Dimineaţa, martie 1905 (Anul 2, nr. 387-417)
1905-03-01 / nr. 387
Marti 1 Martie 1M 5 mmm* Dfi în:î:a tmgss^mmsmss Brutalitatea față de copii.— Cînd un copil e cuprins de un acces de mîine, în loc să strigăm la el, in loc să’l amenințăm, trebue să nu pierdem un moment cel mai desăvîrșit calm, încercînd să’l liniștim prin cuvinte blinde și sfaturi raționale. Dacă judecata e neputincioasă, ajunge să’x udăm fața cu cîteva picături de apă rece spre a’l readuce în stare normală. Această măsură e o pedeapsă pentru copil, dar numai în ochii lui, și mama nu s’a făcut odioasă lovind această slabă și inconștientă ființă. Copilul bătut contractează apcoane totdeauna defecte mai urîte ca acelea pe cari voim să le combatem la dînsul. Vai de aceia cari, în disprețul rațiunei clare și a tuturor noțiunilor despre ceea ce e drept și nedrept, lovesc în mod fatal cinstea înnăscută, instinctivă a copiilor, făcind să încolțească în inima lor sentimentul de ură și răzbunare și dizvoltînd, adeseori, o ferocitate latentă... care putea rămîne pentru totdeauna adormită și care putea să fie eliminată. Părinții cu adevărat demni de acest nume au respectul copiilor lor. Ei nu dau acestui respect formele deferente și oarecum ceremonioase ale respectului copiilor față de părinți, dar înțeleg că ei respectă ființa omenească pe care a ai avut misiunea de a o face să vadă lumina zilei și că au tot atîta teamă de a oprima slăbiciunea divină a primilor ei ani, precum un preot s-ar teme să jignească sfintele lui icoane. Ei trebue să știe că au în fața lor un suflet căruia trebue să’i dea o direcție, pe care trebue să’l ajute în evoluția lui spre scop. Dragostea lor le-a arătat că, de la primii pași, sufletul acesta întîmpină obstacolele lumești și că datoria lor este să le înlăture inocenței sale, adorabilei sale neștiințe, spre a’l face ca să le evite. Ei nu’î vor face o crimă din greșelile violente naturei de care e îmbrăcat și vor încerca să’l cruțe, făcîndu-l să cunoască cu acea blîndețe pe care ar trebui s’o aibă toți oamenii cari cunosc viața și greutățile ei, luptele și prăpăstiile. Cînd tînărul suflet se rătăcește pe căi pierdute, spre cari însăși cea mai pură copilărie poate fi atrasa, ei îl opresc cu menajamente infinite din calea pe care voește s’o apuce. Și astfel tatăl și mama învață pe copii ce’x drept și bine : sub blîndețea fermă, copilul simte iubirea generoasă, nesfîrșită , el înțelege foarte bine că i se dorește binele, că e crescut după concepția strictă a cuvîntului, al cărui sens adevărat și admirabil îl cunosc prea puțini oameni. Haria Demetrian IN ȚARA Se spune că prin viitorul budget ce va prevedea suma de 100000 lei, prtferu clădirea unei moschxee la Constanța. — Guvernul va depune în sesiunea viitoare proiectul pentru acordarea drepturilor politice la Dobrogeni. — Peste cîteva zile, sosind la Constanța vaporul cu cele 30000 kgf. sămînță de lucerna, ministerul domeniilor a numit o comisiune pentru recepționarea lucernei. IN STRAINATATE (Diverse) Din telegramele noastre, Preotul Gapon a plecat la Paris. — Sunt temeri de o răscoală în Olt Mia. — Papa va narai în curind un a al doilea cardinal pentru Germania. — lângă Riga, țăranii a atx răexpitat și azt, devastat proprietatea tutui moșier. Prințul Ferdinand e mult sărbătorit la Londra. — Un ziar din Berlin susține că 4»«ve. A fost o adevărată ba« de fringe; unii vorbesc de 500 morți, «biții de 1000 și alții chiar de 2000. Ubilierul a fost organizat de admininistrația împotriva armenilor, pe motiv că aceștia sunt în centra Țarului. Autoritățile au înarmat pe tătarii din satele vecine și pe eoî die Baku și î-au asmuțit în contra mortilor. In prima zi, Duminica, au văzut 50 de armeni morți și răpiți. Masacrul a început la un cortegiu mortuar in cartierul tătăresc, tătarii căzînd iin copil de armean In vortegiS, îl omorîră, și, apoi, turbați la vederea sîngelui, alergară in străzile Învecinate și doborîră pe toți armenii ce Intîlniră în cale. Adevarata leae de sînge în visă abia a doua și a treia zi. Luni și Marți citul tătarii și armenii se impușcau și se gîtuiau reciproc. Tătarii intrau în case, nimiceau tot și omorau pe cine intilneau. In mijlocul străzilor se dădeau adevărate lupte, și in locul acela se formau grămszi de cadavre. In tot timpul masacrelor și a împușcăturilor, autoritățile au avut de grija să risipească aglomerați emise de armeni împing-inul pe nenorociți în mijlocul bandelor de tătari. Prințul de Walles, moștenitorul tronului englez, a primit să fie nașul nepotului celebrului orientalist Ungur profesor Vambery. Profesorul Valter v este un bun prieten al casei regale engleze, și așa se explică că principele moștenitor a oferit să fie naș la un copil care nu e nobil, ceea ce e primul caz la familia regală engleză. Baluri și Serbări Societatea lucrătorilor de Croitorie bărbătească, va da un elegant „Palim Call“ în sala Eforiei, în seara de 9 Martie a. c. O muzică militară și națională va deleta publicul cu frumoase arii de dans. Vor fi foarte multe surprize aduse din străinătate ne mai văzute pînă acum în București. La orele 12 din noapte un mare cotilion condus de un profesor de dans. Prețurile intrăror loja 4 lei, familia 2 lei, o persoană 1 leu. Garderoba obligatorie. Balul Venus.Societatea „Venus“ a amatorilor de dans, va da în seara de Mercur! 