Dimineaţa, aprilie 1906 (Anul 3, nr. 773-799)

1906-04-01 / nr. 773

Anul HI­N ®, 773 BANI PUBLICITATEA : Concedată exclusiv agenției de publicitate CAROL SCHULBER ( Co. București, Str. Kara§,eorg,c»h­î 18 Telefon 8­ 4. Pentru Austria, Ungaria și Germania A se adresa: d-lor M. Dukes­nach?. Max Augenfeld & Emerich Lessner.— w sek cencessave exclusivN 5 Bani im toată tara Stmbata 1 Aprilie ***906 D­I­R­E­C­T­O­R C­ASIT. MIN­I­E ABOHA1ESTE Simple (Dimineața) On »n .... . ...... Lei 18.— s­ima....................................... „ s__ 0 » ....... .... „ 4.80 1 lati*.................................... „ 1.50 îs stmnamî­nn noii Combinate (Adevărul și Dimineața) Un an :. ■'T'­'îl?1 -32 | 3 Inni .... 8 G Itmi.­"A. v. .­­ 10*4 1 Jana .... 3 £/äsr. ^kasjsateÁjsís? iw»oi* BAU TPF PPfîH / *>el!*ia Capitală No. 14/10 '^ss^Bmaamammaaaii^^aammaasBKa^B^iimBmasBBaaama^mmism^aaiiíígmsxmaaaatmeiammieíssE^s&,........... ^J' ' îan­firul I . Ppov5îlcîe și străinătate no. 12/40 Apare zilnic la ora 4 dimineața cu ultimele știri ale n optei tzr odr­ție .­«Iar nini str. Sărindar 11 Rezolva­erizei din Ungaria Miniștrii la Viena Budapesta, 30 Martie.­­Ministrul de interne, contele Iulius Andrassy, a plecat azi dimineață la Viena spre a propune regelui nouile numiri de gespani. După cum se afirmă, va pleca la Viena și ministrul președinte We­­kerle. Erupția fezaviviM Declarația profesorului Ma­­tenci Neapole, 30 Martie.— Profesorul Matenci, directorul Observatorului­­ de la Vezuviu, a declarat unui zia­rist următoarele: — Ne aflăm aci intre viață și moarte.'Trebue însă să rămînem?spre a observa activitatea Vezuviului, pentru ca printr’o prevenire dată la timp să putem salva poate viețele a mii de oameni. Mijloacele Observa­­torului sunt foarte sărăcăcioase și nu dispunem nici măcar de instalații electrice. Pe de altă parte e impo­sibil a se face înregistrări magne­­tice, deoarece în jurul Vezuviului se află fierărie , șine și sîrme de te­legraf, cari atrag curentele. Erupțiunea crește Berlin, 30 Martie.—„Berliner Ta­bellat“ află din Neapole. Situația este mai gravă decît se credea. In momentul cînd vă de pe­­gee, Vezuviul aruncă mereu masse de lavă, astfel incit chiar în localul ofi­ciului telegrafic abia ne auzim unul pe altul. La ospiciul de nebuni, infirmierii au fugit, lăsînd bolnavii fără suprave­ghere. De la Torre del Greco a fost retras erf ultimul detașament de soldați. Numărul morților de pînă acum ai catastrofei e de aproape 1000. Numărul răniților e cu mult mai mare. Pagubele materiale sînt incalcula­bile. Mai multe sate din împrejurimile Vezuviului nu vor mai fi reconstru­ite. De sub ruinile bisericei din San­em­ario s'au­ scos pînă acum 20 de teren credinței in absolvirea făptașilor. Intențiunea mea este să mențin nea­tinsă și imaculată inamovibilitatea ma­gistraților, dar îmi voiu face și datorii» de a îndepărta ceea­ ce­ î bolnav, în­tocmai ca un grădinar zelos, care eu»­răță buruienile rel e. Bursa din străinătate Cereale Budapesta 30 Martie.—Grîu Aprilie 16.68; idem Mai 16.62; idem Octonab 16.74; Secară April 13.50 ; Octombrie 13.62 ; Porumb Mai 13.58 ; idem Iulie 13.84 ; ovăz Aprilie 15­96 ; idem Oct. 12.85 ; rapița Aprile 27.90; Efacto (închidere) Viena 30 Martie.—Alpine 563.25; renta ung. cor. 96.50 ; loturi turcești 152.75; mărci a vista 117.47 ; mărci ultimo 117.50 ; Napoleon 19.12; Berlin, 30 Martie.—Renta austr. aur 100.50; Bancnote ruse —.—; noul îm­prumut rus —.—­ renta ung. aur 97.50; idem cor. 96.80; schimb Viena 85.10. Paris, 30 Martie. — Renta au­ str. aur 98.45; renta romina 95.40 Banca oto­mană 644. —­­ schimb Viena 103.37; piețele germane 121.34; Cek London 251 15 ; Renta­ung aur 97.45 ; Loturi turcești 144.