Dimineaţa, martie 1905 (Anul 2, nr. 387-417)
1905-03-01 / nr. 387
Anul II No. 387 BÁNI Telefon No. 260. Apar e zilnic la oi*a 4 dimineața caa ulti isi ele știri ale ei © p te I DIRECTOR COW ST. MLLI t I! O ,\ A S3 3': N '3' I! Simpla (Dimineața) Un on 6 Iu 3 „ • 1 Jună IN STEAINATATE ÎNDOIT Combinate (Adevărul și Dimineața) Un an . . . lei 32 I 3 luni . . . 6 luni . .... Ifi I 1 lună . . . IN STEAINATATE ÎNDOIT <C' Mar! 1 Martie 1905 PRBINCITATCA Iinia pe corp 7 pagina IlI-a tatii 15 ei» n nn IV-a „ 08 PUBLICITATEA UNITA In aceeași zi la ambele ziare Linia pe corp 7 pagina IlI-a bani 30 i» «nnn IV-a „ 15 Inserții« și reclame linia lor 2 . î-hu í/a Sch tcițci anonime pe acțiuni . Kievend“ " Capital social 600.000 lei BAU Éinroa^ ziaruli.1 str. Serindar 11. ASTAZI:28 Februarie (13 Mart.) 1905 /^^lVV^AAAA/'A^|^AA,\\VvVVvvWWW^^'\\A^\^^AA/^^A^/VVVVV^^l\'V^^^ rl&rt O0 £ rS OSM>X: Cuviosu Vasile ,, CATOLIC: Mart. Enfrasin Soarele răsare 6 ore 37 m., amine 6 ore 24 m, pe ziua de orî a fost splendid. Un adevărat timp de primăvară. Cerul senin. Temperatura s’a urcat la 14 grade la București. SpeCtSCO în Circul Sidoli: Reprezentație în fiecare seară. MI:MEWTO Ateneu: In rotonda Ateneului expoziția d-șoareî Adela Jean și a d-lui Petru Serafim — Expoziția pictorului A. Verona. Autorități. Toate autoritățile publice sunt deschise. Judiciare. Toate instanțele judecătorești sunt deschise. Războiul ruso-japonez Fuga locuitorilor din Mukden înaintea marii lupte isbucnire. LASATUL DE SEC Printre multe dahinî și obiceiuri, unele transmise de la păgînizm, altele care datează dela întîile vremuri ale creștinizmului, avem și lăsatul de sec, aplică obiceiul de a mînca în ultima zi a Carnavalului mult și în gestul din mîncările prohibite în cele 7 săptămînî ale postului. Postul este neapărat o impunere datorită hebreizmului; mortificarea prin nemîncare cit și abținerea dela unele alimente în anumite epoci ale anulfoi, au fost, pe vremuri, precepte higienice, dar dela higiena și pînă la dogma drumul n’a fost prea lung, mai ales dacă ținem seama de tendința generală a omului ne eitit, ce a sfinți și de a privi ca un lucru supranatural orice autoritate pe care nu o poate înțelege. Avem multe datini păgîne în religiunea și in moravurile noastre mai ales, așa .Călușarii și paparudele, sînt de origină păgînă, precum Vicleimul, Steana sînt de origină creștină. Iar lăsatul de, sec, care stă în strînsa legătură cu postul, are ca și posturile o origină ebraică. Să nu se creadă că posturile poruncite de religia creștină, datează numai de la Christos, posturile le găsim la evrei, căci posturile erau impuse, după cum am spus mai sus, și de higiena dar și ca regale politice, ca pedepse pentru a întări autoritatea șefilor. La noi postul este considerat ca făcînd parte integrantă din religiunea lui Christ și bine se consideră așa, fiindcă religia Mîntuitorului, n’a fost o religie originală din toate punctele de vedere, ci, în multe priviri lî o continuare, a dnverselor religii asiatice, pe care nu le vom mai amănunți aci. Christ a respectat atunci cînd a început să răspîndească învățăturile sale, foarte multe din tradițiile vechi, căci, după cum a spus’o discipolilor: „Eu n'am venit ca să stric legea ci am venit ca s’o îndreptez!“ Din numărul acestor obiceiuri tradiționale respectate face parte și postul. Lăsatul de sec a fost amplificat, negreșit, potrivit temperamentului și năravurilor speciale fiecărui popor. Apoi sunt amănuntele, precum : bătaia alvițeî, tărbaca cîinilor etc. Bătaia alvițeî s’ar părea că simbolizează cina în comun și de aci se vede origina sa h ebraică, dacă ținem seamă că ebreii au trăit, viața patriarhală și nomadă pînă la cucerirea Chanaomului. Tărbaca cîinilor are aceiași origină iar clinele simbolizează, poate ,pe dușmanul neamului care este flagelat și alungat. Toate aceste datini au trecut în religia noastră și, după cum am spus, au evaluat și au variat de la popor la popor.La noi lăsatul de sec este un prilej mai mult pentru petrecere și stricare de stomach. Din Isiusia —Corespondența „Duminețe î“ Petersburg., Februarie Reformele După diferitele zvonuri, se vor face in cunând foarte importante mutări in personalul superior. Generalul Sakarov, a cărui ostilitate