Dimineaţa, aprilie 1906 (Anul 3, nr. 773-799)
1906-04-01 / nr. 773
Anul HIN ®, 773 BANI PUBLICITATEA : Concedată exclusiv agenției de publicitate CAROL SCHULBER ( Co. București, Str. Kara§,eorg,c»hî 18 Telefon 8 4. Pentru Austria, Ungaria și Germania A se adresa: d-lor M. Dukesnach?. Max Augenfeld & Emerich Lessner.— w sek cencessave exclusivN 5 Bani im toată tara Stmbata 1 Aprilie ***906 DIRECTOR CASIT. MINIE ABOHA1ESTE Simple (Dimineața) On »n .... . ...... Lei 18.— sima....................................... „ s__ 0 » ....... .... „ 4.80 1 lati*.................................... „ 1.50 îs stmnamînn noii Combinate (Adevărul și Dimineața) Un an :. ■'T''îl?1 -32 | 3 Inni .... 8 G Itmi."A. v. . 10*4 1 Jana .... 3 £/äsr. ^kasjsateÁjsís? iw»oi* BAU TPF PPfîH / *>el!*ia Capitală No. 14/10 '^ss^Bmaamammaaaii^^aammaasBKa^B^iimBmasBBaaama^mmism^aaiiíígmsxmaaaatmeiammieíssE^s&,........... ^J' ' îanfirul I . Ppov5îlcîe și străinătate no. 12/40 Apare zilnic la ora 4 dimineața cu ultimele știri ale n optei tzr odrție .«Iar nini str. Sărindar 11 Rezolvaerizei din Ungaria Miniștrii la Viena Budapesta, 30 Martie.Ministrul de interne, contele Iulius Andrassy, a plecat azi dimineață la Viena spre a propune regelui nouile numiri de gespani. După cum se afirmă, va pleca la Viena și ministrul președinte Wekerle. Erupția fezaviviM Declarația profesorului Matenci Neapole, 30 Martie.— Profesorul Matenci, directorul Observatorului de la Vezuviu, a declarat unui ziarist următoarele: — Ne aflăm aci intre viață și moarte.'Trebue însă să rămînem?spre a observa activitatea Vezuviului, pentru ca printr’o prevenire dată la timp să putem salva poate viețele a mii de oameni. Mijloacele Observatorului sunt foarte sărăcăcioase și nu dispunem nici măcar de instalații electrice. Pe de altă parte e imposibil a se face înregistrări magnetice, deoarece în jurul Vezuviului se află fierărie , șine și sîrme de telegraf, cari atrag curentele. Erupțiunea crește Berlin, 30 Martie.—„Berliner Tabellat“ află din Neapole. Situația este mai gravă decît se credea. In momentul cînd vă de pegee, Vezuviul aruncă mereu masse de lavă, astfel incit chiar în localul oficiului telegrafic abia ne auzim unul pe altul. La ospiciul de nebuni, infirmierii au fugit, lăsînd bolnavii fără supraveghere. De la Torre del Greco a fost retras erf ultimul detașament de soldați. Numărul morților de pînă acum ai catastrofei e de aproape 1000. Numărul răniților e cu mult mai mare. Pagubele materiale sînt incalculabile. Mai multe sate din împrejurimile Vezuviului nu vor mai fi reconstruite. De sub ruinile bisericei din Sanemario s'au scos pînă acum 20 de teren credinței in absolvirea făptașilor. Intențiunea mea este să mențin neatinsă și imaculată inamovibilitatea magistraților, dar îmi voiu face și datorii» de a îndepărta ceea ce î bolnav, întocmai ca un grădinar zelos, care eu»răță buruienile rel e. Bursa din străinătate Cereale Budapesta 30 Martie.—Grîu Aprilie 16.68; idem Mai 16.62; idem Octonab 16.74; Secară April 13.50 ; Octombrie 13.62 ; Porumb Mai 13.58 ; idem Iulie 13.84 ; ovăz Aprilie 1596 ; idem Oct. 12.85 ; rapița Aprile 27.90; Efacto (închidere) Viena 30 Martie.—Alpine 563.25; renta ung. cor. 96.50 ; loturi turcești 152.75; mărci a vista 117.47 ; mărci ultimo 117.50 ; Napoleon 19.12; Berlin, 30 Martie.—Renta austr. aur 100.50; Bancnote ruse —.—; noul împrumut rus —.— renta ung. aur 97.50; idem cor. 96.80; schimb Viena 85.10. Paris, 30 Martie. — Renta au str. aur 98.45; renta romina 95.40 Banca otomană 644. — schimb Viena 103.37; piețele germane 121.34; Cek London 251 15 ; Rentaung aur 97.45 ; Loturi turcești 144.