Cuventul, noiembrie 1933 (Anul 9, nr. 3061-3089)
1933-11-04 / nr. 3064
A ZI 1933 NOEMBRIE 30 zile Zie trecute 306 Zile rămase 59 Răsăritul Soarelui 6.56 Apusul Soarelui 17.1 Lună plină, a 2-a zi Ort.: St. Martir Achegslma Cat.: St Hubert Prot.: Gotfried Evr.: 14 Chesvan 5694 Mali.: 15 Regele 1452. Zămislirea Prot. Giuma. Buletin meteorologic Timpul probabil dela 23 Noembrie 1933, ora 20. Presiunea în creștere cu 8 la 6 mm- Timp variabil. Cerul parțial noros. Ploi intermitente. Vânt slab din sectorul ■west. Temperatura staționară. loc.ll 11NI VINERI 3 NOEMBRIE 1933 394 m. Bucureşti 12 kw. 761 kHz 1875 m. Feldioara-Braşov Experimental 0.750 Kw. 160 kHz. 13. Bursa, cota apelor Dunării. Concert de prânz (plăci): Fantezie din Tosca de Puccini, executată de arch. simfonică Odeon (O); Vin, femeie şi cântec, vals de Joh. Strauss şi Noapte bună cu lună pe Alster, vals de Ferras, executat de orch. Weber (H.M.V.); Ay del Ay de Osma şi Arie din Carmen de Bizet, cântate de Ippolito Lazaro (C.). Asta este Johann Strauss, potpuriu executat de orch. Bohemă vieneză (C.); Moment muzical de Schubert şi Tango de Albeniz, executate la pian de Lieft Ponishnoff (C.); AHo! 1930., potpuriu de şlagăre de Borchert, executat de arch. Dajos Bela. 14: Radio-Jurnal. 14.15: Muzică uşoară (plăci). 18.00: Jazzul Ghindă, şi diseurul Moscopol. Muzică modernă 19: Radio-Jurnal. 19.15: Continuarea muzicei moderne. UNIVERSITATEA RADIO Ştiinţe technice şi naturale 20: Ing. I. Şorban: Erezii radiofonice. 20.20: Muzică vocală (plăci): Mereu acelaş vis de Kopf şi Şase, şapte Sau opt de Brüll cântate de Leo Slezak (H. M.Y.): Cântec de leagăn de Weber şi O privire de Bohm, cântate de Lotte Lehmann (O); Tom der Reimer şi Ceasul, balade de Loewe, cântate de Martin A. Kendroht (H.). VIATA OAMENILOR MARI 20.45: Radu Gyr, Ion Neculcea. PROGRAM DE SEARA 21.00 Em. Ciomac: Concertul simfonic de astă seară. 21.10: Concert simf. dat de arch. Filarmonică, sub conducerea maestrului George Georgescu (transmisiune de la Ateneul Român): Vivaldi: Concert în la minor. Grieg: Concert în la minor .(solist d. Dinu Lipatti). SCRIITORI ROMANI 20: George Gregorian: Lectură. 22.15: Continuarea concertului simfonic: Richard Strauss: Simfonia domestică; 22.45: Radio-Jurnal Spicuiri din programele străine CONCERTE: 17: Heilsberg, Leipzig,Viena; 17.25: Viena; 18: Grupul italian, Strasburg; 18.15: Viena, Roma; 19.00: Hamburg, Strassburg; 19.30 Toulouse; 20: Belgrad, Viena; 20.25: Praga; 21.00: Hamburg, Heilsberg; 21.30: Parisian, Strassburg; 22: Zagreb, Bruxeles I şi II, Jacker; 23: Bruxelles I şi II, 2remat München, Toulouse; 22.30: Zagreb Mühlacker; 23: Bruxelles I şi II; 23.20 Hamburg; 23.30: Toulouse; 24.05: Lemberg. TEATRU, OPERA, OPERETA: 22.30: Parisien; «Noul stăpân al satului» (operă) şi «Testamentul domnului de Crac» (operă comică); 22: Stokholm: «Cine ştie ?» (comedie); 21.30: Grupul italian Operete. MUZICA DE DANS: 23.15: Zagreb; 24.30: Barcelona; 23: Belgrad; 24.20: Londra reg.; 1.15: Toulouse; 23.80 Berlin; 23.50: Roma, Varşovia, in noaptea de 3 Noembrie Vasile Barozzi, Călăraşilor 184 tel. 8.84.16; L. J. Batiu (La Arab), Str. Carol 124, tel. 3.42.68; Napoleon Popovici, Rahovei 237, tel. 8 62.01; Farmacia dr. A. Iteanu, Victorie 82, tel. 8.21.09; Const. T. Dimitriu, Rahovei 5, tel. 8.25.01; J .Valeria, 11 Iunie 65, tel. 306-59; J. Mihălceanu, Moşilor 864, tel. 2.38.21; Gh. Drăguş, Viitorului 114, tel. 2.33.46; Marius Steinberg, Str. C. A. Rosetti 27, tel. 2.07.65; Farmacia dr. Bente (Glanzstein), Grivitei 80, tel. 8.30.98; Farmacia Ortansa (Marg. Dinescu), Col. M. Ghica 41, tel. 3.05.62. Zoe Tănase strada Izvor No. 50, sect. VI. Rânit fie fla grenada SIBIU. 