Dimineaţa, februarie 1908 (Anul 5, nr. 1422-1450)

1908-02-01 / nr. 1422

Anul V.—No 1422 PUBLICITATEA* GONCEDRTX exclusiv Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Co. BUC­­REȘTI Btr. Karageorgevici 18—Telefon 81S Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 VVAA^VVWWWvVvWwVNA-*vVvV*AAa Evenimentele din Portugalia Lisabona. 30 ianuarie. — Regele Ma­nuel va pleca împreună cu mama sa regi­na văduvă, la castelul Giniră. Eî vor rămîne acolo mai multe luni. Partidul regenerator a hotărît să dea concurs guvernului In alegerile cari se vor face în curînd. Cortezele sunt convocate pe ziua de 20 Februarie. DIRECTOR CONST. MINLE Abonamente cu premii: Un­iu ........ Njca 20­0 lunt ........ A luni ........ . e TELEFONI Direcțiunea No. 14189 Capitali „ 14­10 Provincie si Străinătate No. 12­40 pare zilnic cu cele din urma știri ale nopței CKCCCCCCCCCCCCCCCCCC^^ Vineri 1 Februarie 1908 Politica Austriei în Balcani — Declarațiile baronului Aehrenthal In delegația austriacă — Viena, 30 ianuarie.—La delegațiunea austriacă, urmează discusiunea asupra budgetului afacerilor străine . Baernreither expune, față de comentarii­le presei străine, că în privința progra­mului economic al Baronului d’Aehrenthal în Balcani, nu este vorba nici de­cum de o politică de aventuri dar de o politică palinică și civilizătoară în peninsula bal­canică. In această acțiune trebue să fie susți­nută prin tratate de comerț cu statele bal­canice. Programul de la Muerszteg rămîne baza statornică a politicei noastre balcani­că. Oratorul recomandă studiul condițiu­­nilor economice, sociale și culturale Ma­cedoniei, fiind­că ameliorațiunea condițiu­­nilor vieței și populațiunei macedonene ar influența în mod favorabil acțiunea refor­melor în această provincie. D. Kramarz declară că în străinătate se dă a se înțelege că politica noastră ar ur­mări niște tendințe personale, pe cînd a­­semenea tendințe nu le avem; nici în Aus­tria nici în Ungaria nu s’ar afla nici oda­tă o majoritate care să susțină o politică agresivă în Balcani. Totuși, a­ continuat oratorul, după părerea, mea acțiunea reformelor în Mace­donia ar putea fi­­ stinjenită dacă s’ar cere in momentul de față de la Turcia o con­cesiune de drum de for, căci o asemenea cerere ar putea aduce o atingere prin fap­­tu­l că ar fi de natură a împedica un pro­­cedeu mai energic în aplicarea acțiunei de­­ reformă și ar putea provoca o grupare între Rusia și puterile occidentale care ar putea deveni periculoasă . D. Kramatz termină spunînd că așteap­tă ca ministrul de afaceri străine să facă declarațiuni asigurătoare cum că nici a­­cordul nostru cu Rusia nici buna înțelege­re a monarhiei cu celelalte puteri în ches­tiunea reformelor din Macedonia nu ar putea suferi o atingere prin proectul crea­rea unui drum de fier pînă la Salonic. Declarațiile baronului i­ehrental Baronul Aehrenthal, ministrul de ex­terne, răspun­zînd, constată cu mulțu­mire că aproape toțî oratorii au adoptat principiile politicei monarhiei. Intru cit privește tripla alianță, a zis ministrul, ea a fost creată pentru a apă­ra și întări echilibrul în Europa și spre a impedeca pericole cari s’ar putea întîm­­pla unui membru sau altuia din tripla alianță prin stricarea acestui echilibru, ministrul spune că insistă asupra cuvîn­­tului „In Europa“ căci tripla alianță nu are a se amesteca în afacerile transocea­nice. Detaliile tratatului de alianță