberg; 21.30: Parisian, Strassburg; 22: Zagreb, Bruxeles I şi II, Jacker; 23: Bruxelles I şi II, 2r­em­at München, Toulouse; 22.30: Zagreb Müh­lacker; 23: Bruxelles I şi II; 23.20 Hamburg; 23.30: Toulouse; 24.05: Lem­berg. TEATRU, OPERA, OPERETA: 22.30: Parisien; «Noul stăpân al satului» (o­­peră) şi «Testamentul domnului de Crac» (operă comică); 22: Stokholm: «Cine ştie ?» (comedie); 21.30: Grupul italian Operete. MUZICA DE DANS: 23.15: Zagreb; 24.30: Barcelona; 23: Belgrad; 24.20: Londra reg.; 1.15: Toulouse; 23.80 Ber­lin; 23.50: Roma, Varşovia, ­in noaptea de 3 Noembrie Vasile Barozzi, Călăraşilor 184 tel. 8.84.16; L. J. Batiu (La Arab), Str. Ca­rol 124, tel. 3.42.68; Napoleon Popovici, Rahovei 237, tel. 8­ 62.01; Farmacia dr. A. Iteanu, Victorie 82, tel. 8.21.09; Const. T. Dimitriu, Rahovei 5, tel. 8.25.01; J­ .Valeria, 11 Iunie 65, tel. 3­06-59; J. Mi­­hălceanu, Moşilor 864, tel. 2.38.21; Gh. Drăguş, Viitorului 114, tel. 2.33.46; Ma­rius Steinberg, Str. C. A. Rosetti 27, tel. 2.07.65; Farmacia dr. Bente (Glanz­­stein), Grivitei 80, tel. 8.30.98; Farmacia Ortansa (Marg. Dinescu), Col. M. Ghica 41, tel. 3.05.62. Zoe Tănase strada Izvor No. 50, sect. VI. Rânit fie fla grenada SIBIU. 2. — Săteanul Petre Grigore, din comuna Tălmaci (judeţul Sibiu) gă­sind o grenată în curtea locuinţei sale şi lovind-o cu un ciocan, aceasta a ex­plodat, rănindu-l grav. Complect desfi­gurat la faţă şi cu numeroasele răni pe corp nenorocitul ţăran a fost internat la spitalul comunal din Sibiu De toate şi de pretutindeni Mireasa din cuşcă Dintr-un sat din sudul Spaniei vine vestea unei puternice tragedii a geloziei, căreia abea autorităţile i-au putut pune capăt. Un fost servitor la o mare mo­şie din împrejurimi trăia de mulţi ani în cea mai absolută singură­tate şi vecinii lui nu-şi mai adu­ceau aminte să fi văzut un om strait, călcând pragul casei acestui pust­nic. Se întâmplă însă că săptămâni dearândul, în fiecare noapte aproa­pe, se comiteau furturi in sat, aşa că jandarmeria se văzu nevoită să procedeze la percheziţionarea tutu­ror caselor din comună, deci şi a fostului servitor. E drept că jan­darmii n’au găsit aci nici cea mai mică urmă a hoţului, în schimb au stabilit cu precizie motivul pentru care ciudatul individ trăia atât de retras. In mijlocul camerei se găsea o cuşcă mare cu gratii groase de fier, lar în cuşcă o arătare femeiască, săl­­bătecită aproape, şi cu cătuşe la mâini şi picioare, care la vederea jandarmilor începu să scoată, spe­riată­, tot felul de sunete nearticu­late. Bineînţeles că­ paznicul acestei biete fiinţe fu imediat­ supus unui interogatoriu, în decursul­ căruia de­clară că femeia din cuşcă este lo­godnica lui, pe care o ţine închisă de opt ani de zile. A cunoscut-o acum zece ani, i-a plăcut şi a înce­put să-i facă curte. Mai târziu a ce­­ru­t d­in căsătorie şi a fost respins. Văzând însă că şi un alt tânăr îi face curte, a momit-o într-o zi până la el acasă­ şi a încuiat-o pur şi simplu în cuşca preparată din timp. S ha­k es p eare- italian? Profesorul Luigi Bellotti, un spi­ritist înfocat, pictor şi medium, a_________ primit după lumea cealaltă — a- l — jVm, însă nu vreau să mă tuli­­.. sigură el — o „comunicare”, după­ ____OXO_____ care William Shakespeare ar fi fost italian din naştere, originar din Valtellina, şi prieten bun cu Gior­dano Bruno. Adevăratul nume al marelui dra­maturg ar fi