2. — Săteanul Petre Grigore, din comuna Tălmaci (judeţul Sibiu) găsind o grenată în curtea locuinţei sale şi lovind-o cu un ciocan, aceasta a explodat, rănindu-l grav. Complect desfigurat la faţă şi cu numeroasele răni pe corp nenorocitul ţăran a fost internat la spitalul comunal din Sibiu De toate şi de pretutindeni Mireasa din cuşcă Dintr-un sat din sudul Spaniei vine vestea unei puternice tragedii a geloziei, căreia abea autorităţile i-au putut pune capăt. Un fost servitor la o mare moşie din împrejurimi trăia de mulţi ani în cea mai absolută singurătate şi vecinii lui nu-şi mai aduceau aminte să fi văzut un om strait, călcând pragul casei acestui pustnic. Se întâmplă însă că săptămâni dearândul, în fiecare noapte aproape, se comiteau furturi in sat, aşa că jandarmeria se văzu nevoită să procedeze la percheziţionarea tuturor caselor din comună, deci şi a fostului servitor. E drept că jandarmii n’au găsit aci nici cea mai mică urmă a hoţului, în schimb au stabilit cu precizie motivul pentru care ciudatul individ trăia atât de retras. In mijlocul camerei se găsea o cuşcă mare cu gratii groase de fier, lar în cuşcă o arătare femeiască, sălbătecită aproape, şi cu cătuşe la mâini şi picioare, care la vederea jandarmilor începu să scoată, speriată, tot felul de sunete nearticulate. Bineînţeles că paznicul acestei biete fiinţe fu imediat supus unui interogatoriu, în decursul căruia declară că femeia din cuşcă este logodnica lui, pe care o ţine închisă de opt ani de zile. A cunoscut-o acum zece ani, i-a plăcut şi a început să-i facă curte. Mai târziu a cerut din căsătorie şi a fost respins. Văzând însă că şi un alt tânăr îi face curte, a momit-o într-o zi până la el acasă şi a încuiat-o pur şi simplu în cuşca preparată din timp. S hak es p eare- italian? Profesorul Luigi Bellotti, un spiritist înfocat, pictor şi medium, a_________ primit după lumea cealaltă — a- l — jVm, însă nu vreau să mă tuli.. sigură el — o „comunicare”, după ____OXO_____ care William Shakespeare ar fi fost italian din naştere, originar din Valtellina, şi prieten bun cu Giordano Bruno. Adevăratul nume al marelui dramaturg ar fi fost, după profesorul Bellotti, Giovanni Crollalanza, traducere exactă a numelui de „Shakespeare”, (ceea ce ar însemna lauce scuturată). La etatea de 19 ani, Crollalanza, alias Shakespeare, a trebuit, din „motive politice”, să părăsească Italia, şi s’a refugiat în Anglia. Itn afară de această comunicare, spiritul lui Shakespeare a mai transmis profesorului şi alte ştiri tot atât de interesante şi, mai ales, inedite. Printre acestea, că manuscrisul lui Hamlet este îngropat undeva, în Essex, şi că va face tot posibilul ca el să ajungă în posesia profesorului. La întrebarea acestuia, care a fost opera lui favorită, spiritul lui Shakespeare a răspuns: „Hamlet”. Nu „Iuliu César?