nu au fost publicate, căci secretul a fost stipulat. Tratatul de alianță cu Germania care e­­xistă de vreo 30 ani este de asemenea bazat pe o reciprocitate complectă căci Germania are cel mai mare interes ca Austro-Ungaria să fie o puternică mare putere și avem din parte­ ne acelaș inte­res ca Germania să rămînă o mare pu­ 10FG.Dar, pe lingă acest interes general, fie­care mare putere urmărește și interese speciale, așa Germania spre pildă are in­terese in Europa și în afară care nu se pot interesa. Dacă bunăoară s’ar ivi compli­cation­ în marea Nordului sau în marea Baltică ele nu ne vor putea interesa. Gît pentru ceea ce privește politica din Balcani, balonul de Aehrenthal spune că are convingerea că anumite oscitațiuni provocate în străinătate prin proectul său privitor la unirea drumurilor de fier o­­rientale și occidentale va dispare în cu­­rînd de­oarece s’a făcut o confuziune a politicei cu afacerile economice. Chestiunea unirei drumurilor de fier oc­cidentale cu Turcia nu are decât scopul dezvoltărei comerțului și comunicatiuni­­t or SS nu are nici o legătură cu ches­­tiunea acordului cu Rusia care este con­sacrată principiului menținerei statului quo în Balcani fără nici o tendință de cu­cerire teritorială. ... In ceea ce privește chestiunea în acțiu­­nea drumurilor de fier, guvernul nu a in­trat in nici un soi de negocieri cu nici un stat căci este vorba aci esclusiv de o ches­tiune Austro-Turca. Ministrul nu poate ad­mite ca această chestiune să poată exersa o influență defavorabilă asupra acțiunei reformelor în Macedonia. Baronul de Aehrenthal constată apoi că Austro-Ungaria s’a aflat și continuă a se alia în complect acord cu Rusia în toate fazele acțiunei reformelor; acelaș a­­cord a domnit și cînd s’a pus la cale re­forma justiției. Conform programului din Muersteg, Austro-Ungaria și Rusia ar fi putut realiza singure această din urmă reformă, dar de­oarece cîteva puteri sem­natare ale tratatului din Berlin au dat a se înțelege că ar dori să participe la ac­țiunea reformelor, cele două cabinete au primit această cooperare. Ministrul încheie spunind că va face orice sforțare de natură a contribui la con­solidarea situațiunei în Europa și crede a putea avea convingerea, din dezbaterile cari au urmat, că politica care nu urmă­­rește de­cit exclusiv scopuri pacifice salv­­gardînd in acelaș timp în mod eficace interesele monarhiei, va găsi aprobarea și sprijinul delegatiuneî. (Aplauze). Budgetul afacerilor străine este adop­tat. La deschiderea Cortezelor regele va de­pune înaintea lor jurămintul. Regele Manuel și-a exprimat dorința ca în Correze să nu fie aleși numai candi­dații guvernului ci și oameni de încre­dere ai poporului. Paris, 30 Ianuarie. — Ziarul „Echo de Paris“ declară că Franco nu a plecat de bună voe din Lisabona și silit de noul guvern. Franco a fost exilat și invitat de și în mod politicos, dar foarte energic să pără­sească Lisabona. Berlin. 30 Ianuarie. — Regele Manuel și mama sa vor pleca în curînd pentru cîteva luni la Matra. Partidul regenerator a hotărît să susție guvernul la viitoarele alegeri. La 20 Februarie vor fi convocate Cor­­tezele pentru ca regele să depue jurămin­­tul pe Constituție. Conform dorinței regelui, Cortezele vor fi constituite din sinul poporului Magdeburg, 30 ianuarie. — „Magde­burger Zeitung“, declară că în sinul noului cabinet portughez s-au născut diferențe. Parte din miniștrii sunt ne­mulțumiți din cauza concesiunilor a­cordate republicanilor. Același ziar anunță că dacă împreju­rările vor permite regele Manuel va vizita în curînd curțile din Madrid, Londra și Paris. In­ jurul liniei ferate bal­canice — Campania ziarului „Figaro“ — Paris, 30 ianuarie.