Dimineaţa, martie 1905 (Anul 2, nr. 387-417)

1905-03-01 / nr. 387

Marti 1 Martie 1M­ 5 mmm* Df­i în:î:a tmgss^mmsmss Brutalitatea față de copii.— Cînd un copil e cuprins de un ac­ces de mîine, în loc să strigăm la el, in loc să’l amenințăm, trebue să nu pierdem un moment cel mai d­esăvîrșit calm, încercînd să’l li­niștim prin cuvinte blinde și sfa­turi raționale. Dacă judecata e ne­putincioasă, ajunge să’x udăm fața cu cîteva picături de apă rece spre a’l readuce în stare normală. Această măsură e o pedeapsă pentru copil, dar numai în ochii lui, și mama nu s’a făcut­ odioasă lovind această slabă și­ inconștientă ființă. Copilul bătut contractează a­­pcoane totdeauna defecte mai u­­rîte ca acelea pe cari voim să le combatem la dînsul. Vai de aceia cari, în disprețul rațiunei clare și a tuturor noțiuni­lor despre ceea ce e drept și ne­drept, lovesc în mod fatal cinstea înnăscută, instinctivă a copiilor, făcind să încolțească în inima lor sentimentul de ură și răzbunare și di­zvoltînd, adeseori, o ferocitate latentă... care putea rămîne pentru totdeauna adormită și care putea să fie eliminată. Părinții cu adevărat demni de acest nume au respectul copiilor lor. Ei nu dau acestui respect for­mele deferente și oarecum cere­monioase ale respectului copiilor față de părinți, dar înțeleg că ei respectă ființa omenească pe care a ai avut misiunea de a o face să vadă lumina zilei și că au­ tot a­­tîta teamă de a oprima slăbiciunea divină a primilor ei ani, precum un preot s-ar teme să jignească sfintele lui icoane. Ei trebue să știe că au­ în fața lor un suflet căruia trebue să’i dea o direcție, pe care trebue să’l ajute în evoluția lui spre scop. Dragostea lor le-a arătat că, de la primii pași, sufletul acesta­ în­­tîmpină obstacolele lumești și că datoria lor este să le înlătur­e ino­cenței sale, adorabilei sale neștiințe, spre a’l face ca să le evite. Ei nu’î vor face o crimă din greșelile violente naturei de care e îmbră­cat și vor încerca să’l cruțe, fă­­cîndu-l să cunoască cu acea blîn­­dețe pe care ar trebui s’o aibă toți oamenii cari cunosc viața și greutățile ei, luptele și prăpăstiile. Cînd tînărul suflet se rătăcește pe căi pierdute, spre cari însăși cea mai pură copilărie poate fi a­­trasa, ei îl opresc cu menajamente infinite din calea pe care voește s’o apuce. Și astfel tatăl și mama învață pe copii ce’x drept și­­ bine : sub blînde­țea fermă, copilul simte iu­birea generoasă, nesfîrșită , el în­țelege foarte bine că i se dorește binele, că e crescut după concep­ția strictă a cuvîntului, al cărui sens adevărat și admirabil îl cu­nosc prea puțini oameni. Haria Demetrian IN ȚARA Se spune că prin­ viitorul budget ce va prevedea suma de 100000 lei, prtferu clădirea unei moschxee la Constanța. — Guvernul va depune în sesi­unea viitoare proiectul pentru a­­cordarea drepturilor politice la Do­brogeni. — Peste cîteva zile, sosind la Constanța vaporul cu cele 30000 kgf. sămînță de lucerna, ministerul domeniilor a numit o comisiune pentru recepționarea lucernei. IN STRAINATATE (Diverse) Din telegramele noastre, Preotul Gapon a plecat la Paris. — Sunt temeri de o răscoală în­­ Olt Mia. — Papa va narai în curind un a al doilea cardinal pentru Germania. — lângă Riga, țăranii a atx ră­­expitat și azt, devastat proprietatea tutui moșier. Prințul Ferdinand e mult sărbătorit la Londra. — Un ziar din­­ Berlin susține că 4»«ve. A fost o adevărată ba« de fringe; unii vorbesc de 500 morți, «biții de 1000 și alții chiar de 2000. Ubilierul a fost organizat de admin­inistrația împotriva armenilor, pe­­ motiv că aceștia sunt în centra Ța­rului. Autoritățile au înarmat pe tătarii din satele vecine și pe eoî die Baku și î-au asmuțit în contra­­ m­ortilor. In prima zi, Duminica, au văzut 50 de armeni morți și ră­piți. Masacrul a­ început la un cor­tegiu mortuar in cartierul tătăresc, tătarii căzîn­d iin copil de armean In vortegiS, îl omorîră, și, apoi, tur­bați la vederea sîngelui, alergară in străzile Învecinate și d­oborîră pe toți armenii ce Intîlniră în cale. A­devarata leae de sînge în visă abia a doua și a treia zi. Luni și Marți citul tătarii și armenii se impușcau­ și se gîtuiau­ reciproc. Tătarii in­trau în case, nimiceau tot și omo­rau pe cine intilneau. In mijlocul străzi­lor se dădeau adevărate lupte, și in locul acela se formau­ grămszi de cadavre. In tot timpul masacre­lor și a împușcăturilor, autoritățile au­ avut de grija să risipească a­­glomerați emise de armeni împin­­g-inul pe nenorociți în mijlocul ban­delor de tătari.­­ Prințul de Walles, moștenitorul tronului englez, a primit să fie na­șul nepotului celebrului orientalist Ungur profesor Vambery. Profesorul V­alter v este un bun prieten al casei regale engleze, și așa se ex­plică că principele moștenitor a o­­ferit să fie naș la un copil care nu e nobil, ceea­ ce e primul caz la familia regală engleză. Baluri și Serbări Societatea lucrătorilor de Croitorie bărbătească, va da un elegant „Pa­lim Call“ în sala Eforiei, în seara de 9 Martie a. c. O muzică militară și națională va deleta publicul cu fru­moase arii de dans. Vor fi foarte m­ulte surprize aduse din străinătate ne mai văzute pînă acum în Bucu­rești. La orele 12 din noapte un mare cotilion condus de un profesor de dans. Prețurile intrăror loja 4 lei, fami­lia 2 lei, o persoană 1 leu­. Garderoba obligatorie. Balul Venus.