Dimineaţa, ianuarie 1909 (Anul 6, nr. 1751-1778)

1909-01-26 / nr. 1774

Anul V—isp.1 I­i »UBLICITATEAI CCHCCOHTĂ EXCLUSIV Kg»n|lez de Pufcllel­st» CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI ■*». Kunseorge.h­l ll­>­leMa SJf Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 OCÎOKOSS SS SC SCÎSSKÎ OXÎCCSwCO SunT 26 Ianuarie 1909 DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii« Un an........ Lei M • Ioni........................ . H I­lan!................................. • TELEFON« Diracțiunea No. 14B9 Capitali . 1410 Provincie ți Strik­tătate No. 1240 APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPTEI JA#»»»»»* ... - ------------------------------------- - ... ....­­ __.__________­ .................................._ Í *­ ... Moartea mitropolitului Primat In ajunul m­orței.— O paralizie a inimei.— Inmormîntarea.— Redeschiderea afacerei Ghenadie i mitropolitul Iosif Gheorghian ’Biserica română a îmbrăcat era mortul. Mitropolitul primat al Ro­­­m­ Iniei s’a stins pe neașteptate, s’a­­ stins atunci cînd biserica avea '­mai multă nevoe de sfaturile, în­țelepciunea și proteguirea sa. ' in două rînduri primar al țăreî, bătrinul acesta bun și blind, pri­mitor și milostiv, cucernic și păs­trător neclintit al formelor și ca­mioanelor bisericești, a fost sufle­­tu­tî bisericeî noastre creștine, în funtea căreia a arhipăstorii ani e-a rîndul. I­­n clerul romînesc, printre preo­ții de sus ca și cei de jos, mitro­politul primat Iosif Gheorghian se bucura de iubirea și stima nu nu­­­,mai a clerului,­ dar de respectul și dragostea tu­tu­ror celor cari se a­­d­ăpostesc sub scutul bisericei noa­stre creștine ortodoxe. Iată pentru ce moartea mitropo­litului primat a cernit toate su­fletele, a strîns de durere inimele tuturor creștinilor, a răspindit ja­lea in rîndurile clerului romînesc, tare in actualele împrejurări mai ales, avea a­tîta nevoe de prețiosul sprijin al primatului losif Gheor­ghian.­­ Cu mitropolitul Iosif Gheor­ghian s’a stins una din cele mai frumoase figuri a bisericei noa­stre, cu moartea acestui înalt pre­lat, a devenit vacant al doilea scaun de mitropolit. Vacant scau­nul arhipastoral al Mitropoliei Moldovei, vacant acel al primatu­lui C­omlnkcî._ I Sinodul va fi chemat deci să a­­leagă în același timp doi mitropo­­li*î și să se complecteze în același tim,p vacantele episcopale, cari se vor face prin complectarea scau­nelor mitropolitane. In ajunul morte­­if Moartea primatului Romîniei a fost cu atît m­ai puțin așteptată.­­Cu cit în ajunul noptei în care s’a produs fatalul de isnodămint, m­i­tropoli­tul losif Gheorghian era de o bună dispoziție surprinză­toare. In toată dimineața și după a­­m­iaza zilei de Vineri 23 Ianuarie, mitropolitul p­ri­mat a fost mai bine dispus ca de obicei, a min­tat cu poftă și a discutat tot tim­pul cu prelații atașați pe lingă palatul mitropolitan. Masa de ceară a luat-o in tovărășia părin­telui Evghenie,­­cal care a discu­tat până la ora 11 și jumătate asu­pra proectului de reformă a Si­­podului. 1 Moartea m­altului prelat . După ce s’a despărțit de părin­tele Evghenie, mitropolitul primat sc’a culcat. Pe la orele și din noap­te, însă, s'a deșteptat din somn sub influenta unui ■puternic atac de tuse, care-i împedeca respirația. Înaltul prelat a mai avut puterea sa tragă cordonul soneriei pentru a chema un ajutor. Sosind băiatul pe serviciu, a dat imediat de știre telorlalți prelați cari, venind in grabă, ca dat mitropolitului Iosif tijutoarele potrivite cu priceperea lor . Agonia a durat, câteva minute, trupă care înaltul prealt și-a dat obștescul sfirșit.