personală contra lui Kuropatkin, a devenit un adevărat pericol, va fiuvenit cu generalul Sukonx;linot, *mi- personal al generalisimului »is. Generalul Glasof va fi înlocuit la ministerul instrucțiunei pttitice - «cu marele duce ConstantinI Otisfaiuiliovici, și amiralul A vegan ia maivkxă prin amiralul Skrydioi, iar v.clan va fi numit .al iloi- 3<n aghiotant de cimp al ikapăraâuhit. Oromisiune va fi un carbid -torsnalir. scopul de a examina co ond de alegere va fi adoptat pentru formarea adunării legislative conturui recentului rescript imperial Se crede că iimediat ce adunarea va fi aleasă și instalată, un fel de Constituție va fi dată poporului. Ea va cuprinde două Camere, una aleasă, și alta numită de împărat și provenind din actualul consiliu al imperiului. Comitetul actual de miniștri,după cum v’am mai scris, va fi înlocuit, printr’un consiliu de miniștri al cărui președinte va fi contele Solsky, actualul președinte de secție al consiliului imperial. Aceste schimbări vor aduce definitiva dispariție din politică a d-lui Witte. Senatorul Ghudowsky a prezentat împăratului un raport în care declară, că din cauza refuzului lucrătorilor de a desemna delegații ,ci fi imposibil semisiunei, a J cărei Greva la St. Petersburg. Greva e aproape generală la St. Petersburg. "Grave dezordine s'au iscat la uzina Paulef in ziua de 21 Februarie. ILnerătorii au făcut să explodeze două cazane. S'au bătut între dînșii și 22 d oameni au fost omorîți sau răniții cu lovituri de revolver. Directorul a amenințat cu închiderea uzinei, dacă lucrul mi va fi ruinat, miine." Oamenii sunt furioși din cauza arestărei delegaților lor, cari au fost transportați în orașele lor de origină. Lucrătorii uzinei,Munkof, s’au pus în grevă cu toate amenințările de includere a uzinei. Direcțiunea a afișat ,că dacă lucrul nu va fi reluat pină mîine seară la 8, uzina va fi tocmisă in mod defiitiv. Șantierele din Baltică au făcut declarațiuni la fel. Cu toate acestea greva se întinde cu iuțeală. Cinci-zeci și două de uzîni particulare și trei-epre-zece ale statului sînt inchise din cauza grevei. Numărul lucrătorilor greviști o socotit la 60.000. In provincii o întrunire s’a ținut la Batum în ziua de 21 Februarie înaintea unei biserici. In timp ce s’au pronunțat discursuri, cazacii au risipit mulțimea și a urmărit-o pînă in curțile caselor. Au fost opt morți și răniți dintre cari șase bărbați și două femei. Turburările din Caucaz sunt atribuite pe de o parte atitudinoi pasive a autorităței. Inactivitatea trupelor a favorizat precedentele masacre din Baku, unde după diferite versiuni, numărul victimelor ■ ar fi de §00 morți și 1500 răniți, președinte a fost numit, mai continua lucrările de ȘT 5 Bani in toată țara Trupele priveau la cele ce se petreau și s-au mulțumit să apere stabilimentele publice și bunurile statului. La Tiflis mai mult de 200 de persoane au pierit și autoritățile militare au manifestat aceeași apatie. La Bielostok un morar a fost omorît pentru că a refuzat de a face cauză comună cu greviștii; subprefectul a fost asasinat. In Varșovia sezonul carnavalului a fost dezastros. Viața în oraș e complect paralizată. Nici un bal nu s’a dat și pierderile pecuniare suferite de comercianți sunt considerabile. Opera, teatrele, concertele, sunt goale. Numărul muritorilor de foame pe străzi e enorm și împrejurimile orașului nu sunt sigure. Țăranii cari duc productele lor la tîrg sunt atacați de hoți în toate nopțile. Arhiepiscopul catolic din Varșovia a publicat o scrisoare pastorală și care s-a citit erî în toate bisericile, în care scrisoare invită pe greviști să reia lucrul și să nu mai asculte de agitatori periculoși. Partidul socialist polonez a publicat pe de altă parte un manifest în care spune publicului să se păzească contra tentativelor făcute de către autorități, în vedere de a se excita populațiunea contra evreilor. Manifestul invită populațiunea să nu plece urechile la aceste provocări, pentru ca să se evite vărsări de sînge. Badian VIAȚA POLITICA Frămîntănle din partide Urmărind luptele politice de la noi, ne pierdem adesea în amănunte și nu dăm atențiunea faptelor capitale ce se produc sau sînt pe cale de a se produce. Și trebue de observat că în epoca de azi politicei noastre se