Dimineaţa, februarie 1908 (Anul 5, nr. 1422-1450)
1908-02-01 / nr. 1422
Vineri 1 Februarie 1908 DîMINEAȚA ASTAZI 31 (13) Ianuarie 1908 Răsăritul soarelui 7.43 p.m.—Apusul soarelui 5.14 p.m. CAIKHDĂR ortodox : Sf. doctori fara argint. —GatoHc Bengmus. ^TTTTATTTIIT TÎ' TK”Kiraeie 24 ae ore a muJrins puin mumai în cîteva localități I8 Iriji din partea centrală a Moldovei Barometrul după, o creștere de a unui aproape 5 milimetri, de astă noapte este în continuă descreștere. MPPI PlifO Autorități.—Toate autoritățile sunt deschise. — IndieSare.— Toate tubuliubiuiiiunalele sunt deschise.—Expoziții.—In palatul Ateneului, expoziția de pictură a d-lor Eug. Virinescu și. Gropeanul"-In rotonda Ateneului expoziția pictorilor Ludovic Basarab și lot. Petrescu Mogoș.PARLAMENTARE,—Camera și Senatul țin ședință publică. filafon] l|af|Jlisl Se va juca: „Enigma“, piesă în 2 acte de Paul,Niervien, și iylilIOi SstSjul", comedie în 2 acte de Daniel Riche. *2. Varietăți imperiale—(Cîmpineanu 16).—In toate serile îlpyulP ullSi reprezentațiuni pentru familii. Debutul renumiților comici francezi Henri Polii și Charriol, a simpaticului cupletist român Emil Dumitrescu, cu concursul Piticului Ciccio, număr de adevărată surpriză și celorlalți artiști. Intrarea liberă. CIRCUL RIDOLI.—In toate serile reprezentațiuni variate. Lupte internaționale. TEATRUL LYRIC.Trupa de sub conducerea d-nei și d-lui Sturdza și a d-lui Marculescu joacă : ,,Un « natural“, piesă de Dumas. RESTAURANTUL CREANGA. Str. Academiei No. 30. Bucătăria’ aleasă și variată. De la 7—1 noaptea concert pentru familii, „Banda Roșie“ sub conducerea neîntrecutului Alex. Ciolac. Dejun fix, menu ales, cu lei 2.25. .Prile , .jpresa.romlna fi Ungaria — Unde e studențimea ?—Unde e Liga culurală ? Ceea ce se petrece cu presa romnă din Ungaria e pur și simplu scandalos. Guvernul unguresc, prin plucurori, caii stau la dispoziție, a pornit acum o goană în contra ziarelor romîneștî care nu se asemănă decît cu aceea care a fost dusă în contra fruntașilor romîni autori ai memorandului. Atunci temnițele de la Seghedin și Vatz au strîns între zidurile lor oameni ca Ion Rațiu și Vasile Lucaci. Acum aceleași temniți își deschid necontenit porțile pentru redactorii responsabili ai ziarelor române din Ungaria. „Lupta“, „Tribuna“, „Gazeta Transilvaniei“, ” Libertatea“ sînt văduvite de redactorii lor cari se duc în temnițe pentru a ispăși păcatul sfînt de a fi apărat drepturile neamului lor. Aceasta, cu puțin după liberarea deputatului Ștefan Petrovici, care a stat în temniță cîteva luni pentru un articol publicat în ziarul „Drapelul“ din Argeș. In pornirea lor năprasnică de ură în contra neamului romînesc ungurii nu pot înțelege că prin asemenea mijloace nu se poate suprima dreptul de a trăi, al unui element care le supraviețuește în Europa și în ținuturile unde e prigonit de peste 1000 ani. * Dar dacă acel element se apără cu energie, el are totuși nevoe de sprijinul și de îmbărbătarea celor cari simt la fel cu el și au aceleași aspirații. Odinioară studențimea noastră tresărea la fiecare atingere a drepturilor romînilor de peste munți. Loviturile date romînilor de către guvernele ungurești se repercutau puternic la noi și studențimea era cea d’indiü care să protesteze. In fruntea studențimei era Liga Culturală. Acum 15 ani această instituție desfășura atîta activitate, încît toată suflarea romînească era gata să-i dea sprijinul ei pentru atingerea scopului urmărit. Azi cînd guvernul unguresc a pornit cea mai revoltătoare goană în contra presei române de peste munți, nici studenții noștri și nici Liga Culturală nu caută să-șî spună cuvîntul. E o apatie condamnabilă și dureroasă, care dă curaj dușmanilor neamului de a continua cu persecuțiile și cu suprimarea drepturilor de cari trebue să se bucure un element compact și conștient de menirea lui. Să nu se uite că presa e acum cel mai de seamă mijloc pe care-l au romînii din Ungaria spre a-și manifesta credințele și a’șî apăra drepturile. Acest mijloc trebue păstrat și întărit,—deci apărarea lui se impune de toți aceia care’și dau seama de pericolul ce amenință elementul romînesc din Ungaria prin tendința de maghiarizare a guvernelor de la Pesta.— C. Dem. .