Dimineaţa, februarie 1908 (Anul 5, nr. 1422-1450)

1908-02-01 / nr. 1422

Vineri 1 Februarie 1908 DîMIN­EAȚA AST­AZI­­ 31 (13) Ianuarie 1908 Răsăritul soarelui 7.43 p.m.—Apusul soarelui 5.14 p.m. CA­IKHDĂR ortodox : Sf. doctori fara argint. —GatoHc Bengmus. ^TTTTATTTIIT T­Î' TK”K­iraeie 24 ae ore a­­ muJri­ns pu­in mumai în cîteva localități I­8 I­­r­i­j­i din partea centrală a Mo­ldo­vei Barometrul după, o creștere de a un­u­i aproape 5 milimetri, de astă noapte este în continuă descreștere. MPPI PlifO Autorități.—Toate autoritățile sunt deschise. — IndieSare.— Toate tubu­l­iubiuiiiu­nalele sunt deschise.—Expoziții.—In palatul Ateneului­, expoziția de pic­tură a d-lor Eug. Virinescu și­­. Gropeanul"-In rotonda Ateneului expoziția pictorilor Ludovic Basarab și lot. Petrescu Mogoș.­­PARLAMENTARE,—Camera și Senatul țin ședință publică. filafon] l|af|Jli­sl Se va juca: „Enigma“, piesă în 2 acte de Paul,Niervien, și iylilIOi SstSjul", comedie în 2 acte de Daniel Riche. *2. Varietăți imperiale—(Cîmpineanu 16).—In toate serile îlpy­ulP­ ullSi­ reprezentațiuni pentru familii. Debutul renumiților comici francezi Henri Polii și Charriol, a simpaticului cupletist român Emil Dumitrescu, cu concursul Piti­cului Ciccio, număr de adevărată surpriză și celorlalți artiști. Intrarea liberă. CIRC­UL RIDOLI.—In toate serile reprezentațiuni variate. Lupte internaționale. TEATRUL LY­­RIC.­Trupa de sub conducerea d-nei și d-lui Sturdza și a d­-lui Ma­rculescu joacă : ,,Un «­ natural“, piesă de Dumas. RESTAURANTUL CREANGA. Str. Academiei No. 30. Bucătăria’ aleasă și variată. De la 7—1 noaptea concert pentru familii, „Banda Roșie“ sub conducerea neîntrecutului Alex. Ciolac. Dejun fix, menu ales, cu lei 2.25. .Prile­ , .jpresa.romlna fi­ Ungaria — Unde e studențimea ?—Unde e Liga culurală ? Ceea ce se petrece cu presa ro­­m­nă din Ungaria e pur și simplu scandalos. Guvernul unguresc, prin plucu­­­rori, caii stau la dispoziție, a por­nit acum o goană în contra ziarelor romîneștî care nu se asemănă decît cu aceea care a fost dusă în contra fruntașilor romîni autori ai memo­randului. Atunci temnițele de la Segh­edin și Vatz au strîns între zidurile lor oameni ca Ion Rațiu și Vasile Lucaci. Acum aceleași tem­­niți își deschid necontenit porțile pentru redactorii responsabili ai ziarelor române din Ungaria. „Lupta“, „Tribuna“, „Gazeta Transilvaniei“, ” Libertatea“ sînt văduvite de redac­torii lor cari se duc în temnițe pen­tru a ispăși păcatul sfînt de a fi apărat drepturile neamului lor. A­­ceasta, cu puțin după liberarea de­putatului Ștefan Petrovici, care a stat în temniță cîteva luni pentru un articol publicat în ziarul „Dra­pelul“ din Argeș. In pornirea lor năprasnică de ură în contra neamului romînesc un­gurii nu pot înțelege că prin ase­menea mijloace nu se poate suprima­­ dreptul de a trăi, al unui element care le supraviețuește în Europa și în ținuturile unde e prigonit de peste 1000 ani.­­ * Dar dacă acel element se apără cu energie, el are totuși nevoe de sprijinul și de îmbărbătarea celor cari simt la fel cu el și au aceleași aspirații. Odinioară studențimea noastră tre­sărea la fiecare atingere a dreptu­rilor romînilor de peste munți. Lo­viturile date romînilor de către gu­vernele ungurești se repercutau pu­ternic la noi și studențimea era cea d’ind­iü care să protesteze. In fruntea studențimei era Liga Culturală. Acum 15 ani această instituție desfășura atîta activitate, încît toată suflarea romînească era gata să-i dea sprijinul ei pentru atingerea scopului urmărit. Azi cînd guvernul unguresc a pornit cea mai revoltătoare goană în contra presei române de peste munți, nici studenții noștri și nici Liga Culturală nu caută să-șî spună cuvîntul. E o apatie condamnabilă și dureroasă, care dă curaj dușma­nilor neamului de a continua cu persecuțiile și cu suprimarea drep­turilor de cari trebue­ să se bucure un element compact și conștient de menirea lui. Să nu se uite că presa e acum cel mai de seamă mijloc pe care-l au romînii din Ungaria spre a-și manifesta credințele și a’șî apăra drepturile. Acest mijloc trebue păs­trat și întărit,—deci apărarea lui se impune de toți aceia care’și dau seama de pericolul ce amenință ele­mentul romînesc din Ungaria prin tendința de maghiarizare a guver­nelor de la Pesta.— C. Dem. .