—­ Schimb Amsterdam 204.68 ; idem Elveția 7­­­32; Privat dis­­kont 2.15­1 16. și mai mulți fruntași aî­­ partidului con­­servator, însoțit de d. Sulidfi.’mîntatrul a vizitat lucrările de la pescărie, linia care urmează să se prelungească pînă la lemnărie, fabrica Violate și alte insti­­tuțiuni. Prînzul i’a luat la d. Sulloti. La ora 4 p. m. a vizitat Lacul Sărat. Un dineu copios a fost oferit de d. Sunloti la ora 8 seara. D. Grădișteanu s-a în­treținut mult cu șeful partidului con­servator asupra situațiunei politice din localitate. Cu trenul de 11, ministrul părăsește Brăila. Roia Ultima sra telegrafică se ia coresp. neștri din Londra, Paris, Berlin, Viesia și Bu­ia-Pesta Evenimentele din lista Rușii se pregătesc de războai Londra, 80 Martie. — Din Tokio se depeșează următoarele: Pina acum Rusia nu s’a arătat ab­solut de loc dispusă a părăsi Manciuria Din contra, rușii fac mari pregătiri militare. La Karbin au construit cinci nouă cazărmi. Comandantul garnizoanei a declarat că mai bine moare acolo, decit să părăsească Manciuria. Femeile au­ primit ordin de a părăsi Manciuria. O declarație a lui Witte Londra, 80 Martie.— D. Witte a declarat azi unui colaborator al zia­rului „Daily Telegraph“ că noul­ui împrumut rus va servi numai pen­tru plata împrumuturilor existente și că pe viitor nu se vor mai face împrumuturi decît cu aprobarea Du­­mei. Stoessel trădător Petersburg, 30 Martie.— Instruc­țiunea ia contra colonelului Stoessel a dovedit că știrile despre starea dis­perată a Portului­ Arthur au fost cu totul nefundate, deoarece cetatea dis­punea de mari proviziuni de muniții. Cum a fost ucis un guver­nator Petersburg, 30 Martie­—„Roskoje Slowo", zice că guvernatorul din Twer, anume Sh­ebrow, înainte de a fi fost ucis, a primit o sentință de moarte din partea comitetului revoluționar socialist. El luase toate măsurile, nepermi­­țînd ca să-î pășească pragul casei sale decît aceia cari cunoșteau pa­rola. Totuși sentința fu executată. Gu­vernatorul se afla într-o călătorie la țară, cînd deodată o bombă fu aruncată asupra trăsurei. Explozia fu atît de puternică încît guvernato­rul fu sfîșiat în bucăți. Atentatorul căzu în primul mo­ment la pămînt, dar se ridică în­dată și fugi. El a fost prins și ares­tat de către dragoni. El e un mic proprietar din Sa­ratow. Foametea în Siberia Moscova, 30 Martie.—La Irkuțk foametea e extraordinar de mare. Din cauza revoltei funcționarilor de la calea ferată siberiana, nu s-a putut aduce hrană. Autoritățile orașului nu pot da celor în suferință nici un ajutor, deoarece toți membrii con­siliului comunal au fost concediațî pentru că au­ participat la o întru­nire nepermisă. Deputații ruși contra împru­muturilor Pa­ns. 30 Martie. — O deputăție a partidului constituțional-democrat rus a hotărît să invite pe ministrul de interne Clemenceau ca să intervie pentru ca Rusia să nu poată obține în Franța nici un împrumut. Clemenceau a răspuns că nu poate primi deputațiunea în mod oficial, deoarece chestiunea e de resortul pri­­mului-ministru sau al ministrului de externe. Intr’o audiență particulară insă îl poate primi cu plăcere, Deputațiunea se va prezintă astă­­geară lui Clémenceau. cadavre. Se crede că multe cadavre se află încă sub ruine. Donați­unea unui prinț german Meiningen, 30 Martie.­Ducele de Meiningen a donat, ca cel ci întîiu prinț german, pentru victimile catas­trofei vezuviane, suma de 100000 de franci. Ducele se află actualmente într-o călătorie din sudul Italiei. Regretele Austro Ungariei Viena, 30 Martie.­ Ambasadorul austro-ungar din Rom­a, baronul Lü­tzow a primit misiunea de a ex­prima Italiei cele mai sincere regre­te ale guvernului austro-ungar, cu prilejul catastrofei vezuviane. Situația la Neapole Roma, 30 Martie.­­Noaptea trecută Neapolul a fost ceva mai liniștit. Ploaia de cenușă aproape a Iu oelui. Azi dimineață ploaia de ce­nușă a fost ușoară. Pompierii și soldații se o­­cupă cu curățarea acoperișu­rilor și a străzilor. De Su­d ruinile bisericei San Giuseppe s’au scos 100 de ca­davre. Se zice că regele în călătoria sa nu și-a perdut de­loc prezența de spirit. El voia să vadă totul, să i se explice totul. Regele a fost foarte întristat de neglijența ce a consta­tat la lucrările de salvare. Cînd primarul unui sat în care se afla regele s’a rugat ca să tri­­meată soldați pentru a ridica pie­trele de pe case și de pe ulițî, re­gele i-a răspuns: — Pune pe locuitori să ridice pietrele. Eu în locul d-tale ași pune singur mina pe lopată spre a da un exemplu. Continuîndu-și drumul­­ și în­­tîlnind mereu procesiuni religioase, regele zise : — Preoții ar face mai bine să sfătuiască mulțimea ca să lucreze spre așî scăpa casele de ruină. La observatorul vezuvian Roma, 30 Martie.