9 Martie 1905, în saloanele Liedertafel, un mare bal mascat și nemascat. Muzica reg. 4 Ilfov No. 21. La ora 1 noaptea va avea loc un mare cotilion Multe și variate surprize sunt raarariate publicului. Prețul intrare: o familie 2 lei, o persoană 1 leu. Garderoba obligatorie: începutul la ora 9 seara. Serata Mărțișor a asociațiunei „Dorul“. — Asociațiunea tinerime! „Dorul“ a organizat pentru seara de marți 1 Martie, o serată mărțișor, care va avea loc în sala clubului german. După executarea programului în care figurează d-nii: I. Dimitrescu artist al Teatrului Național, Alecu Popescu absolvent al conservatorului de declamație din Viena, I. Vâsinski tenor al operei A lomino și G. Filip artist-compozitor și după reprezentarea comediei .,Ginerele visat“ localizată de un membru din societate, „Curtea de apel, să invoace și ale „fapte pe lingă coli, arătate ,,la tri„bunal, destul numai ca aceste fapte „să fie relativ o la cauza invocată „prin cererea de divorț. „Altfel, violează legea și dreptul de apărare Curtea de apel cînd, „sub motiv că este o cerere nouă „respinge cererea reclamantului de de a se admite proba testimonială „spre a proba fapta referitoare tot a dovedirea și stabilirea cauzei „divorțului invocată la prima instanță. Idem, asupra taxei timbrului în operațiunile de vînzare comercială. Sentința trib. Ilfov , III, No. 980. Conform art. 16 al. 3, din legea timbrului, toate operațiunile de vînzare comercială, cînd sînt „intervențiunile nu numai între comercianți dar și intre un comerciant și un particular, și cînd nu „trec peste 200 lei, sînt supuse „numai la timbru de 10 bani, ori„care ar fi forma sub care s’au „făcut. Vînzare.”La 28 Febr. e. se va vinde la fața locului și prin mijlocirea corp. port, toată averea falitului Elixis Gross, din Iași, compusă din mărfuri de băcănie, evaluate la 6828 lei. Licitația se va începe de la 4000 lei. Vînzarea portofoliului compus din diferite datorii de încasat după conturile deschise și din opt cambii va avea loc în aceeași zi, în același loc, iar licitația se va incepe de la 500 lei. La 3 și 12 Martie se va vinde mărfurile compuse din haina gata detaliților Benjamin Bercovici și Lupu Grinberg, ambii din Constanța.La 4 Martie, se vor vinde pentru acoperirea cheltuelilor de justiție și administrare a falimentului cum și a cheltuelilor privilegiate parte din averea mobilă a falitului Josef Marcus din Galați. Cereți No. 5 ® dim revista* umoristică gr §ia Orientului — 5 StA 311 —Cu următorul cuprins: Deschiderea... Sambrelor . . de Salut Simpatiile noastre. Generalul Manu de Sredeluș Săriți cu toții!! (poezea) . . de Cosco Discurs politic....................... de Claps Clossa (poezea) de Giusseppe Cavalliere Greșeli de tipar...................de Barză Impresii de la o serată de Const. Nutzesm Nebuniile lui „Pisică De Picjoală“ de Hucullus Informațiuni...................de Lied Iov Provincia are cuvîntul: Ocnele Mari, Craiova, Buzău, P.Neamț. Ilustrațiimî: Be la deschiderea Camorilor.—Generalul Manu. Abonament 2 lei 50 bani pe an va urma dansul, care va dura pînă la ziuă. Comitetul societăței spre a mulțumi pe dansator a hotărît ca la cotilion să se distribuiască mărțișoare, iar reginea balului se va da un frumos mărțișor cu inscripția societății La ora 2 se va trage la sorți 10 frumoase premii pa care societatea le oferă în mod gratuit. Fiecare bilet concură la această tragere. In timpul dansului va cînta muzica regim. 3 roșiori. Biletele se găsesc de vînzare la sediul societăței, str Răspîntiilor 19 cu prețul, un leu biletul de persoană și 2,50 pentru faminie. Babai cercului „Romînia Muncitoare“.—*In seara de 12 Martie, în sala Băilor Eforiei, tebroul „Romînia Muncitoare“, va da un splendid bal sub patronagiul d-lui dr. 2. Cantacuzini profesor universitar. Mare tablou vivant, cor, mare cotilion condus de un distins profesor de dans, precum și alte frumoase surprize plăcute vor face ca acest bal să fie de neîntrecut. Prețul intrare. Pentru o persoană lei 1.50, pentru o familie lei 3. Loja rangul 1 20 lei. Loja rangul lei 10 Garderoba obligatoare 50 bani de persoană, Ifidiul „Moria“.—In ziua de Sâmbătă 5 Martie va avea loc în sala Euisun un mare bal costumat și necostumat organizat de societatea „Moria“ al cărui scop este susținerea școalei de băeți cu același nume din str. Corbului No. 17. Subiectul balului va fi : comuna Satul-Vesel în care se inaugurează un nou local de școală; la serbarea de inaugurare vor asista delegațiuni țărănești din toate părțile lumei. Sala va fi admirabil decorată representei Satu-Vesel. Dat fiind scopul pentru care acest bal se dă, mărirea fondului societate, pentru complectarea clădire! și întreținerea școalei la care adăugăm și frumoasa organizare a balului nu ne îndoim că publicul va onora cu prezența sa acest bal. Prețul biletelor sunt: Loja de jos 40 leî, loja de sus 20, un bilet de familie 8 lei, un bicet de persoană 