— Schimb Amsterdam 204.68 ; idem Elveția 732; Privat diskont 2.151 16. și mai mulți fruntași aî partidului conservator, însoțit de d. Sulidfi.’mîntatrul a vizitat lucrările de la pescărie, linia care urmează să se prelungească pînă la lemnărie, fabrica Violate și alte instituțiuni. Prînzul i’a luat la d. Sulloti. La ora 4 p. m. a vizitat Lacul Sărat. Un dineu copios a fost oferit de d. Sunloti la ora 8 seara. D. Grădișteanu s-a întreținut mult cu șeful partidului conservator asupra situațiunei politice din localitate. Cu trenul de 11, ministrul părăsește Brăila. Roia Ultima sra telegrafică se ia coresp. neștri din Londra, Paris, Berlin, Viesia și Buia-Pesta Evenimentele din lista Rușii se pregătesc de războai Londra, 80 Martie. — Din Tokio se depeșează următoarele: Pina acum Rusia nu s’a arătat absolut de loc dispusă a părăsi Manciuria Din contra, rușii fac mari pregătiri militare. La Karbin au construit cinci nouă cazărmi. Comandantul garnizoanei a declarat că mai bine moare acolo, decit să părăsească Manciuria. Femeile au primit ordin de a părăsi Manciuria. O declarație a lui Witte Londra, 80 Martie.— D. Witte a declarat azi unui colaborator al ziarului „Daily Telegraph“ că noului împrumut rus va servi numai pentru plata împrumuturilor existente și că pe viitor nu se vor mai face împrumuturi decît cu aprobarea Dumei. Stoessel trădător Petersburg, 30 Martie.— Instrucțiunea ia contra colonelului Stoessel a dovedit că știrile despre starea disperată a Portului Arthur au fost cu totul nefundate, deoarece cetatea dispunea de mari proviziuni de muniții. Cum a fost ucis un guvernator Petersburg, 30 Martie—„Roskoje Slowo", zice că guvernatorul din Twer, anume Shebrow, înainte de a fi fost ucis, a primit o sentință de moarte din partea comitetului revoluționar socialist. El luase toate măsurile, nepermițînd ca să-î pășească pragul casei sale decît aceia cari cunoșteau parola. Totuși sentința fu executată. Guvernatorul se afla într-o călătorie la țară, cînd deodată o bombă fu aruncată asupra trăsurei. Explozia fu atît de puternică încît guvernatorul fu sfîșiat în bucăți. Atentatorul căzu în primul moment la pămînt, dar se ridică îndată și fugi. El a fost prins și arestat de către dragoni. El e un mic proprietar din Saratow. Foametea în Siberia Moscova, 30 Martie.—La Irkuțk foametea e extraordinar de mare. Din cauza revoltei funcționarilor de la calea ferată siberiana, nu s-a putut aduce hrană. Autoritățile orașului nu pot da celor în suferință nici un ajutor, deoarece toți membrii consiliului comunal au fost concediațî pentru că au participat la o întrunire nepermisă. Deputații ruși contra împrumuturilor Pans. 30 Martie. — O deputăție a partidului constituțional-democrat rus a hotărît să invite pe ministrul de interne Clemenceau ca să intervie pentru ca Rusia să nu poată obține în Franța nici un împrumut. Clemenceau a răspuns că nu poate primi deputațiunea în mod oficial, deoarece chestiunea e de resortul primului-ministru sau al ministrului de externe. Intr’o audiență particulară insă îl poate primi cu plăcere, Deputațiunea se va prezintă astăgeară lui Clémenceau. cadavre. Se crede că multe cadavre se află încă sub ruine. Donațiunea unui prinț german Meiningen, 30 Martie.Ducele de Meiningen a donat, ca cel ci întîiu prinț german, pentru victimile catastrofei vezuviane, suma de 100000 de franci. Ducele se află actualmente într-o călătorie din sudul Italiei. Regretele Austro Ungariei Viena, 30 Martie. Ambasadorul austro-ungar din Roma, baronul Lützow a primit misiunea de a exprima Italiei cele mai sincere regrete ale guvernului austro-ungar, cu prilejul catastrofei vezuviane. Situația la Neapole Roma, 30 Martie.Noaptea trecută Neapolul a fost ceva mai liniștit. Ploaia de cenușă aproape a Iu oelui. Azi dimineață ploaia de cenușă a fost ușoară. Pompierii și soldații se ocupă cu curățarea acoperișurilor și a străzilor. De Sud ruinile bisericei San Giuseppe s’au scos 100 de cadavre. Se zice că regele în călătoria sa nu și-a perdut deloc prezența de spirit. El voia să vadă totul, să i se explice totul. Regele a fost foarte întristat de neglijența ce a constatat la lucrările de salvare. Cînd primarul unui sat în care se afla regele s’a rugat ca să trimeată soldați pentru a ridica pietrele de pe case și de pe ulițî, regele i-a răspuns: — Pune pe locuitori să ridice pietrele. Eu în locul d-tale ași pune singur mina pe lopată spre a da un exemplu. Continuîndu-și drumul și întîlnind mereu procesiuni religioase, regele zise : — Preoții ar face mai bine să sfătuiască mulțimea ca să lucreze spre așî scăpa casele de ruină. La observatorul vezuvian Roma, 30 Martie.