Dimineaţa, februarie 1908 (Anul 5, nr. 1422-1450)

1908-02-24 / nr. 1445

r duminică 24 Februarie 1908 ASTAZI: 23 (7) Februarie 1908 Răsăritul soarelui 7:12 p. m.—Apusul soarelui 5:48 p m. CALENDAR ortodox: Sf. Er­amm­—Catolic 1 Xoma. nriîlADI Ti foarte frumos și foarte călduros in toată țara. J, ll­ll vJJL* Pretutindeni termometrul a depășit in cursul zilei de _________ eri cu 10 Barometrul s­a ridicat cu 2 la 3 mm. Teatrul Național Balul societăței „Obolul“ Homelim­ Autorități.—Toate autoritățile sunt deschise.—Judiciare — rnmu­lbiile Toate tribunalele sunt deschise.—Expoziți.—In palatul Ate­neului, expoziția de pictură a d-lor Eug. Voinescu și­­ N. Gropeanu. — In torcoada Ateneului expoziția pictorului Ludovic Basarab. PARLAMEN­TARE; Camera și Senatul țin ședință publică. Spectacole filor comici și Centrul de Varietăți Imperial.—(Cim­pineanu 16).—In toate serile reprezentațiuni pentru familii. Debutul renumi­­francezi Henri Pohl și Charm­es, a simpaticului cupletist român Emil Dumitrescu cu concursul Piticului Ciecio, număr de adevărată sur­­priziză și celorlalți artiști. Intrarea liberă. CIRCUL SIDOLI.­In toate se­rile reprezentațiuni variate. Corpimen­tn­g C- CAMERA Ședința de la 22 Februarie — Ședința se deschide la orele 2 sub președinția d-lui M. Fere­­chide. ! Prezent! sunt 94 d-nl deputat!. Pe banca ministerială se află H-n­l Spiru Haret, Morțun și Cos­­tinescu. D.Spiru Haret depune un aproed­ pentru recunoașterea calităței de persoană morală a societății „Ti­nerimea artistică“ din­ Capitală. D. Emil Costinescu depune pro­­ectul de lege pentru modificarea legei licențelor. D. V. G. Morțun depune un pro­iet de lege relativ la modificarea repartizării unui credit de 50 mi­lioane din budgetul c. f. r. Camera votează recunoașterile­­-lor Constantin Moisil din T.-Jiu,­­Andrei Mocanu, Mazăre Nicolau și Beniamin Trifu, Baroni Iosef (împă­­mîntenit), Sandu Munteanu și Cer­­nescu C. Camera trece în secțiuni și ședin­­ța publică se ridică la orele 3 j>. m. SENATUL Ședința de la 22 Februarie .­­ Ședința se deschide la orele 2 și 25 minute sub președinția d-lui Al- Constantinescu. Răspund la apel 69 domni se­natori. Pe banca ministerială se află domnul Dimitrie Sturdza. La ordinea zilei continuarea­­ discuției asupra proectului de le­ge relativ la reorganizarea admi­nistrației comunale. D.N. Nicorescu, avînd cuvîntul în continuare, recapitulează cele­­ spuse în ședința precedentă, asu­pra trebuinței de a se da o se­rioasă organizație administrației noastre comunale și—examinînd pe rînd punctele principale cu­­prinse în proectul d-lui ministru de interne—afirmă că ele nu sint conforme nici cu tradițiile libera­lismului nici cu programul parti­dului liberal. Fiindcă d. Nicorescu își pre­lungește cuvîntarea prea mult, d. Dimitrie Sturdza cere ca să se prelungească ședința pînă la sfir­­șitul cuvîntărei d-lui Nicorescu ori să se decidă o nouă ședință ]« noapte spre a se termina dis­­cuțiunea. D. Nicorescu, continuînd, ex­plică parte din afirmațiunile sale și rezumează ideile sale cerind ca administrațiunea comunală să se conformeze legei de la 1864. Ședința se ridică la orele 5, unei păduri. 40 maeștri lucrători pentru fa­sonarea lemnelor de resonanță. 15 lucrători speciali pentru vie. 330 lucrători pentru cultura u­nei moșii. 80 muncitori La o grădină de zarzavaturi. 20 muncitori pentru munci a­gricole. 30 n­gali pentru o moșie. 30 lucrători speciali pentru fă­cut traverse­ 100 municitori agricoli pentru munca cîmpului. 50-60 lucrători agricoli pentru munca cîmpului. Un parchetar­. Un lăcătuș, care să fie în stare să facă­ singur piesele brute, plă­tit cu 120 lei lunar și locuință.. Un maestru lucrător de săpu­nuri fine și mai mulți lucrători. Un meșter lemnar, care să pri­ceapă și planurile podurilor, plă­tit cu 141 lei lunar. Un mecanic conducător pentru o fabrică, care să fie angajat de la 1 Martie pînă la 15 Septembrie c. ■* Un conducător, la pluguri cu aburi. Un grădinar. Un copil pierdut Ieri s’a prezentat la relația noastră femeia Elena Zamfirescu, din str. Sf. Ștefan, plîngîndu-ni-se că.de 4 zile i s’a perdut un brețaș de vre-o 7 ani fără a-i fi putut da de urmă. Copilul se numește Zamfir­­ Zam­firescu și este elev în clasa I pri­mară. El se întorcea de la școală. Luni la orele 2, și nu a mai venit a­­casă. Se știe că plecînd de la școală, copilul și-a continuat drumul pînă la jumătatea drumului însoțit de un con școlar, și că apoi a dispărut. Copilul era brun, era îmbrăcat cu un paltonaș maron, purta căciuliță de imitație, are o tăetură deasupra sprîncenei drepte. Nefericita mama a reclamat la timp secției respective, dar aceasta nu i-a folosit întru nimic. Azi ea s'a adresat prefecturei poliției spe­­rînd că astfel va putea mai lesne să afle ce a devenit copilașul ei. r­ezultatul examenului pentru ingineri hotărnici in zilele de 17, 18 și 19 Fe­bruarie a. c. s’a ținut la ministe­rul