4 lei, și se găsesc de vînzare la orice membru al comitetului și la direcțiunea școalei. Duminecă, 13 Martie, va avea loc la elegantele saloane Libertalel, o mare serată Artistică Dansată cu concert, dată în scop filantropic cu concursul mai multor doamne și domnișoare. Mare surprize se pregătește pentru această serată. Bătie de flori, confetti și serpentine. La ora 2 noaptea va avea loc un mare cotilion monstru, format în diferite figuri războinice și lupte cu asaltul redutei Grivița. Se va alege și regina balului care va primi un elegant și superb cadou La intrare fiecare visitator primește cite un frumos și superb cadou. Buletinele de voturi pentru regina balului se oferă gratuit. Intrarea numai cu bilete gratuite. Cei ce n’au bilete se vor adresa d-lui C. Sorescu str Belvedere 6, și in special seara, la casa seratei, Garderoba obligatoare. Știri judiciare Jurisprudence.—„Curierul Judiciar“ publică următoarea jurisprudență a Curții de casația sec. II decizia No. 323 din 1904, relativă la probele în divorț: „In materie de divorț, reclaman „tul poate chiar în divorț, înaintea premii! " Premii! Premiul "„îifiîieața“ cu recepție de la 1 Ianuarie 1905 deschide primul său abonament cu premii și anume : In bani fiul premiu 2000 lei De la cercul muzical „Hora“ din Craiova —Prin poștă de la cornul nostru— Craiova, 26 Febr. 1905 Mulțumită, unor inițiative demne de cea mai mare laudă, s’aîx înființat în ultimul timp în Craiova două cercuri muzicale: unul întitulat „Societatea Filarmonică“ și cel de al doilea întitulat „Cercul muzical coreografic Hora“. Cel dinții, care a luat ființă mai înainte decit „Hora“ s’a făcut Cunoscut print’o audițiune publică, la sala Teatrului Național, acum vreo două luni. Despre această audițiune și despre succesul ei am vorbit la timp. Cercul muzical coreografic „Hora“ s’a dezvoltat puțin mai tirziu insă, după cum el ne dă ocazia să o constatăm, a luat o cale mai sigură: nu s'a afirmat decit atunci cînd s’a simțit pregătit înde ajuns. Această afirmare a făcut-o„Hora“ astă seară, in sala palatului „Minerva“ și în fața unui public într’adevăr select. La această audițiune au luat parte numai membrii cercului, într’adevăr, însă aceștia sînt recrutați, mulțumită președintelui acestui cerc, d. Gr D. Gabrielescu, cunoscutul tenor care și-a făcut o reputație universală, din tot ce societatea craioveană are mai ales atît ca pozițiune socială, cit și ca cultură. Audițiunea a avut loc, după cum spuserăm, în sala palatului „Minerva“ și în fața unui public invitat special. Programul audițiriei a fost constituit din bucățile muzicale, cele mai variate și pe cit posibil, din muzica națională. Astfel, s’a cîntat, de către un superb cor, compus din d-nix. I. Solovin, doctorul în filozofie și profedorul Ilie Gherghel, inginer C. G. lonescu, artistul Al. Nanu, profesorul V. Turtureanu, locotenentul Petre Popescu, sublocotenenții Denghiu, Spireanu, Braborescu, tenorul C. Anastasiu, G. Economu, I. Iliescu, St. Tălpășeanu, D. Popescu, inginerul C. Verbiceanu, Popescu, Bitaniște, Rabela, Savu Anastasescu, Popescu-Polyclet, Florescu, Georgescu, Bărbulescu, etc., frumoasele bucăți romînești : „Hai în horă“, ,„Lumea mea“, „Cîntă cucul“ și „Bobocele și inele“. Corul acesta a fost admirabil și e inutil să ’i mai aducem elogii. Aîi mai cîntat d-nn G: G. Economu „Non torno“ de Titu Matei; C. Anastasiu, „Codrule“ de Eliad , Al. Nanu, „învoială deslușită“ de Tessarin și hazliul „Volapük“; C Anastasiu și G. Economu, duetul „Ași vina numai c’o vorbă“ de Mendelsohn. Audițiunnea a fost încheiată prin uvertura națională moldavă a lui Flechtenmacher, condusă de d. Gr. D. Gabrielescu, președintele societăței și cvitată de o admirabilă orchestră compusă din d-nil. G. Fotino, șeful muzical reg. Dolj No. 1, locotenent S. Puțureanu, I. Solovin profesor de de muzică, avocatul N Constantinescu, inginerul C. G. Ionescu, profesorul M. Scheci, sublocotenentul Braborescu, locotenentul Nicolau, profesorul C. Anastasiu, profesorul Andrei Lăzărescu profesorul I. Dogaru, studentul Duma, Alex. Daniel, etc. Uvertura a produs un efect excelent în munci’osul public auditor, atit prin execuție, cit și prin faptul că era condusă de către d. Gabrielescu, care a fost primit cu un entuziasm indescriptibil. S’a remarcat de asemenea mult și bucata „Beatrice di Touda“, de Bellini, cintată din clarinet de către d. Solovin, (adică două mii) 2- lea premiu 1000 (una mie) In obiecte 1) UN MARE DICȚIONAR enciclopedic universal ilustrat, de Jules Trousset, 7 volume mari elegant legate, în valoare de Lei 180 de la cunoscuta librărie Leon Alcalay Calea Victoriei 37. 2)0 HARMONICA mare fină marca „Monogram“, burduful dublu, colțuri de metal,10 clape, tonuri tipic, orghel, de la magazinul general de muzică „La Harpa“, Str. Colțea No. 5. 8) UN GRÎAPHOPHON din renumita fabrică „Columbia“, cîntă 5 cilindre cu un singur remontagiu, din Marele magazin de muzică Jean Feder Calea Victoriei .54. 41 CASSETA DE OȚEL în valoare de Lei 150 din fabrica de case de bani GEORGE PRICE LIMITED Londra, de la d. Carol Kirschen, depozit de case de bani și mașine de acris „Fay-Shdes". 