* Anchetele ziarului „Dimineața“ , vizită în atelierele „țesătoarei ‘ De-asupra războaelor unde lucește au­rul borangicului, se pleacă grațioasele ca­pete ale copitelor. Pe viață, ce zgomot, în atelierele „Țe­sătoarei“. Ici două, blondine, micuțe ca niște, păpuși, do­’.pinii la o vîrtelniță firul cel mătăsos. Mai departe la un războiu­ i­­­­mens, trei bursiere țes un splendid covor din resturi de gogoși toarse și colorate în mod minunat. " Cad harnicele maestre ale „Țesătoarei , " prima și a doua, d-rele Maria Stănescu și Adélla Gălman au grijă ca nimic, să nu se piardă din prețioasa căsuță a fluturelui ■ țesător de mătase. Totul se întrebuințează, nimic nu se leapădă,­­ și elevele învață treptat cum se fierb gogoșile/ cum se apucă, ud fiind încă firul, cum se deapănă pe suluri, și în urmă cum se face dacă gata v­a fi așezată în războiu­. *" Războaele? Ele sînt de mai multe mă­rimi la „Țesătoarea". Războae de țesut în patru ițe pentru pînză mai simplă și din cele mari cu mașină cari par așa de­­ com­­­­plicate, așa de greu de mînuit, și cari to­tuși se mișcă cu piciorul de o tînără co­pilă. Origina „Țesătoarei“ Industria... gogoșilor , de mătase, așa de neglijată pînă acum la­ noi în țară, pre­țioasa industrie, ce ar putea produce atu­ia luată sub­ protecția reginei, a blîndei femei care nici odată nu a cruțat nici timpul, nici persoana sa, cînd a fost vorba de un bine privitor la țara noastră și mai cu seamă la femeia romînă. Suverana deci, strînse în jurul său,mai acum doi ani, un grup de doamne și domni doritori de progresul industriei na­ționale și societatea „Țesătoarea“ fu în­temeiată sub cele mai promițătoare aus­picii. Fondul se adună curînd, cotizațiile veniră, și iată, atelierele din strada Popa Lázár întemeiate în primăvara anului 1907. Elevele Scopul „Țesătoarei"­ fiind răspîndirea culturei gîndacilor de mătase în toată țară și mai cu seamă la sate, în atelierele societăței se primi deocamdată 50 de­ eleve din toate județele, dintre cari 30 bursiere. Condițiunile de admisibilitate sînt urmă­toarele: fiece elevă trebue să fie de națio­nalitate romînă, de preferință fiică de să­tean, să aibă patru clase primare­ și să nu fie în vîrstă mai mică de 12 ani. Practica făcută de eleve în ateliere du­rează doi ani de zile, în care timp bur­siera învață toată creșterea gîndacilor, și țesutul mătaseî dela pînza cea mai sim­plă pînă la cel mai fin „crepe de Chine“, „satin" și „matelasse“. La terminarea celor doi ani, absolventa primește din partea societății un razboiu de țesut și o depanatoare­, în ce constă bursa Bursierele primesc fiecare patruzeci de Atelierul ,,Regina Elisabeta Țesătoarea“ lei pe lună, îmbrăcăminte și o bonificație de 15 la sută din vînzarea stofelor al că­ror material brut îl furnizează societatea. Insuficiența localului însă le forțează a locui la gazde în apropierea atelierului, iar masa o iau în școală, unde fiecare ele­vă face pe rînd menajul pentru toate. Din atelierele unde ne urmărea zgomo­tul neobositei activități a războaelor, tre­cui însoțită de d-rele Maria Stănescu și Adella Galman, în vastele săli unde se „etajează" gogoșile înainte de a fi expe­diate în străinătate. Căci „Țesătoarea­“­ pe lîngă învățătura ce dă copilelor de sătean în creșterea gîn­­dacilor, filatul și­ țesutul, mătasea, se ocu­pă și cu strîngerea gogoșilor de la­ săteni cărora ea singură le vinde sămînța selec­ționată, și în urmă cu exportul acestor gogoși în străinătate. Traficul acesta e destul de producător, de pildă anul acesta s’a vîndut în Italia 18.000 de kilograme de gogoși a 2 lei și 80 kilogramul. Idealul „Țesătoarei“, după cum vedem, e pe cale bună de realizare, industria go­goșilor începînd a fi înțeleasă de sătenii noștri în modul cel mai folositor. Comitetul societăței Un număr de doamnei alese de către su­verană, se ocupă în­de­aproape cu bunul mers al atelierelor pe cari adesea le vi­zitează .Ele sunt doamnele Zoe Gr. Rîmni­­ceanu, prezidenta comitetului, Alexandri­na Gr. Cantacuzino, Zoe Golescu, Ana Th. Noica, Maria Racola și d-ra Fanny Seculici. D-lor supraveghează deasemeni coman­­dele ce­ se fac la „Țesătoarea" ale cărei produse nu maî mă săturam de a le ad­mira. Iar în fața valurilor de borangic ce cur­gea sclipitor înainte-mi, țesut de mîini de copile, îmi amintii cu mîndrie de fraza reginei: „Viitorul tarei îl țese femeia“. Farmen „ADEVERUL“ Su­n­t, hom pi ictisni­cipiu­l M.M­IU CONVOCARE Domnii acționari sînt convocați a se întruni în adunare generală ordinară și extraordinară în ziua de 1 Martie 1908 ora 10 a. m. în palatul societăței str. Sărindar 11. Ordinea zilei : In ce privește adunarea generală ordinară : 1) Ascultarea raportului consiliu­lui de administrație și al censorilor. 