de justiție înaintea comisiunei compuse din d-niî N. Hărjeu pre­ședinte, N. Bazilescu și S. Su­­chianu membrii, concursul pentru obținerea titlului de inginer ho­­tarnic autorizat. Iată numele inginer­lor reușiți la acest examen : Petrescu Vasile­­ București, că­pitan Roseti Bacău, loan Mihăi­­lescu Ploești, locot. Savel Po­­pescu București, Radu Marin Pi­tești, Atanasiu Constantin, Teodorui Constantin și Botescu Gheorghe Botoșani, Irimia Anton Constanța, căpitan Radu Mateescu Ploești, căpitan Dragomirescu Alexandru București, Stino Dumitru Bucu­rești, Ștefan G. Dumitriu Rîmnic, sub. loc. Iordăchescu București, maior G. Crăngureanu Ploești, loan Dobrescu Constanța, căpitan Dumitriu Ploești, Constantin Te­mesen Tecuci, C. Bartolomeu Plo­ești, locot. Teodorescu București, locotenent Haralambie I. Bădescu Tirgu-Jiu, loan V. Popescu Mus­cel, locot. Crîstescu București, căpitan Traian Herăscu Ploești, colonel Poliza Focșani și locot. St. Georgescu Ploești. ­ Bursa Muncel . La „Bursa Muncel“ se pot găsi meșteșugari de orice specialitate, cum și funcționari pentru birouri comerciale și industriale, ca și adminisitratori de moșii, suprave­ghetori de lucrări etc. Această instituțiune economică oferă serviciile sale cu totul gra­tuit atît pentru lucrători, func­ționari etc. cit și pentru patroni, moșieri, etc., adică nu se plătește nimic nimănui nici înainte, nici în urma angajării în serviciu. Afară de aceasta Bursa Muncel recomandă pentru a fi angajați ca lucrători, maeștri, amplaiați de fabrici, logofeți de moșie etc. numai dintre cei mai buni, cari posedă acte de specialitate și au cunoștințe teh­nice solide. Tuturor cererilor din partea pa­tronilor și proprietarilor li se dă publicitatea cea mai întinsă, ca să poată lua cunoștință­ de toate cererile cît mai mulți din cei spe­cialiști, și din cei dornici de mun­că. Așa acum Burna Muncel, are trebuință pentru a-i angaja de ur­gentă in serviciu: 40 muncitori indigeni cari să fie angajat­ de la 1 Martie pînă la 1 Noembrie 1908-30 muncitori pentru munci agri­cole. 200 muncitori indigeni pentru munci agricole. 16 muncitori din cari 10 flăcăi plătiți cu 28 lei lunar și 6 băr­bați mari plătiți cu 38 lei, lunar, se angajează dela 15 Martie pînă la 1 Noembrie, pentru agricul­tură« ~ ‘ ' ..'$ anual, pentru creșterea și­ îmbu­nătățirea rasei vitelor. Procura­rea reproducătorilor se va face de o comisiune aleasă pe timp de 2 ani, și compusă din 3 consilieri și prefectul județului. Reproducă­torii improprii, cari se vor găsi în regiunile înzestrate cu repro­ducători de rasă bună, vor­­ fi castrați. Castrarea, se va face pe cheltueala proprietarului vitei. Când gonirea se va face la timp, nu se percepe nici o taxă; în care închis se va plăti un leu­. Reproducătorii vor fi aleși din­tre rasele bele mai bune.­Astfel, taurii vor fi cumpărați cu deo­sebire din Moldova­ sau din jude­țul Ialomița, vacile din Elveția, etc. Ședința a început la orele 9 și ju­mătate și a luat sfîrșit la 11 noap­tea. Starea agricolă pe luna Februarie ".1inai "Luna Februarie, cu caracterul ei primăvăratec, a fost foarte favora­bilă atît dezvoltărei semănăturilor de toamnă cît și pentru începerea timpurie a lucrărilor agricole din a­­cest an. Mulțumită zilelor frumoase,vitele mari și mici au mai putut fi scoase la cîmp și prin tufărișuri, economi­sind din puținul nutreț ce aveau; ele au eșit din iarnă destul de vi­guroase. Puținele înghețuri ce au fost în perioada mai friguroasă a acestei luni n’a produs nici un rău a ema­naturilor. In zilele calde întreaga vegeta­­țiune s’a pus în mișcare, mai ales în ultima decadă cînd timpul s’a încălzit mult, cîmpiile au înverzit și s’au svîntat repede. Semănăturile de toamnă timpurii au mai progresat, iar cele urzii și nerăsărite încă au apărut acum în condițiuni foarte sa­tisfăcătoare. Toate semănăturile de toamnă, chiar și cele mai tîrzii, se prezintă pretutindeni în cele mai bune condițiuni contrar tuturor aș­teptărilor de la finele toamnei. In Muntenia, în Dobrogea și în multe părți ale Moldovei s’au făcut cu înlesnire arături și ogoare pen­tru semănăturile de primăvară, în cea mai mare parte a lunei, dar mai ales în a doua sa jumătate. In ul­tima decadă s’a semănat în multe părți lucernă, ovăz și orz de pri­măvară; prin unele localități din Dobrogea ele au început chiar a ră­sărit. Asemenea s’au făcut desfun­dări de terenuri pentru pomi și vii și pe alocuri a început chiar a se planta. Pe timpul ploilor calde generale și binefăcătoare din ultimele zile ale lunei Februarie lucrările agricole s’au suspendat, iar în primele zile din Martie de cînd avem în toată țara un timp prea frumos și extra­ordinar de călduros — lucrările a­­gricole și semănăturile timpurii de primăvară se fac pretutindeni cu cea mai mare activitate. Sub influența căldurilor din a­­ceste din urmă zile întreaga vegeta­­țiune a luat o desvoltare foarte mare; toți pomii