“ „Nu, „Hamlet” este mult mai spiritualizată”. Apoi spiritul — care până aci a scris în italieneşte, — şi-a luat rămas bun în englezeşte, printr'un corect „goodbye”. O nuntă bretonă la Paris H . De la Societatea muzicală a învăţătorilor din Bucureşti Membrii Societăţii muzicale a învăţătorilor din Bucureşti sunt înştiinţaţi că repetiţiile corale vor avea loc cu începere de Vineri 3 Noembrie 1933, orele 6 jum. p. m. în sala festivă din Palatul Casei de Credit a Corpului Didactic din Bulevardul Elisabeta şi vor continua în fiecare Marţi şi Vineri în aceeaş loc şi la aceiaş oră. S’A PUS SUB TIPAR Don Juon Cocoţatul ROMAN de ION CĂLUGĂRU Editura „Națională Ciornei" S. A. această nouă încercare de a pătrunde sensul unor foarte grele texte religioase, poate cele mai grele după J. Ging. E destul să spunem că d. Panegar adnotează foarte minuţios Magyarii» de prof. Francis Zajti, un studiu foarte interesant, erudit, dar aventuros în concluzii: «Influenţa Iraniană în cultura indiană», de K. N. Sitaram (No. 2, pp. 1—88); fiecare vers, îl compară cu celelalte «Controversa ariană» de prof. S. K. versiuni europene, stăpâneşte bine tradiţia manuscrisă — şi încearcă o traducere cu mai mult sens decât cele publicate până acum în Europa. Ca orice savant asiatic, traducând un text sfânt al propriei sale religii îi țintueşte mai organic conţinutul decât ar face-o un erudit lingvist european. înţelesul acestor Gât că este însă, de foarte multe ori atât de obscur şi de aproximativ , încât nici o traducere nu poate fi evaluată ca definitivă. Am face o dare de seamă prea încărcată dacă ar trebui să ne oprim asupra fiecărui studiu publicat in această revistă. Totuşi, nu putem încheia fără, a menţiona câteva dintre cele mai însemnate: «Câteva aspecte din istoria zoroastrianismului» de J. S. Taraporewala (sunt cinci conferinţe la Institutul Cama; No. 11, pp. 1—61); «Filologie Indo- Iraniană» de prof. Ernest Horrwitz (o serie de opt conferinţe ,cu un imens material foarte bine aranjat; No. 13, pp. 1—67); «O petiţie în versuri persanee» de J. J. Modi (No. 13, pp. 67—238); «Zeud-Avesta şi Mircea Eliade Belvalkar (No. 2, pp. 89—101; studiu de mare importanţă, al unuia dintre cei mai bine pregătiţi sanscrişti ai Indiei); «Yazdeh» de prof. P. Tedesco; «Hunii în literatura avestică» de prof. Zajti, etc. etc. Institutul a mai publicat şi numeroase alte volume separate, cum e «Istoria Parsi» de Hodivaţa, etc. Dacă am scris aceste sumare note asupra Institutului Cama şi asupra activităţii sale ştiinţifice, am făcut-o ca să dovedesc că, în alte ţări, chiar mai puţin evoluate decât a noastră, iniţiativa principală în cultură şi ştiinţă o au particularii; în deosebi, milionarii. In repetate rânduri am arătat, chiar în această foaie, că Statul nu poate suporta prea multe Institute de cercetări ştiinţifice, că ele ar trebui să cadă în sarcina marilor bogaţi, aşa cum se întâmplă peste tot. Institutul Cama, creiat cu banii unui milionar parsi, este numai unul din seria de peste treizeci pe care le posedă astăzi India. CUVÂNTUL Teatrale Intâiul matineu cu preţuri reduse al piesei «Căpriţa» de d. Petre Drăgoescu, va avea loc