—Directorul ob­servatorului vezuvian Matencci te­­legrafiază că, esceptîndu-se cîte­va mici cutremure de pămînt noaptea trecută a fost liniștită, instrumentele observatorului, ca și ele au fost li­niștite. Ajutoare franceze Neapole, 30 Martie.— A sosit o diviziune navală­ franceză. Amiralul francez s-a pus la dispozițiunea pre­fecturei pentru a coopera cu autori­tățile italiene la opera de salvare. Demisia lui Gastro Washington, 30 Martie. —Președin­tele republică Venezuela, generalul G. Castro, și-a dat demisiunea. Hegele la locul sinistrului Neapole, 30 Martie. — Regele a vizitat Ottavio, San Giuseppe, Som­ma Vesuviana. Miniștrii Sonnino și Salandra au plecat cu drumul de fier să viziteze comunele năpăs­­tuite. Știrile sosite de la comunele ve­­suviene sunt mai liniștitoare ; ploaia de cenușe a scăzut. La Cercola și Resina popula­­țiunea este destul de liniștită. La Somma Vesuviana s’au simțit în cursul nopței trei ușoare cutremure de pămînt. Ajutoare pentru victime Neapole, 30 Martie.—Președintele consiliului di Sonnino a pus la dis­pozițiunea subprefectului din Cas­­tella Mare 100.000 lire pentru a veni în ajutorul victimelor erupțiu­­neî vulcanice. Numeroși fugari att sosit la Cas­­tella Mare. ♦ Neapole, 30 Martie.—S’a numit o comisiune pentru distribuirea aju­toarelor de către președintele con­siliului. Întunericul din Neapole *Neapole, 30 Martie.—Soarele este ascuns din cauza stratului de cenușă ce cade. Apare ca o lumină roșia­tică și este întuneric ca în timp de eclipsă.­­ Pe la 4 ploaia de cenușă a reîn­ceput a cădea. Gerul s'a întunecat intr’atîta iubit a trebuit să se aprin­dă lămpile. Zvonuri dezmințite Neapole, 30 Martie.—Linia ferată de la Neapole la Somma-Vezuviana, Sarno, Pompei, Poggio Marino și Terzigno va fi redată circulațiunei astăzi. Zvonurile despre prăbușirea fabri­­cei de tutunuri și a spitalului hoa­țelor incurabile precum și altor case din Neapole, se desminte din nou. Torre del Greco sub cenușe Frankfurt, 30 Martie. — „Frank­furter Zeitung, află din Neapole. Eri seară între orele 2 și 7 Torre del Greco fu acoperit de o masfă îngrozitoare de cenușe. Cenușa a făcut să se oprească două trenuri. O locomotivă a deraiat. Traficul telegrafic la Algesiras Algesiras, 30 Martie.­ In timpul conferinței marocane s’au expediat de aci 20.139 depăși, din cari în Ia­nuarie 4.415, în Februarie 5627, în Martie 6748 și în Aprilie 3349. Aceste telegrame au conținut în total 2.160.450 cuvinte. Costul lor se ridică la 253.150 pesetas. Mare incendiu Berlin, 29 Martie.­Marea clădire a fabricei de rechisite teatrale Ba­­ruche a fost ori distrusă complecta­­mente de un incendiu. Pagubele sunt de un milion mărci Situațiunea din Macedonia în Camera engleză Londra, 30 Aprilie.— Camera comu­nelor. Discutîndu-se situațiunea din Ma­cedonia, d. Grey, ministrul afacerilor străine, a declarat că a făcut reprezen­­tațiuni pe lingă guvernul grecesc cu pri­vire la bandele grecești indicîndu-i care ar trebui să fie atitudinea Greciei în Macedonia. Guvernul, a adăugat ministrul, va urmări în Macedonia politica inaugu­rată de marchizul de Lansdowne pentru obținerea reformelor. Atacul unui­­ ofițer muntene­grean Celluge, 30 Martie.­Acum trei zile, un locotenent din garnizoana din Scu­tari s’a dus noaptea la consulatul ita­lian cerînd să vorbească cu consulul imediat. Cavașul răspunzând că consu­lul doarme, ofițerul a cercat să pă­trundă cu forța în locuința consulului. Cavașul opunîndu-se s’a iscat o luptă serioasă pînă ce ofițerul a fost trîntit la pămînt. Ofițerul a izbutit să fugă dar a fost arestat puțin în urmă și va fi adus la Cetinge. Cauza atacului este necunoscută încă. Căsătoria regelui Spaniei ♦Madrid, 30 Martie.­Căsătoria rege­lui a fost fixată la 1 Iunie. Tratat de extrădare Atena, 30 Martie.