—Directorul observatorului vezuvian Matencci telegrafiază că, esceptîndu-se cîteva mici cutremure de pămînt noaptea trecută a fost liniștită, instrumentele observatorului, ca și ele au fost liniștite. Ajutoare franceze Neapole, 30 Martie.— A sosit o diviziune navală franceză. Amiralul francez s-a pus la dispozițiunea prefecturei pentru a coopera cu autoritățile italiene la opera de salvare. Demisia lui Gastro Washington, 30 Martie. —Președintele republică Venezuela, generalul G. Castro, și-a dat demisiunea. Hegele la locul sinistrului Neapole, 30 Martie. — Regele a vizitat Ottavio, San Giuseppe, Somma Vesuviana. Miniștrii Sonnino și Salandra au plecat cu drumul de fier să viziteze comunele năpăstuite. Știrile sosite de la comunele vesuviene sunt mai liniștitoare ; ploaia de cenușe a scăzut. La Cercola și Resina populațiunea este destul de liniștită. La Somma Vesuviana s’au simțit în cursul nopței trei ușoare cutremure de pămînt. Ajutoare pentru victime Neapole, 30 Martie.—Președintele consiliului di Sonnino a pus la dispozițiunea subprefectului din Castella Mare 100.000 lire pentru a veni în ajutorul victimelor erupțiuneî vulcanice. Numeroși fugari att sosit la Castella Mare. ♦ Neapole, 30 Martie.—S’a numit o comisiune pentru distribuirea ajutoarelor de către președintele consiliului. Întunericul din Neapole *Neapole, 30 Martie.—Soarele este ascuns din cauza stratului de cenușă ce cade. Apare ca o lumină roșiatică și este întuneric ca în timp de eclipsă. Pe la 4 ploaia de cenușă a reînceput a cădea. Gerul s'a întunecat intr’atîta iubit a trebuit să se aprindă lămpile. Zvonuri dezmințite Neapole, 30 Martie.—Linia ferată de la Neapole la Somma-Vezuviana, Sarno, Pompei, Poggio Marino și Terzigno va fi redată circulațiunei astăzi. Zvonurile despre prăbușirea fabricei de tutunuri și a spitalului hoațelor incurabile precum și altor case din Neapole, se desminte din nou. Torre del Greco sub cenușe Frankfurt, 30 Martie. — „Frankfurter Zeitung, află din Neapole. Eri seară între orele 2 și 7 Torre del Greco fu acoperit de o masfă îngrozitoare de cenușe. Cenușa a făcut să se oprească două trenuri. O locomotivă a deraiat. Traficul telegrafic la Algesiras Algesiras, 30 Martie. In timpul conferinței marocane s’au expediat de aci 20.139 depăși, din cari în Ianuarie 4.415, în Februarie 5627, în Martie 6748 și în Aprilie 3349. Aceste telegrame au conținut în total 2.160.450 cuvinte. Costul lor se ridică la 253.150 pesetas. Mare incendiu Berlin, 29 Martie.Marea clădire a fabricei de rechisite teatrale Baruche a fost ori distrusă complectamente de un incendiu. Pagubele sunt de un milion mărci Situațiunea din Macedonia în Camera engleză Londra, 30 Aprilie.— Camera comunelor. Discutîndu-se situațiunea din Macedonia, d. Grey, ministrul afacerilor străine, a declarat că a făcut reprezentațiuni pe lingă guvernul grecesc cu privire la bandele grecești indicîndu-i care ar trebui să fie atitudinea Greciei în Macedonia. Guvernul, a adăugat ministrul, va urmări în Macedonia politica inaugurată de marchizul de Lansdowne pentru obținerea reformelor. Atacul unui ofițer muntenegrean Celluge, 30 Martie.Acum trei zile, un locotenent din garnizoana din Scutari s’a dus noaptea la consulatul italian cerînd să vorbească cu consulul imediat. Cavașul răspunzând că consulul doarme, ofițerul a cercat să pătrundă cu forța în locuința consulului. Cavașul opunîndu-se s’a iscat o luptă serioasă pînă ce ofițerul a fost trîntit la pămînt. Ofițerul a izbutit să fugă dar a fost arestat puțin în urmă și va fi adus la Cetinge. Cauza atacului este necunoscută încă. Căsătoria regelui Spaniei ♦Madrid, 30 Martie.Căsătoria regelui a fost fixată la 1 Iunie. Tratat de extrădare Atena, 30 Martie.