au înmugurit, cor­nul și alunul au înflorit, iarba pe cîmpii a crescut și florile primăvă­­ratice ca ghiocei, viorele etc. au a­­părut pretutindeni în abundență. După o iarnă dulce, primăvara a început foarte de timpuriu cu căl­duri relativ mari. Institutul Meteorologic (Siggen in­ Iași ■— Candidații opoziției — In ziua de 9 Martie va avea loc alegerea pentru locul de senator, dela colegiul I din Iași, rămas va­cant în urma demisiei d-lui P. Poni, care a ocupat un post admi­nistrativ. Lupta la această alegere va fi foarte interesantă, pentru că intră în ea toate cele trei partide și pe de altă parte pentru că e prima luptă pe care o va da partidul con­servator democrat, care la Iași se consideră a fi foarte puternic. Candidatul guvernului este d. Gr. Buicliu. Candidatul carpiștilor este d. D. Greceanu, fost ajutor de primar, fost subprefect și fost ministru de justiție. Conservatorii democrați se pre­zintă în această primă luptă elec­torală a lor cu d. Gh. Lascar, fos­tul­ primar al Iașilor, fost deputat. D. Gh. Lascar este unul din cei mai de seamă membri ai corpului didactic din Iași. D-sa a fost mult timp directorul liceului internat, pe care l-a ridicat la rangul de cea mai bună școală din țară. In ca­litatea sa de primar a rezolvit și executat multe lucrări de mare u­­tilitate pentru Iași, dintre cari e de ajuns să cităm numai una: a­­ducerea apei de la Timișești, D. D. Greceanu ȘI DIHTA UniiII Hills fIER SRFIL DE ILFOV Aseară a avut loc la prefectura de Ilfov o nouă ședință extraordi­nară a consiliului general, sub președinția d-lui Em. Krețulescu președinte al consiliului. Se i­a în discuțiune raportul CO­­misiune­, relativ la îmbunătățirea rasei vitelor din județ și la desti­narea fondurilor necesare pentru procurare de reproducători, pre­cum și la întreținerea lor. D. consilier V. Biberea propune ca județul să cumpere reproducă­tori, în limita mijloacelor dispo­nibile, pe care să-i împartă co­munelor din județ. Acești repro­ducători vor fi­­ dați în îngrijirea sătenilor fruntași, cari vor fi da­tori să-l pue la îndemîna locuito­rilor. După trecere de 3—4 ani, re­producătorii vor putea deveni proprietatea exclusivă a acelora cari l-au întreținut. Se votează, cu mici modificări regulamentul pentru îmbunătăți­rea rasei vitelor din județul Il­fov. Notăm cîteva dispozițiuni mai importante: Se fixează suma de 20.000 lei De pe Domeniile Coroanei Duminică 17 Februarie a. c. s’a dat o reprezentație teatrală la școa­la din Văleni de pe domeniul Coroa­nei. S a jucat de adulți piesa „De ne­­caz de Th. D. Speranță, iar ele­vii școalei din localitate, s’au pro­­dus cu „Banul­ Mărăcine“. La sfîrșit d. dr. Galeanu, medi­ci,­S?statului Slatina și al plășei Mălini, a ținut o conferință despre igienă care a fost ascultată cu lua­re aminte. Unele din povețe le-a ilustrat examinînd pe mai mulți ță­rani suferinzi, cărora le-a distri­buit totdeodată medicamentele cu­venite. La această serbare a luat parte întreg­ personalul domeniului Co­roanei, preoții, învățătorii și un număr foarte mare de săteni. tiarele Dai al meseriașilor In astă seară, Sîmbătă, va fi în sala Băilor Eforiei­­ o mare sărbă­toare pentru toți meseriașii din Capitală. Clubul central al meseriașilor a organizat un mare bal popular, splendid prin pregătirile ce s'au fă­cut. Nimic nu a fost cruțat, nici muncă, nici sacrificiu, pentru ca toți cei ce vor asista să petreacă cit se poate de bine. Grandioasa tombolă cuprinzînd 2000 obiecte artistice și­ de valoare, donate și confecționate de mese­riași, se vor putea cîștiga cu puține sacrificii bănești. Corul societăței culturale al clu­bului sub conducerea d-lui Gh. Po­­pescu-Brănești, va executa între al­tele: „Imnul meseriașilor“, cu a­­companiament de lovituri de cio­cane pe nicovală, și „Dor, Dorule" cu solo executat de dl Sile Anasta­­siu, meseriaș tipograf. Intre pauze se vor produce cu versuri mai mulți meseriași. La orele 12 din noapte, corul „secției culturale“ va executa splendidă poemă muzicală cu un tablo­r alegoric: Romînia, reprezen­­tînd romînismul în trecut și pre­zent. Această poemă compusă de d Gh. Popescu-Brănești, maestrul co­rului, se începe cu o frumoasă doină, care va fi cîntată de d. Do­­bre Ionescu, meseriaș tipograf. La această sărbătoare anuală a meseriașilor vor participa toate corporațiunile, reprezentate prin de­legațiuni cu drapele și persoane de marcă din toate partidele politice. Amintim că prețul intrărei este: pentru o persoană 1 lea, pentru o familie (un cavaler și două dame) 2 lei. Garderoba 50 bani de per­soană. ¹ DOMNILOR București, 11 Februarie 1908 Nicolae Fehér &C­ie — Societate în Comandită — BUCUREȘTI îmi face o plăcere deosebită a vă putea arăta cu a­­ceastă scrisoare deplina mea mulțumire pentru instala­­țiunea de motor cu bSSIZi­lă și moară ce mi ați fur­nizat și care dela 15 Octombrie 1907 încoace, de când este pusă în funcțiune, lucrează