—Contele d’Ormes­­son, ministrul Franței a semnat tratatul de extrădare încheiat între Franța și Grecia-Incident turco-bulgar ♦ Sofia, 30 Martie. — Ziarele vor­besc de un nou incident de fron­tieră : soldații turci au trecut iarăși pe teritoriul bulgar. Postul bulgar a ucis 3 soldați turci rănind pe alți cîțva. Confirmarea oficială a acestei știri lipsește. Accidentul contesei Montig­­noso Florența, 30 Martie.— Contesa Mon­­tignoso a căzut azi de pe bicicletă în a­­propiere de oraș și șî-a făcut răni foar­te grave. Contesa a fost transportată in vila ei. O desmințire Viena, 30 Martie.­Zvonurile că după inchcerea favorabilă a tratatului turco­­bulgar privitor la revizuirea actualei convențiuni comerciale s’ar aștepta o călătorie a prințului Ferdinand la Cons­­tantinopole, sunt duna cum anunță „Po­litische Corespondenz“ din Sofia, con­siderate în cercurile competente ca niș­te combinațiuni lipsite de temeli. Despre o vizită a prințului Ferdinand la Constantinopole n’a fost vorba pînă acum. O nouă afacere scandaloasă în Bulgaria Belgrad, 30 Martie.— Din Sofia vine știrea despre noua afacere scan­daloasă . Partidul progresist a cumpărat prin intermediul unui agent ,100000 de arme vechi a 3 dinari bucata și apoi le-a vîndut cu 30 de dinari bucata. La această întreprindere partidul progresist a âștigat 3 milioane și juni. și la ea a participat și șeful partidului, d. Ghesoff. Votarea budgetului francez Paris, 30 Martie.—Senatul a vo­tat totalul budgetului și a adoptat în unanimitate creditul pentru misi­unea franceză la Algesiras. Relațiunile austro-sîrbe Belgrad, 30 Martie.—Consiliul de miniștrii s’a ocupat de declarațiunea ministrului afacerilor străine englez, Str­ Grey, la Camera comunelor cu privire la relațiunile anglo-sîrbe. Neprimindu-se încă un raport al însărcinatului de afaceri al Serbiei la Londra, nu s’a putut lua o ho­­tărîre , totuși știrile sosite pînă în prezent cu privire la atitudinea An­gliei au făcut o impresiune favora­bilă asupra guvernului sîrbesc și se speră că chestiunea va fi în curind tranșată. Din Camera franceză , Paris, 30 Martie. — Camera depu­taților. — Discutîndu-se credite­le pen­tru efoltuelile misiunei franceze în con­ferința de la Algesiras, d. Bourgeois, mi­nistrul afacerilor străine, a rezumat cu această ocaziune lucrările conferinței de la Algesiras sub predecesorul sau la departamentul externelor adăugind : Franța nu avea nici un gînd ascuns și dorea cu sinceritate un bun sfîrșit al conferinței convinsă fiind că lucra a­tuncea nu numai pentru propria-i politică dar încă și mai ales în interesele supe­rioare ale civilizațiunei și ale păcei Dacă dispozițiunile actului general de la 7 Aprilie st. n., a zis ministrul, sînt con­forme cu vederile Franței, sîntem și mai fericiți a constata că acesta rezultate au fost primite de toate națiunile, D. Bourgeois a reamintit apoi cuvin­tele principalul de Bun­ovV rostite la Reichstag și anume că rezultatul conferinței de la Algesiras era de o­po­trivă de satisfăcător pentru Germania ca și pentru Franța și folositor tuturor țărilor civilizate. Nu voim, a zis d. Bourgeois, să cău­tăm o mai bună defini­țiune al unui a­­cord pe care totdeauna am spus că-l voim echitabil și astfel ca să nu lase a se bănui existența vreunui giad as­cuns sau vre­o amintire penibilă. Grație acestei conferințe, Franța a putut pune la încercare soliditatea alianțelor și a­­mb­ițiilor de cari se bucură, cărora s-au adăugat în această ocaziune sim­patii pre­țioase. Franța capătă prin a­­ceastă situațiune forța cu atit mai mari, cu ci­ înțelege a le pune numai în ser­viciul civilizațiunei, justiției și păcei (Aplauze îndelung prelungite). In cursul discuțiunei, d. Rouanet, socialist, a spus că Franța nu trebue să aibă o atitudine umilită față de Rusia ; d Bourgeois protestă declarând că Franța n’a avut nici­odată o atitudine umilită față de nici o putere. Procesul de credit a fost primit în unanimitate. D. Sembat interpelează cu privire la greva factorilor poștali. D. Barthou, ministrul lucrărilor publice, răspunde că o sporire a salariilor este cu nepu­tință și că va înlocui mîine pe greviștii care nu vor relua lucrul. Ministrul pune chestiunea de încre­dere. Un ordin de zi, acceptat de u. Bar­­thau, și aprobind declarațiunile guver­nului, a fost primit cu o mare majori­tate. Discursurile nouilor miniș­trii unguri Discursul lui Wekerle Budapesta, 30 Martie.