5)0 BICICLETA SPORT model popular 1905 neîntrecută în soliditate, eleganța și mers ușor în valoare de 200 lei de la marele magazin de velocipede B. D. Zisman din Calea Victoriei No. 44 6) 2 VASE DE BRONZ „secession“ pentru flori, cu diferite ornamente și 2 îngerași, de la renumitul magazin de bijuterie Thl. Radivon B-dul Elisabeta 9 bis, 7) O ETAGERA de o execuție artistică de la bazarul de cadouri din Calea Victoriei No. 70. 8) UNA VÂNTURĂTOARE sistematică, cu 12 site pe 4 rotile în valoare de lei 190 de la casa Nicolae Feher et Cie, societate în comandită, din București, str. Smîrdan No. 10, reprezentanți generali pentru Rominia ai mașinilor Căilor ferate Ilegale Ungare cele mai simple, solide și perfecționate mașini de treerat. 9) MALADA cu 40 butelii vin, 20 butelii alb, 20 negru din viile Principelui Barbu Știrbey de la magazinul desfacere! produselor Știrbey, Calea Victoriei 121. 10) MAI MASINA DE SOEIS „YOST“ în valoare de lei 700, de la renumita companie engleză „The“ VOST“ Typewriter Co. Ltd.‘‘, ale căror mașini sunt răspândite în toată lumea. Sucursala din București, calea Victoriei No. 71 (Hotel Splendid). Agent pentru provincie: in. Kohen, Galați. La aceste premii’iau parte toți abonații nouă cu începere de la 1 Ianuarie 1905. Abonamentul in ziarul Dimineața costă : Pe Un II lei. Pe șase luni 9 lei. Pe 3 luni 1.50- Lunar 1.50 — In străinătate îndoit — A se trimite costul in mărci ori mandate poștale pe adresa administrației ziarului Dimineața. După audițiune, membrii societăței au luat o mică gustare în sala berăriei „Oltenia“, unde n’au ridicat mai multe toasturi în onoarea președintelui societăței. După cum faptele ne-o arată, coreul muzical „Hora“ se prezintă admirabil. Viitorul e al lux și nu trebuie să nu mire că, fiind astfel pregătit, va repurta succese și în publicul cosmopolit, deoarece în curind el se va prezenta și la Teatrul Național. Schteie Bursa limes! Cererile și ofertele de brațe.— Cîteva țifre interesante.—Ciți meseriași au rămas fără lucru în trei ani în Capitală.— Naționalitatea meseriașilor. In interesanta cuvîntare pe care a ținut-o d. Marin Alexandrescu, directorul Bursei munca!, cu prilejul aniversarei a trei ani de la fondarea acestei instituțiuni, d-sa a arătat cu cifre activitatea Bursei Muncei. Recapitulînd această activitate, avem înainte-ne următoarele Rezultate :* In cei trei ani de existență, adică în perioada 1902—1903 și 1904, s’au oferit pentru a căpăta lucru sau serviciu 9353 meseriași din cari 288 femei. Din acești 9353 oameni au putut găsi de lucru numai 3152, căci aesta e numărul de brațe cerute de către patroni. Au rămas așadar fără lucru 6201 meseriași, în trei ani de zile, ceea ce desigur e departe de a reprezenta numărul real al brațelor cari n’au găsit intrebuințare în Capitală, deoarece nu toți meseriașii se adresează Bursei Muncii cînd nu au de lucru și rolul acestei instituțiunî precum și importanța și foloasele ca ea aduce meseriașilor nu sunt încă destul de cunoscute acelora pentru cari a fost creată. * Dacă considerăm acum numărul ofertelor de brațe sau de servicii după naționalități, constatăm că ele se repartizează astfel : 7184 romîni, 796 transilvăneni, 51 macedoneni, 13 bănățeni, 8 basarabeni, 463 unguri, 327 germani, 182 izraeliți, 64 bulgari, 49 polonezi, 42 sîrbi, 29 greci, 27 albanezi 22 bohemi, 16 ruși, 12 armeni, 10 francezi, 6 slovaci, 1 danez și 51 italieni. Așadar din cei 9353 de muncitori cari au căutat de lucru, numai 2169 au fost străini, față de 7184 romîni.* Deși, cum am spus, datele acestea sînt departe de a arăta realitatea, căci cele mai multe oferte și angajări de brațe nu se fac prin intermediul Bursei Mu'hdbi, totuși ele oglindesc intrucîtva situația una economică a meseriașilor din București. După cum vedem, aceste cifre caracterizează în mod elocvent trista epocă a crizei generale prin care am trecut în ultimii douî ani, criză de pe urma căreia meseriașii au avut de suferit în primul rînd. t„Din îneața 61in țară Iiifov ! Banca populară din Ciorogîrla. Duminica trecută a avut loc o convocare a membrilor băneși populare cu numele „Dorobanțul“, din com. Ciorogîrla (I fov) pentru darea de seamă a gestiunei Bandei și aprobarea bilanțului pe anul expirat 1904. întrunirea s’a ținut în localul școalei din această comună cu un număr mare de membrii sub preșidenția d-lui președinte al acestei bănci, d. I. I. Niculescu Dorobanțu și în asistența vice-președintelui, d lui C. Popescu învățător din comuna Darvari, pendinte de această comună, a preotului paroh Gheorghe Anghelescu Sachelarie, casier comptabil al sus numitei bănci, a d-lor consort Mihail Anastasiu, învățător din această comună, G. D. Trăilă agricultor și I. Petrescu comerciant, asistînd atît d. I. Stoica primarul respectiv cit și d. G. Lucacescu secretarul comunei. S’a dat citire raportului d-lui președinte către adunarea generală precum și bilanțului din care reese că s’a încasat în total suma de lei 6385 bani 77, cu profit net de lei 213 bani 63, deși banca e înființată numai de la 1 Martie 1904 , cu tot anul rău de criză. Raportul aduce