—Contele d’Ormesson, ministrul Franței a semnat tratatul de extrădare încheiat între Franța și Grecia-Incident turco-bulgar ♦ Sofia, 30 Martie. — Ziarele vorbesc de un nou incident de frontieră : soldații turci au trecut iarăși pe teritoriul bulgar. Postul bulgar a ucis 3 soldați turci rănind pe alți cîțva. Confirmarea oficială a acestei știri lipsește. Accidentul contesei Montignoso Florența, 30 Martie.— Contesa Montignoso a căzut azi de pe bicicletă în apropiere de oraș și șî-a făcut răni foarte grave. Contesa a fost transportată in vila ei. O desmințire Viena, 30 Martie.Zvonurile că după inchcerea favorabilă a tratatului turcobulgar privitor la revizuirea actualei convențiuni comerciale s’ar aștepta o călătorie a prințului Ferdinand la Constantinopole, sunt duna cum anunță „Politische Corespondenz“ din Sofia, considerate în cercurile competente ca niște combinațiuni lipsite de temeli. Despre o vizită a prințului Ferdinand la Constantinopole n’a fost vorba pînă acum. O nouă afacere scandaloasă în Bulgaria Belgrad, 30 Martie.— Din Sofia vine știrea despre noua afacere scandaloasă . Partidul progresist a cumpărat prin intermediul unui agent ,100000 de arme vechi a 3 dinari bucata și apoi le-a vîndut cu 30 de dinari bucata. La această întreprindere partidul progresist a âștigat 3 milioane și juni. și la ea a participat și șeful partidului, d. Ghesoff. Votarea budgetului francez Paris, 30 Martie.—Senatul a votat totalul budgetului și a adoptat în unanimitate creditul pentru misiunea franceză la Algesiras. Relațiunile austro-sîrbe Belgrad, 30 Martie.—Consiliul de miniștrii s’a ocupat de declarațiunea ministrului afacerilor străine englez, Str Grey, la Camera comunelor cu privire la relațiunile anglo-sîrbe. Neprimindu-se încă un raport al însărcinatului de afaceri al Serbiei la Londra, nu s’a putut lua o hotărîre , totuși știrile sosite pînă în prezent cu privire la atitudinea Angliei au făcut o impresiune favorabilă asupra guvernului sîrbesc și se speră că chestiunea va fi în curind tranșată. Din Camera franceză , Paris, 30 Martie. — Camera deputaților. — Discutîndu-se creditele pentru efoltuelile misiunei franceze în conferința de la Algesiras, d. Bourgeois, ministrul afacerilor străine, a rezumat cu această ocaziune lucrările conferinței de la Algesiras sub predecesorul sau la departamentul externelor adăugind : Franța nu avea nici un gînd ascuns și dorea cu sinceritate un bun sfîrșit al conferinței convinsă fiind că lucra atuncea nu numai pentru propria-i politică dar încă și mai ales în interesele superioare ale civilizațiunei și ale păcei Dacă dispozițiunile actului general de la 7 Aprilie st. n., a zis ministrul, sînt conforme cu vederile Franței, sîntem și mai fericiți a constata că acesta rezultate au fost primite de toate națiunile, D. Bourgeois a reamintit apoi cuvintele principalul de BunovV rostite la Reichstag și anume că rezultatul conferinței de la Algesiras era de opotrivă de satisfăcător pentru Germania ca și pentru Franța și folositor tuturor țărilor civilizate. Nu voim, a zis d. Bourgeois, să căutăm o mai bună definițiune al unui acord pe care totdeauna am spus că-l voim echitabil și astfel ca să nu lase a se bănui existența vreunui giad ascuns sau vreo amintire penibilă. Grație acestei conferințe, Franța a putut pune la încercare soliditatea alianțelor și ambițiilor de cari se bucură, cărora s-au adăugat în această ocaziune simpatii prețioase. Franța capătă prin această situațiune forța cu atit mai mari, cu ci înțelege a le pune numai în serviciul civilizațiunei, justiției și păcei (Aplauze îndelung prelungite). In cursul discuțiunei, d. Rouanet, socialist, a spus că Franța nu trebue să aibă o atitudine umilită față de Rusia ; d Bourgeois protestă declarând că Franța n’a avut niciodată o atitudine umilită față de nici o putere. Procesul de credit a fost primit în unanimitate. D. Sembat interpelează cu privire la greva factorilor poștali. D. Barthou, ministrul lucrărilor publice, răspunde că o sporire a salariilor este cu neputință și că va înlocui mîine pe greviștii care nu vor relua lucrul. Ministrul pune chestiunea de încredere. Un ordin de zi, acceptat de u. Barthau, și aprobind declarațiunile guvernului, a fost primit cu o mare majoritate. Discursurile nouilor miniștrii unguri Discursul lui Wekerle Budapesta, 30 Martie.