prepară mari evenimente politice, ba chiar sînt pe punctul de a se produce. In ambele partide istorice sînt ciocniri de idei și de interese—mai mult de interese decît de idei — din cari trebue să iasă soluția partidelor viitoare. In partidul conservator sînt partizani de-ai d-luî Carp, de-ai d-lor Cantacuzino - Manu - Lahovary și de-ai d-luî Take Ionescu. Deocamdată d. Cantacuzino și amicii săi merg d o acord cu d. Take Ionescu și amicii săi, și sînt răzleți numai d-ni. Garp-Filipescu și amicii d-lor. In viitor se poate ca să meargă de acord d. Carp cu d. Manu, cu consimțămîntul d-lui Cantacuzino, iar d. Take Ionescu cu amicii săi să rămîe izolați de partidul conservator, sau poate să renunțe la triflultura de conservator și să formeze un partid progresist, de fapt și nu numai nominal. In partidul liberal sînt tineri democrați, sînt bătrîni reacționari și bătrîni cari doresc să dovedească prin activitatea lor că se țin în curent cu progresul și-i admit principiile. Interesele politice au determinat pe tinerii democrați să se pue sub scutul bătrinilor reacționari. Printr'o asemenea procedare cred dînșii că vor putea ajunge mai în grabă la fel—și vor ajunge după cum doresc, căci interesele, — tot interesele — dictează bătrinilor reacționari să predea puterea 'tinerilor democrați. Viitorul deci pare a ne rezerva surpriza ca să avem in țară patru partide : 1) cel boeresc cu d-nii Carp-Filipescu-Manu-Lahovary 2) cel progresist cu d-nii Take Ionescu-Iissescu-Bilifarău ; 3) cel liberal oficial cu d-nii Brătianu-Morțun-Take Protopopescu și cel liberal independent cu d-nii Costinescu,Lascar-Stelian. Pînă acum s’au zădărnicit toate încercările de a exista un al treilea partid in țară ; «cind vor exista însă patru partide va cădea teoria aiterăreî la putere a două partide de guvernămint. Atunci se va putea face destul de ager o coaliție,între două partide, cari să impue, oricărei puteri din stat să dea dreptul de guvernare și altui partid decît celor două partide istorice. Repetăm : suntem mi ajunul unei ogari schimbări în viața noastră politică. C. D-Sfil. Spre Timislao, cuibul de bandiți.—Timpul necesar de a ajunge la Timissau in balon. Aducerea locoten. Mouquier.— Porumbeii călători oferiți de d. de Laconsteyre.—Plecarea balonului.—Deasupra munților gigantici. — Da 2500 m. Înălțime. Desigur că tot planul crimei fusese combinat la Timissao, in acest colț pierdut în mijlocul munților. — Cîțî kilometri sunt de la Hikona la Timissao? întrebă Marcel pe șeful gării Vallen. —Cam la vreo treî sute cincizeci. Comandantul balonului întrebă apoi pe cîțîva indigeni întrebuințați la Casino în diferite servicii, asupra situațiunei exacte a locului unde s’au refugiat tuaregii, apoi zise lui Borel: — O să trebue să ne îndreptăm spre sud-vest. Umblînd 25 kilom, pe oră, o să avem nevoi de 14 ore pentru a ajunge la Timissio. D. de Laconstegro, directorul Casinului, care voia să satisfacă pe pasageri, pusese să se ducă în nacelă o mulțime de provizii de tot felul. După aceea se adresă lui Marcel: —D-le de Chambry, îi zise el, desigur că o să trebue să parlamentați cu tuargii pentru schimbul prizonierilor... Cum o să vă înțelegeți cu dînșii ? — Așa este, zise Marcel, nu m’am gîndit la asta. Numaidecît d. de Laconstegro telefona la sanatoriu și rugă po d-rul Dures să urmeată imediat pe locotenentul Monestier care vorbea perfect limba tuaregă. Afară de aceasta Monestier era un ofițer de o remarcabilă energie și perfect în curent cu obiceiurile și vicleșugurile tuaregilor. Cam pe la ora unusprezece și jumătate de noapte, aeronauții se pregăteau să ia loc în nacelă cînd d. de Lacosuteyre alergă aducînd o colivie de păsări. —Comandante, zise el, iacă o jumătate de duzină de porumbei călători. O să fie de mare folos, căci o să aveți nevoit să comunicați cu 59 Casino,fie pentru a ne cere informații, fie pentru a ne însărcina să transmitem observațiunile voastre la stația Vallen unde o să sosească în Aurind corpul militar."D-le de Laconsteyre, zise Marcel de Chaubry, ați avut o idee excelentă, și nu mă îndoesc că grație sforțărilor balonului și ale corpului militar, care vă fi informat de voi prin acești porumbei, o să putem elibera cît de repede pe prizonieri. Luisa recăpătase oarecare