—„Figaro“ con­tinuă campania întreprinsă în contra Austroungariei pe tema liniei ferate din Balcani. Intr’un articol întitulat ,,Rusia mistificată“, ziarul discută declara­țiile ministrului de externe al Aus­triei, baronul Aehrenthal. Planul lui Aehrenthal constitue o mare lovitură pentru Rusia pentru că noua cale ferată va asigura preponderența Austro- Ungariei în Balcani. Prin acest proect chestia balcanică este rezolvată în favoarea germanilor și în detrimentul slavilor. Articolul unui ziar italian Milano, 30 ianuarie. — „Perseveranza" scrie un articol asupra liniei ferate în Balcani și spune că ar fi o copilărie să se ia în nume, de rău Austriei că se silește să tragă foloase din vecinătatea ei. Acțiunea Austriei n’ar putea fi desa­­probată de­cit atunci cînd ar trece peste convenția de la Berlin, programul de la Muertzteg sau înțelegerea cu Italia sau ce­lelalte puteri. Cu­ timp această acțiune rămîne în li­­mitile expuse de baronul Aehrenthal nu e­­xistă motive de neliniște și armonia din­tre Austroungaria, Italia și Rusia cu pri­vire la Balcani, rămîne neștirbită. Muzeul agricol din Bu­dapesta Budapesta, 30 Ianuarie.— Secretarul delegației române din Vima a sosit azi aci unde împreună cu consulul român din Budapesta a vizitat muzeul agricol timp de citeva ore. El a rămas înain­­tat de acest institut unic in Europa. Jefuirea d-nei Pierpont Morgan New­ York, 30 Ianuarie. — Soției cu­noscutului multimilionar Pierpont Mor­gan i s’au furat bijuteriile la întoarce­rea ei dintr’o călătorie făcută în Cali­fornia. D-na Morgan călătorea într’un vagon salon special atașat la trenul accelerat. Cum au pătruns hoții în a­­cest vagon nu se poate înțelege. Uni susțin că valoarea bijuteriilor furate nu întrece suma de trei mii de coroane, alții susțin că valoarea lor e de 10 ori mai mare, îndrăzneții hoți au dispărut fără a lăsa nici o urmă. Grava pedeapsă a unei eleve Eger (Bohemia), 30 Ianuarie. — Din Hollford se comunică un fapt care a produs mare senzație. Profesorul de religia Deib­ing a pedepsit in mod atît de grav pe o elevă, care ar fi avut o conduită necuviincioasă, în­cît ea a murit. Eleva era în vîrstă de nouă ani. Ce­lelalte fetițe din clasă îngrozite au fugit din școală. S-a deschis o anchetă. In jurul unei afaceri curioase Budapesta, 30 Ianuarie.­­ Senzațio­nalul fapt întimplat în orașul Eger cu moașa Weather povestit de un ziar a produs o enormă senzație în acel oraș. Moașa fiind interogată la poliția a spus că un adevăr a venit la dînsa un domn cu o trăsură și a luat-o, dar că toate celelalte fapte senzaționale și îngrozi­toare sunt de domeniul fanteziei. Poliția a dat un comunicat prin ziare pentru a liniști populația spunînd că a fost mistificată și că poliția va căuta să dea de urma acestor mistificatori. Conflictul turco-persan Constantinopol, 30 ianuarie.— Poarta a rechemat pe reprezentantul turc din Teheran, și în același timp guvernul persan și-a rechemat reprezentantul din Constantinopol. * Vizita delegației ungare la academia consulară Budapesta, 30 Ianuarie.