­­­­n același timp fusese încunoș­­tiințdr și d dr. Gheorghian, nepo­tul mitropolitului primat. Dar, orice intervenție medicală era de prisos, deoarece la sosirea d-sale, d. dr. Gheorghian nu a putut de­cis să constate moartea mitropoli­tului. i Comunicarea știre­ un oraș " Cu toată zăpăceala care dom­nea la palatul mitropolitan din Cauza tristului eveniment­ surve­nit pe neașteptate, cei cari se a­­flau în jurul înaltului prelat au avut totuși grija să aducă faptul la cunoștința d-lui prim-ministru Ionel Brătianu și prefecture­ de poliție a Capitalei. Și, cu toată ora înaintată, știrea s’a cunoscut imediat în oraș. In localurile publice de noapte ale Capitalei, in care se afla încă o bună parte din publicul teatrelor, surprinzătoarea veste era cu deo­sebire comentată. Iar știrile pu­blicate In ultimele zile de către ziare, știri îmbucurătoare asupra stărei sănătate­ înaltului prelat, făceai­ ca o bună parte din public să nu dea crezămînt zvonului care circula cu atîta insistență. La palatul regal, știrea a fost comunicată chiar în cursul noptei de către d. prinț-ptinistru Viel Brătianu. Aghiotaplul de serviciu al pala­tului a­ fost chemat la telefon de către primul-ministru, care i-a co­municat știrea pentru a o aduce la cunoștința suveranului. Știrea la palatul regal La palatul Cotroceni știrea a fost comunicata de asemeni prin tele­fon. După cit știm, regele a fost foarte afectat de moartea neaștep­tată a mitropolitului primat,, mai ales că în cursul zilei se dăduse suveranului știri foarte bune și liniștitoare asupra sănătății pri­matului Romîniei. Era vorba chiar un moment să se suspende primul de gală, care a avut loc aseară la­ palat, dar s-a renunțat la această ideie, după cum s’a renunțat la suspendarea Te-Deumului de la mitropolie, pen­tru a nu se tulbura serbările a­­niversării unireî. In paraclisul mitropoliei Corpul defunctului mitropolit primat, îmbrăcat în hainele sacer­dotale și instalat în fotoliul arhi­­păstoresc, a fost transportat chiar în curs­ul noptei de alaltă erî în paraclisul palatului mitropolitan. Jandarmii pedeștri au făcut garda la intrarea paraclisului, pe cînd un preot a veghiat tot tim­pul lingă defunctul mitropolit. In zorii zilei un serviciu fune­bru a fost oficiat în paraclis. In timpul acesta, d. dr. Cornoiu, directorul mitropoliei, împreună cu d. Griboviceanu, administrato­rul casei bisericei, au luat primele măsuri în vederea înimormîntărei. Pelerinajul publicului Dimineață, începînd de la orele 1­, un numeros public urca dealul Mitropoliei pentru a aduce un ultim omagiu de respect defunc­tului mitropolit primat. Un adevărat pelerinaj s-a făcut în toată dimineața și după amiaza zile de eri la palatul mitropolitan. Urmintașii politici, care venise să asiste în același timp la Te-Deu­mul de la Mitropolie pentru ani­­versarea m­irei, deputați, sena­tori, , înalți magistrați și simpli curioși s'au perindat prin­ para­clisul în care era așezat mitro­politul primat. Unii se plecau în genunchi, să­­rutind pentru o ultimă dată mina înaltului