speranță și se urcă în nacelă.. Tot personalul casinului ținu să mîna îndrăzneților voiajori și să le ureze drum bun. In cursul balonul se ridică din nou în aer. Era aproape de miezul nopței. ■« Aerul era absolut liniștit. Sub lumina albastră a lunei, arostatul alerga repede. Marcel se ridicase la două ui cinci sute de metri înălțime, pentru a nu fi jenat de nici una din înălțimile munților Ah-iggar, ale cărui piscuri, shulblate de dulcea lumină a astrului tippiei, apăreau ici și colo ca niște mase gigantice de oțel. Din cinci în cinci, tot felul de strigăte veneau să izbească Urechile aeronauților. Ici, plînseți, lugubru al vulturului; colo, jalea prelungită a antilopei sau lătratul furios al șacalului. Apoi deodată un răcnet sonor, cavernos, adinc, urmat de un alt răcnet mai răgușit și mai ascuțit, tulbura gîturile întunecoase ale munților. Era un lou care cu vocea lui puternică și, dominatoare, părea că voește să impue tăcere oaspeților singurătate. Pe la ora patru spre zi, balonul trecuse de cele mai înalte vîrfuri. La dreapta și la stînga se întindea o vale largă în care se coborau torenți impetuoși, a căror spumă scânteia sub razele lunci, care în Sahara nu este așa de palidă ca în regiunile noastre, ci de o culoare albăstrue asemănătoare aproape însomnat lumbii e electrice. (Va urma) ila și Galați primele rețele urbane după care aceste două orașe ai fost legate intre ele printr’o rețea interurbană, cea dintîia deu țară.. La 1893 s’a instalat în București prima rețea urbană cu abonați, al căror număr a crescut mereu, ajungând azi la peste 1200 și tot în anul acela s’a înlesnit pentru cea dintîia oară comunicații,nea între două orașe ale țărei: 1umu ș 11 - Brăila. Această comunicație se făcea însă pe liniile tndegrave, deoarece nu exista rețea telefonică. * Veiți continua cu rezumarea acestei conferinți în numărul viitor. Comitetul Societate de științe a mulțumit în mod călduros d-nului inginer Vidic pentru instructiva d-sale conferință și i’a rugat s’o mai țină odată, în fața unui public mai numeros, scopul societăței fiind de a populariza cu mai mult chestiunile științifice. O SUIA DE MII LEGHE 1 AER ,1 Naufragiații Samarei steîngă Telefonul in Rominia O conferință interesantă.—Primele telefoane. — Cele mai lungi rețeta telefoniei.—Cele dintâi încercări în Rominia. Primele rețele urbane. O suferință interesantă. Am azistat era Duminică după amiază la o conferință extrem deinteresantă ținută de cătrea inginer de telegrafe C. I. Vidic in sala VII a Universităței în urma invitațiunii ce l-a făcut societatea studenților în știința din București. Sunt sigur că cititorii noștri cari n’au putut asista la această conferință, vor urmări rezumatul ei tot cu atîta plăcere și viu interes, precum am ascultat-o eu, fermecat timp de peste 2 ore de cele ce am aflat. D, inginer Vidic, a vorbit despre Telefonie și și-a însoțit conferința cu ilustrațiuni făcute de d-sa și cu exemple de aparate reconstituite anume pentru a arăta istoricul telefoniei și diversele faze prin care a trecut această invențiune. La sfîrșit conferențiarul a făcut pe auditori să cunoască diversele aplicațiuni ale telefonului, prin exprimențăi chiar în sala conferinței. Auditorii au putut astfel admira rezultatele micro-telefoniei, ascultînd o orchestră de lăutari, și ultimele noutăți ale zice sau „Jurnalul vorbitor“. Din redacția „Adevărului“ s’a comunicat prin telefon publicului ultimele știri din țară și din străinătate, sosite pînă la orele 4 după amiază, cînd s'a ținut conferința. Se știe că la Budapesta există un ziar ai cărui abonați sînt serviți telefonic de două ori pe zi cu ultimele știri telegrafice din lumea întreagă. Dar conferința aceasta e prea interesantă ca să nu facem asupra ei o dare de seamă mai amănunțită și mai sistematică. Nu ne putem insă abține de a felicita in mod sincer atit pe conferențiar pentru cunoștințele sale și munca depusă spre a face din «conferința sa o operă de valoare, cît și pe direcța poștelor care posedă ingineri atît de capabili și de sirguitori. Și acum să trecem la obiectul acestei frumoase conferințe. Primele telefoane D. Vidic și-a început conferința prin a face un istoric al invențiunea telefonului. D-sa a vorbit în parte despre fiecare din cele