— Din Viena se comunică, că ori după amiază dele­gații unguri Însoțiți de șeful lor Bela Barabas au vizitat academia consulară din Viena. Au asistat la această vizită șeful de secție de la ministerul de interne baro­nul Kall, contele Esterhazy și alte per­sonagii. Delegații unguri au asistat la un e­xamen al studenților austriaci asupra Iteraturei și istoriei ungare și s’au de­­clarat satisfăcuți de răspunsurile date. Destituirea unui profesor modernist München, 30 ianuarie. — „Münchener Allgemeine Zeitung“ anunță că profesorul Schnitzer a fost destituit din postul sau pentru un articol publicat într’o revistă săptămînală și dat judecatei pentru un alt articol „Studii asupra legendelor“. Nunțiul papal din Munich n’a interve­nit în contra profesorului Schnitzer și fără a face uz de cenzură s’a comunicat cazul la Roma. Schnitzer e unul din cei mai celebri și mai savanți moderniști europeni. Boala cancelarului Büiow Borüin, 30 Ianuarie. — In starea cancelarului imperial Büiow s’a pro­dus de aseară o îmbunătățire. El va trebui totuși să rămîe mai multe zile în pat. Cutremur de pămînt München, 30 Ianuarie.—Institutul sismografic a înregistrat simptomele unui cutremur de pămînt care a durat o oră și jumătate. Se presupune că cutremurul tre­bue să fi avut loc în Antilele mici. Succesorul baronului Stengel Berlin, 30 ianuarie. — In cercurile parlamentare se asigură că succesorul baronului Stengel, va fi numit actualul subsecretar de stat Tele. In jurul logodnei văduvei Wanderbilt Budapesta, 30 ianuarie.­ Din Viena se anunță că avocatul contelui Alex, Hadik Barkoczy, d­rul Ellenbogen dez­minte în mod energic­­ știrea logodnei contelui cu văduve­i Wanderbilt. „Budapester Abendiblat“ adaugă că pentru moment nu știe nimeni unde se află contele Hadik. Presa ungară și conflictul austro-rus Budapesta, 30 ianuarie.­ Ziarele de aci se ocupă în extenso cu afacerea ba­ronului Ahrenthal și conflictul născut î­nre Austria și Rusia prin proectul li­niei ferate din Balcani. Ziarele constată că baronul Aehren­­thal a făcut o greșeală că nu a căutat să obție la timp și învoirea Rusiei și a surprins delegația cu proectul său. Ziarele nu cred însă în agravarea aces­tui conflict și speră că va putea fi apla­nat pe cale paeinică. Apanagiile prințului Serbiei Belgrad, 30 ianuarie.­­ Ziarul „Stam­pa" anunță că profesorul universitar Costa Brnandy, care preda prințului moș­tenitor un curs despre dreptul public a fost îndepărtat de la palat. Faptul acesta se pune în legătură cu scrisoarea adresată de prințul George pre­­șidintelui Scupcinel. Se crede că această scrisoare prințul a scris-o în urma îndemnului lui Briandy. Acesta face parte din partidul radical nou. Moartea unui artist Viena, 30 ianuarie. — Azi a încetat din viață Friederich Brastl, societar la Burg-Theater, in virstă de 69 ani. Defunctul a fost unul din cei mai cu­noscuți artiști din Viena. El e născut la 1839 și e fiul unui corist din Manheim. La început el se dedicase unei alte ca­rieri, dar în urma îndemnului fostului director Laube, el a intrat în teatru. Demonstrații pentru ar­mata comună austrongară Budapesta, 30 ianuarie.