mulțumiri d lui președinte I. I. Niculescu-Dorobanțu, proprietar, care a donat mobilierul, parte din scripte, un poligraf, o ștampilă etc. etc. necesare cancelariei băncii, deosebit 500 lei capital subscris și vărsat integral. De asemenea d-lui I. N. Gerassy fiul d-lui proprietar Gerassy, președinte de onoare al acestei bănci, și d-lui G. Musceleanu, arendaș și membru de onoare al băncei, cari au depus cîte 500 lec fiecare capital subscris și vărsat integral ,în casa băncei. Adunarea generală a aprobat în totul bilanțul băncei, lucrările prezentate pe anul expirat 1904 și măsurile luate pentru viitor. Apoi d. G. Sterian, funcționar, luînd cuvîntul, a arătat foloasele ce aduce înființarea unei bănci populare. In 1901 erau 168 bănci populare în toată țara, romînească, iar la finele anului 1904, s'au înmulțit la 1600 bănci, ajungînd la un capital de 10.000.000 leî. înainte locuitorii de la țară, cari aveau bani, lunii i-ascundeau prin căpriorii și alte ascunzători ale podului casei, unii în putini cu cenușe și din întîmplare dacă-l ochea cineva, se fura banii. Iar acei care nu aveau bani, de multe ori nu găseau să se împrumute cu 5 parale, pe cînd acuma, cu înființarea acestor bănci, de citlori iau ceva bani de pe muncile ce le fac, depun o parte din ei la asemenea bănci, de unde pe lîngă procente ce pot împrumuta înzecit, la cele mai grave nevoi. Oratorul îndeamnă pe săteni să contribue cu toții cît mai mult la înflorirea băncei, fără să se teamă că banul lor depusaci are să fie perdut, deoarece azi băncile populare sunt sub controlul statului. A mai vorbit de C. Popescu vicepreședinte și învățător, arătind greutățile întâmpinate la fondarea băncei pînă cînd țăranii să consimtă a încredința băncei avutul lor. Cînd sătenii s’au convins în sfirșit de foloasele ce le poate aduce o asemenea banca, au contribuit cu cit au putut, ceea ce a contribuit să li se împartă porumb lor cel d’ihtiin. Oratorul a făcut apel la toți ca să se solidarizeze spre a mări capitalul, așa încît să poată trage cu toții foloasele la cari au dreptul pe vreme de nevoe. Coresp IrSTĂ TJîeîl Itinerariul vaasi] poarelor<_Cu jH_ cepore de Luni 28 Februarie a. c. navigațiunea fluvială romina, pentru înlesnirea populațiunei din Ostrov, Dobrogea și Călărași a dispus ca vaporul Cerna-Vodă să facă două curse pe fiecare zi : una specială direct Ostrov-Călărași și viceversa cu următorul intinerariu : plecarea din Ostrov la 6 a m, sosirea în Călărași la 7 fix a. m., plecarea din Călărași la 7.30 a. m., sosire Ostrov la 8.30 a. m., a doua între Ostrov-Silistra(Bulgaria)-Călărași și vice-versa cu următorul itinerariu : plecarea din Ostrov la ora 9 a. m., sosirea la Silistra la 10 ore, plecarea din Silistra 10.5 și sosirea la Călărași la 10.45. Plecarea din Călărași 4 p. m., sosirea la Silistra 6.10, plecarea din Silistra 5.15, sosirea la Ostrov 5.40. La prima cursă direct Ostrov-Călărași și vice-versa, ministerul finanțelor a disputat scutirea de orice formalități vamale a tuturor mărfurilor ce se vor transporta între aceste localități de pasageri. Ministerul de interne a înștiințat poliția portului Călărași prin o circulară adresată tuturor polițiilor tuturor porturilor din țară, că în urma înțelegere! intre ministerul afacerilor străine român și bulgar s’a hotărît ca locuitorilor din localitățile mărginașe fruntariilor ambelor state să li se permită trecerea în statul vecin cu bilete valabile de 5 zile în loc de pașapoarte , ordonînd în același timp ca de la 1 Martie viitor să libereze asemenea bilete călătorilor mărginași și să permită intrarea în țară a călătorilor din Bulgaria ce vor veni cu asemenea bilete. Această măsură a produs o vie mulțumire în populație. •7- Trupa lirică de sub conducerea d-lui Ghimpoțeanu și cu concursul d-nei Margareta Dan, va da Duminică 27 col. „De aș fi regee“ și Marț! 29' ultima reprezentație „Fetița Dulce“. Această trupă atrage foarte mult publicul și acompaniată de orchestra regim. 22 infanterie, de sub conducerea d-lui capel-maestru avea să fie des si trend. Gröfön titTBah, »in- * aplafidatu. fi»i*£Trîj5 Distribuirea do po-8 I rttmb in oraș.—Am spus într’o informație trecută că o seamă de locuitori mărginași au venit la d. președinte al comisiei interimare și i-au cerut să le dea și lor porumb, fiindcă le mor copiii de foame Intrucît d-lul președinte nu-i stă în putință să le satisfacă cererea, d. prefect Luca Elefterescu a dispus ca să li se împartă trei vagoane de porumb. Faptul acesta a fost primit cu lacrimi în ochi de sărmanii peritori de foame. Procesele de la Curtea cu juri.— Pentru seziunea de Martie a Curței cu juri sunt sorocite următoarele procese a se judeca: La 2 Martie procesul pentru omor al lui G. lonescu Spătaru, la 3 Martie procesul lui Petre Andrei pentru incendiu, la 4 Martie procesul lui Ghiță Bulgaru pentru calomnie, la 5 Martie procesul lui D. Niță Radu pentru incendiu, la 7 Martie procesul lui Nicolae Christache pentru răniri cari au cauzat moartea și la 8 procesul lui Em. Ion Ionescu zis Milică pentru om dr. Percheziție,D. judecător D. Oprescu și d. procuror D. M. Oprescu s’au dus erî să facă o percheziție în com. Salcia, întreruperea studiului aducerei apei.