patru perioade în care se împarte istoria telefonului însoțindu-șî expunerea cu numeroase tablouri și aparate technice ,lucrate și reconstituite do d sa pentru a expira diversele stadii ale invențiunei. Primele telefoane au funcționat în America, la 1877. La anul 1879 existau la New York 3000 de abonați ai serviciului telefonic. Inovația a trecut repede în Europa, introducîndu-se intîi la Paris unde primul telefon public a început să funcționeze la 8 Septembrie 1879 cînd s'au constituit trei societăți pentru exploatarea acestui serviciu, în anul 1881 centrala telefonică din Berlin, a început rețeaua cu 94 de abonați. Cele mai lungi rețele Cele mai lungi rețele telefonice se găsesc în America unde se pot avea convorbiri interurbane la disanțe de peste 2000 km. In Europa, cea dintîifl și cea mai lungă rețea telefonică directa este rețeaua Paris Roma, care are o lungime de 1593 km. O altă rețea care o întrece pe aceasta din urmă este linia telefonică indirectă Breslau-Paris-Marsilia, a cărei lungime trece de 2000 de kilometri. Cele dintiiu telefoane in Rominia In România primele încercări telefonice s-au făcut la poșta centrală din București în anul 1884, adică șapte ani după invențiunea telefonului Bell. Abia în anul 1893 cînd era director al poștelor d. St. Cezianu, s’a făcut legea pentru exploatarea telefonului. Mai intîiü au funcționat în Capitală un număr restrîns de telefoane, cari legau intre ele doar următoarele autorități: direcția poștelor, ministerul de interne, polițiiși parchetul, cînd palatul justiției se afla în clădirea de lingă teatrul Lyric. La 1890—91 s’au instalat în Bră Cant. dide. Se înmulțesc microbii dar cresc și mijloacele științei. In această situație a omenirei vine ideia păcii. * I De ce pe lingă că se omoară în timp de războiu, atîtea suflete să se cheltuiască în timp de pace a- i ritm sutimi de milioane ? ! Să sa scutească lumea de dări pentru armată, și să se vedea omenire! milioanele de brațe cari se istovesc intru 'a nu face nimic! Acesta e strigătul celor ce pro- < ■povăduesc ,pacea prin dezarmare. ! Vai ! tocmai această dezarmare £ nu a aduce pace. ț Pe lingă marea mizerie actuală, ■ acolo unde deja sînt doi indivizi la o pîine,— mîine cînd dezarmarea 1 va deveni fapt, vor fi douăzeci. Acele milioane de indivizi caii trăesc pe spinarea statului vor să- l văii pe spinarea noastră. Căci ce 1 altă ramură de activitate veți indica celui care trebuia să fi fost soldat? Și azi, ca militar, necesitățile lui sunt mari, poate mai mari decit ca civil— și tot industria și comerțul nostru i le satisface unde îi veți face deci loc ? . Statul ia azi în mod egal de la fiecare individ, o dare indirectă cu care să întreție armata. 1 * Mîine, acele sutimi de milioane de franci luate fiind de la om de 1a către om, vor fi nenorocirea nois ‘ t ă. Ca de obiceiu, bogatul grație mijloacelor ce-i stau la îndemină 1 I nu va da decît a suta parte, pe cînd săracul— marea mulțime— a ’ zecea. Azi nu te mulțumești cu 2 iei pe zi, atunci va trebui să te mulțumești cu 20 bani, căci o sută , nu zece cum sînt azi— se vor găsi în locul tău. , Omenirea, atunci cînd pacea , prin dezarmare va deveni fapt, va face ca suta de milioane de oameni să fie aruncați gata în mijlocul nostru, flămînzi și goi în căutarea mijloacelor de existență. Așa judecă unii și iată de ce I văd ei în locul idealei păci, prin dezarmare, “războiul social, răsboiu care va regenera omenirea deschizînd eternei vieți orizonturi noul i Omnan dal- Pacea prin degrimare ? in Progresul idustriei.— BSilioane de brațe fără de lucru. — Scăderea salariilor.—Pe locul pacei războia soclul. Astăzi grație invențiilor silnice industria și agricultura, cei doi factori principali, izvorul progresului întregului concert, caută să micșoreze pe cit mai mult posibil numărul brațelor de muncă. Pe cîmp la arat, semănat, cotit și treierat, la toate, mașinile iau locul brațelor. La manufactură în general, acolo unde se uza de 10 oameni se întrebuințează uimi. De aici în mod lent o supraproducție de brațe, mirme. Trusturile, cooperativele, asociațiile, companiile, toate astea adună capitaluri man da la puțini indivizi și fac inaccesibilă intrarea celor ce nu vin decât cu munca. Și ape, comerțul este o ramură de