­Societatea „Venus“ a amatorilor de dans, va da în sea­ra de Mercur! 9 Martie 1905, în sa­loanele Liedertafel, un mare bal mas­cat și nemascat. Muzica reg. 4 Ilfov No. 21. La ora 1 noaptea va avea loc un mare cotilion Multe și variate surprize sunt ra­­arariate publicului. Prețul intrare­: o familie 2 lei, o persoană 1 leu. Garderoba obliga­torie: începutul la ora 9 seara. Serata Mărțișor a asociațiunei „Dorul“. — Aso­ciați­unea tinerime! „Dorul“ a organizat pentru seara de marți 1 Martie, o serată mărțișor, care va avea loc în sala clubului german. După executarea programului în care figurează d-nii: I. Dim­itrescu artist al Teatrului Național, Alecu Popescu absolvent al conservatorului de declamație din V­iena, I. Vâsinski tenor al operei A lom­ino și G. Filip artist-compoz­itor și după reprezenta­rea comediei .,Ginerele visat“ locali­zată de u­n m­embru din societate, „Curtea de apel, să­ invoace și al­e „fapte pe lingă coli, arătate ,,la tri­­„bunal, destul numai ca aceste fapte „să fie relativ o la cauza invocată „prin cererea de divorț. „Altfel, violează legea și dreptul­­ de apărare Curtea de apel cînd, „sub motiv că este o cerere nouă „respinge cererea reclamantului de de a se admite proba testimonială „spre a proba fapta referitoare tot a dovedirea și stabilirea cauzei „divorțului invocată la prima in­stanță. Idem, asupra taxei timbrului în operațiunile de vînzare comer­cială. Sentința trib. Ilfov , III, No. 980. Conform art. 16 al. 3, din le­­­gea timbrului, toate operațiunile de vînzare comercială, cînd sînt „intervențiunile nu numai între co­­­mercianți dar­ și intre un comer­­­ciant și un particular, și cînd nu „trec peste 200 lei, sînt supuse „numai la timbru de 10 bani, ori­­„care ar fi forma sub care s’au „făcut. Vînzare.”La 28 Febr. e. se va vinde la fața locului și prin mijlo­cirea corp. port, toată averea fali­tului Elixis Gross, din Iași, com­pusă din mărfuri de băcănie, eva­­luate la 6828 lei. Licitația se va începe de la 4000 lei. Vînzarea por­tofoliului compus din diferite dato­rii de încasat după conturile des­chise și din opt cambii va avea loc în aceeași zi, în același loc, iar licitația se va incepe de la 500 lei.­­ La 3 și 12 Martie se va vinde mărfurile compuse din h­aina gata de­taliților Benjamin Bercovic­i și Lupu Grinberg, ambii din Cons­tanța.­­La 4 Martie, se vor vinde pen­tru acoperirea cheltuelilor de justi­­ție și administrare a falimentului cum și a c­heltuelilor privilegiate parte din averea mobilă a falitului Josef Marcus din Galați. Cereți No. 5 ® dim revista* umo­ristică gr §­ia Orientului — 5 St­A 311 —­Cu următorul cuprins: Deschiderea... Sambrelor . . de Salut Simpatiile noastre. Generalul Manu de Sredeluș Săriți cu toții!! (poezea) . . de Cosco Discurs politic....................... de Claps Clossa (poezea) de Giusseppe Cavalliere Greșeli de tipar...................de Barză Impresii de la o serată de Const. Nutzesm Nebuniile lui „Pisică De Picjoală“ de Hucullus Informațiuni...................de Lied I­ov Provincia are cuvîntul: Ocnele Mari, Craiova, Buzău, P.­Neamț. Ilustrațiimî: Be la deschiderea Camori­lor.—Generalul Manu. Abonament 2 lei 50 bani pe an va urma dansul, care va dura pînă la ziuă. Comitetul societăței spre a mul­țumi pe dansator­ a hotărît ca la co­tilion să se distribu­iască mărțișoare, iar reginea balului se va da un fru­mos mărțișor cu inscripția societății La ora 2 se va trage la sorți 10 fru­moase premii pa care societatea le oferă în mod gratuit. Fiecare bilet concură la această tragere. In timpul dansului va cînta muzica regim. 3 roșiori. Biletele se găsesc de vînzare la sediul societăței, str Răspîntiilor 19 cu prețul, un leu bi­letul de persoană și 2,50 pentru fa­minie. Babai cercului „Romînia Munci­toare“.—*In seara de 12 Martie­­, în sala Băilor Eforiei, tebroul „Romînia Muncitoare“, va da un splendid bal sub patronagiul d-lui dr. 2. Canta­­cuzini profesor universitar. Mare tablou vivant, cor, mare co­tilion condus de un distins profesor de dans, precum și alte frumoase surprize plăcute vor face ca acest bal să fie de neîntrecut. Prețul intrare­. Pentru o persoană lei 1.50, pentru o familie lei 3. Loja rangul 1 20 lei. Loja rang­ul lei 10 Garderoba obligatoare 50 bani de persoană, Ifidiul „Moria“.—In ziua de Sâm­­­bătă 5 Martie va avea loc în sala E­­uisun un mare bal costumat și ne­costumat organizat de societatea „Moria“ al cărui scop este susține­rea școalei de băeți cu același nume din str. Corbului No. 17. Subiectul balului va fi : comuna Satul-Vesel în care se inaugurează un nou­ local de școală; la serbarea de inaugurare vor asista delegațiuni țărănești din toate părțile lumei. Sala va fi admirabil decorată representei Satu-Vesel. Dat fiind scopul pentru care acest bal se dă, mărirea fondului societa­te­, pentru complectarea clădire! și întreținerea școalei la care adăugăm și frumoasa organizare a balului nu ne îndoim că publicul va onora cu pre­zența sa acest bal. Prețul biletelor sunt: Loja de jos 40 leî, loja de sus 20, un bilet de familie 8 lei, un bicet de persoană 4 lei, și