­­ Un ziar de aci anunță că partidul naționalităților pregătește o mare demonstrație pentru ar­mata comună. Partidul naționalităților va organiza a­­poi meetinguri populare în care se vor adopta rezoluții în interesul ridicărei sol­delor. Ziarele remarcă cu acest prilej că ches­tiunea soldelor ofițerești va mai da mult de lucru guvernului. Demisie Berlin, 30 Ianuarie. — Din izvor sigur se anunță că amiralul Tirpitz, secretarul de stat al afacerilor marinei imperiale va demisiona în curînd. Intrigile contra lui Sto­­lypin Petersburg, 30 Ianuarie. — Din cercu­rile curiei se anunță că mai mulți înalți demnitari influenți ai curiei, împreună cu înalți prelați au pus bazele unei asocia­­țiuni pentru răsturnarea cabinetului Sto­­lypin. Intre cei cari fac parte din această u­­niune sunt și: Goremkim fost prim-minis­­tru, precum și foștii miniștrii Schwane­­bach și Durnovo. Se telegrafiază că un înalt demnitar al curtei, desemnat sub „prințul 0“, va su­pune zilele acestea țarului un memoriu, prin care se arată necesitatea retragerea cabinetului Stolypin. Desvelirea monumentului lui Scheurer K­estner Paris, 30 ianuarie.— Eli s'a desvelit în parcul Luxemburg, monumentul ma­relui patriot alsacianul Scheurer-Keat­­ner ridicat de u­n comitet în fruntea căruia pe W* '** '*dintele Camerei, Brisson. Această desvelire a luat caracterul unei adevărate manifestații politice și sociale.­ Au luat parte la desvelirea monumen­tului, Falberes, președintele republicei cu soția, fostul președinte al Franței, Loubet cu soția, președinții Senatului și ai Camerei, Dubois și Brisson, toți miniștrii și secretarii de stat, foarte mulți deputați, printre ei și deputații alsacieni protestatori din Reichstagul german și un numeros public din elita societăței. S’au rostit cuvîntari de către primul ministru Clemenceau, Brisson, Dubois, Leblois primarul Parisului și de către alsacianul Leblance. Cea mai importantă dintre toate a fost acela a lui Clemen­­ceau. El nu s’a ocupat atît de persoana lui Scheurer-Kestner, nici de faptele cari l'au ridicat precum nici de rolul pe care l-a jucat in afacerea Dreyfus, ci a făcut un fel de profesie de cre­dință publică , la o mare însemnătate și cu un caracter filozofic foarte ii­­ius. El spune că oamenii superiori au o mare importanță in desvoltarea civili­zațiunii și in propășirea poporului din care fac parte. Marea majoritate se su­pune de obicei a soartei sale. Majorita­tea nu are acea importanță care i se dă cita odată. Impresia produsă de dis­cursul lui Clemenceau Paris, 30 Ianuarie.—la culoarele Se­­natului se discută cu aprindere discur­sul ținut de primul ministru Clemen­­ceau la dezvelirea monumentului lui Scheurer-Kerstner și în special partea care insistă asupra patriotismului alsa­cianului Kostinr. * ’ perim,­ov ianuarie.—In cercurile po­litice de aci se discută in mod serios discursul primului ministru francez Cle­­menceau la dezvălirea monument­ului lui Scheurer Kestner. E primul caz cînd se amintește in mod oficial de pacea de la Frankfurt și sa accentuiază că aceasta pace trebue menținută. Un profesor pălmuit și bătut Budapesta, 30 ianuane.—Ziarul ,,Pet­­­er Lloyd“ primește cu data de 11 Fe­bruarie, următoarea comunicare din Gratz. Azi dimineață a fost atacat în cori­dorul gimnaziului de aci profesorul A­­dalbert Stifter de către Josef Lieben­hof­er, care l-a pălmuit și bătut pînă la tinge. Elevii crezînd că e vorba de un ne­bun dădură alarma cerind sprijnul po­liției. S’a stabilit apoi că la mijloc a fost o răzbunare și că atit profesorul cit și agresorul aveau raporturi de dragoste cu aceeași femee. Candidatura unui român Budapesta, 30 Ianuarie. — Contrar știrei dată de corespondența din Bu­dapesta se anunță că marele proprietar Alexe Pocol va candida la alegerea din Dej și va avea votul alegătorilor ro­mâni. Candidatul­ partidului komnthist este Ștefan Gal iar acela al partidului in­dependent este Donas Barcsay. Organizarea partidului na­ționalităților Budapesta, 30 ianuarie.