—D. Wekerle și-a luat azi în primire postul de ministru de finatîțe. El a fost salutat de secretarul de Stat dr. Popovici. Cu această ocazie d. Wekerle a ținut un scurt discurs in care a promis că va sprijini corpul funcțio­narilor ministerului, pe care îi făcu a­­tenți că și acum 20 ani fusese în frun­tea acestui departament, cîn­d de ase­menea îndeplinise o sarcină grea și a­­nume echilibrarea budgetului. Și atunci a avut nevoe de desăvirșitu­l concurs al funcționarilor. De aceea îi roagă ce în grelele împrejurări de azi să nu-i re­fuze acest concurs. Apoi Weberle con­tinuă : Vă rog deci ca, avînd în vedere că nu numai ordinea de stat dar și cea socială e tulburată, să luați notă că sîntem hotărîți a restabili, nu numai ordinea constituțională și a ocroti pe toate căile interesul legalităței, ci sîntem deciși să lucrăm și la restabilirea bu­nului mers al finanțelor, ceea ce se va realiza numai prin plata contribuțiuni­­lor in mod regulat. Trebue să introducem numai dominia intereselor naționale și deci in această privință să stăm departe de luptele partidelor politice. La orele 1 d. a. d. Wekerle veni la consiliul de miniștrii unde fu salutat de secretarul de stat dr. Albin Marssy. Wekerle răspunse printr'o scurtă cu­­vintare accentuind că acum toate mij­loacele și măsurile trebuesc utilizate pentru restabilirea libertăților consti­tuționale. Discursul lui Kossuth Ministrul de comerț Franz Kossuth a luat de asemenea azi în primire postul sau. El a fost primit de secretarul de stat Josef Szerény și apoi a ținut un discurs în care între altele zise. — Politica mea va urmări tendințe puternice maghiare și va fi condusă de convingerea că in țară la noi, cea mai lucrativă ramură de activitate, indus­tria, nu poate lua avîntul cerut, dacă comerțul nu se află în mîinile propriilor noștri cetățeni. Ministrul apelă apoi la concursul funcționarilor săi. Discursul lui Polonyi Ministrul de justiție Geza Polonyi a fost salutat la ministerul de justiție de secretarul de stat Géza Bernath. In­ discursul său­, ministrul puse în evidență că intrarea sa in ministerul de justiție nu va însemna numai o schim­bare de persoană, ci și o schim­bare de sistem. — Aduc aei zise ministrul, creațiu­­nea cea mai pură și mai imaculată a principiilor mele de la 1848, credința religioasă in neatîrnarea națiunei ma­ghiare, și în același timp respectul li­bertăților și drepturilor populare. „In timpul acestei perioada de tran­ziție vom­ veghea la îndeplinirea cin­stită a obligațiunilor luate și pe baza respectărei dela 1867 vom sprijini pro­gramul vigilentului nostru ministru-pre­­ședinte dr. Alex. Wekerle. „Stimați domni, am adus însă și alt­ceva : am acu­s experiența a 25 ani de avocatură și deci respectul plin de re­cunoștință pentru autoritățile­­ justiției și pentru corpul funcționarilor ministe­rului de justiția. Am adus cu mine con­­știința că paladiul vieței constituțio­nale o inamovibilitate a magistraților. Aceasta este totuși un fruct al Consti­tuției și dacă justiția nu voește să se înmorminteze singură, ea trebue să-șî îndeplinească misiunea respectînd dis­­­pozițiunile ei. „Cu adînc regret și cu mare tristețe, continuă oratorul, am luat cunoștință de unele fapte cari lasă să se conchidă că unele persoane, în speranța unor ne­­meritate distincțiuni și înaintări, s’au declarat gata să sugrume cele mai pre­țioase garanții ale Constituției: liber­tatea presei și a întrunirilor. Cu multă părere de rău am căpătat și dovezi despre existența acestei tendinți. O mare primejdie amenința Ungaria . pu­­ n­­TAfTA Ridicarea unei statui lui Ovidiu­ la Sul­­mona.—Necurățeniile din port. — Tea­trale. CONSTANȚA, 30 Martie.