prelat; aicii priveau smeriți și respectuoși figura blindă a mitropolitului dispărut, care părea că doarme în arhi­­păstorescu­l scaun. Miniștrii la palatul mitropolitan La orele 10 dimineața au sosit la palatul mitropolitan d-nil. Io­nel Brătianu prim­-ministru, Spi­re Haret minstrul cultelor, Toma Stelian ministrul justiției și V. G. Moi­tin ministrul lucrărilor pu­blice. D. Ionel , Brătianu, în special, părea foarte contrariat de desno­­dămîntul acesta neașteptat, care a provocat o nouă vacanță mitro­politană. Primul ministru și ceilalți mi­niștri, du­pă ce s’au oprit ctteva minute în paraclisul Mitropoliei, s’au întreținut apoi cu d-nii dr. Coruioiu și dr. Gheorghian. Cu această ocazie, din cauza Inm­ormîntărei d-lui­ P. S. Aure­lian, d. Spiru Haret a schimbat și ziua fixată pentru înmormin­­tarea mitropolitului Iosif. Prințul Ferdinand la Mitropolie La orele 10 și jumătate, prințul Ferdinand a sosit la Mitropolie, unde a asistat la Te-Deumul ofi­cial pentru aniversarea jumătătei de veac de la săvîrșirea Unirei principatelor. După Te-Deum, principele moș­tenitor, insolit de prințul Carol, și urmat de toți miniștrii, de d. M. Ferechi de p­reședintele Camerei deputaților si de aghiotanții prin­ciari, s-a urcat in palatul mi­tropolitan. Principele Ferdinand a mers în paraclisul în care se afla instalat corpul defunctului mitropolit Io­sif, unde prințul moștenitor a stat citeva minute. După ce a ce­rut cîteva lămuriri asupra împre­jurărilor în cari s'a produs moar­tea mitropolitului primat, prințul Ferdinand a părăsit palatul mi­tropolitan. Moartea a provenit elintră o paralezie a inimei Convorbire cu d. dr. Gheorghian. După vizita principelui moște­­n­nitor în Mitropoliei, am putut vedea pe d. dr. Gheor­ghian, nepotul mitropolitului pri­mat, și care a îngrijit pe înaltul prelat în timpul boalei. Am avut o scurtă convorbire cu d. dr. Gheorghian care ne-a da­t cîteva amănun­te asupra boalei și morței mitropolitului. Iată, în adevăr, ce ne-a declarat d. dr. Gheorghian: — „De o săptămînă, mitropoli­tul primat era cam slăbit; eu, cel puțin am observat această slăbire a puterilor sale. In timpul acesta făcuse imprudenta să iasă din ca­să cu prilejul botezului micei principese Ileana; a mai făcut, in acest interval de timp și cîteva plimbări în oraș, cu care ocazie e posibil să fi contractat o răcea­lă, care i-a provocat, probabil, un focar de pneumonie și tuse puter­­nică, care l'a deșteptat din somn în noaptea mortei. Așa­dar moartea a pr­­ve­­nit ?.... — Eă cred, date fiind simpto­­m­ele și repeziciunea cu care s’a stins, că moartea a provenit din­­tr'o paralizie a inimei. Transportarea corpului în Mitropolie La orele 11 și jumătate diminea­ța, după terminartea Te-Deumu­­lui, corpul defunctului mitropolit primat a fost transportat și așe­zat la mijlocul capelei mitropoli­tane. Scaunul arhipăstoresc pe care e așezat mitropolitul Iosif a fost ri­dicat pe brațe de preoții mitropo­liei, și, în frunte cu arhiereul Ni­­fon Ploeșteanul, vicarul mitropo­liei, a fost transportat în capelă, înainte de ridicarea corpului din paraclis, s-a oficiat un servi­ciu divin de către arhiereul Nifon înconjurat de cler, în timp ce­­ co­rul cînta „vecinica pomenire“.. In capela mitropolitană s’a ofi­ciat un nou serviciu­ divin. Aci, pelerinajul publicului a în­ceput și