cu cea mai mare exac­titate spre deplina mea mulțumire, stârnind admi­rația tituror cari au avut ocaziunea de a vedea această instalațiune. Ea se compune dintr-un motor de benzină sistem „Alt­­mail“ de 35 cai putere normală și 16 cai putere maxi­mală, cu compresor și dintr-o moară pe postament de fer cu 2 perechi pietre franceze de 42 țoluri și o pereche pietre franceze masive de 48 țoluri. motorul conduce cu cea mai mare ușurință această moară cu 3 perechi de pietre și consumă combustibil care mă costă 15 lei pe zi. Moara îmî dă o producțiune de 30 țoile mari de mălai în 10 ore. Construcțiunea motorului întrece tot ce am văzut pe acest tărîm pînă acum, pot să zic că întrunește toate calitățile cerute unei mașini bune, adică materialul cel mai ales, o construcție ingenioasă, soliditatea cea mai perfectă, cea mai mare economie în consumația combustibilului și un mers foarte liniștit și regulat, volanta extra­grea și fusul motorului făcînd un mic nu­măr de învîrtituri, ceia ce este o siguranță că piesele lu­crătoare vor fi mai puțin expuse uragiului decit la mo­toarele de benzină cu un număr mare de rotațiuni. Consider motoarele de sistem „Altxnan“ ca cele mai perfecționate ce avem în țară și nu mă căiesc de mica diferență de preț ce v’am plătit în plus peste motoarele ce mi s’am oferit în altă parte avînd în schimb o mașină de lungă durabilitate care promite că și după mulți ani de serviciu va fi exact în aceași bună stare ca și azi, lucru de care sunt în drept a mă’ndoi de motoarele ce mi s’au oferit din altă parte și cari au avut avantagiul apa­rent de a fi mai eftine în preț. Odată cu remiterea acestei epistole de mulțumire, de care puteți face uz la necesitate, nu emit nici un mo­ment de a recomanda cu căldură tuturor cunoș­tințelor mele, cari aă dorința de a­­ pune morile ce posed în mișcare prin sistemul motoarelor cu benzină ca combustibil, de a adopta și a căuta să se fur­­niseze cu motoarele sistemul Altman, pe care după multe ezitări și cercetări l’am adoptat și de care sunt foarte mulțumit neregretînd­ cititși de puțin sacrifi­ciile ce mi-am impus. Vă urez vînzări multe de aceste motoare și vă salut cu distinsă stimă. (si) C. T. Rădulescu Proprietarul moșiei Dărăști (Vlașca) AVIS.—Moșia Dârâstî a D-lui Rădulescu se află la o depărtare de o oră de București , punem la dispoziția fie­carui cumpărător serios, pe cheltuiala noastră, trăsura pentru vizitarea Moarei și examinarea instalațiunei. NICOLAE FEHÉR­I­C­ie Societate in Comandită, București CRONICA JUDICIARA IN CAPITALA Noul moștenitori ai defunctului Or­­bescu.—Defunctul Petre Orbescu a lăsat un unic moștenitor, și lucrul e cunoscut, pe fiul sau natura­l Pe­­­trișor Orbescu tînărul de al cărui nume e legată o cauză aprope ce­lebră astăzi la noi și care e încă pendinte înaintea instanțelor judi­ciare. Cititorii au înțeles, de­sigur, că e vorba de procesul Borneanu, a­­vocatul bucureștean asupra căruia planează o sentință judecătorească pentru că a escrocat, pe tînărul mi­lionar Petrișor Orbescu, cu o sumă care atinge milionul. Dar nu de procesul Borneanu avem a ne ocupa aci;—e vorba de altă afacere a cărei importanță nu poate scăpa și de care a fost sesi­­zată secțiunea II-a a tribunalului Ilfov. Trei nepoți direcți ai defunctului Petre Orbescu și anume D. A. D.­ Orbescu, Vasile Orbescu și Ion I­­vanciu Orbescu, toți fii ai lui Dim­i­­trie Orbescu din comuna Bragadiru județul Teleorman, revendică pe ca­le judiciară o parte din averea ră­masă pe urma defunctului lor un­­chi, și, în consecință, au cerut tri­bunalului inv­entariarea­ acestei a­­ri. Față cu această cerere a nouilor moștenitori, Petre Orbescu a făcut opoziție la inventariare, opoziție ca­re urma să se judece ori de către secția II-a a tribunalului Ilfov. Cum însă, procedura nu a fost bine în­deplinită față de cei trei frați Or­bescu, s’a amînat judecarea opozi­ției pentru ziua de 6 Mai. Falsificatori de monede.—Nu de mult, tribunalul Ilfov secția IlI-a a avut să judece­­ pe principalii organi­zatori ai bandei falsificatorilor de monede, bandă cunoscută sub nu­mele de banda lui Ipsosariu, ale că­rei operațiuni sunt tot atît de cunos­cute ca și numele aceluia care o conducea. Tribunalul a condamnat pe Ipsosariu la cinci ani închisoa­re, pe cei trei fii ai acestuia la cîte un an și trei luni, achitind pe doi dintre complici. In contra sentinței tribunalului au făcut apel și condamnații și primul procuror. Curtea de apel secția II-a a res­pins ori ambele apeluri, confirmând sentința tribunalului. Furtul din gara Jilava.