* Anchetele ziarului „Dimineața“ , vizită în atelierele „țesătoarei ‘ De-asupra războaelor unde lucește aurul borangicului, se pleacă grațioasele capete ale copitelor. Pe viață, ce zgomot, în atelierele „Țesătoarei“. Ici două, blondine, micuțe ca niște, păpuși, do’.pinii la o vîrtelniță firul cel mătăsos. Mai departe la un războiu imens, trei bursiere țes un splendid covor din resturi de gogoși toarse și colorate în mod minunat. " Cad harnicele maestre ale „Țesătoarei , " prima și a doua, d-rele Maria Stănescu și Adélla Gălman au grijă ca nimic, să nu se piardă din prețioasa căsuță a fluturelui ■ țesător de mătase. Totul se întrebuințează, nimic nu se leapădă, și elevele învață treptat cum se fierb gogoșile/ cum se apucă, ud fiind încă firul, cum se deapănă pe suluri, și în urmă cum se face dacă gata va fi așezată în războiu. *" Războaele? Ele sînt de mai multe mărimi la „Țesătoarea". Războae de țesut în patru ițe pentru pînză mai simplă și din cele mari cu mașină cari par așa de complicate, așa de greu de mînuit, și cari totuși se mișcă cu piciorul de o tînără copilă. Origina „Țesătoarei“ Industria... gogoșilor , de mătase, așa de neglijată pînă acum la noi în țară, prețioasa industrie, ce ar putea produce atuia luată sub protecția reginei, a blîndei femei care nici odată nu a cruțat nici timpul, nici persoana sa, cînd a fost vorba de un bine privitor la țara noastră și mai cu seamă la femeia romînă. Suverana deci, strînse în jurul său,mai acum doi ani, un grup de doamne și domni doritori de progresul industriei naționale și societatea „Țesătoarea“ fu întemeiată sub cele mai promițătoare auspicii. Fondul se adună curînd, cotizațiile veniră, și iată, atelierele din strada Popa Lázár întemeiate în primăvara anului 1907. Elevele Scopul „Țesătoarei" fiind răspîndirea culturei gîndacilor de mătase în toată țară și mai cu seamă la sate, în atelierele societăței se primi deocamdată 50 de eleve din toate județele, dintre cari 30 bursiere. Condițiunile de admisibilitate sînt următoarele: fiece elevă trebue să fie de naționalitate romînă, de preferință fiică de sătean, să aibă patru clase primare și să nu fie în vîrstă mai mică de 12 ani. Practica făcută de eleve în ateliere durează doi ani de zile, în care timp bursiera învață toată creșterea gîndacilor, și țesutul mătaseî dela pînza cea mai simplă pînă la cel mai fin „crepe de Chine“, „satin" și „matelasse“. La terminarea celor doi ani, absolventa primește din partea societății un razboiu de țesut și o depanatoare, în ce constă bursa Bursierele primesc fiecare patruzeci de Atelierul ,,Regina Elisabeta Țesătoarea“ lei pe lună, îmbrăcăminte și o bonificație de 15 la sută din vînzarea stofelor al căror material brut îl furnizează societatea. Insuficiența localului însă le forțează a locui la gazde în apropierea atelierului, iar masa o iau în școală, unde fiecare elevă face pe rînd menajul pentru toate. Din atelierele unde ne urmărea zgomotul neobositei activități a războaelor, trecui însoțită de d-rele Maria Stănescu și Adella Galman, în vastele săli unde se „etajează" gogoșile înainte de a fi expediate în străinătate. Căci „Țesătoarea“ pe lîngă învățătura ce dă copilelor de sătean în creșterea gîndacilor, filatul și țesutul, mătasea, se ocupă și cu strîngerea gogoșilor de la săteni cărora ea singură le vinde sămînța selecționată, și în urmă cu exportul acestor gogoși în străinătate. Traficul acesta e destul de producător, de pildă anul acesta s’a vîndut în Italia 18.000 de kilograme de gogoși a 2 lei și 80 kilogramul. Idealul „Țesătoarei“, după cum vedem, e pe cale bună de realizare, industria gogoșilor începînd a fi înțeleasă de sătenii noștri în modul cel mai folositor. Comitetul societăței Un număr de doamnei alese de către suverană, se ocupă îndeaproape cu bunul mers al atelierelor pe cari adesea le vizitează .Ele sunt doamnele Zoe Gr. Rîmniceanu, prezidenta comitetului, Alexandrina Gr. Cantacuzino, Zoe Golescu, Ana Th. Noica, Maria Racola și d-ra Fanny Seculici. D-lor supraveghează deasemeni comandele ce se fac la „Țesătoarea" ale cărei produse nu maî mă săturam de a le admira. Iar în fața valurilor de borangic ce curgea sclipitor înainte-mi, țesut de mîini de copile, îmi amintii cu mîndrie de fraza reginei: „Viitorul tarei îl țese femeia“. Farmen „ADEVERUL“ Sunt, hom pi ictisnicipiul M.MIU CONVOCARE Domnii acționari sînt convocați a se întruni în adunare generală ordinară și extraordinară în ziua de 1 Martie 1908 ora 10 a. m. în palatul societăței str. Sărindar 11. Ordinea zilei : In ce privește adunarea generală ordinară : 1) Ascultarea raportului consiliului de administrație și al censorilor. 