a durat în tot cursul zilei de orî. Inmormîntarea mitropolitului Cînd și unde se va face Inmormîntarea mitropolitului primat Iosif Gheorghian, în urma unei noui dispozitiuni luată de către d. Spiru Haret ministrul cul­telor, se va face Mărfi 27 ianuarie. La orele 10 dimineața se va în­cepe, la capela mitropolitană, ofi­cierea serviciului divin al înmor­­mântărei, în prezența miniștrilor, a înalților demnitari ai statului și ale clerului, a senatorilor și de­­putațiior. In acest timp curtea și dealul mitropoliei vor­ fi ocupate de ar­mată, care va da onorurile mili­tare. Serviciul divin va dura cel mult pînă la orele 11 și jumătate a. m­. La orele 12 din zi, cortegiul va pleca din curtea mitropoliei, va parcurge străzile pînă la cheiul Dîmboviței, va intra apoi în ca­lea Victoriei și va trece, in urm­a dorinței regelui, prin fața palatu­lui regal, îndreptîndu-se spre mă­năstirea Cernica, unde se va face înmormintarea. Cortegiul funebru va sosi la Cernica la orele 5 p. m. Se va ofi­cia iarăși un serviciu divin, și la orele 6 p. m., înmormîntarea va lua sfirșit. * Publicul va putea merge pînă la Cernica, deoarece s’au luat măsuri ca să fii suficiente trăsuri la dis­poziția publicului. Acestea sînt măsurile cari s'au luat pînă acum. Programul oficial al înmormîntărei va fi întocmit azi un nod definitiv de către mi­nistrul cultelor, împreună cu d. Griboviceanu, ad­torul Casei bise­­sericei se Mitropolitul primat Iosif va fi înmorm­întat după rinduiala mo­nahală bisericească, conform tes­tamentului pe care l’a lăsat. Serviciul divin al ununformîntă­­reî va fi oficiat de către toți mem­brii Sinodului,­­cu toți preoții ca­tedralei mitropolitane; vor piai fi de asemenea protoereî și mai mulți diaconi de la bisericile din Capitală. Înainte de prohod, se va oficia o­­ liturghie solemnă cu par­astas pentru odihna sufletului răposatu­lui, ,du­pă care v­a începe slujba înmormîntărei.­i Vederea, de mai sus este luată în momentul cînd mitropolitul a fost " scos "din palatul mitropolitan și dus la Mitropolie.­­După o foto­grafie a atelierului * Julietta“ Alte amănunte asupra înmormîntărei — după regulile bisericești — Scaunul pe care e așezat defunc­tul mitropolit, în ziua înmormîn­tărei va fi ridicat de patru preoți și așezat­ în carul mortuar. La ce­le patru colțuri ale scaunului a­­șezat pe­­ car, vor sta în picioare cite un preot pe tot parcursul dru­mului, pînă la mănăstirea Cer­­­­nica. La Cernica, cortegiul va­ fi pri­mit de către top monahii în frun­te cu starețul mănăstirei. Corpul defunctului mitropolit primat va fi înmormîntat in tinda bisericei Sf. Gheorghe de la mănă­stirea Cernica, în chiar cavoul în care odinioară au fost așezate ră­mășițele pămîntești ale episcopu­lui Calinic din Rimnic. Corpul va­ sta astfel inmormin­­tat timp de șapte ani, după care o­­semintele, cu pompa cuvenită, vor fi puse într’un sicriu și înmor­­mintate din nou, conform datinei. Redeschiderea­­ afacerei Ghenadie a declarație a d-lui Fleva Din sursă pozitivă sîntem infor­mați că vacanța scaunului de mi­tropolit primat, va provoca redeschi­­derea afacerei Ghenadie. După canoane ne spună că, fostul mitropolit primat Ghenadie ar avea încă drepturi la scaunul de mitro­­polit primat. De altfel d. N. Fleva, cu care am avut dăunăzi o convorbire, ne-a de­­clarat că o persoană