— Comita­tul executiv al ridicărei unei statui lui Ovidiu în orașul natal Sulmona (Ita­lia) a numit pe d­nul Ion Bănescu, pri­marul orașului, Remus Opreanu, mem­bru la Curtea de casație și d. Drăgescu dela Craiova, membrii de onoare ai a­­cestui comitet. v — In Urma unei inspecțiuni făcute prin port. d. colonel­­ Capșa, prefectul județului, observînd Starea de necură­țenie în care se aflau platformele și lo­­curilee dintre magazii, a luat măsuri ca serviciul de întreținere al portului să țină în perfectă curățenie portul. ..Trupa de comedie a Teatrului Na­țional din Craiova sub conducerea ar­tistului Constantin Gh. Radovici, va juca Duminică 2 Aprilie, în Sala „Elpis“ pentru prima oară, frumoasa comedie „Mama soacră ideală“. Biletele se gă­sesc la librăria D. Nicolaescu. Față de popularitatea și simpatia de care se bucură d. Radovici în localitate se prevede un frumos succes.Nitzescu PLOEȘTI, 30 Martie. •— Cunoscutul farmacist d. loan I. Curelescu, care este un distins petrolist, a plecat acum zece zile la Viena și Buda­pesta, de unde s’a înapoiat era. In acest timp d-sa a reușit ca să constitue o importantă societate petro­liferă, care pînă în prezent posedă un capital de patru milioane lei. Societatea își va începe operației © în luna Mai a. c., punind sonde pe tere­nurile d-lor Curelescu, G. Bărbulescu et comp. din comuna Apostolach­e că­tunul Tisa. Diverse. — La primărie se lucrează la un important regulament pentru tră­surile de piață. — Inaugurarea începerei lucrărilor pentru canalizarea orașului, va avea loc în ziua de 21 Mai, la care vor lua parte prințul Ferdinand, d. prim ministru G. Gr. Cantacuzino etc. — Conform cererei d-lui G. Dobrescu, primarul orașului, s’a aprobat regula­­mentarea vînzării peștelui pe piețele orașului. Spre știința cetățenilor se vor alipi zilele acestea afișe pe strade. Conferințe. — Marți 4 Aprilie, d-nii Rădulescu-Tilly și G. Chițulescu, stu­denți universitari, vor ține câte o con­ferință în sala liceului vechi, tratînd primul despre „evenimentele actuale“ și secundul despre „funcțiunile clerului“". — D. I. Ione­scu-Quintus, avocat și publicist, își va dezvolta în sala „Coo­perativa“ conferința sa despre divorțuri. Slav âl IAȘI, 30 Martie.—Poliția a reușit să a­­resteze pe Dumitru Baidag, criminal re­putat, acuzat de omucidere și dare de foc. In urmărire Basdag s’a apărat cu un re­volver, rănind pe locuitorul Iacob. — Ofițerii regimentului 7 călărași s’au fotografiat azi în corpore. — Ministrul justiției a sosit azi dimi­neață. A fost primit la gară de numeroși prieteni.—Dan,tssxswtanuaus Dan Militarizarea liceului.—Numiri la Sf Spiridon.— Serată dansantă.—Con­ferințe didactice.— Antrepriza a­­fișagiului. Iași, 29 Martie. IAȘI.—Peste cîteva zile elevii u­cenicii național vor fi înarmați, astfel că in­strucția militară a elevilor acestei in­stituții se compl­­tează. D. general Manu, ministru de război­, a încuviințat această reformă. —• In afară de cea a d-îua Jean Za­­rifopol ca director, s’au mai făcut la e­­foria Sf. Spiridon numirile următoare : D. Mihail avocat, a fost numit șef de birou, în locul regretatului Iacob, iar d. Miclescu, a fost numit avocat al casei. — La clubul sionist a avut loc aseară o conferință ținută de d. dr. Niemiro­­war, urm­ată de o serată dansantă. In curind va avea loc inaugurarea secției de gimnastică, înființată pe lîngă acest club. — Conferințele didactice vor începe în localitate, în cursul săptămînii vii­toare. — D. Th. Maximovici, simpaticul di­rector al agenției teatrale Thalia, a ob­ținut antrepriza afișagiului. — B. Bădărău, ministrul justiție pleacă în astă seară spre București. Dan mmmxam&rc­esm D. Ionel Grădișteanu la Brăila — prin fir telegrafic — BRAILA, 30 Martie.—Astăzi de dimi­neață la orda 5 a sosit în localitate d. Ionel Grădișteanu, ministrul lucrărilor publice. A fost întâmpinat de d. Sunioti Interview­o« lamaenco Ce a făcut pînă acum Matuscenco ?.— Viața la Geneva.—Soarta tovară­șiior lui Matuscenco. — Guvernul rus și Matuscenco. — Cum a trăit în R­omînia . Sosirea ln București. —Arestarea.