activitate la care nu poți ajunge numa cu brațle și capitalul meȘtiinț1,—i cu simpla ștință nu poți să te hrănești și mica minoritate a celor ce trăesc de pe urma ! deja am coborit-o la un simplu negoț mai mult sau mai puțin rentabil. In genere deci, lupta pentru existență a devenit așa de greacă prin forța lucrurilor ea a născut întâii idi și apoi, partide cari tind să reformeze rituala stare de lucruri. Azi, toate aceste asociații isvorîte din nevoile omenirei nu luptă decit pentru tgatarea drepturilor indivizilor. De ce ? Nevoile zilnice, concurența, lupta această contra mizeriei de toate zilele a dat la iveală partidele politice. Aglomerația de indivizi, năvala pe care o dăm fie«■are la ce poate apuca au produs dezordini în egalele drepturi. Cel mai isteț are ,prea mult, cel cu mai puțină îndrăzneală prea puțin. Mizeria crescindă a adus cu sine boli de tot felul. Și bolile reme ; Subofițerii reangajați însemnătatea plutonierilor în armată.—Rolul subofițerilor reangajați. — Situația plutonilor — Toată lumea care cunoaște rolul armatei, apreciază așa cum se cuvine marea însemnătate pe care o au plutonierii în armată, atît pentru instrucția teoretică, cît și penttru cea practică a trupelor. Situațiunea materială și chiar morală a acestor subofițeri nu o fi însă așa cum ar trebui să fie. Pentru remediarea acestei stării de lucruri, primim la redacție un memoriîl asupra căruia atragem toată atențiunea celor în drept. Din acest memorii extragem următoarele pasagii interesante : Astăzi, cu ocazia mai multor îmbunătățiri și transformări ce urmează a se face în armată de către noul guvern, este timpul de a se da publicității următoarea propunere, care, judecată de autoritățile superioare ale armatei, credem că va fi apreciată în bine și pusă în aplicație. Plutonierul în armată Ca în toate armatele străine și în armata noastră este prevăzută, ca cea mai înaltă treaptă a gradelor inferioare, „Plutonierul“, care apoi se recrutează din sub-ofițerrii reangajați (serg.-majori și serg.adjutanți) cei mai capabili și cu bune purtări.; aceștia numai, după ce au trecut ,uin examen de capacitate, sunt numiți de către minister, în gradul de plutonier. Erarrhia plutonierului nu este însă bine definită nici pînă în prezent, așa că și comandamentele fiind în confusie, au intervenit în nenumărate rînduri pentru regularea acestei chestiuni, care ar ridica mult prestiigiul armatei, înlăturând o lacună atît de dăunătoare disciplinei. Erarhia și pozițiunea plutonierilor în armată Nu voim să arătăm pe larg considerațiunea și avantajele plutonierilor in armatele străine, de care autoritățile noastre superioare au destulă cunoștință, avantaje pe cari în actuala stare financiară a țarei , nu le putem pretinde întocmai, știută fiind că armata noastră are vrevoe și de alte îmbunătățiri: echipament și armament, pentru cari trVbuesci bani și iar bani. Dacă arătăm neajunsurile ce se vor vedea mai la vale, precum și jindreptarea lor, care dorilt,fel nu s impune o nouă cheltuială, pentru stat, o facem numai pentru a se putea menține o puternică disciplină, fără de care o armată nu poate exista. I, „Mențiunea disciplinai“, pentru că numai atunci un plutonier va fi putea fi adevăratul înlocuitor al ofițerului și deci dar treapta cea mai înaltă a gradelor inferioare și (art. 47 reg. serv. inter or). Numai și atunci se va putea impune inferioprilor lui, numai atunci se va putea numi capul gradelor inferioare, cînd p se va face o transformare radicală a îmbrăcămintei și a somnului din nstinctiv, care să-l deosebească nu numai de soldat dar și de ceilalți creangajați. _ a. Căci este știut cît de puternic îi este proverbul romînesc care zice: „Omul după îmbrăcăminte se cu îinoaște și să judecă“ mai cu deosebire la noi in armată. Vem de zi monstra aceasta bazați pe principiile generale din serv. interior (pag. 10) care zice că: sergentul va asculta de sergentul major (care poartă două galoane) serg. major de serg. adjutant (care poartă trei galoane) și serg. ’’adjutant de serg. putonier care are numai un singur galon și sabie. Cum semnul distinctiv al tuturor rudelor din armată merge în mod progresiv, plutonierului din contra sa dă un simplu galon de sergent, care ca urmare a dat naștere la o mulțime de conflicte intre el și inferiorii lui, conflicte destul de regretabile și dăunătoare disciplineî. Vom continua în numărul de miine. N. F. nini no sper Dezastrul rușilor dările perderi ale rușilor. — Feste 200.000 ruși morți, răsiți și prinși.