foarte cunos­cătoare a canoanelor i-a comuni­cat cele ce urmează: — După canoane fostul mitropo­­lit Ghenadie are toate drepturile la scaunul mitropolitan. Conform a­­cestei canoane, odată cu demisolar mitropolitul Ghenadie trebuia să dea ai­ci scrisoare pastorală către cre­­dincioși prin care să facă cunoput retragerea sa. Or, fostul mitropolit Ghenadie a refuzat să dea acea scri­soare, deși i se ceruse odată cu de­misia. Acea scrisoare pastorală ne­­fiind dată, fostul mitropolit Ghe­­­nadie se consideră încă în drept de a sta în fruntea bisericei noastrb. De altfel, Intr’o vizită pe care a fă­­cut’o mitropolitului Iosif, fostul mi­­tropolit Ghenadie i-a spus tex­tual: — „Iosife, tu nu ești de­cit un loc­țiitor al meu. Eu nu voesc să­ tulbur biserica și de aceia stau de o parte". Din știrile pe cari le avem și din­colo de mai sus, ușor se poate ve­dea că redeschiderea afacerei She­­nadie e azi foarte probabilă. _ a. M. e Serbarea dela școala luterană de băeți Această intre zi­­ națională, a ro­dinilor, s’a sărbătorit la sus numi­­a școală, cu o solemnitate deose­bită. Imnul „Pe tine te lăudăm!“ a fost­­ întai de către elevii școalei sub conducerea meritorului și aprecia­tului profesor de compozitor, d. Kirchner, a cărui muncă în direc­țiunea ..artistică,— dă rezultate ex­celente. Poemul istoric al d-lui profesor Corist, C. Bungelianu, a smuls fur­tunoase aplauze, recitat de către e­­levii clasei IV reală; d. președinte ! Comunității, evanghelice, ingi­­nr Schlawe, care prezindă solemni­tatea, a felicitat călduros pe autor, fiind încîntat de energia care se desfășură pentru cultura romîneas­­c.V D. Bondescu a­ ținut o cuvîntare cazîomală: a­­­ pus în lumină cau­zele diserminante ale Unirei, făcînd un studiu asupra Unirei la alte state europene. A mărturisit cu o sinceri­tate ca­re-i face cinste, stima deose­bită ce are pentru activitatea ex­­trașcolară ro­mânească, condusă și organizată de întemeetorul ei, d. Const. C. Bungelianu. S'a evitat „Trăiască regele", toa­tă lumea ascultând in picioare, du­pă exemplul domnului președinte Schlawe. . D. director, dr. M. Blumel, a ținut un entuziast cuvînt, arătînd că față de istoria, limba și gloria romîneas­că, școala de sub conducere^ d-sin­e are o venerațiune, tradusă totdeau­na în înălțătoare dovezi de muzi­că și cinste! Serbarea incheindu-Se numeroasa asistentă s’a Împrăștiat cu sufletul umplut de o deplină sa­­lisfacțiune. Exemplul e demn de laudă. Azistent De la asociația Femeilor române Ziual da 24 Ianuarie a fost săr­bătorită în mod deosebit de­ aso­ciația femeilor române Sprijinul. Serbarea a fost deschisă cu im­nul regal, executat de corul școa­­lei profesionale, după care a ur­mat un program foarte ales. O elevă a declamat poezia Cu­za Vodă, de­ Alexandri. D-ra Lucreția Ionescu și-a dez­voltat conferința sa asupra zilei de 24 Ianuarie. Corul a intonat apoi „­Hora Uni­­­rei“, și a recitat poezia 24 Ianuarie, a poetului Nenițescu, de către o elevă, după care corul a intonat imnul „Adio Patrie“. Elevele în costum național au jucat piesa „Cinel-Cinel și au e­­xecutat dansul național „Marioa­ra“. Corurile au­ fost puse sub con­ducerea d-lui Joarez Movilă. • In afară de numeroși profe­sori și profesoare cari au luat par­te la aceasta sărbătoare, am ob­servat pe d-na Elena Beldimanu •prezidenta