—U­n impor­tant membru din partidul naționalită­ților a răspuns următoarele privitor la întrebarea ce i s’a pus asupra organi­­zării interne a partidului naționalită­ților : Organizarea noul partid așa de im­portant ca acela al naționalităților nu se poate face dintr’o zi pe alta. Par­tidului socialist i-au trebuit 15 ani pentru a se putea organiza. Acuma așezăm ba­­zele organizației interne a partidului, pe care apoi vom putea clădi. Astfel muncesc și romînii și slovacii pentru organizarea internă a partidului. Ambele aceste naționalități se agită foarte mult în favoarea votului univer­sal Deputații naționalităților vor avea mult de luptat în parlament deoarece se dă ca sigur faptul că contele An­­drassy va căuta să răpească naționali­tăților dreptul de vot universal. Iminenta re­­zolvare a Dumei Petersburg­, 30 ianuarie.—Se vor­bește în mod foarte serios de di­zolvarea Dumei din cauza refuzului de a vota creditul pentru flotă. Stolypin e și el nevoit să demisio­neze. Ca succesor al lui Stolypin a de­semnat Durnovo. Ce se va întîmpla pe viitor cn Duma nu se poate prevedea. Coquelin-Cadet, nebun Paris, 30 Ianuarie. — Coquelin- Cadet, artistul atît de iubit la Opera franceză, a fost atins de alienație min­tală și a fost internat într’o casă de sănătate la Paris. Campania electorală din Croația Agram, 30 Ianuarie. — La alegerea pentru landtagul din Croația sunt par­­tizani al banului croat, baronul Rauch, 13 candidați. Printre aceștia sunt 3 foști șefi de secție. Fostul ban împreună cu fostul ministru Tomasicz au format un partid separat. Partidul radical sîr­­besc are 15 candidați. Nu se poate prevedea dacă partiza­nii baronului Rauch, banul actual, vor forma majoritatea Landtagului. Ea crede insă că banul va putea lucra de acord cu Landtagul. Se dă ca sigur faptul că coaliția croato-sîrbă va juca un rol decisiv în noul Landtag. Convorbire cu banul Croației Budapesta. 30 ianuarie.—Un redactor al ziarului „Pester Lloyd“ a avut o convorbire cu banul Croației, baronul Paul Rauch, care i-a spus între altele că pleacă la Viena pentru a raporta M. S. în chestiuni cari sunt in legătură cu măsurile luate în vederea narilor alegeri și convocării Landtagului. Landtagul trebue convocat la 12 Mar­tie și alegerile trebuesc terminate 10 zile Înaintea convocărei Landtagului. Baronul Paul Rauch a declarat apoi că nu poate fixa dncă numărul acelor cari vor când­va în baza programului parti­dului constituțional. In ce privește șansa alegerilor nu se poate preciza încă nimic. Banul Croației a declarat că știrile publicate de ziare cu privire la situația din Croația sunt exagerate. Scene singeroase la alegeri Agram, 30 ianuarie. — In mod ofi­­cum­ se coman­că' următoarele au privire la scenele singeroase din Udbina. Redacția ziarului „Srbobran" organul partidului independent sârb a primit te­legrama din toate localitățile in cari s’au prezentat candidați radicali sârbi, că pretutindeni au avut loc excese. Șeful autorităților cercului Udbina, Bogdanovici văzând o mare mulțime a­dunată la sosirea candidaților, ceru ri­sipirea publicului. Mulțimea atacă pe candidați cu pie­tre. Patrula de jandarmi care însoțea pe candidați a tras atunci, omorînd o persoană și râuind grav alte două. Agitații anti-maghiare Viena, 30 ianuarie.