—Zdrobirea centrului. — Risipirea armatei moscovite.—Steaua lui Kuropatkin apusă. Dacă nu se cunoaște în toate amănuntele bătălia de la Mukden, se știe însă, că generalul Kuropatkin a suferit o înfrîngere colosală și că acuma nu mai luptă decît pentru ca să poată salva din dezastru apoca ce a mai rămas din numeroasa-i armată și din numeroasa-i artilerie, plus bagajele, munițiunile, etc. Este constatat pe deplin ca mișcarea de înconjurare executată pe amîndouă flancurile a determinat debandada rușilor. Cînd puternicile coloane ale mareșalului Oyama au ajuns in spatele centrului amenințind serios Mukdenul, generalul Kuropatkin a fost nevoit să ia ofensiva in contra centrului japonez spre a-l sparge, însă toate atacurile sale au fost respinse cu mari perderi. Zadarnică a fost eroica împotrivire a rușilor la flancul drept și anume la dealul Putilpv și la strîmtoarea Gutulun, zadarnică a fost și vitejeasca rezistență de la Sanhepu situat la flancul sting căci dezastrul de la centru a trebuit să atragă inevitabila debandadă de la aripi. Și astfel dintr’o puternică armată care se apropia de 500.000 oameni nu se mai știe co a mai rămas astăzi și nu se mai știe unde se află toate crîmpeele cele pulverizate. Bătălia de la Mukdon a fost cea mai strașnică înfrîngere a rușilor fiindcă, dacă după toate celelalte bătălii mari, Kuropatkin s’a putut retrage cu armata sa grupată, deși cu destul de mari perderi, de data aceasta armata este cu totul dezorganizată, sfărîmată, îmbunătățită și fragmentele împrăștiate în diferite direcțiuni. Este posibil ca și de astă dată Europatkin să scape cu o mare parte din oștile sale, însă, va lăsa pe cîmpul de bătai și în miinile inamicului cel puțin o jumătate din contingentele sale, ceea ce este sinonim cu un dezastru ireparabil aproape. Chiar din știrile pe care le transmit corespondenții ziarelor străine ar rezulta că rușii au perdut peste 200.000 oameni, in această bătălie care va rămîne memorabilă și anume 60.000 morți, 100.000 răniți și 50 mii prinși; dacă cifrele sunt exacte rezultă ceeea ce am spus, anume că aproape jumătate din armata rusească a pierit in ultimele zece zile de lupte. Dar fiindcă bătălia de la Mukden nu s’a sfirșit încă și va urma pînă cînd rușii vor izbuti să scape sau vor capitula, este de bănuit că bătălia aceasta sa va încheia cu niște perderi aproape fabuloase și numai pomenite în altă bătălie. Steaua lui Kuropatkin a apus. Ideat A se citi în pagina 3-a telegramele privitoare la revoluția din Rusia și la războiul rusojaponez. adus oarecare înviorare comerțalul lui T.Severin. Blășle de mente, ocoale și Cioșiani, cu cele două Motvuri,an calea județeană, artera Gorjului, cu două mari dealuri Giocîrnășianî și Colibași, greu de suit și coborît; locuitorii ain acestea din urmă plasa se îndreaptă spre Strehaia, unde se fac mari de averi comerciale. *,„^a acpet; C[,z] ce este de făcut? Să lăsam orașul de reședință Severinul, să fie nimicit, sau să cântăm un remediu, spre a’i da viață, adică mișcare comercială. Opinia mea este o singură soluțiune : să facem tot posibilul a face o linie de drum de fior din Baiade-Arama-Gligova, de aci pe albia riului Motru, prin cătunele Lagroia-Samarineni, cu un pod peste Motru la Corcova. De aci pe valea Jiuluî Motru pină la Ciocîrnășiani, de aci pe valea Corustițî pînă în dreptul comunei Drăginești, de aci traversează dealul Colibașului care este destul de accesibil, și luind drumul vocixiü al olaculuî la T.-Severin. Această, cale este lesnicioasă fără a fi nevoi de a face tăerî de dealurî, mergînd pe albia rîuluî Motru și luncile rîurilor Coruștea și Coșurtița, și am lega Severinul cu localitățile cele mai prospere ale județului, și s’ar putea uni printr’o linie ferată cu Gorju de la Baia de Aramă-T.-Jiu, ca județul nostru să nu fie exilat de Gorj și nici Gorjul de Severin, căci aci ar avea o schelă la Dunăre pentru desfacerea produselor agricole și forestiere, al căror transport costă mult mai putin decît cu calea ferată, vînzîndu-le sau predate în gările căii ferate. Aci la Severin s’ar putea face un tîrg săptămînal, care ar progresa foarte mult logind plaiul Cloșianî cu cele două plăși ale Motrului cu Gorj și T.