2) Aprobarea bilanțului gestiu­nea anului 1907 încheiat în ziua de 31 Decembrie acel an. 3) Alegerea administratorilor, censorilor și censorilor supleanți, al căror mandat expiră. In ce privește adunarea generală extraordinară : Modificarea art. 15—26, 30—31, 33—37 și 39 din statutele societăței. Pentru a putea lua parte la a­­dunare, d-niî acționari vor trebui să depună acțiunile lor la direcția societăței cu cel puțin 10 zile îna­inte de adunarea generală, adică pînă la 19 Februarie 1908 orele 5 p. m. Consiliul de administrație București, 31 Ianuarie 1908 Nenorocirea din strada Zidari — Un om ars de viu — O mare nenorocire s’a întîmplat în str. Zidari No. 41 la turnătoria d-lui Chiriac. Un băiat anume Nicolae Georgescu, în etata de 18 ani, voind să aprindă o lampă cu gaz pentru a o duce în tur­nătorie, lampa a făcut explozie în mîi­­nile lui, auzindu-lg grav pe față și pe corp. Victima căzu jos în nesimțire. Dîndu-se alarma sosi imediat ambu­lanța socă de salvare, care transportă pe nenorocitul băiat la spitalul Brinco­­venesc.—Tis. Corpurile iin­tre CAMERA — Ședința de la 30 Ianuarie — Ședința se deschide la 2.10. Pe banca ministerială d-n­î: Emil Costi­­nescu, Spiru Haret și V. Gh. Moruzun. D.­N. Enășescu roagă să i se fixeze pentru mîine interpelarea anunțată de d-sa d-lui președinte al consiliului, cu privire la măsurile ce guvernul este îndreptățit să ia pentru protejarea ex­portului vitelor noastre. Un președinte răspunde că nu se poate fixa pentru mîine, deoarece d. președinte al consiliului nu este de față. D. I. Bianu, în numele comisiunea du indigenare,­ roagă adunarea să bine­­voiască a consacra ședințele de azi și de mîine în mod exclusiv pentru vota­­rea indigenatelor, cari s’au strîns în număr foarte mare pe biroul comisiu­nei, și cari statt de ani de zile aștep­­tînd să fie rezolvate. Printre cei cari așteaptă încetățenirea, sînt și o mulțime de elemente bune și utile țârei. Ar fi ThEYarata ȘAMPANIE franceza Marca BINET din Reims Băutura Aristocrației[_ Universale^ bine să se voteze indigenatele cit mai neintîrziat. D. președinte spune că înaintea aces­tora trebue votată legea pentru modi­ficarea unor articole din învățămîntul secundar și superior. Se votează luarea în considerare și începe discuțiunea pe articole. Se votează fără discuție articolele de la 1 —12 inclusiv. La art. 13 d. Nestor Cincu spune că prin acest articol d. ministru al instruc­țiunei își rezervă dreptul da a lovi în profesorii anulați de d-sa și reintegrați de contencios. Roagă adunarea să nu voteze acest articol, căci prin el s’ar consfinți o mare nedreptate. D. Spiru Haret răspunde că din 101 anulări făcute de d-sa, numai 4 profe­sori au fost reintegrați de­ contencios iar 97 anulări au rămas bune. Prin ur­mare dreptatea este de partea d-sale și nu are nevoe ca să vină cu o lege de represalii contra acelor profesori. Articolul de față are de scop a face să înceteze nedreptatea ce se făcea al­tor profesori care, deși lucrau același număr de ore, erau plătiți mai prost. Articolul se votează nemodificat. Se votează fără discuție celelalte ar­ticole. Pusă la vot în total cu bile, legea este admisă cu 62 voturi din 70 vo­tanți. D. Emil Costinescu depune următoa­rele proecte de regu­­­li pentru des­chiderea unui credit de 12.000.000 lei pe seama ministerului de finanțe ; 2) pentru modificarea și compleetarea u­­nor articole din legea comptabilităței generale a statului și pentru mărirea fondului bugetului pensiunilor pe exer­cițiul curent. D. Al. At. Gheorghiu, raportor, ci­­tește proectul de lege pentru recu­noașterea calităței de persoană morală a societăței de binefacere „Moldova“ din Iași. Legea se votează. Se pune la vot recunoașterea de ce­tățean român a d-lui L. Perșoiu. Votul este nul. Ședința se ridică la orele 3 p. m. Moartea l­ui Iancu Catargi IAȘI, 20 Ianuarie.—Din Paris a so­sit știrea despre moartea subită a in­ginerului Iancu Catargi, fruntaș cetă­țean, membru conservator, fost direc­torul școalei de arte, în vîrstă de 55 de ani. El lasă trei copii. Regretele sint unanima­l r­"A* La clubul conservator-democrat s’a arborat dol­ u. • • Mama decedatului împlinind azi vrîsta de 89 ani, toți membrii familiei sint adunați la locuința ei, silindu-se ași as­cunde durerea pentru ca nenorocita mamă să nu afle despre sfîrșitul fiului ei. Corpul defunctului va fi adus la Iași.