—D. Wekerle și-a luat azi în primire postul de ministru de finatîțe. El a fost salutat de secretarul de Stat dr. Popovici. Cu această ocazie d. Wekerle a ținut un scurt discurs in care a promis că va sprijini corpul funcționarilor ministerului, pe care îi făcu atenți că și acum 20 ani fusese în fruntea acestui departament, cînd de asemenea îndeplinise o sarcină grea și anume echilibrarea budgetului. Și atunci a avut nevoe de desăvirșitul concurs al funcționarilor. De aceea îi roagă ce în grelele împrejurări de azi să nu-i refuze acest concurs. Apoi Weberle continuă : Vă rog deci ca, avînd în vedere că nu numai ordinea de stat dar și cea socială e tulburată, să luați notă că sîntem hotărîți a restabili, nu numai ordinea constituțională și a ocroti pe toate căile interesul legalităței, ci sîntem deciși să lucrăm și la restabilirea bunului mers al finanțelor, ceea ce se va realiza numai prin plata contribuțiunilor in mod regulat. Trebue să introducem numai dominia intereselor naționale și deci in această privință să stăm departe de luptele partidelor politice. La orele 1 d. a. d. Wekerle veni la consiliul de miniștrii unde fu salutat de secretarul de stat dr. Albin Marssy. Wekerle răspunse printr'o scurtă cuvintare accentuind că acum toate mijloacele și măsurile trebuesc utilizate pentru restabilirea libertăților constituționale. Discursul lui Kossuth Ministrul de comerț Franz Kossuth a luat de asemenea azi în primire postul sau. El a fost primit de secretarul de stat Josef Szerény și apoi a ținut un discurs în care între altele zise. — Politica mea va urmări tendințe puternice maghiare și va fi condusă de convingerea că in țară la noi, cea mai lucrativă ramură de activitate, industria, nu poate lua avîntul cerut, dacă comerțul nu se află în mîinile propriilor noștri cetățeni. Ministrul apelă apoi la concursul funcționarilor săi. Discursul lui Polonyi Ministrul de justiție Geza Polonyi a fost salutat la ministerul de justiție de secretarul de stat Géza Bernath. In discursul său, ministrul puse în evidență că intrarea sa in ministerul de justiție nu va însemna numai o schimbare de persoană, ci și o schimbare de sistem. — Aduc aei zise ministrul, creațiunea cea mai pură și mai imaculată a principiilor mele de la 1848, credința religioasă in neatîrnarea națiunei maghiare, și în același timp respectul libertăților și drepturilor populare. „In timpul acestei perioada de tranziție vom veghea la îndeplinirea cinstită a obligațiunilor luate și pe baza respectărei dela 1867 vom sprijini programul vigilentului nostru ministru-președinte dr. Alex. Wekerle. „Stimați domni, am adus însă și altceva : am acus experiența a 25 ani de avocatură și deci respectul plin de recunoștință pentru autoritățile justiției și pentru corpul funcționarilor ministerului de justiția. Am adus cu mine conștiința că paladiul vieței constituționale o inamovibilitate a magistraților. Aceasta este totuși un fruct al Constituției și dacă justiția nu voește să se înmorminteze singură, ea trebue să-șî îndeplinească misiunea respectînd dispozițiunile ei. „Cu adînc regret și cu mare tristețe, continuă oratorul, am luat cunoștință de unele fapte cari lasă să se conchidă că unele persoane, în speranța unor nemeritate distincțiuni și înaintări, s’au declarat gata să sugrume cele mai prețioase garanții ale Constituției: libertatea presei și a întrunirilor. Cu multă părere de rău am căpătat și dovezi despre existența acestei tendinți. O mare primejdie amenința Ungaria . pu nTAfTA Ridicarea unei statui lui Ovidiu la Sulmona.—Necurățeniile din port. — Teatrale. CONSTANȚA, 30 Martie.