societate­, d-na Elena dr. Cantacuzino, d-na Perieteanu, d-na și d-ra Bosie, d-na Movilă, etc., precum și un numeros public format de­ părinții elevilor. Ser­barea s-a terminat cu­ succes. Const. Moartea lui P. S. Aurelian d­upă cum se știe el. In orele 6 dimineața P. S. Aurelian pre­ședintele Senatului a încetat din viață în urma unei răceli con­tractate câteva zile înainte. D. Ion Brătianu a fost cel dinții Înștiințat de către familia defunctului. In cursul zilei d-nn, miniștrii și numeroși bărbati politici au vizi­tat familia regretatului Aurelian. D. Ion Brătianu, vizitînd er, a oferit în numele guvernului funeralii nationale fostului presi­dent cari Insă au fost refuzate de familie. La orele două după amiazi prin­țul Ferdinand Insotit de colonel Greceanu a vizitat familia răpo­satului exprimind In numele re­gelui condoleanțe. Tot elî s-a hotărît in mod defi­nitiv că Inmormîntarea să se facă luni la ora 2 p. m. Inmormîntarea se va face la ci­mitirul Șerban-Vodă și vor lua parte un însemnat număr de membrii ai partidului liberal din provincie. Era in tot timpul zilei un regis­tru a fost deschis la intrarea ce dă in salonul unde sînt așezate rămășițele pămîntești ale fostului president al Senatului- 2 Din viața politica a lui P. S. Aurelian Incidental de la Viena Pe timpul guvernului lui Ion Brătianu, P. S. Aurelian fusese însărcinat împreună cu alți frun­tași politici de pe­­ vremuri cu mi­siunea de a trata la Viena con­­vențiunea vamală cu Austro-Un­­garia, pentru care monarh­ia ve­cină ne făcea mari greutăți. P. S. Aurelian sosind la Viena, s'a prezentat imediat ministrului de externe, aducîndu-i la cuno­ștință că dînsul face parte din de­legația guvernului român.­­Cu a­­ceastă ocaziune s'a petrecut un incident caracteristic, care merită să fie relevat, deoarece a făcut­ mult zgomot In timpul acela­ Mi­nistrul de externe al Austro-Un­­gariei a răspuns pe un ton ironic — „Pe d-ta te-a trimis guvernul român?! Noi nu vom putea să ne înțelegem, nu vom putea să ducem la bun sfirșit negocierile, deoare­ce sunt prea cunoscute sentimen­tele d-tale față de unguri. D-ta urăști pe unguri — „Nu urăsc pe nimeni, răspun­de pe calm Aurelian. Mă surprinde cele ce­ mî spuneți. Am venit să reprezint interesele țărei mele și mă discut în modul cel mai urban ^condițiunile convensiunei vamale. In seara aceleeașî zile, la balul dat la palatul imperial și la care fusese invitat­ și delegații Romî­­niei, la un moment dat împăratul Franz-Iosef, imediat ce-i fu pre­­zer­tată delegațiunea, stptus<^ luii P. S. Aurelian: „D-ța urăști pe unguri, și nu cred că ne vom putea înțelege Aduclndu-se la cunoștința lui Ion Brătianu modul cuim a fost primită delegațiunea română la Viena, atît de ministrul de exter­ne cât și­ de împărat, Ion Brătianu a rupt orice tratative cu guvernul austro-ungar. C. P. New­ York, 24 ianuarie. — Parla­mentul din Nevada a votat o rezo­luție prin care guvernul american este invitat să aplice cu cea mai mare severitate legea antijaponeză. Președintele Roosevelt, aflînd des­pre această rezoluție, a exclamat: Aceasta este o rușine pentru na­țiunea americană !“ RIDICAREA STAREI DE ASEDIU LA MESSINA Roma, 24 ianuarie. — S’a ordo­nat ridicarea stărei de asediu pentru regiunea cutremurului. CRIZA DIN AUSTRIA — Non- amănunte — Viena. 