—„Societatea pen­tru susținerea germanismului în Unga­ria“, o societate antimaghiară, va da la 20 ale acestei luni o reprezentație la Raimundtenter. Se va reprezenta premiera piesei „Königsriccter“ de Franz Keim. Piesa laudă devotamentul sașilor din Tran­silvania față de împărat și insultă pe ungurii din tmpul prințului Zápolya. Piesa va fi jucată de studenți uni­versitari din Ungaria și Transilvania. Berlin, 30 ianuarie.—In cercuri com­­­petente se anunță că baronul Aerenthal își trimisese expozeul, înainte de a-l rosti, guvernelor din Petersburg și Berlin. Guvernul german a răspuns asigu­­rând că vede cu ochi buni construirea liniei balcanice. Germania nu a inter­venit insă întru nimic în această afa­cere și nici n’a făcut vreun demers pe lîngă sultan in favoarea Austriei. Ae­renthal a început singur tratativele și le-a dus pină la capăt, ■ ft v ’­­ . Viena, 30 ianuarie. — semi-oficiosul „Pol. Corr.“ află din Constantinopol că sultanul punînd în studiu chestia construirea liniei ferate balcanice a ad­mis întregul proect. Despre o călcare a dreptului popoarelor nu poate fi vorba, de­oare­ce prin art. 25 a trata­tului de la Berlin i s-a conferit Aus­triei acest drept de care ea face­m­ astă­zi. Prin urmare nu poate fi vorba de conflicte serioase pe această temă, mai ales cînd se cunoaște scopul a­­cestei linii pentru dezvoltarea economică a Turciei și a relațiilor comerciale cu Europa.­­ U­ltima oră telegrafică Prin FIR SPECIAL de la corespondenții noștri speciali din: LONDRA, PARIS, BERLIN, VIENA și BUDAPESTA iff £ Complicațiuni serioase în chestia balcanică 'v'!’ — Conflictul austro rus .— Viena, 30 ianuarie. — Din sorginte indiscutabilă se anunță că articolele din „Le Temps“ și „Novoie Vremia“, în chestia construirea liniei Bosnia-Mitro­­vița, nu prezintă atîta gravitate cit li s’a atribuit. In aceste articole trebue căutată influența unor anumite cercuri din Petersburg, dar cu toate acestea la Viena se crede că construirea acestei linii nu este o încălcare a nici unui drept. In ce privește Germania, se anunță din Berlin că construirea acestei linii pe care o anunțase baronul Aehrenthal, prin expozeu, Austro-Ungaria a avut dreptul s-o construiască tacă acum 30 de ani. *s Petersburg, 30 ianuarie —Atacu­rile din presa franceză contra Au­stro-Ungariei sînt datorite influen­ței rusești. Un colaborator al zia­rului „Betsch“ a avut o convorbire ca reprezentantul unei puteri direct interesate in Balcani. Acesta s-a declarat că în chestia reformelor din macedonia au izbucnit grave neînțelegeri între puteri. Austro Ungaria pare dispusă că în schimbul unei bune concesiuni a liniei ferate din Balcani să renunțe la cererea de reforme serioase. Sforțările celorlalte puteri se iz­besc de rezistența forței susținută de Austria și Germania. Despre consecințele grave care se anață că ar urma de aloi, se crede că un conflict serios nu va izbucni totuși deoarece puterile își dau os­teneala de a Înlătura cu orice preț asemenea conflicte. . ir/ f Bursa din străinătate Viena, 30 Ianuarie.—Rent. cred. austr. 646.—­ Rent. cred. ung. 778.50; C. F. austr. 677.50 ; Alpine 626.25; Rent. ung. cor. 94.40; Mărci imed. 117.67­­ Mărci nrt. 117.65; Napoleon—.—­­ Berlin, 30 Ianuarie. — Rent. austr. aur 91.30 Ad­. cred. austr. 