— Comitatul executiv al ridicărei unei statui lui Ovidiu în orașul natal Sulmona (Italia) a numit pe dnul Ion Bănescu, primarul orașului, Remus Opreanu, membru la Curtea de casație și d. Drăgescu dela Craiova, membrii de onoare ai acestui comitet. v — In Urma unei inspecțiuni făcute prin port. d. colonel Capșa, prefectul județului, observînd Starea de necurățenie în care se aflau platformele și locurilee dintre magazii, a luat măsuri ca serviciul de întreținere al portului să țină în perfectă curățenie portul. ..Trupa de comedie a Teatrului Național din Craiova sub conducerea artistului Constantin Gh. Radovici, va juca Duminică 2 Aprilie, în Sala „Elpis“ pentru prima oară, frumoasa comedie „Mama soacră ideală“. Biletele se găsesc la librăria D. Nicolaescu. Față de popularitatea și simpatia de care se bucură d. Radovici în localitate se prevede un frumos succes.Nitzescu PLOEȘTI, 30 Martie. •— Cunoscutul farmacist d. loan I. Curelescu, care este un distins petrolist, a plecat acum zece zile la Viena și Budapesta, de unde s’a înapoiat era. In acest timp d-sa a reușit ca să constitue o importantă societate petroliferă, care pînă în prezent posedă un capital de patru milioane lei. Societatea își va începe operației © în luna Mai a. c., punind sonde pe terenurile d-lor Curelescu, G. Bărbulescu et comp. din comuna Apostolache cătunul Tisa. Diverse. — La primărie se lucrează la un important regulament pentru trăsurile de piață. — Inaugurarea începerei lucrărilor pentru canalizarea orașului, va avea loc în ziua de 21 Mai, la care vor lua parte prințul Ferdinand, d. prim ministru G. Gr. Cantacuzino etc. — Conform cererei d-lui G. Dobrescu, primarul orașului, s’a aprobat regulamentarea vînzării peștelui pe piețele orașului. Spre știința cetățenilor se vor alipi zilele acestea afișe pe strade. Conferințe. — Marți 4 Aprilie, d-nii Rădulescu-Tilly și G. Chițulescu, studenți universitari, vor ține câte o conferință în sala liceului vechi, tratînd primul despre „evenimentele actuale“ și secundul despre „funcțiunile clerului“". — D. I. Ionescu-Quintus, avocat și publicist, își va dezvolta în sala „Cooperativa“ conferința sa despre divorțuri. Slav âl IAȘI, 30 Martie.—Poliția a reușit să aresteze pe Dumitru Baidag, criminal reputat, acuzat de omucidere și dare de foc. In urmărire Basdag s’a apărat cu un revolver, rănind pe locuitorul Iacob. — Ofițerii regimentului 7 călărași s’au fotografiat azi în corpore. — Ministrul justiției a sosit azi dimineață. A fost primit la gară de numeroși prieteni.—Dan,tssxswtanuaus Dan Militarizarea liceului.—Numiri la Sf Spiridon.— Serată dansantă.—Conferințe didactice.— Antrepriza afișagiului. Iași, 29 Martie. IAȘI.—Peste cîteva zile elevii ucenicii național vor fi înarmați, astfel că instrucția militară a elevilor acestei instituții se compltează. D. general Manu, ministru de război, a încuviințat această reformă. —• In afară de cea a d-îua Jean Zarifopol ca director, s’au mai făcut la eforia Sf. Spiridon numirile următoare : D. Mihail avocat, a fost numit șef de birou, în locul regretatului Iacob, iar d. Miclescu, a fost numit avocat al casei. — La clubul sionist a avut loc aseară o conferință ținută de d. dr. Niemirowar, urmată de o serată dansantă. In curind va avea loc inaugurarea secției de gimnastică, înființată pe lîngă acest club. — Conferințele didactice vor începe în localitate, în cursul săptămînii viitoare. — D. Th. Maximovici, simpaticul director al agenției teatrale Thalia, a obținut antrepriza afișagiului. — B. Bădărău, ministrul justiție pleacă în astă seară spre București. Dan mmmxam&rcesm D. Ionel Grădișteanu la Brăila — prin fir telegrafic — BRAILA, 30 Martie.—Astăzi de dimineață la orda 5 a sosit în localitate d. Ionel Grădișteanu, ministrul lucrărilor publice. A fost întâmpinat de d. Sunioti Interviewo« lamaenco Ce a făcut pînă acum Matuscenco ?.— Viața la Geneva.—Soarta tovarășiior lui Matuscenco. — Guvernul rus și Matuscenco. — Cum a trăit în Romînia . Sosirea ln București. —Arestarea.