se găsesc de vînzare la ori­ce membru al comitetului și la direc­țiunea școalei. Duminecă, 13 Martie, va avea loc la elegantele saloane Libertalel, o mare serată Artistică Dansată cu concert, dată în scop filantropic cu concursul­­ mai multor doamne și domnișoare. Mare surprize se pregătește pentru această serată. Bătie de flori, con­fetti și serpentine. La ora 2 noaptea va avea loc un mare cotilion mon­stru, format în diferite figuri război­nice și lupte cu asaltul redutei Gri­­vița. Se va alege și regina balului care va primi un elegant și superb cadou La intrare fiecare visitator primește cite un frumos și superb cadou. Bu­­letinele de voturi pentru regina ba­lului se oferă gratuit. Intrarea nu­mai cu bilete gratuite. Cei ce n’au bilete se vor adresa d-lui C. Sorescu str­ Belvedere 6, și in special seara, la casa seratei, Garderoba obligatoare. Știri judiciare Jurisprudence.—„Curierul Ju­diciar“ publică următoarea jurispru­dență a Curții de casația sec. II decizia No. 323 din 1904, relativă la probele în divorț: „In materie de divorț, reclaman „tul poate chiar în divorț, înaintea premii! " Premii! Prem­iu­l "„îifiîieața“ cu recepție de la 1 Ia­nuarie 1905 deschide primul său abonament cu premii și anume : In bani f­­iul premiu 2000 lei De la cercul muzical „Hora“ din Craiova —Prin poștă de la corn­­ul nostru­— Craiova, 26­ Febr. 1905 Mulțumită, unor inițiative demne de cea mai mare laudă, s’aîx­ înfiin­țat în ultimul timp în Craiova două cercuri muzicale: unul întitulat „So­cietatea Filarmonică“ și cel de al doilea întitulat „Cercul muzical co­­reografic Hora“. Cel dinții, care a luat ființă mai înainte decit „Hora“ s’a făcut Cunoscut print’o audițiune publică, la sala Teatrului Național, acum vreo două luni. Despre această audițiune și des­­pre succesul ei am vorbit la timp. Cercul muzical coreografic „Hora“ s’a dezvoltat puțin mai tirziu insă, după cum el ne dă ocazia să o constatăm, a luat o cale mai si­gură: nu­ s'a afirmat decit atunci cînd s’a simțit pregătit în­de ajuns. Această afirmare a făcut-o„Hora“ astă seară, in sala palatului „Mi­nerva“ și în fața unui public în­­tr’adevăr select. La această audi­țiune au luat parte numai mem­brii cercului, într’adevăr, însă aceș­tia sînt recrutați, mulțumită preșe­dintelui acestui cerc, d. Gr­ D. Gabrielescu, cunoscutul tenor care­­ și-a făcut o reputație universală, din tot ce societatea craioveană are mai ales atît ca pozițiune so­cială, cit și ca cultură. Audițiunea a avut loc, după cum spuserăm, în sala palatului „Mi­nerva“ și în fața unui public invi­tat special. Programul audițiriei a fost con­stituit din bucățile muzicale, cele mai variate și pe cit posibil, din muzica națională. Astfel, s’a cîntat, de cătr­e un superb cor, compus din d-nix. I. Solovin, doctorul în filozofie și profedor­ul Ilie Gh­ergh­el, inginer C. G. lonescu, artistul Al. Nanu, profesorul V. Turtureanu, locotenentul Petre Popescu, sublo­cotenenții Denghiu, Spireanu, Bra­­borescu, tenorul C. Anastasiu, G. Economu, I. Iliescu, St. Tălpășea­­nu, D. Popescu, inginerul C. Ver­­biceanu, Popescu, Bitaniște, Rabela, Savu Anastasescu, Popescu-Poly­­clet, Florescu, Georgescu, Bărbu­lescu, etc., frumoasele bucăți ro­­mînești : „Hai în horă“, ,„Lumea mea“, „Cîntă cucu­l“ și „Bobocele și inele“. Corul acesta a fost admirabil și e inutil să ’i mai aducem elogii. Aîi mai cîntat d-nn G: G. Econo­mu „Non torno“ de Titu Matei; C. Anastasiu, „Codrule“ de Eliad , Al. Nanu, „învoială deslușită“­ de Tessarin și hazliul „Volapük“; C Anastasiu și G. Economu, duetul „Ași vina numai c’o vorbă“ de Mendelsohn. Audițiunnea a fost încheiată prin uvertura națională moldavă a lui Flechtenmacher, condusă de d. Gr. D. Gabrielescu, președintele socie­­tăței și cvitată de o admirabilă or­chestră compusă din d-nil. G. Fo­­tino, șeful muzical reg. Dolj No. 1, locotenent S. Puțureanu, I. Solovin profesor­ de de muzică, avocatul N Constantinescu, inginerul C. G. Io­­nescu, profesorul M. Scheci, sub­locotenentul Braborescu, locotenen­tul Nicolau, profesorul C. Anasta­­siu, profesorul Andrei Lăzărescu profesorul I. Dogaru­, studentul Duma, Alex. Daniel, etc. Uvertura a produs un efect ex­­celent în munci’osul public auditor, atit prin execuție, cit și prin fap­tul că era condusă de către d. Ga­­brielescu, care a fost primit cu un entuziasm indescriptibil. S’a remarcat de asemenea mult și bucata „Beatrice di Touda“, de Bellini, cintată din clarinet de că­tre d. Solovin, (adică două mii) 2- lea premiu 1000 (una mie) In obiecte 1) UN MARE DICȚIONAR en­ciclopedic universal ilustrat, de Ju­les Trousset, 7 volume mari elegant legate, în valoare de Lei 180 de la cunoscuta librărie Leon Alcalay Calea Victoriei 37. 2)­0 HARMONICA mare fină marca „Monogram“, burduful dublu, colțuri de metal,­10 clape, tonuri tipic, orghel, de la magazinul ge­neral de muzică „La Harpa“, Str. Colțea No. 5. 8) UN GRÎAPHOPHON din re­numita fabrică „Columbia“, cîntă 5 cilindre cu un singur remontagiu, din Marele magazin de muzică Jean Feder Calea Victoriei .54. 4­­1 CASSETA DE OȚEL în valoare de Lei 150 din­ fabrica de case de bani GEORGE PRICE LI­MITED Londra, de la d. Carol Kirschen, depozit de case de bani și mașine de acris „Fay-Sh­d­es". 