202.80 banc. ruse, 214.35 ; nou împr. rus 75.50; renta ung. aur. 94.60; renta ung. cor. —.—; c. f. austro-ung. 145.—; Schimb Viena 84.90 Paris, 30 Ianuarie. — Renta franc. 96.87 ; renta ung. aur. 103.25 ; ita­liană 122.87 ; schimb, german 122.81; schimb, Elveția ș/16 renta austr. aur. 93.40; banca otom. — — ; împr. rom. 717.—­­ schimb Viena 208.18 ; Amster­dam 104.37 Frankfurt, 30 Ianuarie.— Renta austr. aur. 99.30; renta ung. aur. 94.50; Acț. cred. austr. 203.— ; c. f. austro-ung. 245.10 ; Schimb Londra 204.60 ; renta austr. cor. 97.70; renta ung. cor. 94 40 Schimb Viena 84.90; Schimb Paris 813-33 ; Alpine 316; Budapesta, 30 Ianuarie.—Griü April 10.07; grin Oct. 10.46; porumb Man­“ 685 ;­ ovăz April. 7.98; rapița Augiut 16.65. IN ȚARA BÂRLAD, 30 Ianuarie. — Astă seară la berăria Bristol a avut loc o impor­tantă întrunire tachistei convocată de d. Teodor Eamandi și prezidată dejd. Tache Juvara. întrunirea a fost foarte popu­lară și foarte entuziastă. S’a remarcat prezența doctorului Șaabner Tuduri, Anton Davidoglu, profesor universitar, Gh. Tașcă, avocat, veniți anume din București. După ce d. Emandi a citit în mijlocul aplauzelor adesiunile telegra­fice sosite de la diferiți partizani mar­canți, au luat cuvîntul d-ni: Vasile Si­­mionov, Anton Davidoglu, Grigore Pa­­triciu, George Tașcă, loan Ionescu și Teodor Emandi. S’au arătat cauzele separației conservatoare, menirea viito­rului partid democrat și s’au adus mari elogii marelui bărbat de stat Take Io­­nescu. După propunerea d-lui Emandi s’a aclamat cu entuziasm d.Take­ Ionescu, ca șef al noului partid, drept care i s’a expediat o telegramă semnată de în­treaga asistență. S’a procedat apoi la alegerea comitetului electoral local: pre­ședinte d. Emandi, vicepreședinți d-nii Simionov Davidoglu și Juvara, casier Chineseu, secretari, avocații Ionescu și Drăghici, ca delegați In comitetul exe­cutiv central, Șaabner Tuduri, Emandi și Grigore Patriciu,—Sulf MM.­AM­A din LIsABONA ASTAZI JOS TUTULOR CITITORILOR NOȘTRI GRATIS Sîngele Tiranului sau Drama din Lisabona Asasinarea regelui Don Carlos și a moștenitorului coroanei pe piața Comercialul din Lisabona Conferința d-lui Victor du Bled Aspeză la orele 9 în sala cea mare a recepțiilor din institutul Pompilian, d. Victor du Bled, redactor la Revue des deux Mondes din Paris a vorbit despre: Chiromanție și științele oculte. D-sa începe prin a ne spune că nu toate timpurile oamenii au fost atrași de cele neștiute și misterioase. Face istoricul ocultismului și vorbind de far­mece, vrăjitori și vrăjitoare explică cum se faceau descîntările pe vremea Cathe­rinei de Medicis care nu lua nici o ho­­tărire importantă înainte d a consulte pe cei doi astrologi ai ei. In legătură cu ocultismul, conferenț­țiarul pune și spiritismul. Asupra chiromanției, d. du Blec ni spune că origina ei trebue căutată h anticii greci, cari și ei au studiat o­us­magii Chaldeei. E o știință care poate amuza, care are o parte de adevăr iu ea, dacă ne bazăm pe faptul că fiece om prin fizicul, expresia feței, umbletul, gesturile sale revelează moralul și ca­­racterul ce are,­Termină spunind că dacă ocultismul e o șarlatanie, în chiromanție sunt multe lucruri aproape de adevăr. Conferința a fost foarte mult aplau­dată de un public distins care și-a dat intilnire Dumineca viitoare cînd d. d. Bled va vorbi tot la institutul Pompi­lian despre „conversațiune in secolul al IX-lea“.— Faimen 1

Next