— Ce zice Matuscenco despre expulzarea sa. Folosindu-mă de o împrejurare favorabilă, am putut avea o scurtă convorbire cu revoluționarul rus, care urmează să fie expulzat potrivit hotărîrea consiliului de miniștrii. Matușcenco arată mult mai bine acum decît cum l’am văzut pentru prima dată în cabinetul directorului nostru, în momentul cînd sosise de la Constanța după debarcarea de pe „Potomkin“ ; se vede că viața relativ liniștită pe care a dus o în ultimul timp, l’a întremat. Șeful primei republici ruse are însă aceeași atitudine modestă și liniștită. Doar ochii vii și hotărîți trădează pe omul de acțiune. El era îmbrăcat în haine modeste, negre, purtînd doliu. Conversația am avut-o cu ajutorul unui interpret deoarece eu nu cunosc limba rusă, iar Matusaenco, în afară de limba sa natală nu vorbește decît foarte puțin romînește, și nici o altă limbă europeană. I ■— Trebue să părăsești țara acum... Unde te daci ? Știi că ai dreptul să ți alegi punctul de frontieră pe unde să pleci... — Vom părăsi țara prin Vîrciorova, avînd de gînd să mă stabilesc în Austria. Cel puțin acesta mi- e planul.. — Unde am mai fost de cînd am părăsit Romînia ? — Am stat trei luni la Geneva. — Și de ce ai plecat din Elveția venind iar în noi ? — In Elveția erau mulți refugiați politici ruși. Amnistia î-a determinat pe toți să ne întoarcă, căci tuturor le era dor de pămîntul patriei. Rămînînd singur la Geneva, mi s’a făcut urît. M’am gîndit să vin în Romînia, unde mai erau dintre foștii mei tovarăși, și unde găseam amici. — De ce nu te-ai întors în Rusia ? — E adevărat, că amnistia s’a întins și asupra mea. Dar am auzit, că trei tovarăși de ai mei, cari au fost condamnați la moarte și cărora l i se promisese amnistia, întorcîndu-se în patrie au fost trimiși în Siberia pentru 15 ani. „Dacă era să mă întorc eu, probabil mă aștepta ștreangul. De altfel vă mărturisesc, că mi-e atît de dor de țară, încît uneori îmi vine gândul nebunesc să trec granița, chiar cu riscul de a-mi pierde viața, numai ca să calc pe pămînt rusesc... Exilut acesta mă costă foarte mult, ! 0« fürt k 1.000 ie lei Un servitor devotat Dela d. Grigore Alexandrescu, pielar din piața Sf. Anton, s’au furat mărfuri în valoare de 12.000 lei, in următoarele împrejurări : D. Alexandrescu avea în serviciul sau pe doi ungureni, dintre cari unul dedea mereu dovezi de devotament. Crud toți funcționarii prăvăliei plecau, el răni în ea și lua întotdeauna asupra sa grija de a închide ușile și ferestrele prăvăliei și de a trage obloanele. Furturi Proprietarul magazinului ținea socoteală de acest devotament și căuta mereu să i-l răsplătească. Servitorul însă avea cu totul alte intențiunî decît acele de a fi de folos stăpînului sau. Cum rămînea singur, el încărca într’un cărucior, cu care transporta mărfuri la clienți,pachete intrigi de piele pe care le ducea cizmarului Baldovin căruia îl le vindea pe prețuri ridicole. Un angrosist încetul cu Încetul cizmarul Baldovin își aranja un întreg depozit de pielărie, din care vindea la rindul sau, la diferiți cizmari. Dîn cizmarul Baldovin el deveni angrosistul Baldovin, căci întotdeauna se găsea în depozit la el marfă de vreo 5—60o0 lei. Cercetările poliției Operațiunile acestui cizmar au cam dat de bănuit și acum cîteva zile poliția făcu o descindere în atelierele lui și găsi pielărie de vreo 6000 lei. La început el se încercă să convingă pe agenții poliției că mărfurile le'are comandate direct de la diferita fabrică din țară, dar neputind produce facturile lor, fui silite să mărturisească totul. Mărfuri furate de 12.000 lei După cit s-a putut stabili pînă acum, furturile acestea se practicau de aproape un an, și valoarea mărfurilor furate se ridică la cifra de 12.000 lei Servitorul hoț a fost arestat. Deasemenea a fost arestat și complicele lui, cizmarul Baldovin, care se făcuse culpabil de tăinuire de furt. Stor — Cu timp ai stat în Romînia ca ce te-ai ocupat ? — Eu sunt mecanic electro-teetnie și lăcătuș. Cunosc bine aceste meserii. „Am fost un timp la Cîmpina. Acum în urmă am fost angajat la șantierul de la Constanța și cîștigam patru lei și jum. pe zi. — Și de ce ai venit în Capitală ? — Fusesem angajat la moara d-lui Andrei Popovici, unde era să între in slujbă dela 1 Aprilie. — Ce crezi despre expulzarea d-tale? — Cred că guvernul român, a fost indus în