—Da» ȘTIRI MĂRUNTE ".3E D. Dimitrie Dascălu este numit în postul de agent sanitar la cercul Fin­­tina-Mare din județul Suceava, în lo­cul lui Vasile Gherasim, care se re­­voacă. — D. Ioan Enăchescu este numit în postul de agent sanitar la Caratai din județul Constanța, în locul lui Bijcaru Ioniță, demisionat. — D. Dinu S. Ioan este numit pro­vizoriu în postul de agent sanitar la cercul Ionești din județul Dîmbovița, in locul lui Sandu Preda, demisionat. — D-na Elena I. Mutulescu este nu­mită în postul vacant de moașe la cer­cul Runcu din județul Gorj. — D-na Ecatarina Vasiliu este nu­mită în postul de moașe la cercul Bîr­­zești din județul Vasluiu, în locul moa­șei Paraschiva Zăhărescu, care nu s’a prezentat la post.­­ D-na Ana Bratu, actuală moașe a comunei Șuiei din județul Argeș, este revocată. — Sunt transferate în posturile de moașe din județul Ialomița următoarele persoane : Ecaterina C. Popescu de la cercul Grindu la cercul Raviga, și Victoria G. Butoianui de la cercul Raviga la cercul Grindu. — D-na Dumitru Stoianescu este nu­mit­ă și postul vacant de moașe la cer­cul Drăgoești din județul Olt. _D-na Eugenia Georgescu este nu­mită in postul vacant de moașe la cer­cul Cernești din județul Dîmbovița. D-na M. Cristofor, actuală moașe a comunei Smuțți din județul Covurluiu este transferată în aceiași calitate la comuna Cuca același județ, în locul moașei M. Mendrino, demisionată. — D. Leon G. Pascal, sa numește în funcțiunea de impiegat auxiliar cl.il în serviciul exterior general al finanțe­lor, în locul d-lui N. C. Vasiliu, care a părăsit si­lvic­ul. __ D. Nu d­­. Teodorescu, fost func­ționar vamal, es­te numit agent auxiliar în serviciul exterior al vămilor, în locul ce se au vacant. — D. Eliodor Costescu, fost revizor de vite, se numește în aceiași calitate la orașul Mangalia, județul Constanța, in locul d lui Luigi Splrescu, trans­ferat. — D. Nicolae Tomescu, fost revizor de vite, se numește în aceiași calitate la cercuri comunale din județul Buzău, in locul d-lui C. Te­odoru, care se trans­feră la cercuri comunale din județul Botoșani. — D. loan Ploricel se numește pro­vizoriu revizor de vite la circ. 7­a Sla­tina, județul Olt, în locul d-­ui Nestor Popescu, demisionat. Incendiul din calea Victoriei Un incendiu care ar fi putut lua pro­porții, a isbucnit in calea Victoriei No. 124 la casele unde sunt instalate birou­rile inspecției căilor ferate. Focul a luat naștere de la o lampă cu gaz care făcînd explozie a comuni­cat flăcările la perdele și la un bi­rou. Sărind funcționarii din birou îm­preună cu mai mulți sergenți de stradă focul a fost stins. Pagubele sunt mici deoarece flăcările nu au­ consumat decit ferestrele, perde­­ele și două birouri.—t—. Telegrame Nenorocirea din Maroc Amănunte asupra legionarilor în­gropați sub zăpadă Budapesta, 30 Ianuarie. — Ungurul Johan Lukacs din batalionul 21 al reg. II legionari din Maroc scrie cu data de 4 Februarie unui ziar de aci asupra ne­­norocirei întîmplate batalionului de le­gionari francezi din Maroc, din cauza furtunei. Batalionul 26 din primul regiment de legionari, care staționează din cauza ex­ceselor din Maroc la Ajda și Bergen a plecat la Ein-Sefra. Pe drum­ în ziua de 2 Februarie legionarii fură surprinși la 110 km. de Ein-Sefra, de un viscol teribil și nu-și mai putură continua drumul, întregul batalion fu îngropat sub ză­padă și găsit abia a doua zi. Căpitanul comandant și un locotenent fură găsiți încă în viață. Ei au fost transportați la spitalul militar din Ein-Jefra, unde și-au perdut mintea. Doi subofițeri și 20 soldați au fost scoși morți din zăpadă. Din batalion mai lipsesc încă 54 persoane. Un batalion a fost trimis in căutarea dispăruților. La noapte plecăm cu trenul la Ein- Jefra și de acolo vom continua drumul pe jos. ________ In jurul unei candidaturi Budapesta, 30 ianuarie. — Ziarul „Lupta“ a publicat știrea că alegă­torii români din Des comitatul Huned­oarei, au oferit mandatul lor proprietarului de mine Alexiu Pokol. D. Pokol comunică acum unei corespondențe din Budapesta că nu candidează. O revistă vieneză interzisă în Ungaria Budapesta 30 ianuarie. — Biroul corespondenței telegrafice ungare a­­nunța că ministrul de interne, contele Andrássy a interzis intrarea „Re­vistei Armate­“ vieneze în Un­garia. Această dispoziție a fost luată în urma articolului apărut în acea re­vistă și prin care era atacată Un­garia. Vizita împăratului Wil­­helm la Viena Munich, 30 ianuarie. — Față de știrea provenită din sursă autorizată că împă­ratul Wilhelm are intențiune să viziteze însoțit de toți principii Germaniei, pe împăratul Francisc Joseph la Viena, cu prilejul jubileului — se declară din loc competente că în mod oficial, împăratul Wilhelm n’a făcut încă nici un demers pentru această vizită. Se confirmă știrea că principii Germa­niei au intențiunea să facă față de împă­ratul Francisc Iosef un act de atențiune specială. Mascagni la opera din New­ Yor­k New­ York, 30 ianuarie. — Directorul operei metropolitane de aci, Causied, a fost concediat. In locul lui va veni Kas­­sazza din Milano, care împreună cu Dip­­pel va conduce opera. Kassazza va dirija operile germane, iar Mascagni cele ita­liene. O spaimă a prințului Bulgariei Budapesta, 30 ianuarie.