-Severin. Cu modul acesta județul Dostra și Gorj ar cîștiga foarte mult. S’ar putea exploata minele de fier și aramă din Baia-de-Aramă, căci din cauza lipsei de comunicație nu se pot angagja capitalux î pentru exploatare, s’ar putea exploata minele de cărbuni din comuna Ponoarele, Bărești, Ploștina, Lapoia, Florești, Ciocîrnășani și localitățile dimprejur. S ar putea exploata pădurile seculare din aceste localități, carieru* de marmoră și ardesie din Rudin; și Gornenți , s’ar putea transporta produsele agricole și forestiere din părțile cele mai prospere ale județului la T.-Severin. S’ar putea exploata terenurile petrolifere din părțile de jos ale Carpaților, cari abundă în petrol, după părerea oamenilor competenți, și ambele județe ar beneficia de prețuri mai uscate mai ales produselor lor, făcînd transportul productelor lor direct în piața orașului Severin. Consiliul județean și consiliul urban T.Severin au votat fiecare cîte 400.000 lei pentru linia ferată Baia-T.Severin. Acest traseu descris mai sus, ar servi nu numai pentru exploatarea mineralelor din Baia, dar și tuturor Mehedințienilor și Gorgienilor, și s’ar da o dezvoltare portului orașului Severin. Cred că toți oamenii de bine se vor grupa în jurul acestei idei, care va fi fecundă în rezultate, și se va învia orașul T.Severin, care prin poziția sa lăturalnică este menit a dispare, dacă nu ne vom îngriji de viitorul sau economic. 1905, Februarie. G. Băicoianu Linia ferată Oaia de aradă Corcova-Severin D. G. Băicoianu, fost deputat, ne trimite spre publicare următorul articol căruia îî facem cu plăcere loc : De mult timp comercianții din Severin se plîng de lipsa de daraverî. Cauza este că Severinul fiind n extremitatea județului, lingă Dunare, este izolat ca desăvîrșire de populațiunea rurală, care ar putea să-î alimenteze comerțul. Portul orașului Severin e scăzut de cind ungurii au prohibit exportul vitelor noastre in Austro-Ungași de cînd au pus taxe exorbitante asupra șlepurilor încărcate cu cereale, care traversează canalul Porților de fier, cu declarații pentru export în Austro-Ungaria. Pe d altă parte, nu există nici un județ în țară ca Mehedințiul, unde să fie mai multe puncte de export pe Dunăre a produselor agricole și forestiere. Astfel se face export prin punctele Vîrciorova, Sîîrșova, Bateți, Crivina, Țigănași, Isvoarele, Gogoși, Balta-Verde, Gruia, Garla Mare, Pristal, cari toate acestea atrag desfacerea produselor agricole din localitățile dimprejur in alte puncte. Abia cu mare greutate am putut încărca cu oarecare restricțiune cuprinsul produselor agricole și forestiere prin punctul Hirgova gi s’a Știri din străinătate Circulă zvonul că regele Oscar al Suediei va abdica de pe tron. Dacă știea aceasta se va confirma va fi o dovadă că Norvegia se va despărți definitiv de Suedia și va forma un stat independent aparte. Se mai afirmă apoi că Parlamentul Norvegian are intențiunea, pentru a grăbi despărțirea să institue un guvern provizoriu. * A doua zi după serbarea numită „Mardi gras“ din Paris, funcționarul însărcinat cu supravegherea operațiunei măturatului serpentinelor a constatat că numai pe marile bulevarde s-au aruncat 180.000 de cantxi de confetti reprezentînd o valoare de 90.000 foi. Laboratoriul din Paris examinînd 1299 eșantilioane de lapte a găsit că numai 97 aveau lapte bun, iar celelalte erau cu lapte falsi fuat. Tolstoi a terminat în cursul acestor luni drama Hadji Murat care reprezintă scene din viața caucazienilor și acum lucrează la terminarea a două nuvele mari: „După bal“ și „Divinitate și Umanitate“. In aceasta din urmă, Tolstoi prezintă pe un revoluționar rus Lissogub care, în închisoare, se cornvertește la creștinism și se pune să predice evanghelia. Aceste trei lucrări nu vor fi publicate decît după moartea lui Tolstoi. * Amiralitatea engleză a pus la studiu un nou fel de torpiloare cărora s-a aplicat sistemul bărcilor automobile. Avantajul noului torpilor este că are o viteză cu mult superioară torpiloarelor actuale. ■* Asupra măcelurilor din Baka încep să sosească amănunte in groii.