5)­0 BICICLETA SPORT mo­del popular 1905 neîntrecută în soliditate, eleganța și mers ușor în valoare de 200 lei de la marele­ magazin de velocipede B. D. Zis­­man din Calea Victoriei No. 44 6) 2 VASE DE BRONZ „sece­ssion“ pentru flori, cu diferite or­namente și 2 îngerași, de la renu­mitul magazin de bijuterie Thl. Ra­­divon B-dul Elisabeta 9 bis, 7) O ETAGERA de o execu­ție artistică de la bazarul de ca­douri din Calea Victoriei No. 70. 8) UNA V­NT­URĂTOARE sis­tematică, cu 12 site pe 4 rotile în valoare de lei 190 de la casa Ni­­colae Feher et Cie, societate în comandită, din București, str. Smîr­­dan No. 10, reprezentanți generali pentru Romin­ia ai mașinilor Căilor ferate Ilegale Ungare cele mai simple, solide și perfecționate ma­șini de treerat. 9) M­A­LADA cu 40 butelii vin, 20 butelii alb, 20 negru din viile Principelui Barbu Știrbey de la ma­gazinul desfacere! produselor Știr­­­bey, Calea Victoriei 121. 10) M­AI MASINA DE SOEIS „YOST“ în valoare de lei 700, de la renumita companie engleză „The“ VOST“ Typewriter Co. Ltd.‘‘, ale căror mașini sunt răspândite în toată lumea. Sucursala din București, ca­lea Victoriei No. 71 (Hotel Splendid). Agent pentru provincie: in­. Kohen, Galați. La aceste premii’iau parte toți abonații nouă cu începere de la 1 Ianuarie 1905. Abonamentul in ziarul Dimineața costă : Pe Un II lei. Pe­ șase luni 9 lei. Pe 3 luni 1.50- Lunar 1.50 — In străinătate îndoit — A se trimite costul in mărci ori mandate poștale pe adresa admini­strației ziarului Dimineața. După audițiune, membrii socie­­tăței au luat o mică gustare în sala berăriei „Oltenia“, unde n’au ridi­cat mai­­ multe toasturi în onoarea președintelui societăței. După cum faptele ne-o arată, coreul muzical „Hora“ se prezintă admirabil. Viitorul e al lux și nu trebuie să nu mire că, fiind astfel pregătit, va repurta succese și în publicul cosmopolit, deoarece în curind el se va pr­ezenta și la Tea­trul Național. Sch­teie Bursa limes! Cererile și ofertele de brațe.— Cîteva țifre interesante.—Ciți meseriași au rămas fără lu­cru în trei ani în Capitală.— Naționalitatea meseriașilor. In interesanta cuvîntare pe c­are a ținut-o d. Marin Alexandrescu, directorul Bursei munca!, cu prile­jul aniversarei a trei ani de la fon­darea acestei instituțiuni, d-sa a a­­rătat cu cifre activitatea Bursei Muncei. Recapitulînd această activitate, avem înainte-ne următoarele Re­zultate :* In cei trei ani de existență, a­­dică în perioada 1902—1903 și 1904, s’au oferit pentru a căpăta lucru sau serviciu 9353 meseriași din cari 288 femei. Din acești 9353 oameni au putut găsi de lucru numai 3152, căci a­­esta e numărul de brațe cerute de către patroni. Au rămas așa­dar fără lucru 6201 meseriași, în trei ani de zile, ceea ce de­sigur e departe de a reprezenta numărul real al brațelor cari n’au găsit intrebuințare în Ca­pitală, de­oarece nu toți meseriașii se adresează Bursei Muncii cînd nu au de lucru și rolul acestei in­­stituțiunî precum și importanța și foloasele ca ea aduce meseriașilor nu sunt încă destul de cunoscute acelora pentru cari a fost creată. * Dacă considerăm acum numărul ofertelor de brațe sau de servicii după naționalități, constatăm că ele se repartizează astfel : 7184 romîni, 796 transilvăneni, 51 macedoneni, 13 bănățeni, 8 ba­­sarabeni, 463 unguri, 327 germani, 182 izraeliți, 64 bulgari, 49 polo­nezi, 42 sîrbi, 29 greci, 27 albanezi 22 boh­emi, 16 ruși, 12 armeni, 10 francezi, 6 slovaci, 1 danez și 51 italieni. Așa­dar din cei 9353 de mun­citori cari­ au căutat de lucru, nu­mai 2169 au fost străini, față de 7184 romîni.* De­și, cum am spus, datele a­cestea sînt departe de a arăta rea­litatea, căci cele­ mai multe oferte și angajări de brațe nu se fac prin intermediul Bursei Mu'hdbi, totuși ele oglindesc intru­cîtva situația­ una economică a meseriașilor din­ București. După cum­ vedem, aceste cifre caracterizează în m­od elocvent trista epocă a crizei generale prin care am trecut în ultimii douî ani, criză de pe urma căreia meseriașii au avut de suferit în primul rînd. t„Din­ îneața 61­in țară Iiifov ! Banca populară din Ciorogîrla. Duminica trecută a avut loc o con­vocare a membrilor băneși popu­lare cu numele „Dorobanțul“, din com­. Ciorogîrla (I fov) pentru da­rea de seamă a gestiunei Bandei și aprobarea bilanțului pe anul ex­pirat 1904. întrunirea s’a ținut în localul școalei din această comună cu un număr mare de membrii sub pre­­șidenția d-lui președinte al aces­tei bă­nci, d. I. I. Niculescu Doro­banțu­ și în asistența vice-preșe­­dintelui, d lui C. Popescu învăță­tor din comuna Dar­vari, pendinte de această comună, a preotului pa­roh Gheorgh­e Anghelescu Sache­­larie, casier comptabil al sus nu­mitei bănci, a d-lor consort Mihail Anastasiu, învățător din această co­­mună, G. D. Trăilă agricultor și I. Petrescu comerciant, asistînd a­­tît d. I. Stoica primarul respectiv cit și d. G. Lucacescu secretarul comunei. S’a dat citire raportului d-lui președinte către adunarea generală precum și bilanțului din care reese că s’a încasat în total suma de lei 6385 bani 77, cu profit net de lei 213 bani 63, deși banca e înfiin­­țată numai de la 1 Martie 1904 , cu tot anul rău de criză. Raportul aduce mulțumiri