2) Aprobarea bilanțului gestiunea anului 1907 încheiat în ziua de 31 Decembrie acel an. 3) Alegerea administratorilor, censorilor și censorilor supleanți, al căror mandat expiră. In ce privește adunarea generală extraordinară : Modificarea art. 15—26, 30—31, 33—37 și 39 din statutele societăței. Pentru a putea lua parte la adunare, d-niî acționari vor trebui să depună acțiunile lor la direcția societăței cu cel puțin 10 zile înainte de adunarea generală, adică pînă la 19 Februarie 1908 orele 5 p. m. Consiliul de administrație București, 31 Ianuarie 1908 Nenorocirea din strada Zidari — Un om ars de viu — O mare nenorocire s’a întîmplat în str. Zidari No. 41 la turnătoria d-lui Chiriac. Un băiat anume Nicolae Georgescu, în etata de 18 ani, voind să aprindă o lampă cu gaz pentru a o duce în turnătorie, lampa a făcut explozie în mîinile lui, auzindu-lg grav pe față și pe corp. Victima căzu jos în nesimțire. Dîndu-se alarma sosi imediat ambulanța socă de salvare, care transportă pe nenorocitul băiat la spitalul Brincovenesc.—Tis. Corpurile iintre CAMERA — Ședința de la 30 Ianuarie — Ședința se deschide la 2.10. Pe banca ministerială d-nî: Emil Costinescu, Spiru Haret și V. Gh. Moruzun. D.N. Enășescu roagă să i se fixeze pentru mîine interpelarea anunțată de d-sa d-lui președinte al consiliului, cu privire la măsurile ce guvernul este îndreptățit să ia pentru protejarea exportului vitelor noastre. Un președinte răspunde că nu se poate fixa pentru mîine, deoarece d. președinte al consiliului nu este de față. D. I. Bianu, în numele comisiunea du indigenare, roagă adunarea să binevoiască a consacra ședințele de azi și de mîine în mod exclusiv pentru votarea indigenatelor, cari s’au strîns în număr foarte mare pe biroul comisiunei, și cari statt de ani de zile așteptînd să fie rezolvate. Printre cei cari așteaptă încetățenirea, sînt și o mulțime de elemente bune și utile țârei. Ar fi ThEYarata ȘAMPANIE franceza Marca BINET din Reims Băutura Aristocrației[_ Universale^ bine să se voteze indigenatele cit mai neintîrziat. D. președinte spune că înaintea acestora trebue votată legea pentru modificarea unor articole din învățămîntul secundar și superior. Se votează luarea în considerare și începe discuțiunea pe articole. Se votează fără discuție articolele de la 1 —12 inclusiv. La art. 13 d. Nestor Cincu spune că prin acest articol d. ministru al instrucțiunei își rezervă dreptul da a lovi în profesorii anulați de d-sa și reintegrați de contencios. Roagă adunarea să nu voteze acest articol, căci prin el s’ar consfinți o mare nedreptate. D. Spiru Haret răspunde că din 101 anulări făcute de d-sa, numai 4 profesori au fost reintegrați de contencios iar 97 anulări au rămas bune. Prin urmare dreptatea este de partea d-sale și nu are nevoe ca să vină cu o lege de represalii contra acelor profesori. Articolul de față are de scop a face să înceteze nedreptatea ce se făcea altor profesori care, deși lucrau același număr de ore, erau plătiți mai prost. Articolul se votează nemodificat. Se votează fără discuție celelalte articole. Pusă la vot în total cu bile, legea este admisă cu 62 voturi din 70 votanți. D. Emil Costinescu depune următoarele proecte de reguli pentru deschiderea unui credit de 12.000.000 lei pe seama ministerului de finanțe ; 2) pentru modificarea și compleetarea unor articole din legea comptabilităței generale a statului și pentru mărirea fondului bugetului pensiunilor pe exercițiul curent. D. Al. At. Gheorghiu, raportor, citește proectul de lege pentru recunoașterea calităței de persoană morală a societăței de binefacere „Moldova“ din Iași. Legea se votează. Se pune la vot recunoașterea de cetățean român a d-lui L. Perșoiu. Votul este nul. Ședința se ridică la orele 3 p. m. Moartea lui Iancu Catargi IAȘI, 20 Ianuarie.—Din Paris a sosit știrea despre moartea subită a inginerului Iancu Catargi, fruntaș cetățean, membru conservator, fost directorul școalei de arte, în vîrstă de 55 de ani. El lasă trei copii. Regretele sint unanimal r"A* La clubul conservator-democrat s’a arborat dol u. • • Mama decedatului împlinind azi vrîsta de 89 ani, toți membrii familiei sint adunați la locuința ei, silindu-se ași ascunde durerea pentru ca nenorocita mamă să nu afle despre sfîrșitul fiului ei. Corpul defunctului va fi adus la Iași.