—Trecerea prin­țului Ferdinad al Bulgarie prin gara lo­cală a dat naștere unui incident penibil pentru poliție. Principele Ferdinand a sosit în gară la orele 10 a. m. La coborîrea sa din tren principele a zărit pe un om care ținea în mînă o cutie de tinichea. Crezînd că s’a pus la cale un atentat anarhist contra sa­, prințul Bulgariei palid la fată a în­ceput să gesticuleze foarte enervat. Poli­ția intevenind a condus pe individul în chestie la comisariatul gării, unde des­­chizîndu-se cutia, s’a găsit că ea conținea niște heringi. Prințul Ferdinand nu s’a putut liniști decit după ce a aflat adevă­rul. * suesmințire Budapesta, 30 ianuarie.­— Minis­trul de culte și instrucție publică, contele Apponyi, desminte știrea dată de un ziar de ori în care se povestea întilnirea lui cu un ucigaș al regelui Alexandru al Serbiei, întrunire de protestare Berlin, 30 ianuarie.­­ Sub denumirea de „întrunirea frățească“ a avut loc c­­­eci o întrunire de protestare în contra proectului antipolonez din Landtagul pru­sian. Au luat parte peste 3000 polonezi. Deputatul Karinsky a stigmatizat pro­­ectul antipolonez spunînd că e o rușine pentru poporul german și creștinism. Proectul, a spus oratorul s-a născut prin ură și nu va răspîndi de­cît ură. Cancelarul vrea să-și liniștească conș­tiința prin neadevăruri și răspîndește date false asupra proprietăților poloneze. Ziarele poloneze accentuiază că chiar dacă Germania va retrage proectul anti­polonez, polonezii nu vor mai putea fi câștigati pentru Germania. In chestia limbei au vorbit apoi mai mulți oratori cari au declarat că nici un polonez nu va convoca vreo­dată o întrunire în limba germană și chiar de se vor găsi unii cari să convoace aseme­nea întruniri nu se vor găsi partici­panți, întrunirea a adoptat o rezoluție foarte violentă. O afacere scandaloasă Paris, 30 ianuarie.­­ Aristocrația pa­riziană e preocupată de o afacere de scan­dal. Contele Antoine Rosen e acuzat de d-na Hardy de Terrienne, fiica unui general, că­ abuzînd de amiciția ei i-a escrocat în­treaga avere în sumă de 400.000 lei. Boala unei arh­iducese Viena, 30 ianuarie.­­ Arhiducesa E­­lisa Win­dischgraetz, nepoata împăratului Francisc Iosef, a sosit Duminică seara la Viena unde a intrat în sanatoriul Löw pentru a se supune unei operații. Arhiducesa a mai fost oda­tă operată de apendicită. Noul agent diplomatic la Petersburg Viena, 30 ianuarie.­­ Din Sofia se co­munică că in curînd va fi ocupat locul de agent diplomatic bulgar la Petersburg, rămas vacant prin numirea generalului Paprikov ca ministru de externe în noul cabinet. Generalul Paprikov va pleca în curînd în capitala Rusiei pentru a-și aranja afa­cerile. Reabilitarea lui Carusso New­ York, 30 ianuarie. — Hanna Stan­hope, femeia față de care tenorul Carusso a avut o atitudine necuviincioasă acum un an și jumătate în parcul central din New­ York, a fost ora adusă pentru scan­dal în fața poliției și condamnată la un cent amendă. D-na Hanna Stanhope, s’a sculat acum cîteva zile des de dimineață și în urma unui schimb de cuvinte cu altă femee pe stradă s’au luat la bătae. Cele două beligerante se apucară de păr și se umplură de sînge. Poliția interveni invitîndu-le să se li­niștească. Ele nerăspunzînd invitației fură conduse la poliție. Judecătorul de poliție întrebă pe d-na Hanna Stanhope, dacă ea este aceea care a intentat anul trecut acțiune lui Carusso. D-na răspunse că Caruso a făcut ca nu­mele ei să figureze prin ziare, dar că în fața tribunalului n’a apărut. Carusso aflînd că d-na Stanhope a fost amendată numai puțin de bucurie că a pu­tut în sfîrșit să fie reabilitat. Ultime informațiuni . Consiliul comunal al orașului Giur­giu a fost convocat pentru 31 cor. cînd se vor rezolva: 1) Facerea unui împrumut pentru adu­cerea apei în oraș; 2) Scăderi și impuneri de dări anuale; 3) Cedarea unui teren al comunei, gar­nizoanei Giurgiu pentru facerea unei ma­nutante; 4) înființarea unui cimitir pentru ani­male; și 5) Deschideri de credite. — Comitetul delegaților Camerei la pro­ectul pentru modificarea legei învățămîn­­tului secundar, compus din d-nii Ștefan Ioan, Marossin, Teodor Vasiliu, Pompiliu Eliade, Mic­escu, Malla și Dragu, s’a întru­nit și a adoptat proectul. D. Dragu a fost ales raportor. Discuția generală va începe azi.