­In ziua de 1 Iunie din anul trecut, doi cu­noscuți spărgători, Mitică Andrei și N. T. Calice, au rupt plumburile de la un vagon de marfă ce se afla în gara Jilava și din care au furat un număr însemnat de saci cu porumb. Descoperiți, arestați și dați jude­catei, cei doi spărgători au fost con­damnați de tribunal la cîte un an închisoare corecțională, hotărîre contra căreia au făcut apel la Curte și care a fost respinsă ori de secțiu­­nea II-a a Curței de apel din Capi­tală. Primar condamnat pentru mită. Un fapt care merită atențiune de a fi înregistrat, numai pentru că învederează odată mai mult un sis­tem care, din nenorocire, se prac­tică pe o scară destul de întinsă în comunele noastre rurale. Nu mai este un secret pentru ni­meni că funcționarii administrativi din aceste comune iau foarte adese­ori mită, exploatînd în special pe străini. Un caz de cele multe, C. Iamandescu, primarul comunei Drajda de sus din județul Prahova luînd mită dela Ion Moroianu, tran­silvănean, pentru a-i permite să se stabilească în numita comună, fost condamnat de tribunal la cinci­zeci lei amendă. Făcînd apel, secția I-a a Curței, i-a respins eri apelul, confirmînd sentința tribunalului Și, cazul nu e unic. Diferite știri.—Camera de punere sub acuzare, în urma memoriului depus de către d. avocat Jean Th. Florescu, a admis ori eliberarea pe cauțiune a comerciantului falit Moise Negreanu. Cauțiunea a fost fixată la suma de cinci mii lei. — Procesul escrocului Paul Ra­­paport, care avea să se judece ori de secțiunea I-a a Curței de apel, a fost amînat pentru ziua de 10 .Martie. TRIBUNALELE VESELE O ședință picantă.—La tribunal, sala de audiență a uneia din sec­țiuni e luată cu asalt. Se suspendă ședințele la celelalte secțiuni și, avocați cu împricinați cu tot, dau năvală din toate părțile spre secția unde se judecă procesul demimon­dene. Melania Gheorghiadis, o brună picantă, care fiind condamnată la 15 zile închisoare pentru ultragiu, a făcut opoziție la executarea man­datului. Picanta demimondenă e introdusă în sala de audiență sub escortă. Vreo 20 de avocați s’au oferit s'o apere. Tinerii apărători dau buzna spre banca de acuzare și cer adresa pi­cantei Melanie, santinelele care­­ escortă, auzind că e vorba de domi­ciliu, împiedică­ pe avocați să se a­­propie de arestanță, atitudine care dă dreptul apărătorilor să­­ ceară pentru aceasta intervenția președin­telui. In sală un răsucit continuu de mustăți, unele mai în furculiță de­cît altele, începe interogatoriul. — Cum vă numiți? întreabă pre­ședintele. — Melania Gheorghiadesc ’ — Unde locuiți? — In strada Sculptures No. 42. O mișcare generală în sală. Gre­fierul își trage repede manșeta notează adresa; avocații își scot carnetele însemnînd foarte citibil strada Sculpture! No. 42­, pe cînd președintele se apleacă spre urechia supleantului, întrebîndu-l grăbit . Numărul 42 a spus, moncher? După dezvoltarea motivelor opozi­ției de către d-nii Radu D. Rosetti și Sorescu, tribunalul ordonă pune­rea în libertate a Melaniei Gheor­­ghiadeș. Procurorul se adresează jandar­mulul și-o ordonă pe un ton grav — Jandarm, s’o conduci pe dum­neaei în cabinetul meu ca să-i fac formalitățile. ECOURI A. M. Se știe că un ceai bun se cu­noaște după gust și aroma sa fină. Un bun cunoscător de ceai este și M. S. Regele Angliei. O M. Sa își procură ceaiuri numai de la renumita casă Lipton Ltd din Londra, cei mai mari posesori de plantațiuni de ceaiuri repre­zentați la noi prin d. Arthu Reiner din strada Doamnei 20 la Romînia s-a introdus o singură calitate cea mai fină, din care se furnizează și Curței Regale En­gleze. Prețurile fiind și mult ma moderate ca alte produse similare recomandăm călduros întrebuin­țarea acestui ceai. Cursurile „soc. Crucea roșie“ la Giurgiu GIuRGIU, 22 Februarie.—Astăzi s’au deschis cursurile societăței „Crucea Roșie“, secția din Giur­giu, la spitalul județean. Au luat parte următoarele mem­bre din a­ceastă societate: d-nele general Căpitanovici, Partenescu dr. Procopiu, Antonescu, Mirces­cu, Daponte, Scurtu, căpitan Pe­trescu, Marian, Bălănescu și Bă­­dulescu­ Cursurile s’au deschis de d. dr. Procopiu, medicul spitalului, ca­re a tratat despre „Antisepsie și asepsie“, prezentînd apoi aparate pentru pansamente. Cursurile s’au seminat la ora 6 jumătate. Apoi toate membrele societăței au vizitat spitalul . Viitoarea ședință va avea loc Vineri 29 Februarie.— Idem fn­ ieriilu­i In Adevărul de astă seară cititorii vor găsi în prima pa­gină un extrem de interesant ar­ticol de reportagiu : Lovitura contra Casei rurale Dezasînul brătieniștilor .Mia și amend­am­entele Gorpiștilor atragem deosebita atenție a­­supra acestui articol, care va interesa mult cercurile politice și parlamentare. Din eroare în numărul de ori al „Dimineței“ a lipsit „Rima Premiată“. Astăzi s’a reparat aceas­tă eroare, iar mîine se va publica întreaga listă a fericiților cîștigători ai Unnei premiate No.