—Da» ȘTIRI MĂRUNTE ".3E D. Dimitrie Dascălu este numit în postul de agent sanitar la cercul Fintina-Mare din județul Suceava, în locul lui Vasile Gherasim, care se revoacă. — D. Ioan Enăchescu este numit în postul de agent sanitar la Caratai din județul Constanța, în locul lui Bijcaru Ioniță, demisionat. — D. Dinu S. Ioan este numit provizoriu în postul de agent sanitar la cercul Ionești din județul Dîmbovița, in locul lui Sandu Preda, demisionat. — D-na Elena I. Mutulescu este numită în postul vacant de moașe la cercul Runcu din județul Gorj. — D-na Ecatarina Vasiliu este numită în postul de moașe la cercul Bîrzești din județul Vasluiu, în locul moașei Paraschiva Zăhărescu, care nu s’a prezentat la post. D-na Ana Bratu, actuală moașe a comunei Șuiei din județul Argeș, este revocată. — Sunt transferate în posturile de moașe din județul Ialomița următoarele persoane : Ecaterina C. Popescu de la cercul Grindu la cercul Raviga, și Victoria G. Butoianui de la cercul Raviga la cercul Grindu. — D-na Dumitru Stoianescu este numită și postul vacant de moașe la cercul Drăgoești din județul Olt. _D-na Eugenia Georgescu este numită in postul vacant de moașe la cercul Cernești din județul Dîmbovița. D-na M. Cristofor, actuală moașe a comunei Smuțți din județul Covurluiu este transferată în aceiași calitate la comuna Cuca același județ, în locul moașei M. Mendrino, demisionată. — D. Leon G. Pascal, sa numește în funcțiunea de impiegat auxiliar cl.il în serviciul exterior general al finanțelor, în locul d-lui N. C. Vasiliu, care a părăsit silvicul. __ D. Nu d. Teodorescu, fost funcționar vamal, este numit agent auxiliar în serviciul exterior al vămilor, în locul ce se au vacant. — D. Eliodor Costescu, fost revizor de vite, se numește în aceiași calitate la orașul Mangalia, județul Constanța, in locul d lui Luigi Splrescu, transferat. — D. Nicolae Tomescu, fost revizor de vite, se numește în aceiași calitate la cercuri comunale din județul Buzău, in locul d-lui C. Teodoru, care se transferă la cercuri comunale din județul Botoșani. — D. loan Ploricel se numește provizoriu revizor de vite la circ. 7a Slatina, județul Olt, în locul d-ui Nestor Popescu, demisionat. Incendiul din calea Victoriei Un incendiu care ar fi putut lua proporții, a isbucnit in calea Victoriei No. 124 la casele unde sunt instalate birourile inspecției căilor ferate. Focul a luat naștere de la o lampă cu gaz care făcînd explozie a comunicat flăcările la perdele și la un birou. Sărind funcționarii din birou împreună cu mai mulți sergenți de stradă focul a fost stins. Pagubele sunt mici deoarece flăcările nu au consumat decit ferestrele, perdeele și două birouri.—t—. Telegrame Nenorocirea din Maroc Amănunte asupra legionarilor îngropați sub zăpadă Budapesta, 30 Ianuarie. — Ungurul Johan Lukacs din batalionul 21 al reg. II legionari din Maroc scrie cu data de 4 Februarie unui ziar de aci asupra nenorocirei întîmplate batalionului de legionari francezi din Maroc, din cauza furtunei. Batalionul 26 din primul regiment de legionari, care staționează din cauza exceselor din Maroc la Ajda și Bergen a plecat la Ein-Sefra. Pe drum în ziua de 2 Februarie legionarii fură surprinși la 110 km. de Ein-Sefra, de un viscol teribil și nu-și mai putură continua drumul, întregul batalion fu îngropat sub zăpadă și găsit abia a doua zi. Căpitanul comandant și un locotenent fură găsiți încă în viață. Ei au fost transportați la spitalul militar din Ein-Jefra, unde și-au perdut mintea. Doi subofițeri și 20 soldați au fost scoși morți din zăpadă. Din batalion mai lipsesc încă 54 persoane. Un batalion a fost trimis in căutarea dispăruților. La noapte plecăm cu trenul la Ein- Jefra și de acolo vom continua drumul pe jos. ________ In jurul unei candidaturi Budapesta, 30 ianuarie. — Ziarul „Lupta“ a publicat știrea că alegătorii români din Des comitatul Hunedoarei, au oferit mandatul lor proprietarului de mine Alexiu Pokol. D. Pokol comunică acum unei corespondențe din Budapesta că nu candidează. O revistă vieneză interzisă în Ungaria Budapesta 30 ianuarie. — Biroul corespondenței telegrafice ungare anunța că ministrul de interne, contele Andrássy a interzis intrarea „Revistei Armate“ vieneze în Ungaria. Această dispoziție a fost luată în urma articolului apărut în acea revistă și prin care era atacată Ungaria. Vizita împăratului Wilhelm la Viena Munich, 30 ianuarie. — Față de știrea provenită din sursă autorizată că împăratul Wilhelm are intențiune să viziteze însoțit de toți principii Germaniei, pe împăratul Francisc Joseph la Viena, cu prilejul jubileului — se declară din loc competente că în mod oficial, împăratul Wilhelm n’a făcut încă nici un demers pentru această vizită. Se confirmă știrea că principii Germaniei au intențiunea să facă față de împăratul Francisc Iosef un act de atențiune specială. Mascagni la opera din New York New York, 30 ianuarie. — Directorul operei metropolitane de aci, Causied, a fost concediat. In locul lui va veni Kassazza din Milano, care împreună cu Dippel va conduce opera. Kassazza va dirija operile germane, iar Mascagni cele italiene. O spaimă a prințului Bulgariei Budapesta, 30 ianuarie.