fost, după profesorul Bellotti, Giovanni Crollalanza, tra­ducere exactă a numelui de „Sha­kespeare”, (ceea ce ar însemna lau­ce scuturată). La etatea de 19 ani, Crollalanza, alias Shakespeare, a trebuit, din „motive politice”, să pă­răsească Italia, şi s’a refugiat în Anglia. Itn afară de această comunicare, spiritul lui Shakespeare a mai trans­mis profesorului şi alte ştiri tot atât de interesante şi, mai ales, ine­dite. Printre acestea, că manuscrisul lui Hamlet este îngropat undeva, în Essex, şi că va face tot posibilul ca el să ajungă în posesia pro­fesorului. La întrebarea acestuia, care a fost opera lui favorită­, spi­ritul lui Shakespeare a răspuns: „Hamlet”. Nu „Iuliu César?“ „Nu, „Hamlet” este mult mai spirituali­zată”. Apoi spiritul — care până aci a scris în italieneşte, — şi-a luat rămas bun în englezeşte, printr'un corect „goodbye”. O nuntă bretonă la Paris H . De la Societatea muzi­cală a învăţătorilor din Bucureşti Membrii Societăţii muzicale a învăţătorilor din Bucureşti sunt în­ştiinţaţi că repetiţiile corale vor a­­vea l­oc cu începere de Vineri 3 No­embrie 1933, orele 6 jum. p. m. în sala festivă din Palatul Casei de Credit a Corpului Didactic din Bu­levardul Elisabeta şi vor continua în fiecare Marţi şi Vineri în aceeaş loc şi la aceiaş oră. S’A PUS SUB TIPAR Don Juon Cocoţatul ROMAN de ION CĂLUGĂRU­ Editura „Națională Ciornei" S. A. această nouă încercare de a pătrun­de sensul unor foarte grele texte re­ligioase, poate cele mai grele după J. Ging. E destul să spunem că d. Panegar adnotează foarte minuţios Magyarii» de prof. Francis Zajti, un studiu foarte interesant, erudit, dar aventuros în concluzii: «Influ­enţa Iraniană în cultura indiană», de K. N. Sitaram (No. 2, pp. 1—88); fiecare vers, îl compară cu celelalte «Controversa ariană» de prof. S. K. versiuni europene, stăpâneşte bine tradiţia manuscrisă — şi încearcă o traducere cu mai mult sens decât cele publicate până acum în Europa. Ca or­ice savant asiatic, traducând un text sfânt al propriei sale reli­gii îi țintueşte mai organic conţinu­tul decât ar face-o un erudit ling­vist european. înţelesul acestor Gât că este însă, de foarte multe ori atât de obscur şi de aproximativ , încât nici o traducere nu poate fi evaluată ca definitivă. Am face o dare de seamă prea în­cărcată dacă ar trebui să ne oprim asupra fiecărui studiu publicat in această revistă. Totuşi, nu putem încheia fără, a menţiona câteva din­tre cele mai însemnate: «Câteva as­pecte din istoria zoroastrianismu­­lui» de J. S. Taraporewala (sunt cinci conferinţe la Institutul Cama; No. 11, pp. 1—61); «Filologie Indo- Iraniană» de prof. Ernest Horrwitz (o serie de opt conferinţe ,cu un imens material foarte bine aranjat; No. 13, pp. 1—67); «O petiţie în ver­suri persanee» de J. J. Modi (No. 13, pp. 67—238); «Zeud-Avesta şi Mircea Eliade Belvalkar (No. 2, pp. 89—101; studiu de mare importanţă, al unuia din­tre cei mai bine pregătiţi sanscrişti ai Indiei); «Yazdeh» de prof. P. Te­­desco; «Hunii în literatura avestică» de prof. Zajti, etc. etc. Institutul a mai publicat şi nume­roase alte volume separate, cum e «Istoria Parsi» de Hodivaţa, etc. Dacă am scris aceste sumare note asupra Institutului Cama şi asupra activităţii sale ştiinţifice, am făcut-o ca să dovedesc că, în alte ţări, chiar mai puţin evoluate decât a noastră, iniţiativa principală în cultură şi ştiinţă o au particularii; în