d lui președinte I. I. Niculescu-Doro­banțu, proprietar, care a donat mo­bilierul, parte din scripte, un poli­graf, o ștampilă etc. etc. necesare cancelariei băncii, deosebit 500 lei capital subscris și vărsat integral. De asemenea d-lui I. N. Gerassy fiul d-lui proprietar Gerassy, pre­ședinte de onoare al acestei bănci, și d-lui G. Musceleanu, arendaș și membru de onoare al băncei, cari au­ depus cîte 500 lec fiecare capi­tal subscris și vărsat integral ,în casa băncei. Adunarea generală a aprobat în totul bilanțul băncei, lucrările pre­zentate pe anul expirat 1904 și măsurile luate pentru viitor. Apoi d. G. Sterian, funcționar, luînd cu­vîntul, a arătat foloasele ce aduce înființarea unei bănci populare. In 1901 erau 168 bănci populare în toată țara, romînească, iar la­­­­­ fi­nele anului 1904, s'au înmulțit la 1600 bănci, ajungînd la un capital de 10.000.000 leî. înainte locuito­rii de la țară, cari aveau bani, lu­nii i-ascundeau­ prin căpriorii și alte ascunzători ale podului casei, unii în putini cu cenușe și din în­­tîmplare dacă-l ochea cineva, se fura banii. Iar acei care nu aveau bani, de multe ori nu găseau să se împrumute cu 5 parale, pe cînd acuma, cu înființarea acestor bănci, de citl­ori iau ceva bani de pe muncile ce le fac, depun o parte din ei la asemenea bănci, de unde pe lîngă procente ce pot împrumuta înzecit, la cele mai grave nevoi. Oratorul îndeamnă pe săteni să contribue cu toții cît mai mult la înflorirea băncei, fără să se teamă că banul lor depus­aci are să fie perdut, deoarece azi băncile popu­lare sunt sub controlul statului. A mai vorbit de C. Popescu vice­președinte și învățător, arătind greutățile întâmpinate la fondarea băncei pînă cînd țăranii să con­simtă a încredința băncei avutul lor. Cînd sătenii s’au convins în sfir­șit de foloasele ce le poate aduce o asemenea banca, au contribuit cu cit au putut, ceea ce a contribuit să li se împartă porumb lor cel d’ihtiin. Oratorul a făcut apel la toți ca să se solidarizeze spre a mări capitalul, așa în­cît să poată trage cu toții foloasele la cari au dreptul pe vreme de nevoe. Coresp­ IrSTĂ TJîeîl Itinerariul va­asi] poarelor<_Cu jH_ cepore de Luni 28 Februarie a. c. navigațiunea fluvială romina, pen­tru înlesnirea populațiunei din Os­trov, Dobrogea și Călărași a dis­pus ca vaporul Cerna-Vodă să facă două curse pe fiecare zi : una spe­cială direct Ostrov-Călărași și vice­versa cu următorul intinerariu : ple­carea din Ostrov la 6 a­ m, sosi­rea în Călărași la 7 fix a. m., ple­carea din Călărași la 7.30 a. m., sosire Ostrov la 8.30 a. m., a doua între Ostrov-Silistra­(Bulgaria)-Că­­lărași și vice-versa cu următorul itinerariu : plecarea din Ostrov la ora 9 a. m., sosirea la Silistra la 10 ore, plecarea din Silistra 10.5 și sosirea la Călărași la 10.45. Ple­carea din Călărași 4 p. m., sosirea la Silistra 6.10, plecarea din Silis­tra 5.15, sosirea la Ostrov 5.40. La prima cursă direct Ostrov-Călărași și vice-versa, ministerul finanțelor a disputat scutirea de orice forma­lități vamale a tuturor mărfurilor ce se vor transporta între aceste localități de pasageri.­­ Ministerul de interne a în­științat poliția portului Călărași prin o circulară adresată tuturor polițiilor tuturor porturilor din țară, că în urma înțelegere! intre minis­­terul afacerilor străine român și bul­gar s’a hotărît ca locuitorilor din localitățile mărginașe fruntariilor ambelor state să li se permită tre­cerea în statul vecin cu bilete va­labile de 5 zile în loc de pașa­poarte , ordonînd în același timp ca de la 1 Martie viitor să libereze asemenea bilete călătorilor mărgi­nași și să permită intrarea în țară a călătorilor din Bulgaria ce vor veni cu asemenea bilete. Această măsură a produs o vie mulțumire în populație. •7- Trupa lirică de sub condu­­cerea d-lui Ghimpoțeanu și­ cu con­cursul d-nei Margareta Dan­, va da Duminică 27 col. „De aș fi regee“ și Marț! 29' ultima reprezentație „Fetița Dulce“. Această trupă atrage­ foarte mult publicul și acompaniată de orches­tra regim. 22 infanterie, de sub conducerea d-lui capel-maestru av­ea să fie des si trend­. Gr­öfön titTBah, »in- * aplafidatu. fi»i*£Trîj5 Distribuirea do po-8 I rttmb in oraș.—Am spus într’o informație trecută că o seamă de locuitori mărginași au ve­nit la d. președinte al comisiei inte­rimare și­ i-au cerut să le dea și lor porumb, fiindcă le mor­­ copiii de foame­ Intru­cît d-lul președinte nu-i stă în putință să le satisfacă cere­rea, d. prefect Luca Elefterescu a dispus ca să li se împartă trei va­goane de porumb. Faptul acesta a fost primit cu la­crimi în ochi de sărmanii peritori de foame. Procesele de la Curtea cu juri.­— Pentru seziunea de Martie a Curței cu juri sunt sorocite următoarele procese a se judeca: La 2 Martie procesul pentru o­­mor al lui G. lonescu Spătaru, la 3 Martie procesul lui Petre Andrei pentru incendiu, la 4 Martie proce­sul lui Ghiță Bulgaru pentru ca­lomnie, la 5 Martie procesul lui D. Niță Radu pentru incendiu, la 7 Martie procesul lui Nicolae Chris­­tache pentru răniri cari au­ cauzat moartea și la 8 procesul lui Em. Ion Ionescu zis Milică pentru om dr. Percheziție,­­D. judecător D. O­­prescu și d. procuror D. M. O­­prescu s’au dus erî să facă o perche­ziție în com. Salcia, întreruperea studiului aducerei apei.