—Trecerea prințului Ferdinad al Bulgarie prin gara locală a dat naștere unui incident penibil pentru poliție. Principele Ferdinand a sosit în gară la orele 10 a. m. La coborîrea sa din tren principele a zărit pe un om care ținea în mînă o cutie de tinichea. Crezînd că s’a pus la cale un atentat anarhist contra sa, prințul Bulgariei palid la fată a început să gesticuleze foarte enervat. Poliția intevenind a condus pe individul în chestie la comisariatul gării, unde deschizîndu-se cutia, s’a găsit că ea conținea niște heringi. Prințul Ferdinand nu s’a putut liniști decit după ce a aflat adevărul. * suesmințire Budapesta, 30 ianuarie.— Ministrul de culte și instrucție publică, contele Apponyi, desminte știrea dată de un ziar de ori în care se povestea întilnirea lui cu un ucigaș al regelui Alexandru al Serbiei, întrunire de protestare Berlin, 30 ianuarie. Sub denumirea de „întrunirea frățească“ a avut loc ceci o întrunire de protestare în contra proectului antipolonez din Landtagul prusian. Au luat parte peste 3000 polonezi. Deputatul Karinsky a stigmatizat proectul antipolonez spunînd că e o rușine pentru poporul german și creștinism. Proectul, a spus oratorul s-a născut prin ură și nu va răspîndi decît ură. Cancelarul vrea să-și liniștească conștiința prin neadevăruri și răspîndește date false asupra proprietăților poloneze. Ziarele poloneze accentuiază că chiar dacă Germania va retrage proectul antipolonez, polonezii nu vor mai putea fi câștigati pentru Germania. In chestia limbei au vorbit apoi mai mulți oratori cari au declarat că nici un polonez nu va convoca vreodată o întrunire în limba germană și chiar de se vor găsi unii cari să convoace asemenea întruniri nu se vor găsi participanți, întrunirea a adoptat o rezoluție foarte violentă. O afacere scandaloasă Paris, 30 ianuarie. Aristocrația pariziană e preocupată de o afacere de scandal. Contele Antoine Rosen e acuzat de d-na Hardy de Terrienne, fiica unui general, că abuzînd de amiciția ei i-a escrocat întreaga avere în sumă de 400.000 lei. Boala unei arhiducese Viena, 30 ianuarie. Arhiducesa Elisa Windischgraetz, nepoata împăratului Francisc Iosef, a sosit Duminică seara la Viena unde a intrat în sanatoriul Löw pentru a se supune unei operații. Arhiducesa a mai fost odată operată de apendicită. Noul agent diplomatic la Petersburg Viena, 30 ianuarie. Din Sofia se comunică că in curînd va fi ocupat locul de agent diplomatic bulgar la Petersburg, rămas vacant prin numirea generalului Paprikov ca ministru de externe în noul cabinet. Generalul Paprikov va pleca în curînd în capitala Rusiei pentru a-și aranja afacerile. Reabilitarea lui Carusso New York, 30 ianuarie. — Hanna Stanhope, femeia față de care tenorul Carusso a avut o atitudine necuviincioasă acum un an și jumătate în parcul central din New York, a fost ora adusă pentru scandal în fața poliției și condamnată la un cent amendă. D-na Hanna Stanhope, s’a sculat acum cîteva zile des de dimineață și în urma unui schimb de cuvinte cu altă femee pe stradă s’au luat la bătae. Cele două beligerante se apucară de păr și se umplură de sînge. Poliția interveni invitîndu-le să se liniștească. Ele nerăspunzînd invitației fură conduse la poliție. Judecătorul de poliție întrebă pe d-na Hanna Stanhope, dacă ea este aceea care a intentat anul trecut acțiune lui Carusso. D-na răspunse că Caruso a făcut ca numele ei să figureze prin ziare, dar că în fața tribunalului n’a apărut. Carusso aflînd că d-na Stanhope a fost amendată numai puțin de bucurie că a putut în sfîrșit să fie reabilitat. Ultime informațiuni . Consiliul comunal al orașului Giurgiu a fost convocat pentru 31 cor. cînd se vor rezolva: 1) Facerea unui împrumut pentru aducerea apei în oraș; 2) Scăderi și impuneri de dări anuale; 3) Cedarea unui teren al comunei, garnizoanei Giurgiu pentru facerea unei manutante; 4) înființarea unui cimitir pentru animale; și 5) Deschideri de credite. — Comitetul delegaților Camerei la proectul pentru modificarea legei învățămîntului secundar, compus din d-nii Ștefan Ioan, Marossin, Teodor Vasiliu, Pompiliu Eliade, Micescu, Malla și Dragu, s’a întrunit și a adoptat proectul. D. Dragu a fost ales raportor. Discuția