deosebi, milionarii. In repetate rânduri am arătat, chiar în această foaie, că Statul nu poate suporta prea multe Institute de cercetări ştiinţifice, că ele ar trebui să cadă în sarcina marilor bogaţi, aşa cum se întâmplă peste tot. Institutul Cama, creiat cu banii unui milionar parsi, este nu­­mai unul din seria de peste treizeci pe care le posedă astăzi India. CUVÂNTUL Teatrale Intâiul matineu cu preţuri reduse al piesei «Căpriţa» de d. Petre Dră­­goescu, va avea loc Sâmbătă 4 No­embrie, ora 2 jumătate d. a. Distri­buţia va fi cea de la premieră cu ex­cepţia rolului titular care va fi in­terpretat de d-ra Mya Coca. Spectacolul va fi complectat cu : «Violetele de Parma» piesă într’un act de d. Val. Mugur. «Thebaida», piesa d-lui Victor Ef­­timiu, se reprezintă din nou la Tea­trul Naţional în seara de Vineri, 3 Noembrie * La teatrul Regina Maria se joacă în fiecare seară, comedia lui VV. Lichtenberg «Slujbaş la Stat» cu V. Maximilian, Coco Demetrescu, Marcel Enescu, AL Finţi, C. Etter­­le, J. Cazaban, I. Manta şi d-nele Nora Piacentini, Elvira Petreanu, etc. In matineurile cu preţuri popu­lare de Sâmbătă şi Duminică, tea­trul Regina Maria reprezintă come­dia «Étienne» cu d-na Lucia Sturd­­za-Bulandra, Cătuşă Elva şi Nora Piacentini și d-nii V. Maximilian, Al. Finți, etc. fiarele succes al co­mediei „Imparatul“ , comedia «împăratul» ,trei acte de W. Peroff Sternberg se repre­zintă la Teatrul Iancovescu pentru cea de-a 20-a oară. Scrisă în genul comediei del­l’Arte, cu îndrăzneli de text şi de montare sub­liniate de întreaga presă, «împăratul» este cel mai excepţional şi amuzant spectacol din Bucureşti. D. Ion Iancovescu în rolul lui Napo­leon Bonaparte are una din cele mai impresionante creaţii din bogata sa ca­rieră. In celelalte roluri: Maria Anto­­nova, Veve Gigallia, Rolland de Jassy, N. N. Matei, Gr. Vasiliu, St. Decu, P. Miron Costiescu, Duţulescu Nani etc. «împăratul» se joacă în fiecare sea­ră la ora 9 şi Duminică în matineu, la ora 3. Cele mai populare preţuri de spectacol din Bucureşti. (52 şi 92 lei). Hoisrta „la isoi la Rio“ Departe de a fi virtual epuizată astăzi are loc ultima reprezentaţie a r­evitei «T.no nRio» de dr. Kiri­ţescu. Revista e perfect încadrată cu în­­treg ansamblul de la Cărăbuş, în frunte cu prodigiosul nostru Tăna­­se, Lizica Petrescu, Lya Steriade, Lulu Savu, Lisette Verea, Surorile Martinescu, Ciugariu, Emilian, Ghi­­dariu, Dinescu, etc. Cupletele «Dă-i înainte» cu Titua­­se, provoacă aplauze nesfârşite. Sâmbătă 4 Noembrie, la orele o­­bişnuite, are loc premiera revistei «Face» de N. Kiriţescu şi P. An­­dreescu, precum şi proiecţiunea ma­relui film «Numai odată în viaţă» cu celebrele vedete Gustav Frölich şi Cămilă Horn. Spectacolul de ci­nematograf începe în fiecare zi la orele 3 p. m. Premiul Tekirghiol- Eforia 1934 Premiul societăţei Tekirghiol-Eforia, care a fost decernat în 1933 d-lui Mir­cea Eliade pentru romanul Maitreyi, care s-a bucurat de un mare succes de opinie şi de librărie, a fost sporit de la 20.000 lei la lei 25.000. Juriul este ace­laşi ca şi în anul trecut (d-nii prof. M. Ralea, Şerban Cioculescu, Perpessicius, G Călinescu şi Cezar Petrescu). Lucră­rile vor fi depuse în două sau trei e-­xemplare fără indicaţia numelui auto­rului sub un număr de ordine,, la «Cul­tura Naţională», 2, Pasagiul Macca, până la 1 Ianuarie 1934. Decernarea p­re­miului se va face