­S, un număr total de 87 de premiați, între cari, se îm­parte o sumă de lei 938 r­eprezentind 2085 parti­cipanți. Pentru această dată s’a instituit și un premiu de distincție recompensat cu lei 101. Citiți dar mîine în „Di­mineața“, rezultatul Con­cursului literar al Rimei premiate No. 3. D. Anton Carp, ministrul dome­niilor a declarat eri la Senat că gu­vernul primește toate modificările ce s'au propus în secțiuni la le­gea Casei rurale. Acum s’a ridicat pretențiunea ca statutele acelei legi să fie votate și ele de parlament, iar ca să ră­­mînă spre a fi întocmite de consi­liul de administrație al Casei vo­tate. D. V. Gh. Gherasimescu, auto­rul volumului „Lumea noastră“, înaintînd zilele acestea un exem­­plar reginei Elisabeta, a primit o scrisoare cu fotografia suveranei, scrisă și semnată chiar de însăși regina, în cuprinsul următor: .Vă mulțumesc foarte mult pen­tru cartea trimisă pe care o voiți citi cu mare interes, și cu care vom îmbelșuga marea noastră o­­peră. Elisabeta Duminică 24 Februarie, orele 9 seara, d. Ioan I. Livescu, artist al teatrului național și profesor, va ține la ateneul român conferința sa: ,Din trecutul teatrului romînesc“, Intrarea liberă. In loj­ se plătește un leu de persoană. Sergenții plutonieri­ d­in reg. 4 Ilfov No. 21 au luat inițiativa de a ridica monumente prin comunele din jude­țul Ilfov, în memoria eroilor căzuți în razboiu. Primul monument s’a destinat să fie ridicat în com­. Jilava. Pentru a se ajunge la acest scop s a dat o serată dansantă în acea comună, serată care a dat un benefi­­ciu de 500 lei. O nouă serată ce se va da în curînd va complecta suma necesară monumentului. Veniturile Regiei.—încasările din vînzarea produselor regiei monopo­lurilor Statului, de la 1 Aprilie 1907 până la 15 Februarie 1908, au fost de 56,594,029 lei. Față cu vînzarea din același in­terval al anului trecut avem un plus de 3,610,125 leî, iar față cu prevede­rile budgetare un plus de 9,524,890 leî. Din vînzarea sărei pentru export s’au încasat, în același interval 859,641 lei, cu un plus de 42,077, fa­ță de anul trecut și 51,397 peste prevederile bugetare. Din vînzarea de timbre s’au înca­sat, tot în același interval, 9,767,142 lei, cu un, plus de 519,727 față de anul trecut și 1,263,220 peste preve­derile budgetare. In sala Liedertagel se va da un scop filantropic, un bal pentru sea­ra de 5 Martie 1908. Duminică 24 Februarie, orele 3 d­­am., d. doctor Birman va ține la cercul cultural de la școala de fete No. 7, din str. Silivestru, interesantă conferință, tratînd despre igiena auzului. Regele a primit în audiență pe d. Mihail G. Holban, directorul Revistei Idealiste. Direcțiunea Pepinierelor Prin­cipelui Știrbey, face cunoscut noii săi clienți că, timpul fiind favorabil, începe expediția vite­lor vîndute. Clienții cari doresc expediția mai urgentă, sînt ru­gați să comunice aceasta la timp De asemenea stocul vitelor dis­ponibile nefiind mare, ar fi bine ca comenzile să se facă cît de urgent, la „Direcțiunea pepinie­relor Știrbey din Drăgășanii“. Inaugurarea statuei regretatului bărbat de stat Vasile Lascar se va face la 23 Martie. Statua va fi instalată în strada Teilor, pe piața din fața străzei Săi­ciilor, la cîțiva pași de casa în care locuise Vasile Lascar. Numărul învățătorilor va fi spo­rit, pentru moment cu 400 pînă la 500. Cu privire la cele petrecute în comuna Puntea de Greci, județul Dîmbovița, cu ocaziunea alegerei comunale ce a avut loc acolo,, despre care am publicat amănunte complecte, d. C. D. Dimitriu, pre­fectul județului, a comunicat minis­terului de interne următoarele: „Ivindu-se cestiuni violente între locuitori, mai toți bulgari de origi­nă, unul dintre ei a dat focuri de revolver. In învălmășala produsă, au fost răniți foarte grav cîțiva să­teni. Căpitanul de jandarmi rurali și substitutul de procuror, au plecat la fața locului. Aceste turburări nu au nici o le­gătură cu legea tocmelilor agrico­le”. In seara zilei de 5 Martie va avea loc în sala Băilor Eforiei un mare DIN LUMEA MUNCITOARE — Sîmbătă 23 Februarie — f­orstorațiile l­e la minister Comisiunea de apeluri și recursuri instituită conform art. 9i din legea pentru organizarea meseriilor, a res­pins recursurile meseriașului Iancu Vasile, zis Ianacoș, brutar din Bu­curești, obligîndu-i a plăti cotiza­­țiunile dela 1 Aprilie 1901 pînă la 30 Iulie 1907. Camera de meserii — Restanțele mebrilor corporației brutarilor de la înființare și pînă la 1 Aprilie 1906 se vor trece ca o da­torie și se vor încasa benevol. — Pentru Luni, după amiazi la o­­rele 4, membrii Camerei au fost condați ln ședință ordinară. Clubul meseriașilor Marele bal popular, organizat de clubul meseriașilor din Capitală, are loc în astă seară în sala Băilor Eforiei. La orele 12 din noapte corul Secției culturale­ va executa o splendidă poemă muzicală cu un tablou alegoric „Romînia” repre­­zentlnd romînismul in trecut și pre­zent. Va fi și o grandioasă tombolă cu obiecte de valoare donate de mese­riași. Prețul intrărel: pentru o persoa­nă 1. lei; pentru o familie (un ca­­aler și 2 dame) 2 lei. Garderoba 50 bani de persoană. De la corporații Arte grafice. Comitetul a hotărît următoarele cu privire la ajutoarele ce se vor acorda membrilor, fixîn­­du-se