generală va începe azi. Cei ce vor se exercite profesiunea de ingineri hotărnici trebue să adreseze cererile ministerului de justiție cel mai tîrziu pînă la 15 Februarie, depunînd totodată în numerar taxa de examen 60 lei, cum și suma de 5 lei, necesară pentru publicarea autorizărei de inginer hotarnic în „Monitorul Oficial". Această din urmă sumă se va restitui candidatului care, nerăspunzînd în mod satisfăcător, nu va fi admis de către comisiunea examinatoare. Ședințele comisiei examinatoare vor începe la 17 Februarie.. . Măsurile de supraveghere în porturile Constanța și Sulina au fost ridicate, deoarece de 10 zile nu s’a mai ivit nici un caz de holeră la Constantinopol. — Primăria Capitale a trimis o adresă directorilor de școli prin care îi invită să dea medicilor școlari informații exacte asupra sănătatei elevilor și a condițiunilor igienice în cari se află școlile ce le-au fost încredințate. Toți proprietarii de moșii au primit, de la primăriile comunelor de cari depind moșiile lor, adresele referitoare la înființarea izlazurilor comunale. Prin noua lege a tocmelilor agricole proprietarii vor arăta pînă la 1 Martie 1908 întinderea, situația și prețul de vînzare al pămîntului pe care se oferă a-l vinde comunei. Pînă la cinci zile de la înregistrarea ofertei, consiliile comunale respective își vor da avizul asupra ofertei. Acest aviz împreuna cu acel al comisiunei regionale, se va înainta pînă în zece zile consiliului superior al agriculturei. — In ultimele zile a nins în nordul Moldovei, acoperind semănăturile. — Societatea romînă de neurologie și psihiatrie va tine ședință seara de Vineri I siteatrului din spitalul Colțea la ordinea zilei fiind următoarele: Alegerea noului comitet. Comunicările următoare: d. prof. Marinescu despre Modificări osmotice ale celulei nervoase de natură experimentală și despre Turburările de mers în paraplegia prin hidrocefalie, d. docent Parhon și d. dr. Panescu despre tratamentul afecțiunilor pruriginoase prin săruri de calce. Paralelă între acțiunea acestor săruri și raceea a glandei tiroide, d. Docent Parhon și d. Urechia despre Influența epoicelor menstruale asupra frecvenței acceselor de epilepsie.. Notă asupra efectelor clorurului de calcul și a clorurului de sodiu asupra atacurilor de epilepsie. —Societatea „Juimea Studioasă Medicală” va ține ședință ordinară în ziua de Duminecă 3 Februarie orele 2 și jum. Ri meridian. La ordinea zilei va fi: d. S. Cohl. Considerațiuni clinice și terapeutice asupra septicemiilor post partum (cu observațiuni culese din serviciul d-nului profesor dr. Drăghiescu); votări de membrii și chestiuni administrative. • Absolvenții și foștii elevi ai scri’e „Iacob și Carolina Loebel“ sunt rugați a comunica de urgență adresa d-lor actuală, d-lui Iosif Posmantir București strada Sărindar 22. • A APARUT , edițiunea a II-a din „Codul general al Romîniei“ (Codurile legile, regulamentele, decretele, tractatele diplomatice, convențiunile de comercia și de extrădare, de la 1856—1908, cu ultimele modificări), de C. Namangiu, procuror la Curtea de apel din Iași. Anexa vol. I, cuprinde și vechile Coduri:lante, Andronache Donici, Caragea, Galla mach și regulamentele organice. Această nouă edițiune, cea mai comaplectă și mai sistematic alcătuită în 3 mari volume, cu 7.200 pagini și 10.000 note explicative, costă 40 lei, trimisă franco la domiciliu imediat după primirea mandatului poștal. Comandele se fac la administrația ziarelor „Adeverul și Dimineața“ str. Sărite* dar 11. A apărut la Iași „Revista de Iași* 1* sub direcțiunea d-lui Ilie Bărbulescu, profesor universitar. • Ni se comunică faptul că un incorect și necinstit editor a pus in vinzare Noua lege a monopolului circiumelor, vinzind-o ori și cum ar fi fost votată de corpurile legiuitoare. Vestim publicul, că pînă în prezent aceasta lege nu sa votat decît de către Senat și că la Cameră a fost modificată. Ea nu va fi votată decît după 15 februarie. Spre știință dar, pentru ca cititorii noștri să nu se păcălească. • La întrunirea studenților in știința de Stat ce va avea loc Duminecă 3 Ff iabruarie c. la școala „Adrian“, d. Coni. Sghibartz, diplomat al școalei comerciale superioare va ține o conferință trstine despre „Vasile Conta și operile lui“, j = ieri a avut loc la Pașcani căsătoria d-lui Louis Mendel din Ieși, cu simpatica d-ră Ernestine Horovitz. Felicitările noastre tinerilor căsătoriții • D. maior E. Beller expune în rotonda Atheneului un număr de tablouri originale, panouri decorative