­­ Cei ce vor se exercite profesiunea de ingineri hotărnici trebue să adreseze ce­rerile ministerului de justiție cel mai tîr­­ziu pînă la 15­ Februarie, depunînd toto­dată în numerar taxa de examen 60 lei, cum și suma de 5 lei, necesară pentru pu­blicarea autorizărei de inginer hotarnic în „Monitorul Oficial". Această din urmă sumă se va restitui candidatului care, nerăspunzînd în mod satisfăcător, nu va fi admis de către co­­misiunea examinatoare. Ședințele comisiei examinatoare vor în­cepe la 17 Februarie.. . Măsurile de supraveghere în porturile Constanța și Sulina au fost ridicate, deoa­rece de 10 zile nu s’a mai ivit nici un caz de holeră la Constantinopol. — Primăria Capitale a trimis o adresă directorilor de școli prin care îi invită să dea medicilor școlari informații exacte a­supra sănătatei elevilor și a condițiunilor igienice în cari se află școlile ce le-au fost încredințate.­­ Toți proprietarii de moșii au primit, de la primăriile comunelor de cari depind moșiile lor, adresele referitoare la înfiin­țarea izlazurilor comunale. Prin noua lege a­ tocmelilor agricole pro­prietarii vor arăta pînă la 1 Martie 1908 întinderea, situația și prețul de vînzare al păm­întului pe care se oferă a-l vinde comunei. Pînă la cinci zile de la înregistrarea o­­fertei, consiliile comunale respective își vor da avizul asupra ofertei. Acest aviz împreuna cu acel al comisiu­nei regionale, se va înainta pînă în zece zile consiliului superior al agriculturei. — In ultimele zile a nins în nordul Mol­­dovei, acoperind semănăturile. — Societatea romînă de neurologie și psi­hiatrie va tine ședință seara de Vineri I siteatrului din spitalul Colțea la ordinea zilei fiind următoarele­: Alegerea noului comitet. Comunicările următoare: d. prof. Marinescu despre Mo­dificări osmotice ale celulei nervoase de natură experimentală și despre Turbură­­rile de mers în paraplegia prin hidroce­­falie, d. docent Par­hon și­ d. dr. Panescu despre tratamentul afecțiunilor prurigi­noase prin săruri de calce. Paralelă între acțiunea acestor săruri și raceea a glan­dei tiroide, d. Docent Parhon și d. Urechia despre Influența epoicelor menstruale asu­pra frecvenței acceselor de­­ epilepsie.. Notă asupra efectelor clorurului de calcul și a clorurului de sodiu asupra atacurilor de epilepsie. —Societatea „Jui­m­ea Studioasă Medica­lă” va ține ședință ordinară în ziua de Duminecă 3 Februarie orele 2 și jum. Ri meridian. La ordinea zilei va fi: d. S. Cohl. Con­­siderațiuni clinice și terapeutice asupra­ septicemiilor post partum (cu obs­ervațiuni culese din serviciul d-nului profesor dr. Drăghiescu); votări de membrii și ches­tiuni administrative. • Absolvenții și foștii elevi ai scri’e „Iacob și Carolina Loebel“ sunt rugați a comunica de urgență adresa d-lor ac­tuală, d-lui Iosif Posmantir București strada Sărindar 22. • A APARUT , edițiu­nea a II-a din­ „Codul general al Romîniei“ (Codu­­rile legile, regulamentele, decretele, trac­tatele diplomatice, convențiunile de co­­mercia și de extrădare, de la 1856—1908, cu ultimele modificări), de C. N­aman­giu­, procuror la Curtea de apel din Iași. Anexa vol. I, cuprinde și vechile Coduri:­lante, Andronache Donici, Caragea, Galla mach și regulamentele organice. Această nouă edițiune, cea mai coma­plectă și mai sistematic alcătuită­ în 3 mari volume, cu 7.200 pagini și 10.000 note explicative, costă 40 lei, trimisă franco la domiciliu imediat după primirea manda­tului poștal. Comandele se fac la administrația ziare­lor „Adeveru­l și Dimineața“ str. Sărite* dar 11. A apărut la Iași „Revista de Iași* 1* sub direcțiunea d-lui Ilie Bărbulescu, profesor universitar. • Ni se comunică faptul că un incorect și necinstit editor a pus in vinzare Noua lege a monopolului circiumelor, vinzind-o ori și cum ar fi fost votată de corpurile legiuitoare. Vestim publicul, că pînă în prezent a­­ceasta lege nu s­a votat decît de către Senat și că la Cameră a fost modificată. Ea nu va fi votată decît după 15 fe­­bruarie. Spre știință dar, pentru ca cititorii noștri să nu se păcălească. • La întrunirea studenților in știința de Stat ce va avea loc Duminecă 3 Ff ia­bruarie c. la școala „Adrian“, d. Coni. Sghibartz, diplomat al școalei comerciale superioare va ține o conferință trstine despre „Vasile Conta și operile lui“, j = ieri a avut loc la Pașcani căsătoria d-lui Louis Mendel din Ieși, cu simpa­tica d-ră Ernestine Horovitz. Felicitările noastre tinerilor căsătoriții • D. maior­ E. Beller expune în roton­da Atheneului un număr de tablouri originale, panouri decorative și portrete