în ziua de 1 Martie 1934. Romanul premiat se va tipări ime­diat de către editura «Cultura Naţiona­lă» şi va apărea până la 1 Aprilie 1934. -----oOXOo----­Conferinţe Asociaţia culturală Gândirea Euro­peană de sub preşedinţia d-rei Elena Văcărescu, organizează azi, Vineri 3 Noembrie, ora 9 seara, în Aula Funda­ţiei Carol I, a cincea conferinţă din ciclul pe 1933—34 — Reportaj, Pole­mică, Interview. Vor vorbi: D-na Micaela Catargi: tehnica reportajului. D. N. Davidescu: Polemica. D. Tudor Muşatescu: Interviewuri apocrife. Biletele se găsesc la Feder şi în seara confrinţei la Fundaţia Carol I. UniverSiea’­ăra­neasca Duminecă 5 Noembrie ora 5/4 d­a. se vor inaugura cursurile «Uni­versităţii Ţărăneşti» din comuna Leordeni Muscel. Cu acest prilej, d. profesor univer­sitar C. Rădulescu-Motru, va vorbi despre: «Şcoala care ne trebue». Universitatea îşi va ţine cursuri­le în fiecare Duminecă la 5 jum. d. a­­in Casa de stat a tineretului naţional-ţărănesc din Leordeni. Deschiderea expoziţiei camerelor agricole -COXOO­ Eri dimineaţa s-a deschis la arena Coloseum din B-dul Brătianu, ex­poziţia de fructe organizată de u-­­­niunea camerelor de agricultură de sub preşedinţia d-lu£ Virgil Potârcă.­­ Erau de faţă d-nii Virgil Potârcă, preşedintele uniunei camerelor a­­gricole, Moldoveanu, vice­președin­­te, Leonida Burada, director gene­ral, prof. G. K. Constantinescu, pro­fesor Drăcea, Petre Ion, director ge­neral al C. A. P. S.-ului, N. Rosno­­vanu, administrator general al P­­A. R. I. D.-ului, dr. Ionescu-Brăila, directorul zootehniei, T. Mândru, directorul general al agriculturii, Petrini, director general la R. E. A. Z., Popescu-Zorica, prefectul jude­ţului Ilfov, Grinţescu, Moroianu, Manolescu, Horia Lazăr, dir. regi­mului sivic, Măleanu, şi alţii. La ora 10 dim­ a sosit la expozi­ţie d. Voicu Niţescu, ministrul agri­culturii. STANDURILE EXPOZIŢIEI Expun în 20 de standuri, felurite varietăţi de fructe Camerele de a­­gricultură din Dâmboviţa, Argeş R.-Sărat, Putna, Prahova, Muscel Buzău, Satu Mare, Hunedoara, Să­laj, Târnava, Odorheiu şi Tighina Mai expun specialităţi de fructe loc. de apicultură şi regia exploa­tărilor agricole. Expoziţia rămâne deschisă până în zi­u­a de 22 Noembrie. Pentru eroii francezi p 18 p cflzuri in România Serviciul divin. Ceremonia dela cimitirul Bellu Cu prilejul zilei morţilor, din ini­ţiativa «Uniunei francezilor în Ro­mânia» s’a oficiat eri dimineaţă la orele 9 un serviciu­ religios la cate­drala Sf. Iosif, pentru soldaţii fran­cezi căzuţi în România. Casa M. S. Regelui a fost repre­zentată la acest serviciu divin prin d. comandor Fundăţeanu. Au luat parte: marchizul d’Or­­messon cu toţi membrii legaţiei franceze, ofiţerii superiori din Ca­pitală în frunte cu d-nii generali Manu, Papazoglu, Lăzărescu, mem­brii coloniei şi ai uniunei francezi­lor din ţară în frunte cu d. M. Ver­glas. După serviciul divin, un pelerinaj a avut eri la mormântul ex­o-ului ne­cunoscut din parcul Carol, unde BS preşedintele­­«Uniunei» a depus o coroană de flori. D. Verglas a pronunţat apoi un emoţionant omagiu la adresa erou­lui necunoscut. La cimitirul eroilor francezi de la Bellu, unde asistenţa a depus flori reprezentantul ministerului armatei a ţinut un vibrant omagiu pentru eroismul soldatului francez care şi-a vărsat sângele pent­ru unitatea românească. La sfârşit după ce luase cuvântul reprezentanţii surorilor