și portrete în pastel. • Citim în „Le Temps“: „La concursul care a avut lor eri 1« ministerul de interne in vederea admibitităței la funcțiunile de medici șefi și medici ajutori in azilele de alienați, o femee a luat parte pentru prima oară la examene, pe care le-a trecut, de alminteri, cu succes. Această femee e d-ra Rescal, romîncă naturalizată franceză și deja internă intr’unul din azilele noastre“. _________ Constituirea cercului comercianților de băuturi spirtoase O mare parte dintre comercianți de băuturi spirtoase din Capitală s-au întrunit aseară acasă la d. I. Mihalcea- Vrluceanul și au pus bazele cercului comercianților de băuturi spirtoase din toată țara, conform votului congresului ținut in zilele de 24 și 25 Ianuarie în Capitală. Un foarte mare număr de comercianți și-a fi trimis încă de aseară telegrafic înscrierea în cerc. Intre altele s-a decis ca o delegație a cercului central să plece la începutul săptăminei viitoare în toate orașele din țară și să înființeze acolo cercuri pe fincere județ In parte. In cerc se primesc și comercianții da la sate. ” S’a mai hotărit ca tot de săptămîna viitoare să se înceapă lucrările pentru organizarea marelui meeting care va avea loc la 14 Martie !n Capitală.— Tis. FOIȚA ZIARULUI „DIMINEAȚA“ 19 Sarafoff regele Macedoniei •— Mare roman de actualitate — CAP. 18 y ' f Lupta de la Melnik Ce dracii, ești beat de sînge? strigă Sarafoff bătînd din picior. — Ivan se spală în odaia grecului. A fost rănit la umăr..., dar n’are nici pe dracul! — Ura! Ura! Trăiască Sarafoff! răsunară în acel moment voci în jurul casei, urmate de detunături de pușcă. — Trăiască Pietro Dungo! In sat, năvăliseră alți 30 de călăreți, în fruntea cărora era Pietro Dungo, viteazul șef de bandă. El întorsese de pe drum populația înspăimîntată, care fugea, spunînd țăranilor că nu veniseră să-î jefuiască, ci că armata bulgară a năvălit în Macedonia și alungă pe turci. — Nu veți mai plăti biruri, nu veți mai da plocoane! In casa voastră nu va mai intra nici un zbiri le spunea Dungo. Pămînturile și pășunile vor fi împărțite între voi! A sunat ceasul liberăreî de sub jugul turcesc. In toate satele a năvălit armata bulgărească. N’aveți să vă mai temeți de nimic! Aceste cuvinte liniștiră pe țăranii bulgari, iar pe greci îi făcură să strige alăturea cu dînșii: — Trăiască Bulgaria! Trăiască Sarafoff! Pietro Dungo intră călare în curtea deschisă a primarului, și mulțimea năvăli după ei, în curte, scoțînd strigăte de bucurie. Un grup compact tîra doi ofițeri turci. — Să-î judece Sarafoff! strigă mulțimea;, Ei ne răpeau vitele din bătătură și le dădeau soldaților! Ne batjocoreau fiicele și ne schilodeau copiii! — Fraților! Din ceasul acesta, picior de turc nu va mai călca pe pămîntul acesta. Puneți- și pe ei să strige: „Trăiască Bulgaria ”. Plini de praf, bătuți, tîrîțî prin noroi, cu hainele rupte, cei doi ofițeri nu-șî maî dadeau seama unde se aflau, și de mai erau în viață. — Strigat! „Trăiască Bulgaria, strigau țăranii, gata din nou a se repezi, și a-i călca în picioare. — Trăiască Bulgaria! Ura Macedonia liberală! — Acum să-l legați frumos și să-l băgați într’o pimniță, strigă Sarafoff. Dar să scoateți vinul de-acolo, ca să nu-i bea, cu toate că Coranul II îi oprește. — Da, da, să ni-î răscumpere turcii! Să ne dea birurile înapoi! — Ba să-î ucidem! Să-î ucidem! Căci și preotul nostru a fost ucis de turci! Să-i facem bucăți! — Fraților! Nu vă pătate mîinele cu sînge, dacă vreți să vă ajute D-zeu! strigă Sarafoff, care se gîndea că trebue să ia cît mai repede măsuri de apărare. Intoarceți-vă pe la casele voastre și armați-vă cu ce puteți! Armata turcească e pusă pe fugă, dar tot va căuta să năvălească asupra satelor mici. Să fim bărbați! Să dovedim Bulgariei și lumea întregi că prin noi înșine am căpătat libertatea! Nu ne mai trebue stăpîni! Liberi să fim! Republică să fie aci! Noi s’o întemeem! Voi singuri să vă judecați! Dacă munciți, să aveți parte de munca voastră. Fraților! Să puneți steagul bulgăresc pe cazarma în care n’a mai rămas nici un soldat! Să puneți steagul bulgăresc pe primărie! Unde-i steagul? strigă o voce. Să-l punem chiar acuma. — Să faceți dacă n’aveți! Cu sîngele nostru T am botezat! Cu sînge turcesc să-l stropim, și va fi steagul cel mai sfînt din țara asta! In acea noapte țăranii lucrară cu mic, cu mare, la înălrirea satului, săpînd șanțuri, făcînd garduri de inele cu pămînt, punînd care, drugi de fier, copaci, unelte de muncă, grămădindu-le și făcînd baricade la marginea