în pastel. • Citim în „Le Temps“: „La concursul care a avut lor eri 1« ministerul de interne in vederea admi­­­­bitităței la funcțiunile de medici șefi și medici ajutori in azilele de alienați, o femee a luat parte pentru prima oară la examene, pe care le-a trecut, de al­­minteri, cu succes. Această femee e d-ra Rescal, romîncă naturalizată fran­­ceză și deja internă intr’unul din azi­­lele noastre“. _________ Constituirea cercului co­­mercianților de băuturi spirtoase O mare parte dintre comercianți­ de băuturi spirtoase din Capitală s-au în­­trunit aseară acasă la d. I. Mih­alcea- Vrluceanul și au pus bazele cercului comercianților de băuturi spirtoase din toată țara, conform votului congresului ținut in zilele de 24 și 25 Ianuarie în Capitală. Un foarte mare număr de comercianți și-a fi trimis încă de aseară telegrafic în­scrierea în cerc. Intre altele s-a decis ca o delegație a cercului central să plece la începutul săptăminei viitoare în toate orașele din țară și să înființeze acolo cercuri pe fin­cere județ In parte. In cerc se primesc și comercianții da la sate. ” S’a mai hotărit ca tot de săptămîna viitoare să se înceapă lucrările pentru organizarea marelui meeting care va avea loc la 14 Martie !n Capitală.— Tis. FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ 19 Sarafoff regele Macedoniei •— Mare roman de actualitate — CAP. 18 y ' f Lupta de la Melnik Ce dracii, ești beat de sînge? strigă Sa­­rafoff bătînd din picior. — Ivan se spală în odaia grecului. A fost rănit la umăr..., dar n’are nici pe dracul! — Ura! Ura! Trăiască Sarafoff! răsu­nară în acel moment voci în jurul casei, urmate de detunături de pușcă. — Trăiască Pietro Dungo! In sat, năvăliseră alți 30 de călăreți, în fruntea cărora era Pietro Dungo, viteazul șef de bandă. El întorsese de pe drum populația îns­­păimîntată, care fugea, spunînd țăranilor că nu veniseră să-î jefuiască, ci că ar­mata bulgară a năvălit în Macedonia și alungă pe­ turci. — Nu veți mai plăti biruri, nu veți mai da plocoane! In casa voastră nu va mai intra nici un zbiri le spunea Dungo. Pămînturile și pășunile vor fi împăr­țite între voi! A sunat ceasul liberăreî de sub jugul turcesc. In toate satele a năvălit armata bulgă­rească. N’a­veți să vă mai temeți de ni­mic! Aceste cuvinte liniștiră pe țăranii bul­gari, iar pe greci îi făcură să strige a­­lăturea cu dînșii: — Trăiască Bulgaria! Trăiască Sara­foff! Pietro Dungo intră călare în curtea deschisă a primarului, și mulțimea năvăli după ei, în curte, scoțînd strigăte de bu­curie. Un grup compact tîra doi ofițeri turci. — Să-î judece Sarafoff! strigă mulți­mea;, Ei ne răpeau vitele­ din bătătură și le dădeau soldaților! Ne batjocoreau fiicele și ne schilodeau copiii! — Fraților! Din ceasul acesta, picior de turc nu va mai călca pe pămîntul a­­cesta. Puneți-­ și pe ei să strige: „Trăiască Bulgaria­ ”. Plini de praf, bătuți, tîrîțî prin noroi, cu hainele rupte, cei doi ofițeri nu-șî maî dadeau seama unde se aflau, și de mai erau în viață. — Strigat! „Trăiască Bulgaria­, strigau țăranii, gata din nou a se repezi, și a-i călca în picioare. — Trăiască Bulgaria! Ura Macedonia liberală! — Acum să-l legați frumos și să-l bă­gați într’o pimniță, strigă Sarafoff. Dar să scoateți vinul de-acolo, ca să nu-i bea, cu toate că Coranul II îi oprește. — Da, da, să ni-î răscumpere turcii! Să ne dea birurile înapoi! — Ba să-î ucidem! Să-î ucidem! Căci și preotul nostru a fost ucis de turci! Să-i facem bucăți! — Fraților! Nu vă pătate mîinele cu sînge, dacă vreți să vă ajute D-zeu! strigă Sarafoff, care se gîndea că trebue să ia cît mai repede măsuri de apărare. Intoarceț­i-vă pe la casele voastre și armați-vă cu ce puteți! Armata turcească e pusă pe fugă, dar tot va căuta să năvălească asupra satelor mici. Să fim bărbați! Să dovedim Bulgariei și lumea întregi că prin noi înși­ne am căpătat libertatea! Nu ne mai trebue stăpîni! Liberi să fim! Republică să fie aci! Noi s’o înte­­m­eem! Voi singuri să vă judecați! Dacă mun­ciți, să aveți parte de munca voastră. Fraților! Să puneți steagul bulgăresc pe cazarma în care n’a mai rămas nici un soldat! Să puneți steagul bulgăresc pe primărie! Unde-i steagul? strigă o voce. Să-l pu­nem chiar acuma. — Să faceți dacă n’a­veți! Cu sîngele nostru T am botezat! Cu sînge turcesc să-l stropim, și va fi steagul cel mai sfînt din țara asta! In acea noapte țăranii lucrară cu mic, cu mare, la înălrirea satului, săpînd șan­țuri, făcînd garduri de inele cu pămînt, punînd care, drugi de fier, copaci, unelte de muncă, grămădindu-le și făcînd bari­cade la marginea