de caritate din războiu, d. d Ormesson minis­trul Franţei a mulţumit pentru căl­duroasele cuvinte adresate Franţei, şi a glorificat fraternitatea franco­­română. Pioasa ceremonie a luat sfârşit la orele 11­8/1 Spectacolele zilei TEATRUL TEATRUL la stat. TEATRUL TEATRUL iubeşte. TEATRUL Teatre NAŢIONAL: Thebaida. REGINA MARIA: Slujbaş VENTURA: «Intimităţi.» ALHAMBRA : Alhambra IANCOVESCU: împăratul. Cinematografe CAPITOL: «Steaua din Valencia» cu Liane Haid, jurnal şi complectare. TRIANON: «Te-am iubiţ...» cu Elissa Landi, jurnal Fox, complectare şi a­­tracţiuni de music hall. SELECT: «Voluptate» cu Marlene Die­trich în regia lui Rouben Mamou­­lian. RIO: «Nu vrem femei» (Pas de fem­mes) şi revista «La noi... la Rio» cu Tănase. REGAL: «Aventuri pentru o france» cu Douglas Fairbanks, jurnal şi o simfonie de Strauss. VOX: «Extas» de Backety, jurnal şi a­­tracţ­uni de music-hall. ROXY: Scandalul cu Francisca Gaal. ED. PALACE: «Voluptate» cu Marlene Dietrich în regia lui Rouben Ma­­moulian. FEMINA: «Noi mumele !...» cu Herta Thiele şi Szőke Szakáll. CORSO: Veronica cu Franciska Gaal şi complectare. TOMIS: «Floarea din Lugano» cu Mag­da Schneider, jurnal şi complectare. OMNIA: «Femeea fatală» cu Pola Negri şi trupa Titi Mihăilescu în «Din toa­tă inima». FORUM: «Supremul păcat» cu Gary Cooper şi Helen Hayes­ şi complec­­tări. LIDO: Contesa Maritza şi Floarea din Mexic. MARCONI: Nu mai plânge Baby şi comp. de reviste Pizone. VOLTA BUZEŞTI: Nagana, jurnal şi complectare. MARNA: «Gol... puşcă» cu Milton, jur­­nal şi revista «Marna triumfă». SPLENDID: «Sunt un evadat» cu Paul Muni, jurnal şi complectare. FRANKLIN: Saxofonul de aur şi Căs­nicia ideală. EPISCOPIEI: Un cântec, o fată şi un sărut şi Revizorul. AMERICAN: Dragoste dincolo de mor­mânt şi jurnal. IZLANDA: «Sunt un evadat» şi jurnal Pathé. TERRA: «Pentru cinste şi onoare» şi «Stan şi Bran în criză». REX: Frumoasa din Saigon, jurnal şi complectare. RAHOVA: Un cântec trăbate lumea cu Joseph Schmidt, jurnal şi complec­tare. MILANO: Iadul plăcerilor şi «Stan şi Bran în serviciul patriei». LIA: Femeea cu părul roşu şi Trenul Fantomă. REGELE FERDINAND: «Piciul» şi «A­ripi frânte». DICHIU: Iadul plăcerilor şi o co­medie. PACHE (Str. Mătăsari: «Gitta» cu Gi­tta Alpar şi îngerul Albastru. KISELEFF: Serbările de la Sinaia. Un cântec pentru tine şi o comedie. A apărut şi se găseşte de vânzare la toate librăriile MAITREYI Roman de MIRCEA ELIADE EDIŢIA II-a Ediţia 1 a acestui roman s-a epuizat în mai puţin de o lună Sâmbătă 4 Noembrie 1933 MIZERII & indiscreţii După cum se ştie, pentru ziua de 15 Noembrie era firmată data «revo­luţiei» liberale — interzisă de gu­vern-D. Armand Călinescu, întrebat de ziarişti, asupra raţiunilor care au împins guvernul la această hotărâre a răspuns : , — Cadtul de sarcini pentru orga­nizarea «demonstraţiei» nu era prea clar; nu preciza în sarcina cui cade h­rănirea şi întoarcerea «congresiş­­tilor». Am luat asupra mea alcătuirea lui astfel că îndată ce el va fi gata, revoluţia liberală va putea izbucni. % Restabilit după o grea boală care a biruit-o mai mult cu tinereţea, de­putatul majoritar VS­K­ a plecat să-şi facă convalescenţa în­străină­­rile. A trecut şi prin Spania fiind pri­mit în audienţă de către preşedintele republicii. Intr'un cerc de gazetari — deputa­tul în chestiune este şi directorul unui ziar ilustrat — un confrate, gelos, se