—Studiul aducerei apei în oraș, necesitînd noul și însemnate sume de bani și primăria fiind strîmtorată, s’a luat hotărîrea de a se întrerupe acest studiu din lipsă de fonduri. Numire.—D. G. Vasiliu a fost numit, pe ziua de 1 Martie, în postul de director al penitenciarului local. Judecarea contestațiilor electorale.—Astăzi s’a reînceput la tribunal judecarea contestațiilor electorale. încercare de corupere. — Face mare senzație la noi încercarea pe care un de judecător de la tribunal a făcut’o de a însoți, în mod forțat, pînă lîngă casă pe soția unui comerciant de pe piața Ploești, care deși l a refuzat cu indignare, el totuși n’a lăsat'o în pace pînă cînd soțul ei n’a ajuns’o de pe urmă, fiind vestit de aceasta. Numai o clipă și cine știe ce s'ar fi întîmplat, căci sorțul ultragiat a intrat în casă și a luat revolverul ca să-l împuște, dar magistratul s’a ascuns în niște grădini. Str’du Tndarmul Radu Popescu a fost eliminat din corp, iar jandarmului Fr. Popescu i se va aplica o pedeapsă disciplinară. Bănie.— Perceptorul circ 9 Ojogi, Manea Sandu, pe cînd se afla în urmărirea dărilor fiscale, aplicind locuitorului Nistor St. Bratu din com. Bogdana, un sequestra asigurător pentru o amendă judecătorească ce acesta datora încă de mai mult timp, susnumitul locuitor l’a luat la bătae, trănindu-l grav la cap. Pacientul se află în cura spitalului local, iar d. procuror local a dispus anebatarea faptului împușcat. — Locuitorul Stanciu Calomfirescu, din comuna Beia, fost împușcat în noaptea de 24 spre 25 corent — faptul se cercetează. Dar în judecată.— Fostul perceptor Jean Gănescu din Alexandria, a fost dat judecăței pentru sustragere de bani publici. Corespondent I «Sau va A I Accident nenoroasa az.iMj clt.Erî k orele 4 p. m. pe cînd țăranul Niculae Axente trecea cu căruța încărcată prin str. Gândesc, o grindă rostogolindu-se din căruță î-a apucat piciorul drept rupîndu-ie. Starea victimei inspiră serioase îngrijiri. Furt de bani. — Din oboruri dimineață niște țigani au furat din buzunarul unui țăran punga în care se găsea suma de 56 lei și mai multe chitanțe. Păgubașul s’aprins celor în drept. Cer. TM . „ îndoita crimă [Focșani 1 din strada Emancipați. — O îndoită crimă s’a comis în noaptea de 26 cor., în împrejurările următoare . Ștefan Miilea, originar din Fanciu, împreună cu fratele sau Dumitru, venind în Focșani s’au dus la locuință d-nei Maria Botfez din strada Emancipați, soția celui dintîia cu care este un proces de divorț. Acolo găsiră pe d. Ghiță Rincasevicî comerciant din Paneiu Frații Miilea forțară ușa și pătrunzînd înăuntru, untai din eî, Dumitru, trasa un foc de revolver asupra lui Rincasevicî rănindu-l grav la cap. In același timp Ștefan Miilea fu izbit de un glonte în piept. Femeea Maria reuși să scape cu fuga neatinsă. La detunăturile produse, sergentul din post dădu alarma și imediat sosiră la fața locului d-nil : polițaiulamigonian, comisarul Iancu Petrescu, sub comisarul Mihail, ajutorul comandantului de gardiști Stelian și avizată pod. substitut de procuror Calistrat care sosi imediat și începu cercetările. Dumitru Millea a fost arestat, Ștefan Miilea a fost trimis la București pentru a i se extrage glonțul, iar Rincașevici a fost transportat la hotel Bristol. Am avut o scurtă convorbire cu Rincasevici : — Am venit în Focșani la ora 9 Seara în interes de afaceri, zice d-sa, vroind să plec d’aci la Bacău. M'am dus la locuința d-nei Maria Botez din str. Emancipați ca să-î fac o vizită. Acolo am găsit pe fratele ei, locot. Botez. Locotenentul plecînd, am rămas singuri. Puțin timp trecu și ușa se sparse. In fața mea se aflau frații Miilea. Dumitru îmi trase un glonte de revolver in cap, începui să strig și să-î rog să nu mă omoare promițîndu-le banii ce-î aveam asupra mea. Nu știu prin a cui intervenție am scăpat cu viață. N’am avut nici o armă asupra mea. Asupra lui Dumitru Miilea s’au găsit 2 revolvere, unul în mină, și altul în buzunar. Nu s’a precizat încă de cine a fost lovit Ștefan Miilea. Era, d. procuror Tipei, a hiat interogatoriul victimelor. Hanul GQ f Tamcall Ens a făcut recepția unei părți din lucrările efectuate în anul 1903—1904 la cazarma regimentului 2 cavalerie de către S. Crișliu, antreprenorul. Clădirile a căror recepție s’a făcut sunt : Pavilion do trupă, tepi grando amo și efectei din titna cu sală tip inifică"rc, ’inf.', tipa, castelul de apă împreună cu su»talațiunile sale. Toate aceste clădiri au costat suma de lei 200.000. Comisia de recepție a fost compusă din d-nii it -colondl G. S. Sutescu, lt.-colonel Saule Sifü și lt.-colonel Oprișan comandantul regim.. 2 cavalerie. Lucrările s’au executat sub conducerea d-lui locot. Al. Constaritinescu și adjutant S. Antonescu. Comisiunea a primit toate aceste lucrări. Distracții.