satului. Puști și muniții fură împărțite săteni­lor, căci erau destule în cazarmă. Țăranii și revoluționarii formară pa­trule, iar Sarafoff dădea porunci din casa primarului, pe cînd acesta zăcea legat în fundul pimniței. Totuși printre fugarii pe cari îi întor­sese Pietro Dungo, se aflau și cîțiva inși devotați valiului. Aceștia, în zorii zilei ajunseră la Sa­lonic și dădură alarma. Intîî Sekir-Pașa nu voi să creadă. Cavalul care adusese vestea dis-de di­mineață, fu bătut și trimes la­ închisoare. Dar în oraș se produse o fierbere. Pîlcuri-plicuri se aduna mulțimea pe strade și prin cafenele, întrebîndu-se fie­care dacă e adevărat ca a năvălit armata bulgărească în Macedonia. Șeful poliției trimise o patrulă ca să cerceteze lucrul, părîndu-i-se prea fantas­tice cele ce-i raportau agenții. Pe la prînz patrula se întoarse, aducînd pe unul de-al lor rănit. De astădată aga Mustafa nu se mai în­doia, la Melnik năvăliseră dușmanii, dis­­trugînnd garnizoana și ocupînd satul. El singur se prezintă valiului, ducîn­­du-i vestea revoltătoare. — Ghiaurii! Ghiaurii­ au îndrăznit să facă una ca asta? strigă Valiul învine­­țindu-se de furie. Chiar acum să plece două companii de soldați-Cine e cel care-și bate joc de armata Padișahului? Cine e ghiaurul nebun care ne tulbură astfel liniștea? Am auzit că e un oarecare Sarafoff, fost ofițer în armata bulgară. Știam că de acolo o să vie lovitura Vasalii aceștia au uitat respectul ce se datoresc! Ei bine, să-l facem să-și aducă aminte că nu sunt vrednici să ne țină piept! Pe toți tovarășii lui să-î treacă prin baionete, dar pe el să mi-l aduceți vin! Ordinul acesta fu dat cu multă ener­gie și aga Mustafa fu foarte hotărît a exe­cuta porunca. Dar de astădată au trebuit să recu­noască amîrîdoi că vasalii au putut să le­­ țină piept și trupele Padișahului au putut fi risipite. In turnul bisericei din Melnic stătea Ivan­ cel-Negru și cînd de depărtare no­rii de praf vestiră sosirea armatei turcești goana luî dădea alarma. Toți fură la posturile lor: bandiți, ță­rani, bătrîni și tineri. Pînă și femeile ieșiră la baricade. Primiră pe turci cu o ploae de gloanțe. Ofițerul nu-șî putu crede ochilor cînd văzu în vîrful cazărmei fluturînd steagul bulgăresc. Lupta de la Melnik a rămas neuitată în Macedonia. Trei zile și trei nopți a stat Sarafofi cu 50 de inși, baricadat în micul sat pe ca­­re-l declarase republică. Sekir-Pașa­tuna­ și fulgera, soldații bă­­teau drumurile, dar nimeni nu putu pă­trunde în satul unde toți, de la un chiaș pînă la copilandru, cari știau să țină pușca în mînă și să țintească erau în picioare. Atunci sosi din Salonic o ștafetă din Se­res, cu scrisoarea Anușe, ce fusese tri­­measă la Seres, de unde Refir Pașa a tri­mis-o la Salonic, unde aflase că era Sa­rafoff. Aci ca pretutinden­­i în­otdeauna, tot mișeleasca trădare fu învingătoare. A treia zi un bulgar care stătea de san­tinelă la m­arginea satului, văzu venind o femee singură pe drum. Soldați turci se retrăseseră. Dar cei din Melnik știau că vor fi ata­cați peste noapte cu și mai multă furie încă. Dar dînsa scoțînd de sub scurteica lar­gă un plic alb îl agită, strigînd că vrea să-l dea lui Sarafoff. Văzînd-o singură și crezînd că e vre-o veste trimeasă de la vre-un alt șef de bandă, sentinela îi zise să se apropie. Luînd scrisoarea, flueră. Un tovarăș veni, căruia îi dete scrisoa­­ea, zicîndu-i să o dea lui Sarafoff. 4. CAP. 18 Scrisoarea fatală In cazarmă, Sarafoff tocmai se sfătuia­ cu Pietro Dungo și cu Panita, asupra iea­lului cum trebuiau să se retragă din a­­cel sat, își dadeau bine seama că mult nu vor putea rezista. Panita era de părere ca să plece așa cum au venit, în timpul cît soldații se în­­torseseră de la Salonic. • Dar Pietro Dungo și Sarafoff nu primiră această propunere, zicînd că ar fi o mi­­șelie să părăsească pe țărani furiei turci­lor, cari aveau să-i măcelărească pe toți pentru ajutorul ce le-au dat. — Munitiuni avem, merinde sînt și am mai putea ține piept chiar o săptămînă, pînă ce valiul, ca în­totdeauna, va pro­­mite o răsplată bună sătenilor cari s'ar hotărî să se predea. Atunci vom trimite cîțiva inși cari să­-l asigure pe Aga Mustafa că vor fi trăda­­tori dacă satul lor va fi crunt. Vom avea atunci destul timp să fugim, iar sătenii vor scăpa prin această min­­ciună de urgia turcească. — Planul tau e foarte bun, zise Dunga. Dar nu știă de vom putea rezista o săptămînă! Bieții oameni nu s'au odih­nit de trei zile. Curajul femeilor a pierit și, înțelegi, că și bărbații se vor răzgîndi, dîndu-șî sea­ma de primejdia la care s’au expus. A­i.

Next