—Studiul aducerei apei în oraș, necesitînd noul și însemnate sume de bani și primăria fiind strîmtorată, s’a luat hotărîrea de a se întrerupe acest studiu din lipsă de fonduri. Numire.—­D. G. Vasiliu a fost nu­mit, pe ziua de 1 Martie,­ în postul de director al penitenciarului local. Judecarea contestațiilor electo­rale.—Astăzi s’a reînceput la tribu­nal judecarea contestațiilor electo­rale. încercare de corupere. — Face mare senzație la noi încercarea pe care un de judecător de la tribunal a făcut’o de a însoți, în mod forțat, pînă lîngă casă pe soția unui co­m­erciant de pe piața Ploești, care deși l a refuzat cu indignare, el to­tuși n’a lăsat'o în pace pînă cînd so­țul ei n’a ajuns’o de pe urmă, fiind vestit de aceasta. Numai o clipă și cine știe ce s'ar fi întîmplat, căci sor­țul ultragiat a intrat în casă și a luat revolverul ca să-l împuște, dar magistratul s’a ascuns în niște grădini. Str’d­u Tn­darmul Radu Popescu a fost eli­minat din corp, iar jandarmului Fr. Popescu i se va aplica o pe­deapsă disciplinară. Bănie.­— Perceptorul circ­ 9 O­­jogi, Manea Sandu, pe cînd se a­­fla în urmărirea dărilor fiscale, a­plicind locuitorului Nistor St. Bratu din com­. Bogdana, un­ se­questra asigurător pentru o amen­dă judecătorească ce acesta datora încă de mai mult timp, susnumi­­tul locuitor l’a luat la bătae, tră­­nindu-l grav la cap. Pacientul se află în cura spitalului local, iar d. procuror local a dispus anebatarea faptului­ împușcat. — Locuitorul Stanciu Calomfirescu­, din comuna Beia, fost împușcat în noaptea de 24 spre 25 corent — faptul se cerce­tează. Dar în judecată.— Fostul per­ceptor Jean Gănescu din Alexan­dria, a fost dat judecăței pentru sustragere de bani publici. Corespondent I «Sau va A I Accident nenoro­­asa az.iMj clt.Erî k orele 4 p. m. pe cînd țăranul Niculae Axente trecea cu căruța încărcată prin str. Gândesc, o grindă rosto­­golindu-se din căruță î-a apucat piciorul drept rupîndu-ie. Starea victimei inspiră serioase îngrijiri. Furt de bani. — Din obor­uri dimineață niște țigani au­ furat din buzunarul unui țăran punga în care se găsea suma de­­ 56 lei și mai multe chitanțe. Păgubașul s’aprins celor în drept. Cer. TM . „­­ îndoita crimă [Focșani 1 din strada E­­mancipați. — O îndoită crimă s’a comis în noaptea de 26 cor., în îm­­prejurările următoare . Ștefan Mii­lea, originar din Fanciu, împreună cu fratele sau Dumitru, venind în Focșani s’au dus la locuință d-nei Maria Botfez din strada Emancipați, soția celui dintîia cu care este un proces de divorț. Acolo găsiră pe d. Ghiță Rincasevicî comerciant din Paneiu Frații Miilea forțară ușa și pătrunzînd înăuntru, untai din eî, Dumitru, trasa un foc de revolver asupra lui Rincasevicî rănindu-l grav la cap. In același timp Ștefan Miilea fu izbit de un glonte în piept. Femeea Maria reuși să scape cu fuga neatinsă. La detunăturile produse, sergen­tul din post dădu alarma și imediat sosiră la fața locului d-nil : polițaiu­lamigonian, comisarul Iancu Pe­­trescu, sub­ comisarul Mihail, ajuto­rul comandantului de gardiști Ste­lian și avizată po­d. substitut de procuror Calistrat care sosi imediat și începu cercetările. Dumitru­ Mil­­lea a fost arestat, Ștefan Miilea a fost trimis la București pentru a i se extrage glonțul, iar Rincașevici a fost transportat la hotel Bristol. Am avut o scurtă convorbire cu Rincasevici : — Am venit în Focșani la ora 9 Seara în interes de afaceri, zice d-sa, vroind să plec d’aci la Bacău. M'am dus la locuința d-nei Maria Botez din str. Emancipați ca să-î fac­ o vizită. Acolo am găsit pe fratele ei, locot. Botez. Locotenentul plecînd, am rămas singuri. Puțin timp trecu și ușa se sparse. In fața mea se aflau frații Miilea. Dumitru­ îmi trase un glonte de revolver in cap, începui să strig și să-î rog să nu mă omoare promițîndu-le banii ce-î aveam asupra mea. Nu știu prin a cui intervenție am scăpat cu viață. N’am avut nici o armă asupra mea. Asupra lui Dumitru Miilea s’au găsit 2 revolvere, unul în mină, și altul în buzunar. Nu s’a precizat încă de cine a fost lovit Ștefan Miilea. Era, d. procuror Tipei, a hiat interogatoriul victimelor. Hanul GQ f Tam­call­­ En­s a făcut recep­ția unei părți din lucrările efectuate în anul 1903—1904 la cazarma re­gimentului 2 cavalerie de către S. Crișliu, antreprenorul. Clădirile a căror recepție s’a fă­cut sunt : Pavilion do trupă, tepi gra­n­­­do am­o și efectei din titna cu sală tip in­ifică"rc, ’in­f.', tipa, castelul de apă împreună cu su»ta­lațiunile sale. Toate aceste clădiri au costat suma de lei 200.000­. Comisia de recepție a­­ fost­ com­pusă din d-nii it -colondl G. S. Su­­tescu, lt.-colonel Saule Sifü și lt.-co­­lonel Oprișan comandantul regim.. 2 cavalerie. Lucrările s’au executat sub con­ducerea d-lui locot. Al. Constariti­­nescu și adjutant S. Antonescu. Comisiunea a primit toate aceste lucrări. Distracții.