— Ce zice Matuscenco despre expulzarea sa. Folosindu-mă de o împrejurare favo­rabilă, am putut avea o scurtă convor­bire cu revoluționarul rus, care urmează să fie expulzat potrivit hotărîrea consi­liului de miniștrii. Matușcenco arată mult mai bine acum decît cum l’am văzut pentru prima dată în cabinetul directorului nostru, în momentul cînd sosise de la Constanța după debarcarea de pe „Potomkin“ ; se vede că viața relativ liniștită pe care a dus o în ul­timul timp, l’a întremat. Șeful primei republici ruse are însă aceeași atitudine modestă și liniștită. Doar ochii vii și hotărîți trădează pe o­­mul de acțiune. El era îmbrăcat în haine modeste, negre, purtînd doliu. Conversația am avut-o cu ajutorul u­­nui interpret deoarece eu nu cunosc limba rusă, iar Matusaenco, în afară de limba sa natală nu vorbește decît foarte puțin romînește, și nici o altă limbă eu­ropeană. I ■— Trebue să părăsești țara acum... Unde te daci ? Știi că ai dreptul să ți alegi punctul de frontieră pe unde să pleci... — Vom­ părăsi țara prin Vîrciorova, avînd de gînd să mă stabilesc în Aus­tria. Cel puțin acesta mi- e planul.. — Unde am mai fost de cînd am pără­sit Romîni­a ? — Am stat trei luni la Geneva. — Și de ce ai plecat din Elveția ve­nind iar în noi ? — In Elveția erau mulți refugiați politici ruși. Amnistia î-a determinat pe toți să ne întoarcă, căci tuturor le era dor de pămîntul patriei. Rămînînd sin­gur la Geneva, mi s’a făcut urît. M’am gîndit să vin în Romînia, unde mai erau dintre foștii mei tovarăși, și unde gă­seam amici. — De ce nu te-ai întors în Rusia ? — E adevărat, că amnistia s’a întins și asupra mea. Dar am auzit, că trei to­varăși de ai mei, cari au fost condam­nați la moarte și cărora l i se promisese amnistia, întorcîndu-se în patrie au fost trimiși în Siberia pentru 15 ani. „Dacă era să mă întorc eu, probabil mă aștepta ștreangul. De altfel vă mărturisesc, că mi-e atît de dor de țară, încît uneori îmi vine gândul nebu­nesc să trec granița, chiar cu riscul de a-mi pierde viața, numai ca să calc pe pămînt rusesc... Exilut acesta mă costă foarte mult, ! 0« fürt k 1.000 ie lei Un servitor devotat Dela d. Grigore Alexandrescu, pielar din piața Sf. Anton, s’au furat mărfuri în valoare de 12.000 lei, in următoarele împrejurări : D. Alexandrescu avea în serviciul sau pe doi ungureni, dintre cari unul dedea mereu dovezi de devotament. Crud toți funcționarii prăvăliei plecau, el răni în ea și lua în­totdeauna asupra sa grija de a închide ușile și ferestrele prăvăliei și de a trage obloanele. Furturi Proprietarul magazinului ținea soco­teală de acest devotament și căuta me­reu să i-l răsplătească. Servitorul însă avea cu totul alte in­­tențiunî decît acele de a fi de folos stăpînulu­i sau. Cum rămînea singur, el încărca în­­tr’un cărucior, cu care transporta măr­furi la clienți,­­pachete intrigi de piele pe care le ducea cizmarului Baldovin căruia îl le vindea pe prețuri ridicole. Un angrosist încetul cu Încetul cizmarul Baldovin își aranja un întreg depozit de pielărie, din care vindea la rindul sau, la diferiți cizmari. Dîn cizmarul Baldovin el deveni an­grosistul Baldovin, căci în­totdeauna se găsea în depozit la el marfă de vreo 5—60o0 lei. Cercetările poliției Operațiunile acestui cizmar au cam dat de bănuit și acum cîteva zile poli­ția făcu o descindere în atelierele lui și găsi pielărie de vreo 6000 lei. La început el se încercă să convingă pe agenții poliției că mărfurile le'are comandate direct de la diferita fabrică din țară, dar neputind produce facturile lor, fui silite să mărturisească totul. Mărfuri furate de 12.000 lei După cit s-a putut stabili pîn­ă acum, furturile acestea se practicau de aproape un an, și valoarea mărfurilor furate se ridică la cifra de 12.000 lei Servitorul hoț a fost arestat. Deasemenea a fost arestat și compli­cele lui, cizmarul Baldovin, care se făcuse culpabil de tăinuire de furt. Stor — Cu­ timp ai stat în Romînia ca ce te-ai ocupat ? — Eu sunt mecanic electro-teet­nie și lăcătuș. Cunosc bine aceste meserii. „Am fost un timp la Cîmpina. Acum în urm­ă am fost angajat la șantierul de la Constanța și cîștigam patru lei și jum. pe zi. — Și de ce ai venit în Capitală ? — Fusesem angajat la moara d-lui Andrei Popovici, unde era să între in slujbă dela 1 Aprilie. — Ce crezi despre expulzarea d-tale? — Cred că guvernul român, a fost indus în eroare