Sâmbătă 4 Noembrie, ora 2 jumătate d. a. Distribuţia va fi cea de la premieră cu excepţia rolului titular care va fi interpretat de d-ra Mya Coca. Spectacolul va fi complectat cu : «Violetele de Parma» piesă într’un act de d. Val. Mugur. «Thebaida», piesa d-lui Victor Eftimiu, se reprezintă din nou la Teatrul Naţional în seara de Vineri, 3 Noembrie * La teatrul Regina Maria se joacă în fiecare seară, comedia lui VV. Lichtenberg «Slujbaş la Stat» cu V. Maximilian, Coco Demetrescu, Marcel Enescu, AL Finţi, C. Etterle, J. Cazaban, I. Manta şi d-nele Nora Piacentini, Elvira Petreanu, etc. In matineurile cu preţuri populare de Sâmbătă şi Duminică, teatrul Regina Maria reprezintă comedia «Étienne» cu d-na Lucia Sturdza-Bulandra, Cătuşă Elva şi Nora Piacentini și d-nii V. Maximilian, Al. Finți, etc. fiarele succes al comediei „Imparatul“ , comedia «împăratul» ,trei acte de W. Peroff Sternberg se reprezintă la Teatrul Iancovescu pentru cea de-a 20-a oară. Scrisă în genul comediei dell’Arte, cu îndrăzneli de text şi de montare subliniate de întreaga presă, «împăratul» este cel mai excepţional şi amuzant spectacol din Bucureşti. D. Ion Iancovescu în rolul lui Napoleon Bonaparte are una din cele mai impresionante creaţii din bogata sa carieră. In celelalte roluri: Maria Antonova, Veve Gigallia, Rolland de Jassy, N. N. Matei, Gr. Vasiliu, St. Decu, P. Miron Costiescu, Duţulescu Nani etc. «împăratul» se joacă în fiecare seară la ora 9 şi Duminică în matineu, la ora 3. Cele mai populare preţuri de spectacol din Bucureşti. (52 şi 92 lei). Hoisrta „la isoi la Rio“ Departe de a fi virtual epuizată astăzi are loc ultima reprezentaţie a revitei «T.no nRio» de dr. Kiriţescu. Revista e perfect încadrată cu întreg ansamblul de la Cărăbuş, în frunte cu prodigiosul nostru Tănase, Lizica Petrescu, Lya Steriade, Lulu Savu, Lisette Verea, Surorile Martinescu, Ciugariu, Emilian, Ghidariu, Dinescu, etc. Cupletele «Dă-i înainte» cu Tituase, provoacă aplauze nesfârşite. Sâmbătă 4 Noembrie, la orele obişnuite, are loc premiera revistei «Face» de N. Kiriţescu şi P. Andreescu, precum şi proiecţiunea marelui film «Numai odată în viaţă» cu celebrele vedete Gustav Frölich şi Cămilă Horn. Spectacolul de cinematograf începe în fiecare zi la orele 3 p. m. Premiul Tekirghiol- Eforia 1934 Premiul societăţei Tekirghiol-Eforia, care a fost decernat în 1933 d-lui Mircea Eliade pentru romanul Maitreyi, care s-a bucurat de un mare succes de opinie şi de librărie, a fost sporit de la 20.000 lei la lei 25.000. Juriul este acelaşi ca şi în anul trecut (d-nii prof. M. Ralea, Şerban Cioculescu, Perpessicius, G Călinescu şi Cezar Petrescu). Lucrările vor fi depuse în două sau trei e-xemplare fără indicaţia numelui autorului sub un număr de ordine,, la «Cultura Naţională», 2, Pasagiul Macca, până la 1 Ianuarie 1934. Decernarea premiului se va face în ziua de 1 Martie 1934. Romanul premiat se va tipări imediat de către editura «Cultura Naţională» şi va apărea până la 1 Aprilie 1934. -----oOXOo----Conferinţe Asociaţia culturală Gândirea Europeană de sub preşedinţia d-rei Elena Văcărescu, organizează azi, Vineri 3 Noembrie, ora 9 seara, în Aula Fundaţiei Carol I, a cincea conferinţă din ciclul pe 1933—34 — Reportaj, Polemică, Interview. Vor vorbi: D-na Micaela Catargi: tehnica reportajului. D. N. Davidescu: Polemica. D. Tudor Muşatescu: Interviewuri apocrife. Biletele se găsesc la Feder şi în seara confrinţei la Fundaţia Carol I. UniverSiea’ăraneasca Duminecă 5 Noembrie ora 5/4 da. se vor inaugura cursurile «Universităţii Ţărăneşti» din comuna Leordeni Muscel. Cu acest prilej, d. profesor universitar C. Rădulescu-Motru, va vorbi despre: «Şcoala care ne trebue». Universitatea îşi va ţine cursurile în fiecare Duminecă la 5 jum. d. ain Casa de stat a tineretului naţional-ţărănesc din Leordeni. Deschiderea expoziţiei camerelor agricole -COXOO Eri dimineaţa s-a deschis la arena Coloseum din B-dul Brătianu, expoziţia de fructe organizată de u-niunea camerelor de agricultură de sub preşedinţia d-lu£ Virgil Potârcă. Erau de faţă d-nii Virgil Potârcă, preşedintele uniunei camerelor agricole, Moldoveanu, vicepreședinte, Leonida Burada, director general, prof. G. K. Constantinescu, profesor Drăcea, Petre Ion, director general al C. A. P. S.-ului, N. Rosnovanu, administrator general al PA. R. I. D.-ului, dr. Ionescu-Brăila, directorul zootehniei, T. Mândru, directorul general al agriculturii, Petrini, director general la R. E. A. Z., Popescu-Zorica, prefectul judeţului Ilfov, Grinţescu, Moroianu, Manolescu, Horia Lazăr, dir. regimului sivic, Măleanu, şi alţii. La ora 10 dim a sosit la expoziţie d. Voicu Niţescu, ministrul agriculturii. STANDURILE EXPOZIŢIEI Expun în 20 de standuri, felurite varietăţi de fructe Camerele de agricultură din Dâmboviţa, Argeş R.-Sărat, Putna, Prahova, Muscel Buzău, Satu Mare, Hunedoara, Sălaj, Târnava, Odorheiu şi Tighina Mai expun specialităţi de fructe loc. de apicultură şi regia exploatărilor agricole. Expoziţia rămâne deschisă până în ziua de 22 Noembrie. Pentru eroii francezi p 18 p cflzuri in România Serviciul divin. Ceremonia dela cimitirul Bellu Cu prilejul zilei morţilor, din iniţiativa «Uniunei francezilor în România» s’a oficiat eri dimineaţă la orele 9 un serviciu religios la catedrala Sf. Iosif, pentru soldaţii francezi căzuţi în România. Casa M. S. Regelui a fost reprezentată la acest serviciu divin prin d. comandor Fundăţeanu. Au luat parte: marchizul d’Ormesson cu toţi membrii legaţiei franceze, ofiţerii superiori din Capitală în frunte cu d-nii generali Manu, Papazoglu, Lăzărescu, membrii coloniei şi ai uniunei francezilor din ţară în frunte cu d. M. Verglas. După serviciul divin, un pelerinaj a avut eri la mormântul exo-ului necunoscut din parcul Carol, unde BS preşedintele«Uniunei» a depus o coroană de flori. D. Verglas a pronunţat apoi un emoţionant omagiu la adresa eroului necunoscut. La cimitirul eroilor francezi de la Bellu, unde asistenţa a depus flori reprezentantul ministerului armatei a ţinut un vibrant omagiu pentru eroismul soldatului francez care şi-a vărsat sângele pentru unitatea românească. La sfârşit după ce luase cuvântul reprezentanţii surorilor de caritate din războiu, d. d Ormesson ministrul Franţei a mulţumit pentru călduroasele cuvinte adresate Franţei, şi a glorificat fraternitatea francoromână. Pioasa ceremonie a luat sfârşit la orele 118/1 Spectacolele zilei TEATRUL TEATRUL la