—In sala Teatrului au avut loc două ședințe foarte inte­resante de prestidigitație și hipno­tizat date de mr. Delaune și m­elle Benita. Lumea muită. Vladimir­­ Mă­cin la Perchiziție —­ A­rgentul Ch­ipor de la agenția S. M. R. din Macin făcînd perchiziția domiciliară locuitorului Amet­­usuf din localitate, a găsit în casa acestuia o cantitate de a­­proape 1 kilogram tutun fiu. Autopsie. — Medicul primar al spitalului local a plecat azi la Ghe­­cet pentru a face autopsie cadavru­lui lui Oncea aruncat de valurile Dunărei pe mal în dreptul Ghe­­cetului. Accident. — Ițic Axenfeld din Măcin, pe cînd sta pe un sloiu de ghiață în compania mai multor pers­oane, în dreptul Ghecetului, a tras un glonte de revolver într’un alt sloiu de ghiață­ vecin. Glonțul visă ricoșînd la o distanță de a­­proape 200 m, a nimerit pe un băiat barcagiu lovindu-l în picior. Victima accidentului a fost trans­portată în grabă la spitalul din Brăila unde i s-a extras glontele. Căpitănia portului Brăila anche­tează cazul. Bal familiar.— Aseară a avut loc în salonul frumos aranjat al d-lui Theodor Mușat balul familiar organizat de un grup de tineri a­­sociațî. Din asistență am remarcat pe d-nii M. Agamalof, I. B. Gogă, V. Pretorian, V. M. Spacovici, Vasile Călin­escu, T. Mușat, Tănase Nico­­lau, St. P. Stoianof, Andrei lone­scu cu d-t tele, Ion Nicorescu, far­macist, sub.­loc. de marină Popo­sea, Mi Mihailopol, A. Tabanian, G. Răduș, C. Dragoș, T. Filip, etc. S’au distins ca dansatoare d-r.eît:. Marie Agamalof, Lenuița Mușat, su­rorile Vasiliei, d-nela Pretorian, Nicolau și Stoianof și cavalerii Ion Nicotoi, N. Gălățeanu și Totis Va­silief. S’a petrecut binișor de pe la o­­rele 8 pînă la ora 2 lum. cînd s'a terminat ultimul bal din carnaval. Vișina IBSB­OS Marița N. Voinescu, din comuna Ciorteștî. Luîndu-se le ceartă cu Un frate al ei, a fost lovită de cel din urmă în cap cu un băț. Lovitura a fost atît de puternică în­cît biata fată a trebuit să fie transportată la spitalul din Rădu­­cănenî, unde se află pe moarte. Luptă cu hoții.­­ In una d­in­ nopțile trecute, hoții au călcat casa locuitorului Iordache V. Maftei din Deleni. Maftei simțind­u-i, a eșit afară dar atunci se văzu înconjurat de mai mulți oameni, pe cari din cauza întunericului mi i-a putut cunoaște. Deoarece hoții începură a’l lovi cu ciomegele, ridică topbrul pe care îl luase în mină cînd eșise din casă și lovi în cap pe unul din eî. Ins­­păimîntațî au rupt-o de fugă. Se bănuește că acel lovit în cap ar fi Apostol Ștefan­ Damian, tot din Deleni, dar care a dispărut re­fugii­ndu-se intr’un spital. Recrutare.—Comisiunea de re­cruțare a terminat lucrările la Ne­grești, peste cîteva zile va pleca la Godăești. Neptun O vizită. ~ D. dr. S­tamatin medic pri­n Mîrlău­mar din Piucurești, a făcut o vizită în orașul Kesim, legat de amintirele frumoase pe cari l-­a avut în tim­pul de 8 ani ce a fost ea dr. pri­mar la spitalul din acest oraș. IL s- a vizitat pe cunoscuți, Azi și-a luat drumul spre București, împușcat din imprudență. — Tînărul Alex. Gheorgiu, fiu­l mare­lui proprietar din localitate,­­ care s’a împușcat din imprudență la un picior, se află pe deplin sănătos. Radu Ultime informații . Ministerul de instrucție, pentru a încuraja cît mai mult cultura car­tofilor, a făcut cunoscut învățători­lor că vor fi premiați toți acei Cari, în grădinile școlare, se vor ocupa cu această cultură în special. ♦ Medicul veterinar al județului Covurlui­ a ținut săptămâna trecuta o conferință în comuna Indepen­dența din acel județ, vorbind des­­pre modul de hranire și îngrijire a vitelor față de ac­eala lipsă de nutreț, despre întrebuințarea săreî denaturata în hrana vitelor și des­pre cultura lucernei ca nutreț.­­Ministerul de instrucție a pus în vedere învățătorilor ca la conferin­țele culturale ce le vor mai ține să vorbească și să povățuiască pe săteni cum trebue să procedeze la îngrijirea și curățirea pomilor în timpul varei.­­ Și-au mai autentificat actele de instituire următoarele bănci popu­­lare sătești: „Spiru Haret“ din co­muna Coștila (Botoșani), „Salvato­rul“ din Voitești (Gorj), „Frăția" din Luminiște (Tecuci), „Marmora“ din Storobinoasa (Teleorman, „Bi­­soca“ din Bisoca (R.­Sărat), „Ne­­govanul“ din Zeicoiu (Dolj), „Mi­hail C. Haret“ din Bobești (Buzău) și „Sprijinul sătenilor" din Fun­deni (Tecuciu). • D. avocat Scarlat Costangioanui va fi numit secretar general al primă­riei Craiova, în locul d-lui Călugă­­reanu, demisionat.­­ Cu începere de la 1 Malți trenul expres Berlin va fi pus în legătură cu orașele Iași și Dorohoiu, iar tre­nul expres Brăila se va prelungi și pentru Brăila-Galați.­­Institutorii din Iași au­ inceput să agite ideia înfiiajjarea in acel o­ 5 BANI IN TOATA ȚARA Recomandăm tuturor cititorii­lor noștri, chiar acelora cari n’au citit dein írta put romanul Jaskrek farisalsî s­ă-șî procure fascicola S­a, care va apare Luni 28 Februarie. Citind această fascii­olă, pricina îșî va putea face o idee de ma­rele talent al celebrului scriitor Eugene Sue, al cărui centenar Va sărbătorit acum Franța, și de valoarea romanului MISTERELE PARISULUI Fascicoia 8-a, care va apare Luni 28 Febr., ne descrie com­plotul în vederea unui marș­ furt, dintre doi teribili bandiți: Dascălul și Cucuveaua și un prinț de sînge, Rudolf. — Cum poți dormi sforâind cu ochii des­chiși?— Ce a aflat Cucuveaua in Aleea Văduvelor ?—O circiu­mă sub pămint. — Cine-l Coco­­șilă ?— Un spionagiu straniu­.— Un atac neașteptat.