—In sala Teatrului au avut loc două ședințe foarte interesante de prestidigitație și hipnotizat date de mr. Delaune și melle Benita. Lumea muită. Vladimir Măcin la Perchiziție — Argentul Chipor de la agenția S. M. R. din Macin făcînd perchiziția domiciliară locuitorului Ametusuf din localitate, a găsit în casa acestuia o cantitate de aproape 1 kilogram tutun fiu. Autopsie. — Medicul primar al spitalului local a plecat azi la Ghecet pentru a face autopsie cadavrului lui Oncea aruncat de valurile Dunărei pe mal în dreptul Ghecetului. Accident. — Ițic Axenfeld din Măcin, pe cînd sta pe un sloiu de ghiață în compania mai multor persoane, în dreptul Ghecetului, a tras un glonte de revolver într’un alt sloiu de ghiață vecin. Glonțul visă ricoșînd la o distanță de aproape 200 m, a nimerit pe un băiat barcagiu lovindu-l în picior. Victima accidentului a fost transportată în grabă la spitalul din Brăila unde i s-a extras glontele. Căpitănia portului Brăila anchetează cazul. Bal familiar.— Aseară a avut loc în salonul frumos aranjat al d-lui Theodor Mușat balul familiar organizat de un grup de tineri asociațî. Din asistență am remarcat pe d-nii M. Agamalof, I. B. Gogă, V. Pretorian, V. M. Spacovici, Vasile Călinescu, T. Mușat, Tănase Nicolau, St. P. Stoianof, Andrei lonescu cu d-t tele, Ion Nicorescu, farmacist, sub.loc. de marină Poposea, Mi Mihailopol, A. Tabanian, G. Răduș, C. Dragoș, T. Filip, etc. S’au distins ca dansatoare d-r.eît:. Marie Agamalof, Lenuița Mușat, surorile Vasiliei, d-nela Pretorian, Nicolau și Stoianof și cavalerii Ion Nicotoi, N. Gălățeanu și Totis Vasilief. S’a petrecut binișor de pe la orele 8 pînă la ora 2 lum. cînd s'a terminat ultimul bal din carnaval. Vișina IBSBOS Marița N. Voinescu, din comuna Ciorteștî. Luîndu-se le ceartă cu Un frate al ei, a fost lovită de cel din urmă în cap cu un băț. Lovitura a fost atît de puternică încît biata fată a trebuit să fie transportată la spitalul din Răducănenî, unde se află pe moarte. Luptă cu hoții. In una din nopțile trecute, hoții au călcat casa locuitorului Iordache V. Maftei din Deleni. Maftei simțindu-i, a eșit afară dar atunci se văzu înconjurat de mai mulți oameni, pe cari din cauza întunericului mi i-a putut cunoaște. Deoarece hoții începură a’l lovi cu ciomegele, ridică topbrul pe care îl luase în mină cînd eșise din casă și lovi în cap pe unul din eî. Inspăimîntațî au rupt-o de fugă. Se bănuește că acel lovit în cap ar fi Apostol Ștefan Damian, tot din Deleni, dar care a dispărut refugiindu-se intr’un spital. Recrutare.—Comisiunea de recruțare a terminat lucrările la Negrești, peste cîteva zile va pleca la Godăești. Neptun O vizită. ~ D. dr. Stamatin medic prin Mîrlăumar din Piucurești, a făcut o vizită în orașul Kesim, legat de amintirele frumoase pe cari l-a avut în timpul de 8 ani ce a fost ea dr. primar la spitalul din acest oraș. IL s- a vizitat pe cunoscuți, Azi și-a luat drumul spre București, împușcat din imprudență. — Tînărul Alex. Gheorgiu, fiul marelui proprietar din localitate, care s’a împușcat din imprudență la un picior, se află pe deplin sănătos. Radu Ultime informații . Ministerul de instrucție, pentru a încuraja cît mai mult cultura cartofilor, a făcut cunoscut învățătorilor că vor fi premiați toți acei Cari, în grădinile școlare, se vor ocupa cu această cultură în special. ♦ Medicul veterinar al județului Covurlui a ținut săptămâna trecuta o conferință în comuna Independența din acel județ, vorbind despre modul de hranire și îngrijire a vitelor față de aceala lipsă de nutreț, despre întrebuințarea săreî denaturata în hrana vitelor și despre cultura lucernei ca nutreț.Ministerul de instrucție a pus în vedere învățătorilor ca la conferințele culturale ce le vor mai ține să vorbească și să povățuiască pe săteni cum trebue să procedeze la îngrijirea și curățirea pomilor în timpul varei. Și-au mai autentificat actele de instituire următoarele bănci populare sătești: „Spiru Haret“ din comuna Coștila (Botoșani), „Salvatorul“ din Voitești (Gorj), „Frăția" din Luminiște (Tecuci), „Marmora“ din Storobinoasa (Teleorman, „Bisoca“ din Bisoca (R.Sărat), „Negovanul“ din Zeicoiu (Dolj), „Mihail C. Haret“ din Bobești (Buzău) și „Sprijinul sătenilor" din Fundeni (Tecuciu). • D. avocat Scarlat Costangioanui va fi numit secretar general al primăriei Craiova, în locul d-lui Călugăreanu, demisionat. Cu începere de la 1 Malți trenul expres Berlin va fi pus în legătură cu orașele Iași și Dorohoiu, iar trenul expres Brăila se va prelungi și pentru Brăila-Galați.Institutorii din Iași au inceput să agite ideia înfiiajjarea in acel o 5 BANI IN TOATA ȚARA Recomandăm tuturor cititoriilor noștri, chiar acelora cari n’au citit dein írta put romanul Jaskrek farisalsî să-șî procure fascicola Sa, care va apare Luni 28 Februarie. Citind această fasciiolă, pricina îșî va putea face o idee de marele talent al celebrului scriitor Eugene Sue, al cărui centenar Va sărbătorit acum Franța, și de valoarea romanului MISTERELE PARISULUI Fascicoia 8-a, care va apare Luni 28 Febr., ne descrie complotul în vederea unui marș furt, dintre doi teribili bandiți: Dascălul și Cucuveaua și un prinț de sînge, Rudolf. — Cum poți dormi sforâind cu ochii deschiși?— Ce a aflat Cucuveaua in Aleea Văduvelor ?—O circiumă sub pămint. — Cine-l Cocoșilă ?— Un spionagiu straniu.— Un atac neașteptat.