stat. TEATRUL TEATRUL iubeşte. TEATRUL Teatre NAŢIONAL: Thebaida. REGINA MARIA: Slujbaş VENTURA: «Intimităţi.» ALHAMBRA : Alhambra IANCOVESCU: împăratul. Cinematografe CAPITOL: «Steaua din Valencia» cu Liane Haid, jurnal şi complectare. TRIANON: «Te-am iubiţ...» cu Elissa Landi, jurnal Fox, complectare şi atracţiuni de music hall. SELECT: «Voluptate» cu Marlene Dietrich în regia lui Rouben Mamoulian. RIO: «Nu vrem femei» (Pas de femmes) şi revista «La noi... la Rio» cu Tănase. REGAL: «Aventuri pentru o france» cu Douglas Fairbanks, jurnal şi o simfonie de Strauss. VOX: «Extas» de Backety, jurnal şi atracţuni de music-hall. ROXY: Scandalul cu Francisca Gaal. ED. PALACE: «Voluptate» cu Marlene Dietrich în regia lui Rouben Mamoulian. FEMINA: «Noi mumele !...» cu Herta Thiele şi Szőke Szakáll. CORSO: Veronica cu Franciska Gaal şi complectare. TOMIS: «Floarea din Lugano» cu Magda Schneider, jurnal şi complectare. OMNIA: «Femeea fatală» cu Pola Negri şi trupa Titi Mihăilescu în «Din toată inima». FORUM: «Supremul păcat» cu Gary Cooper şi Helen Hayes şi complectări. LIDO: Contesa Maritza şi Floarea din Mexic. MARCONI: Nu mai plânge Baby şi comp. de reviste Pizone. VOLTA BUZEŞTI: Nagana, jurnal şi complectare. MARNA: «Gol... puşcă» cu Milton, jurnal şi revista «Marna triumfă». SPLENDID: «Sunt un evadat» cu Paul Muni, jurnal şi complectare. FRANKLIN: Saxofonul de aur şi Căsnicia ideală. EPISCOPIEI: Un cântec, o fată şi un sărut şi Revizorul. AMERICAN: Dragoste dincolo de mormânt şi jurnal. IZLANDA: «Sunt un evadat» şi jurnal Pathé. TERRA: «Pentru cinste şi onoare» şi «Stan şi Bran în criză». REX: Frumoasa din Saigon, jurnal şi complectare. RAHOVA: Un cântec trăbate lumea cu Joseph Schmidt, jurnal şi complectare. MILANO: Iadul plăcerilor şi «Stan şi Bran în serviciul patriei». LIA: Femeea cu părul roşu şi Trenul Fantomă. REGELE FERDINAND: «Piciul» şi «Aripi frânte». DICHIU: Iadul plăcerilor şi o comedie. PACHE (Str. Mătăsari: «Gitta» cu Gitta Alpar şi îngerul Albastru. KISELEFF: Serbările de la Sinaia. Un cântec pentru tine şi o comedie. A apărut şi se găseşte de vânzare la toate librăriile MAITREYI Roman de MIRCEA ELIADE EDIŢIA II-a Ediţia 1 a acestui roman s-a epuizat în mai puţin de o lună Sâmbătă 4 Noembrie 1933 MIZERII & indiscreţii După cum se ştie, pentru ziua de 15 Noembrie era firmată data «revoluţiei» liberale — interzisă de guvern-D. Armand Călinescu, întrebat de ziarişti, asupra raţiunilor care au împins guvernul la această hotărâre a răspuns : , — Cadtul de sarcini pentru organizarea «demonstraţiei» nu era prea clar; nu preciza în sarcina cui cade hrănirea şi întoarcerea «congresiştilor». Am luat asupra mea alcătuirea lui astfel că îndată ce el va fi gata, revoluţia liberală va putea izbucni. % Restabilit după o grea boală care a biruit-o mai mult cu tinereţea, deputatul majoritar VSK a plecat să-şi facă convalescenţa înstrăinările. A trecut şi prin Spania fiind primit în audienţă de către preşedintele republicii. Intr'un cerc de gazetari — deputatul în chestiune este şi directorul unui ziar ilustrat — un confrate, gelos, se vede, de succesele publicistice ale lui V. K., a anunțat: — Am auzit că Virgil se expatriază în Spania. — De ce tocmai în