după cum urmează: 1) se va suprima carnetul medical și se va înlocui prin buletine medicale, dînd dreptul la 2 vizite pe săptămînă, membrului; 2) membrul bolnav că­ruia i se acordă ajutorul bănesc, medicamentele îl privesc; 3) ajutoa­rele în bani s’au fixat: pe primele săptămînî cîte 10 leî, pe alte 4 săptămînî cîte 8 lei și în sfîrșit pe alte 16 săptămînî cite 6 lei; aceste ajutoare sunt pentru patroni, maeș­tri și lucrători. Lucrătoarele au dreptul la jumătatea ajutorului pri­mit de lucrător. Bărbieri-coafori. — S’a liberat brevet de maestru, lucrătorului Ioan Spirescu. — Pentru policlinica ce este a se înființa la club, comitetul a dele­gat pe președinte a se interesa și a face parte din comitetul policlinicei. Blănari-Cojocaru. —Adunarea spe­cială de la 10 crt. a ales în com­i­tet pe d-nnî: Alex.Popescu, Petre Constantinescu, Petre V. Ivan, Pe­tre Grama, Ilie Iliescu, blănari, An­­ghel Negulescu, Nae Păunescu, G. Călinescu, cojocari, G. Haralambie (căciular), Costică Ionescu, I. Dră­­ghiceanu, I. Constantinescu, lucră­tori blănari, G. Anghel, Florea Ni­colae, jucărtori cojocari și N. Bă­­lănescu (căciular). Au fost două liste, prima listă pe cari figurau d-nii de mai sus a în­trunit 34 de voturi, iar cea de a doua 17. Cismari. Mîine, are loc în sala clubului meseriașilor, orele 3 după amiazi, adunarea generală a mem­brilor corporației pentru votarea budgetului. Adunarea se va ține cu orice nu­măr de membri vor fi prezenți, fiind a 3-a convocare. • Croitori. Au fost supuși examenu­­­­­­lui pentru obținerea brevetului de maestră d-na Elena Dăncescu (cro­­­itorie de dame) și Stelian Ionescu 1 (croitorie bărbătească). Tîmplari. Alaltă seară d-nii At. 1 Gideiü inspector general al meserii­lor și Babeș sub șeful comptabilită­­ții de la ministerul de comerț au­­ început ancheta privitoare la nere­­gularitățile ce au fost semnalate­­ ministerului de mai mulți membri . Ancheta a continuat și aseară. Uniunea generală a chelnerilor, a ținut ori după amizî la orele 3, o mare întrunire în sala clubului „Ro­mînia Muncitoare". Au fost peste 500 de lucrători chelneri. A prezidat d. Marian Cris­­tescu, care a arătat scopul întruni­­rei și că „Uniunea“ va veghea pu­rurea pentru apărarea intereselor chelnerilor. Au mai vorbit tovarășii; Iosif Du­­mitrescu, care a descris mizeria în care se află chelnerii din Brăila; Zaharescu, care s’a ridicat contra persecuțiilor ce un inspector de la vagoanele restaurant ale C. F. R„ le face lucrătorilor chelneri, Th­­eris­tici, etc. D. M. Christescu, propune și se admite, ca o comisiune să meargă și să ceară inspectorului de la va­goanele restaurante ca lucrătorii chelneri să fie salariați. Se alege în comisiune: D. Zaha­rescu, Petrică Gheorghiu și Simion Zaharia. La sfîrșitul întrunirei, se aclamă o moțiune prin care se protestează contra exploatării la care sunt su­puși lucrătorii chelneri și se înfie­rează procedarea barbară de la va­­goanele-restaurant ale C. F. R. Sindicatul lucrătorilor de încălță­minte va da în seara de Luni 25 Februarie o serată literară, cînd, pe lîngă conferința tovarășului Al. Constantinescu, vor mai avea loc declamații. Corul cercului va cînta aici din repertoriul socialist. Intra­rea 20 bani de personă. Conferințele de la cercul „Romi­­nia Muncitoare“.— Tovarășul Gh. Christescu va vorbi: Despre mize­riile muncitorilor. Cercul femenin, roagă pe tovară­șele coriste să vie în număr cît mai mare la repetiția corală de Dumi­nică 24 ort., spre a lua parte la o consfătuire. Sindicatul tapițerilor, va ține șe­dință la orele­ 8 seara. Lucrători în fer și metal din Ploești au ținut la cercul „Romînia Muncitoare“ ședință Joi seara, cînd s’a discutat despre persecuțiile ce Îi îndură lucrătorii metalurgiști în fa­brica Nișei. Lucrătorul turnător da la fabrica Nișei a fost concediat din cauză că, în timpul repauzului a fost văzut de directorul fabricei ci­tind ziarul „Adevărul“. S’a luat ho­­tărîrea ca toate persecuțiile să se a­­ducă la cunoștință prin presă. — Sîmbătă seara 23 Feb. la cer­cul Romînia­ Muncitoare va vorbi d. Ștefan Gheorghiu tratînd despre Muncitori și partidele politice. — Muncitorimea pioeșteană a chemată la o mare întrunire de pro­testare, Duminică 24 Februarie în sala Liceului vechiu. bal dat de către soc. „Bas­tion“,care întreține o școală primară gratuită de fete în raionul Dudescu str. E­­migrantului No. 13. Intrarea este gratuită. Garderoba obligatorie, D. Take Ionescu a oferit aseară un prînz mai multor membri ai corpului diplomatic din București. Ministerul de interne a adresat prefecților o nouă circulară prin care se face cunoscut că contractele agricole cari se vor încheia cu în­cepere de acuma vor trebui să se conformeze nouei legi, deoarece in­spectorii agricoli au fost numiți și ei își va lua locurile în posesie chiar în cursul săptămînei viitoare. Prin urmare, conform nouei legi, contractele agricole