satului. Puști și muniții fură împărțite sătenilor, căci erau destule în cazarmă. Țăranii și revoluționarii formară patrule, iar Sarafoff dădea porunci din casa primarului, pe cînd acesta zăcea legat în fundul pimniței. Totuși printre fugarii pe cari îi întorsese Pietro Dungo, se aflau și cîțiva inși devotați valiului. Aceștia, în zorii zilei ajunseră la Salonic și dădură alarma. Intîî Sekir-Pașa nu voi să creadă. Cavalul care adusese vestea dis-de dimineață, fu bătut și trimes la închisoare. Dar în oraș se produse o fierbere. Pîlcuri-plicuri se aduna mulțimea pe strade și prin cafenele, întrebîndu-se fiecare dacă e adevărat ca a năvălit armata bulgărească în Macedonia. Șeful poliției trimise o patrulă ca să cerceteze lucrul, părîndu-i-se prea fantastice cele ce-i raportau agenții. Pe la prînz patrula se întoarse, aducînd pe unul de-al lor rănit. De astădată aga Mustafa nu se mai îndoia, la Melnik năvăliseră dușmanii, distrugînnd garnizoana și ocupînd satul. El singur se prezintă valiului, ducîndu-i vestea revoltătoare. — Ghiaurii! Ghiaurii au îndrăznit să facă una ca asta? strigă Valiul învinețindu-se de furie. Chiar acum să plece două companii de soldați-Cine e cel care-și bate joc de armata Padișahului? Cine e ghiaurul nebun care ne tulbură astfel liniștea? Am auzit că e un oarecare Sarafoff, fost ofițer în armata bulgară. Știam că de acolo o să vie lovitura Vasalii aceștia au uitat respectul ce se datoresc! Ei bine, să-l facem să-și aducă aminte că nu sunt vrednici să ne țină piept! Pe toți tovarășii lui să-î treacă prin baionete, dar pe el să mi-l aduceți vin! Ordinul acesta fu dat cu multă energie și aga Mustafa fu foarte hotărît a executa porunca. Dar de astădată au trebuit să recunoască amîrîdoi că vasalii au putut să le țină piept și trupele Padișahului au putut fi risipite. In turnul bisericei din Melnic stătea Ivan cel-Negru și cînd de depărtare norii de praf vestiră sosirea armatei turcești goana luî dădea alarma. Toți fură la posturile lor: bandiți, țărani, bătrîni și tineri. Pînă și femeile ieșiră la baricade. Primiră pe turci cu o ploae de gloanțe. Ofițerul nu-șî putu crede ochilor cînd văzu în vîrful cazărmei fluturînd steagul bulgăresc. Lupta de la Melnik a rămas neuitată în Macedonia. Trei zile și trei nopți a stat Sarafofi cu 50 de inși, baricadat în micul sat pe care-l declarase republică. Sekir-Pașatuna și fulgera, soldații băteau drumurile, dar nimeni nu putu pătrunde în satul unde toți, de la un chiaș pînă la copilandru, cari știau să țină pușca în mînă și să țintească erau în picioare. Atunci sosi din Salonic o ștafetă din Seres, cu scrisoarea Anușe, ce fusese trimeasă la Seres, de unde Refir Pașa a trimis-o la Salonic, unde aflase că era Sarafoff. Aci ca pretutindeni înotdeauna, tot mișeleasca trădare fu învingătoare. A treia zi un bulgar care stătea de santinelă la marginea satului, văzu venind o femee singură pe drum. Soldați turci se retrăseseră. Dar cei din Melnik știau că vor fi atacați peste noapte cu și mai multă furie încă. Dar dînsa scoțînd de sub scurteica largă un plic alb îl agită, strigînd că vrea să-l dea lui Sarafoff. Văzînd-o singură și crezînd că e vre-o veste trimeasă de la vre-un alt șef de bandă, sentinela îi zise să se apropie. Luînd scrisoarea, flueră. Un tovarăș veni, căruia îi dete scrisoaea, zicîndu-i să o dea lui Sarafoff. 4. CAP. 18 Scrisoarea fatală In cazarmă, Sarafoff tocmai se sfătuia cu Pietro Dungo și cu Panita, asupra iealului cum trebuiau să se retragă din acel sat, își dadeau bine seama că mult nu vor putea rezista. Panita era de părere ca să plece așa cum au venit, în timpul cît soldații se întorseseră de la Salonic. • Dar Pietro Dungo și Sarafoff nu primiră această propunere, zicînd că ar fi o mișelie să părăsească pe țărani furiei turcilor, cari aveau să-i măcelărească pe toți pentru ajutorul ce le-au dat. — Munitiuni avem, merinde sînt și am mai putea ține piept chiar o săptămînă, pînă ce valiul, ca întotdeauna, va promite o răsplată bună sătenilor cari s'ar hotărî să se predea. Atunci vom trimite cîțiva inși cari să-l asigure pe Aga Mustafa că vor fi trădatori dacă satul lor va fi crunt. Vom avea atunci destul timp să fugim, iar sătenii vor scăpa prin această minciună de urgia turcească. — Planul tau e foarte bun, zise Dunga. Dar nu știă de vom putea rezista o săptămînă! Bieții oameni nu s'au odihnit de trei zile. Curajul femeilor a pierit și, înțelegi, că și bărbații se vor răzgîndi, dîndu-șî seama de primejdia la care s’au expus. Ai.