vede, de succesele publicis­tice ale lui V. K., a anunțat: — Am auzit că Virgil se expatria­ză în Spania. — De ce tocmai în Spania? între­bă un alt confrate­— Ca să se facă toreador. — Puteai să­­ alegi o meserie mai ușoară — interveni un al treilea, cu­noscut prin sufletul lui bun. — Să mă explic- Eu găsesc că este infinit mai uşor să lupţi cu taurii în Spania decât cu indiferenţa publi­cului cititor din România­­... * După cum se ştie d. Ion Mihala­che, abia întors din străinătate, a pornit ofensiva împotriva experţi­lor pe care trebuia să ni-i trimeată Societatea Naţiunilor — ca urmare a acordului încheiat între guvernul român şi consiliul financiar al înal­tului for. Atitudinea aceasta tocmai din partea vicepreşedintelui partidului a cauzat la timpul său, destule plic­tiseli guvernului. A venit suspendarea transferului şi călătoria d-lui Madgearu la Pa­ris, pentru ca d. Mihalache să vrea azi ceea ce refuza cu atâta îndârjire ori. Un membru al guvernului expli­ca ori raţiunea pentru care d. Miha­lache şi-a schimbat opinia. — Nu vă miraţi că Mihalache a fost contra experţilor, căci chiar prin felul cum se scrie cuvântul, el constitue o ofensă sentimentelor, noastre naţionale. Cu experţii pe care ni-i aduce Madgearu, însă, se schimbă chestia. In primul rând ei se vor numi ee­­sperţi mi cu x — şi, apoi, aceştia sunt şi «calificaţi»... Scorpion & Comp.. Pelerinaj la mormântu lui M. Eminescu Cercul botoşănenilor din Bucureşti, a organizat un pelerinajiu la mor­mântul poetului Mihail Eminescu — fiu al botoşănenilor — în ziua de Miercuri 8 Noembrie, adică de Sfinţii Mihail şi Gavril. Sunt rugaţi toţi membrii cercului să se întrunească în dimineaţa acelei zile, orele 10, la Universitatea din Bucu­­reşti, Facultatea de Ştiinţe, amfiteatrul Negreanu (intrarea prin str. Acade­miei), de unde în corpore se vor în­drepta la cimitirul Bellu. Se vor de­pune flori şi aprinde lumânări la mor­­mântul lui Eminescu şi la mormintele altor botoşăneni cari se odihnesc la acest cimitir. ./ ______- .-ț-.. ■ .___ Inaugurarea nouei şcoa­la primare din Aluniş- Prahova PLOEŞTI, 1. — In comuna Aluniş din judeţul nostru s’a desfăşurat ori solemnitatea inaugurărei localului de şcoală primară, ridicat datorită stăruinţei depuse de inimosul învă­ţător Gh. Costescu. De la Ploeşti au participat la fes­tivitate d-nii­ Ştefan Stroe Petres­cu­, prefectul judeţului, avocat Gh. Şerb- Teodorescu, avocat Ivănceanu şi prof. Const. Popescu-Gruia, par­lamentari de prahova, Const. Pa­lanca, revizor şcolar, Ioan Oprescu, consilier, Titi Marinescu, apoi d-nii Panait Florescu, ajutor de primar, Slănic, învăţătorii C. Vintilescu- Slănic, V. Borcea Ştefeşti, Stela şi Marioara Sătănescu-Vărbilău, d-na Covaci-Slănic, Ilariu Stoica-Liva­dea, primar, Moisescu-Aluniş şi Co­­jan-Slănic, o mare mulţime de să­teni şi părinţi ai elevilor şcoalei. Un sobor format din preoţii: Gh. Popescu-Aluniş, Const. Predeleanui- Ştefeşti, Mihail Popescu-Prăjani şi Cristea Doru-Livadea a oficiat o slujbă religioasă şi o sfeştanie. Au rostit cuvântări: preotul Gh. Popescu-Aluniş, care a arătat legă­tura ce trebue să existe între bise­rică şi şcoală; învăţătorul Gh. Cos­tescu, Const. Palanca, revizor şco­lar, despre rostul şcoalei primare în educaţia viitorului cetăţean al ţării; Ştefan Stroe Petrescu, pre­fectul judeţului, deputat Const. Po­pescu-Gruia şi deputat Grigore I­­vănceanu.

Next