nu vor putea conține nici stipulări de rușieturi, nici învoeli mixte. Prețurile de plă­tit trebue să constea în bani sau în muncă. Contractele provizorii, cari s’au încheiat pe baza circularei pre­cedente, vor fi respectate, afară de stipulările contrarii legei. Duminică la orele 2 p. m. va a­­vea loc în sala Edison o frumoasă reprezentație în folosul azilului pentru bătrîna Elisabetei. De­sigur că un numeros public va asista la această reprezentație care-i va oferi plăcutul odată cu conștiința de a face un mare bine. Tribunalul juridic studențesc va ține ședință publică. Duminică 24 Februarie orele 2 p. m. în sala No. 5 a facultății, avînd la ordinea zi­lei judecarea următoarelor procese: a) . Un proces de fisc cu ministerul de finanțe. b) . Poprire. c) . Atacarea unui act dotat de cre­ditori. Vor pleda d-ni: V. Băltănoiu, Grassianu, Dumitriu, Silberm­an, N. Stănescu, Mănos și F. Chefner, Alegerile sîngeroase din Dîmbovița Convorbire cu prefectul­­ TĂRGOVIȘTE, 22 Februarie.—Cu trenul de 9 și 15 minute seara a so­sit în localitate de prefect de Dîmbo­vița venind de la ancheta făcută la Puntea de greci. La ora 10 și jumătate am fost la d-sa acasă și-l am rugat să-mi acor­de un mic interviev asupra celor pe­trecute cu ocazia alegerii consiliului comunal de la Puntea de Greci. Iată exact ceea ce mi-a povestit d-sa: In comuna Puntea de Greci exis­tă două tabere, conduse una de An­ton Georgescu, iar alta de Stoian Marcu. Aceste două personagii pre­cum și familiile lor nutreau de mult timp ore personale. Ori cu ocazia alegerii, se credea că totul va decurge în liniște, de­oare­ce între aceste două familii in­tervenise o alianță: un copil al lui Anton Georgescu a luat în căsătorie pe o fată a lui Stoian Marcu. In ultimul moment, la ora 4 de cînd alegerea era pe sfîrșite, unul dintre fii lui Stoian Marcu în capul unei cete de vre-o 20 de săteni, din­tre cari cîți­va sterși din listele elec­torale din cauză că se mutase din Puntea de Greci, au intrat cu forța î primărie cerînd să fie lăsați să vo­teze și ei. D. Dumitru Dumitrescu, președin­ dimineața tele alegerii, le-a declarat că nu pot să voteze, necontestînd la timp șter­gerea lor din listele electorale. Atunci a avut loc încăerarea, unde s'au schimbat două focuri de armă, unul de revolver, care a lovit în piept pe Toma Vălceanu și alt foc de pușcă care a rănit pe alți doi, unul mai grav, iar cel-l­alt mai ușor. Delegatul județean profitind de învălmășeala produsă, a fugit pe o fereastră din dosul primăriei până la comuna Ionești. El n’a fost bătut nici nu s’a tras asupra lui vre-un foc de armă, cum a declarat. Ast­fel că n’a fost de­cît un singur mort și doi răniți. D. prefect mi-a mai declarat că­ nu s’a exercitat asupra locuitorilor nici o presiune politică. Am mulțumit d-lui prefect că, cu toate că ora este înaintată, a avut bunăvoință să-mi dea aceste infor­­mațiuni și m’am retras. Ca ultim amănunt țin să comu­nic că într’o convorbire ce am a­­vut-o cu Dumitru Dumitrescu, cel care a presidat alegerea, el mi-a a­­firmat că ar fi fost alungat de un să­tean pe care nu știe cum îl cheamă, și care i-ar fi furat suma de 460 de lei și un ceasornic de la briol.—Bica. întrunirea proprietar­ii din jud. Ilfov — Protestul d­ lui Ioan La­hovary — vezi se va face alegerea comisiu­­nei regionale a județului Ilfov, pen­tru aplicarea legei învoelilor agri­cole. In vederea acelei alegeri, proprie­tarii din Ilfov au avut ori o con­sfătuire la prefectura­ județului, sub preșidenția d-lui I. Niculescu-Doro­­banțu, prefectul de Ilfov. D. Ioan Lahovary, fost ministru, cercetînd lista alegătorilor care au să voteze azi pe membrii comisiei regionale, a constatat că ea nu e întocmită conform legei. Acea listă conține 100 de alegă­tori, în loc de 35, aceasta pentru că județul a fost socotit ca avînd 20 plăși, cînd de fapt are numai 7. Din­ fiecare plasă trebue să fie cite 5 alegători proprietari, dintre cei mai greu impuși. D. I. Lahovary a protestat tn con­tra felului cum a fost întocmită lis­ta alegătorilor, observînd că în ea au fost trecuți și țărani cari nu sînt proprietari, ci au fost împro­prietăriți cu loturi mici. Fostul ministru al domeniilor a protestat cu violență și a declarat că va face responsabil guvernul de această procedare. D-sa s-a retras după aceea îm­preună cu mai mulți proprietari, declarînd că vor contesta alegerea. D. Crima unei mame — Un copil aruncat pe un loc viran de către o mamă — Ieri pe la orele 11 au fost găsit pe un loc viran din fundul gradinei femeei Maria Ion Marin domiciliată în str. Părului, un copil de sex fe­­menin în etate de 3—4 luni. Copila se afla în agonie. Infernul șoc­ de salvare care a ridicat-o de jos și a transportat-o la azilul Can­­tacuzino spune că trebue să fi fost aruncată de două zile. Circ. 29 fiind avizată, d. subcomi­sar Bonciulescu a deschis o anchetă pentru a da de urmele denaturatei mume, ' —

Next