Spania? întrebă un alt confrate— Ca să se facă toreador. — Puteai să alegi o meserie mai ușoară — interveni un al treilea, cunoscut prin sufletul lui bun. — Să mă explic- Eu găsesc că este infinit mai uşor să lupţi cu taurii în Spania decât cu indiferenţa publicului cititor din România... * După cum se ştie d. Ion Mihalache, abia întors din străinătate, a pornit ofensiva împotriva experţilor pe care trebuia să ni-i trimeată Societatea Naţiunilor — ca urmare a acordului încheiat între guvernul român şi consiliul financiar al înaltului for. Atitudinea aceasta tocmai din partea vicepreşedintelui partidului a cauzat la timpul său, destule plictiseli guvernului. A venit suspendarea transferului şi călătoria d-lui Madgearu la Paris, pentru ca d. Mihalache să vrea azi ceea ce refuza cu atâta îndârjire ori. Un membru al guvernului explica ori raţiunea pentru care d. Mihalache şi-a schimbat opinia. — Nu vă miraţi că Mihalache a fost contra experţilor, căci chiar prin felul cum se scrie cuvântul, el constitue o ofensă sentimentelor, noastre naţionale. Cu experţii pe care ni-i aduce Madgearu, însă, se schimbă chestia. In primul rând ei se vor numi eesperţi mi cu x — şi, apoi, aceştia sunt şi «calificaţi»... Scorpion & Comp.. Pelerinaj la mormântu lui M. Eminescu Cercul botoşănenilor din Bucureşti, a organizat un pelerinajiu la mormântul poetului Mihail Eminescu — fiu al botoşănenilor — în ziua de Miercuri 8 Noembrie, adică de Sfinţii Mihail şi Gavril. Sunt rugaţi toţi membrii cercului să se întrunească în dimineaţa acelei zile, orele 10, la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Ştiinţe, amfiteatrul Negreanu (intrarea prin str. Academiei), de unde în corpore se vor îndrepta la cimitirul Bellu. Se vor depune flori şi aprinde lumânări la mormântul lui Eminescu şi la mormintele altor botoşăneni cari se odihnesc la acest cimitir. ./ ______- .-ț-.. ■ .___ Inaugurarea nouei şcoala primare din Aluniş- Prahova PLOEŞTI, 1. — In comuna Aluniş din judeţul nostru s’a desfăşurat ori solemnitatea inaugurărei localului de şcoală primară, ridicat datorită stăruinţei depuse de inimosul învăţător Gh. Costescu. De la Ploeşti au participat la festivitate d-nii Ştefan Stroe Petrescu, prefectul judeţului, avocat Gh. Şerb- Teodorescu, avocat Ivănceanu şi prof. Const. Popescu-Gruia, parlamentari de prahova, Const. Palanca, revizor şcolar, Ioan Oprescu, consilier, Titi Marinescu, apoi d-nii Panait Florescu, ajutor de primar, Slănic, învăţătorii C. Vintilescu- Slănic, V. Borcea Ştefeşti, Stela şi Marioara Sătănescu-Vărbilău, d-na Covaci-Slănic, Ilariu Stoica-Livadea, primar, Moisescu-Aluniş şi Cojan-Slănic, o mare mulţime de săteni şi părinţi ai elevilor şcoalei. Un sobor format din preoţii: Gh. Popescu-Aluniş, Const. Predeleanui- Ştefeşti, Mihail Popescu-Prăjani şi Cristea Doru-Livadea a oficiat o slujbă religioasă şi o sfeştanie. Au rostit cuvântări: preotul Gh. Popescu-Aluniş, care a arătat legătura ce trebue să existe între biserică şi şcoală; învăţătorul Gh. Costescu, Const. Palanca, revizor şcolar, despre rostul şcoalei primare în educaţia viitorului cetăţean al ţării; Ştefan Stroe Petrescu, prefectul judeţului, deputat Const. Popescu-Gruia şi deputat Grigore Ivănceanu.