—Immormîn­­tat de viu. BANI IN TOATA ȚARA ras a unei case de economii sub numele de „Casa de economie a institutorilor ieșeni". • Membri ai asociațiunei generale a titraților și studenților în științe de stat sunt convocați pentru 28 Februarie ora 9 seara la sediul a­­sociației, strada Vestei No. 15. • Licențiații și absolvenții școalei superioare de științe de stat sînt rugați ca de urgență să-șî înainteze adresele la asociația titraților din­ strada Vestei No. 15. •Locuitorii comunei Răducăneni din județul Iași au­ hotărît să adune între ei o sumă oarecare de bani cu cari să înființeze în acea comună o brutărie cooperativă. • Funcționarii din serviciul căilor ferate secția VI mișcare, licențiați din cauza scăderei traficului, au în­tocmit un memoriu pe care-l vor prezenta ministerului lucrărilor pu­blice și prin care vor cere să fie reprimiți în serviciu. • In comuna Roșcați­ din județul Iași s’a înființat din inițiativa în­vățătorului respectiv un cor pe mai multe voci cu elevii școalei din acea comuna. • Toate Camerele de comerț din țară au primit spre a fi adus la cu­noștința celor interesați­ programul expoziției­­ internaționale de­ arte și m­eserii ce va avea loc în parcul Cingnantenaire din Bruxelles în lu­nile Sep­tem­­brie, Octom­brie și No­­vembrie a. C.) su­b patronajul rege­lui Belgiei cu ocazia aniversărei a șeaptezeci și cin­ca a independen­ței Belgiei. • Lucrătorii dela căile ferate din Iași s’au constituit într'o societate de ajutor reciproc cu numele de Lumina“. ► Dela 15 Martie se vor începe a se construi în diferite comuni din țară localuri de băi popularii­• D. profesor Universitar Gr. Toci­­lescu, va ține în cursul Iutnei vii­toare o conferința la Iași în folosul elevilor săraci din localitate. • La primăvară se va construi­ în comuna Poiana-Cîrnuîui din județul Iașî, după modelul școalelor ru­rale, un poit local de școală din mai multe donațiuni ce s’au făcut. • Mitropolitul Moldovei a însărci­nat pe profesorul Popovici dela școala de bele-arte din Iași să facă cîteva ,noul picturi în interiorul nou­lui palat mitropolitan din localitate. • Prințul Ferdinand a asistat aseară la balul ce a avut loc în saloanele clubului ofițerilor în rezervă, din localul Eforiei de pe bulevardul Elisabe­ta. • Era dimineață, cu trenul de Pre­deal, au­ emigrat la America 17 evrei din Capitală, și anume 9 băr­bați, 4 femei și 4 copii. • Et­ am avut in Capitală o zi fru­moasă de primăvară.­­Fiin­d Duminică, străzile, șî în special Calea Victoriei, au­ fost foarte animate. De asemenea șoseaua Kiseleff. Seara, localurile publice got­eau de lume. • Eri de la orele 4 pînă la 7 ju­mătate a avut loc un ceain în sa­­loanele d-nei și d-lui ministru al lucrărilor publice Ionel Crădișteanu. Au luat parte la acest ceain­ vreo 150 de invitați, printre cari nume­roase doamne. In tot timpul a domnit o mare animație și orchestra lui Ciolacu a distrat societatea. • Uniunea cicliștilor escursioniști din Romînia va ține adunare gene­rală la­ 3 Martie orele 8 seara în palatul funcționarilor publici. Resta­urantul Kiselef la ordinea­ zilei fiind: Alegerea noului președinte. Aran­­jarea programului de escursii pe anul 1905, înscrieri de nouă membri. Banchet în amintirea decedatului fost preșe­dinte Gr. Luis.­­ Comitetul roagă pe toți d-nii cic­­liști a lua parte la acest banchet ce e oferit de uniune. Inscrierele se fac în fiecare zi a­dresîndu-se d-lui Gestenberg-Rubi la sediul uniunei. Dela palat fost era­po­la engleză din Principesa Maria a 10 a. m. Ia biserica str. Di­ar­onesc­ d­­. Rapol a vizitat expoziția de pictura de la Ateneu , d-ret Jean. La ora 3 p. m. principesă Maria însoțită de mici principii a asistat la serbarea soc. Tibișoru, iar seara principesa Maria și principele Ferdinand au­ vizitat ba­­înT clubulul ofițerilor în rezervă, care a avut loc la Băile Eforiei. Inundațiile din Cerna-Voda — Prin fir telegrafic — , Cerna-Vodă,27 Februarie, — Dunarea venind foarte mare din causa topirii zăpezilor, s'a unit cu Borcea. Toată balta e aco­perita. De aci pipă la Fetești e numai apă. Mult vinat s’a înecat din­­ a­­ceast­ă pricină. Accidente de oameni "sau de pr­imr.b'­­s'au­­ produs. Dunărea c In só­­dere. altmin- ZIUA DE BKI *• SMS Sab­ea în Constanța­.—Drepturi politice dobrogenilor.—Svon S ® spre abdicarea țarului. — Zvon de predarea ar­­matei ruse. — Japonezii spre Charcin țarul ar vrea să abdice și să lase regența marelui duce Paul, care, in consiliul ce a avut loc după în­frângerea din Manciuria, a spus că pacea trebuie încheiată cu orice preț, acordîndu-se și o Constituție. (Razboiű) Retragerea rușilor ia caracterul unei retrageri cu caracter pacific. La Petersburg a circulat zvo­­n­ul neconfirmat că Kuropatkin s-a predat, împreună cu toată armata. Persoane competente consi­deră ca aproape imposibil ca Ku­­ropatkin să scape printre munții din jurul Mukdenului. In Rusia, toată vina dezastrului se dă pe Kuropatkin.­­ Proviziile rușilor neputind fi scăpate, rușii nu vor găsi nimic la Tielin pentru hrana lor. — Mareșalul Oyama are intenția să se îndrepte spre Charbill, pen­tru a profita de victoria sa. — Rușii dezmint zvonul despre indicerea păcei. In ultimul moment a sosit știrea neconfirmată că Eu­ropatidn a venit săi străbată liniile japoneze. 1

Next