eroare de informatorii, cari voiau să-șî dea importanță, arătîndu-se folositori în ochii acelora cari îi plătea. De altfel nu nă așteptam, ca după asigurările ce mi s’au dat și avîndu-se în vedere perfecta corectitudine a revoluționarilor ruși de pe „Potemkin“ nu mă așteptam — zic — sa fim expulzați de guvernul acestei țări democrate și independente. „De altfel eu sînt cu conștiința curată. Am lucrat pentru binele patriei și chiar pe „Potemkin“ am căutat să opresc și să evit—pe cît a fost posibil— o vărsare de singe, de prisos. Ceea ce s’a întîmplat, nu s’a putut înlătura... „Dacă ași fi extrudat guvernului rusesc, atunci sunt gata să mor cu conștiința împăcată. — Ah. Dar aci nu poate fi vorba de extrădare...—am obiectat. Maluscenco rămase gînditor. — încă o întrebare . Cum am fost arestat ? — „Eșensa aseară dela domnul Zamfir Arbore împreună cu un nepot al d-sase,tn finlandez și în acel moment am fost arestat. După cum aude vorba ca și nepotul d-lui Arbore să fie expulzat“. Regretând că n’am putut sta mai mult timp de vorbă cu pribeagul revoluționar, și pe care cine știe pe unde-l vor mai duce valurile vieței, departe de țara sa iubită, l-am urat drum bun, pregătindu-mă să mă retrag . Maluscenco mai aruncă o ultimă privire caldă și plină de regret. —Mulțumesc poporulul romînesc pentru prietenoasa primire ce mi-a făcut-o mia și tovarășilor mei de pe „Potemkin”— îmi zise el. A apărut fascicola 76 din Mi Mmm preotului lapon —5 bani fuseicola in toata 5 țara— Prințul Carola Expoziția istorică Eri după amiază micul principe Carol însoțit de profesorul său d. Moeriein, a vizitat exposiția istorică de lîngă primărie. După cum se știe, această expoziție constă dintr-un mare tablou circular reprezintând luarea Griviței de către armata romîno-rusă la 1877. Prințul Carol se oprea aproape la fiecare pas, făcînd comentarii asupra diverselor scene și în special asupra luptei dela parapete, care se pare că l-a emoționat mai mult. La un moment dat, foarte pasionat în fața unui episod zugrăvit în mod sugestiv, prințul exclamă : — Bravo, băeții noștri ! S’aui luptat bine ! Prințul Carol, vădit uimit, a cerut informațiuni despre modul cum au fost reconstituite scenele. Cînd i s’a spus că tabloul acesta a fost lucrat de mai mulți pictori străini după schițe luate la fața locului, adică chiar pe cimpul de luptă de către generalul Heikt, care in calitate de colonel participase la războia, prințul Carol a zis : —• Ar fi foarte interesant de văzut locul unde a stat unchiul sub ploaia de gloanțe din reduta turcească! După ce a vizitat mai bine de o oră și jumătate această expoziție, prințul Carol a plecat cu preceptorul său, foarte entuziasmat de cele ce văzuse. Se știe că tabloul acesta circular a fost executat de mai mulți mari pictori germani și a fost expus mai mult timp în diverse orașe ale Germaniei, unde a obținut un mare succes. Rep. Focul din calea Plevnei Izbucnirea incendiului Astă-noapte pe la ora 1 un incendiu puternic a izbucnit la atelierul de tîmplărie al d-lui Tănase Matei din calea Plevnei 62. Incendiul a luat naștere de la o țigară aprinsă lăsată de unul din lucrători pe o masă de lucru și care ar fi căzut în niște pae. Propagarea In atelierul acesta sa află multă lemnărie uscată și aceasta a contribuit la propagarea incendiului. Focul a consumat cu desăvîrșire atelierul de tîmplărie și s’a propagat de aci la casa vecină locuite de d. d. Constantin Ilie Cauu. Sosirea pompierilor Peste citva timp de la izbucnirea incendiului au sosit la fața localul pompieri de la postul central și au început operațiunile de localizare.De asemenea au sosit și pompieri de la postul Cometa. Localizarea Incendiul a fost localizat la ora SI. Atelierul de timplarie, casa vecină în care locuia d. Constantin Ilie Bana, precum și mobila, au fost cu desăvirșire distruse. Pagubele sunt mari. Nici casa, nici atelierul de timplărie, n’au fost asigurate. Steg. A apărut No. 14 din revista „VIAȚA LITERARA“ sub âirecțiunea B-IsI COȘBLFC en. sm BANI »:SUSIKI!CVW5B!?SSZM TOATĂ ȚARA IO BANI