de informatorii, cari voiau să-șî dea importanță, arătîndu-se folositori în ochii acelora cari îi plătea. De altfel nu n­ă așteptam, ca după a­­sigurările ce mi s’au dat și avîndu-se în vedere perfecta corectitudine a re­voluționarilor ru­și de pe „Potemkin“ nu mă așteptam — zic — sa fim expulzați de guvernul acestei țări democrate și independente. „De altfel eu sînt cu conștiința cu­rată. Am lucrat pentru binele patriei și chiar pe „Potemkin“ am căutat să opresc și să evit—pe cît a fost posibil— o vărsare de singe, de prisos. Ceea ce s’a întîm­plat, nu s’a putut înlătura... „Dacă ași fi extruda­t guvernului ru­sesc, atunci sunt gata să mor cu con­știința împăcată. — Ah. Dar aci nu poate fi vorba de extrădare...—am obiectat. Maluscenco rămase gînditor. — încă o întrebare . Cum am fost a­­restat ? — „Eșensa aseară dela domnul Zam­fir Arbore împreu­nă cu un nepot al d-sase,­t­n finlandez și în acel mo­ment am fost arestat. După cum aud­e vorba ca și nepotul d-lui Arbore să fie expulzat“. Regretând că n’am putut sta mai mult timp de vorbă cu pribeagul revo­luționar, și pe care cine știe pe unde-l vor mai duce valurile vieței, departe de țara sa iubită, l-am urat drum bun, pregătindu-mă să mă retrag . Maluscenco m­ai aruncă o ultimă pri­vire caldă și plină de regret. —Mulțumesc po­porulul romînesc pentru prietenoasa primire ce mi-a făcut-o mia și tovarășilor mei de pe „Potemkin”— îmi zise el. A apărut fascicol­a 76 din Mi Mmm­ preotului lapon —5 bani fusei­cola in toata 5 țara— Prințul Caro­­la Expoziția istorică Eri după amiază micul principe Ca­rol însoțit de profesorul său­ d. Moeriein, a vizitat exposiția istorică de lîngă pri­mărie. După cum se știe, această expoziție constă dintr-un mare tablou circular re­­prezintând luarea Griviței de către ar­mata romîno-rusă la 1877. Prințul Ca­­rol se oprea aproape la fiecare pas, fă­­cînd comentarii asupra diverselor scene și în special asupra luptei dela para­pete, care se pare că l-a emoționat mai mult. La un moment dat, foarte pasio­nat în fața unui episod zugrăvit în mod sugestiv, prințul exclamă : — Bravo, băeții noștri ! S’aui luptat bine ! Prințul Carol, vădit uimit, a cerut informațiuni despre modul cum au fost reconstituite scenele. Cînd i s’a spus că tabloul acesta a fost lucrat de mai mulți pictori străini după schițe luate la fața locului, adică chiar pe cimpul de luptă de către generalul Heikt, care in cali­tate de colonel participase la războia, prințul Carol a zis : —• Ar fi foarte interesant de văzut locul unde a stat unchiul sub ploaia de gloanțe din reduta turcească! După ce a vizitat mai bine de o oră și jumătate această expoziție, prințul Carol a plecat cu preceptorul său, foarte entuziasmat de cele ce văzuse. Se știe că tabloul acesta circular a fost executat de mai mulți mari pictori germani și a fost expus mai mult timp în diverse orașe ale Germaniei, unde a obținut un mare succes. Rep. Focul d­in calea Plevnei Izbucnirea incendiului Astă-noapte pe la ora 1 un incendiu puternic a izbucnit la atelierul de tîm­­plărie al d-lui Tănase Matei din calea Plevnei 62. Incendiul a luat naștere de la o ți­gară aprinsă lăsată de unul din lucră­tori pe o masă de lucru și care ar fi căzut în niște pae. Propagarea In atelierul acesta sa află multă lem­­nărie uscată și aceasta a contribuit la propagarea incendiului. Focul a consumat cu desăvîrșire ate­lierul de tîmplărie și s’a propagat de aci la casa vecină locuite de d. d. Con­stantin Ilie Cauu. Sosirea pompierilor Peste citva timp de la izbucnirea in­cendiului au sosit la fața localul pom­­pieri de la postul central și au început operațiunile de localizare.­­De asemenea au sosit și pompieri­ de la postul Cometa. Localizarea Incendiul a fost localizat la ora SI. Atelierul de timplarie, casa vecină în care locuia d. Constantin Ilie Bana, precum și mobila, au fost cu desăvir­­șire distruse. Pagubele sunt mari. Nici casa, nici atelierul de timplărie, n’au fost asigurate. Steg. A apărut No. 14 din revista „VIAȚA LITERARA“ sub âirecțiunea B-IsI COȘBLFC en­­. s­m B­ANI »:SUSIKI!CVW5B!?SSZM TOATĂ ȚARA IO BANI

Next