—Immormîntat de viu. BANI IN TOATA ȚARA ras a unei case de economii sub numele de „Casa de economie a institutorilor ieșeni". • Membri ai asociațiunei generale a titraților și studenților în științe de stat sunt convocați pentru 28 Februarie ora 9 seara la sediul asociației, strada Vestei No. 15. • Licențiații și absolvenții școalei superioare de științe de stat sînt rugați ca de urgență să-șî înainteze adresele la asociația titraților din strada Vestei No. 15. •Locuitorii comunei Răducăneni din județul Iași au hotărît să adune între ei o sumă oarecare de bani cu cari să înființeze în acea comună o brutărie cooperativă. • Funcționarii din serviciul căilor ferate secția VI mișcare, licențiați din cauza scăderei traficului, au întocmit un memoriu pe care-l vor prezenta ministerului lucrărilor publice și prin care vor cere să fie reprimiți în serviciu. • In comuna Roșcați din județul Iași s’a înființat din inițiativa învățătorului respectiv un cor pe mai multe voci cu elevii școalei din acea comuna. • Toate Camerele de comerț din țară au primit spre a fi adus la cunoștința celor interesați programul expoziției internaționale de arte și meserii ce va avea loc în parcul Cingnantenaire din Bruxelles în lunile Septembrie, Octombrie și Novembrie a. C.) sub patronajul regelui Belgiei cu ocazia aniversărei a șeaptezeci și cinca a independenței Belgiei. • Lucrătorii dela căile ferate din Iași s’au constituit într'o societate de ajutor reciproc cu numele de Lumina“. ► Dela 15 Martie se vor începe a se construi în diferite comuni din țară localuri de băi popularii• D. profesor Universitar Gr. Tocilescu, va ține în cursul Iutnei viitoare o conferința la Iași în folosul elevilor săraci din localitate. • La primăvară se va construi în comuna Poiana-Cîrnuîui din județul Iașî, după modelul școalelor rurale, un poit local de școală din mai multe donațiuni ce s’au făcut. • Mitropolitul Moldovei a însărcinat pe profesorul Popovici dela școala de bele-arte din Iași să facă cîteva ,noul picturi în interiorul noului palat mitropolitan din localitate. • Prințul Ferdinand a asistat aseară la balul ce a avut loc în saloanele clubului ofițerilor în rezervă, din localul Eforiei de pe bulevardul Elisabeta. • Era dimineață, cu trenul de Predeal, au emigrat la America 17 evrei din Capitală, și anume 9 bărbați, 4 femei și 4 copii. • Et am avut in Capitală o zi frumoasă de primăvară.Fiind Duminică, străzile, șî în special Calea Victoriei, au fost foarte animate. De asemenea șoseaua Kiseleff. Seara, localurile publice goteau de lume. • Eri de la orele 4 pînă la 7 jumătate a avut loc un ceain în saloanele d-nei și d-lui ministru al lucrărilor publice Ionel Crădișteanu. Au luat parte la acest ceain vreo 150 de invitați, printre cari numeroase doamne. In tot timpul a domnit o mare animație și orchestra lui Ciolacu a distrat societatea. • Uniunea cicliștilor escursioniști din Romînia va ține adunare generală la 3 Martie orele 8 seara în palatul funcționarilor publici. Restaurantul Kiselef la ordinea zilei fiind: Alegerea noului președinte. Aranjarea programului de escursii pe anul 1905, înscrieri de nouă membri. Banchet în amintirea decedatului fost președinte Gr. Luis. Comitetul roagă pe toți d-nii cicliști a lua parte la acest banchet ce e oferit de uniune. Inscrierele se fac în fiecare zi adresîndu-se d-lui Gestenberg-Rubi la sediul uniunei. Dela palat fost erapola engleză din Principesa Maria a 10 a. m. Ia biserica str. Diaronesc d. Rapol a vizitat expoziția de pictura de la Ateneu , d-ret Jean. La ora 3 p. m. principesă Maria însoțită de mici principii a asistat la serbarea soc. Tibișoru, iar seara principesa Maria și principele Ferdinand au vizitat baînT clubulul ofițerilor în rezervă, care a avut loc la Băile Eforiei. Inundațiile din Cerna-Voda — Prin fir telegrafic — , Cerna-Vodă,27 Februarie, — Dunarea venind foarte mare din causa topirii zăpezilor, s'a unit cu Borcea. Toată balta e acoperita. De aci pipă la Fetești e numai apă. Mult vinat s’a înecat din această pricină. Accidente de oameni "sau de primr.b's'au produs. Dunărea c In sódere. altmin- ZIUA DE BKI *• SMS Sabea în Constanța.—Drepturi politice dobrogenilor.—Svon S ® spre abdicarea țarului. — Zvon de predarea armatei ruse. — Japonezii spre Charcin țarul ar vrea să abdice și să lase regența marelui duce Paul, care, in consiliul ce a avut loc după înfrângerea din Manciuria, a spus că pacea trebuie încheiată cu orice preț, acordîndu-se și o Constituție. (Razboiű) Retragerea rușilor ia caracterul unei retrageri cu caracter pacific. La Petersburg a circulat zvonul neconfirmat că Kuropatkin s-a predat, împreună cu toată armata. Persoane competente consideră ca aproape imposibil ca Kuropatkin să scape printre munții din jurul Mukdenului. In Rusia, toată vina dezastrului se dă pe Kuropatkin. Proviziile rușilor neputind fi scăpate, rușii nu vor găsi nimic la Tielin pentru hrana lor. — Mareșalul Oyama are intenția să se îndrepte spre Charbill, pentru a profita de victoria sa. — Rușii dezmint zvonul despre indicerea păcei. In ultimul moment a sosit știrea neconfirmată că Europatidn a venit săi străbată liniile japoneze. 1