24 ianuarie. — Fruntașii partidelor germane, văzînd că toate încercările pentru formarea unui cabinet parlamentar, sub care par­lamentul să-și poată continua lu­crările, au fost zădărnicite, s’au de­cis să intervină la primul-ministru în privința formării unui minister defintiv de funcționari. Deputații cehi-radicali vor redac­ta un manifest, prin care invită populația Boemiei ca să fie liniș­tită. * ÎMPĂRATUL WILHELM FELICI­­TAT DE MALET HAFID Paris, 24 Ianuarie. — „Le Temps" află din Fez că sultanul Muley­ Ha­­fid a trimis împăratului Wilhelm de jubileul sau o poezie în limba arabă, prin care felicită pe Împăra­tul Germaniei și-șî exprimă dorința ca relațiunile dintre ambele state să rămînă totdeauna amicale. RAVAGIILE INUNDAȚIILOR DIN GERMANIA Berlin, 24 Ianuarie. Din toat păr­țile monarh­iei sosesc știri îngretei­­toare relativ la ravagiile făcute de inundație. Saxonia în special a suferit foar­te mult. Multe localități sunt com­plect inundate, numeroase case s-au prăbușit și cele mai multe fabrici au trebuit să înceteze lucrul. Comunicația trenurilor e întrerup­tă în multe locuri. In Ober-Lausitz paguba e și mai mare. In Erzgebirge, multe localități sunt complect izolate, deoarece apa a distrus toate podurile. La Nordhausen s’au înecat 12 per­­soane, la Gera 3, iar la Marburg 10 lucrători de mine, 2 soldati, 1 lucrător de la căile ferate și mai mulți copii. Orașul Coburg e izolat de la ca­lea ferată, școlile și fabricele sunt închise. Calea ferată de pe malurile Rinului a fost întreruptă in mai multe locuri. La Nürnberg n’a apărut nici un ziar, tipografiile fiind sub apă. Populațiunea orașului Bamberg a fost nevoită să se refugieze pe punc­­tele cele mai înalte ale orașului. Din Braunschweig se anunță că multe persoane s’au înecat. .. INUNDAREA UNEI MINE Prag­a, 13 Ianuarie.— Se anunță din Brix-Toplitz că minele de aco­lo sunt com­­lect inundate. Pagu­ba este foarte mare. Apa a pătruns in mina „Aus­tria", după ce lucrătorii intraseră la lucru. Totuși ei au putut fi salvați, a­­fară de unul, care s-a înecat.­­ Toate minele fiind sub apă, lu­crul a încetat pretutindeni. INZAPEZIREA TRENURILOR IN GALITIA Lemberg, 24 Ianuarie.­­ Din cau­za marilor zăpezi căzute în ultimele zile, comunicația trenurilor a fost treruptă. Un tren, care a plecat era seară spre Ungaria s’a înzăpezit înain­tea unui­ tunel aproape de graniță. Pasagerii au stat 12 ceasuri­ în frig. MOARTEA UNUI ARISTOCRAT AUSTRIAC Viena, 24 Ianuarie. — Contele Paar, căpitan în garda imperială care este frate al adjutantului imperial, cu același nume, a încetat din viață în etate de 69 ani, în ur­ma unei boale de inimă. ȘCOLARI GERMANI VINOVAȚI DE ACTE IMORALE Berlin, 23 Ianuarie. — Berliner Tageblatt află din Meiningen că la liceul real de acolo mai mulți șco­lari au comis fapte imorale, din care cauză vor fi date judecăței. Camerei o propunere, purtînd 87 de semnături, cele mai multe de ale deputaților guvernamentali, prin care se care anchetarea afa­­­­erilor fostului minister stambu­­lovist și darea lui In judecată. Președintele a Înscris propunerea la ordinea zilei, și ea va fi discu­tată în curînd. — D. MASURILE ANTIJAPONEZE AMERICA DIN TELEGRAME PENTRU RASPINDIREA CULTU­REI IN POPOR Londra. 24 Ianuarie. — Daily Telegraph anunță că colegiul uni­­versitătei din Oxford a decis să se numească șapte lucrători în comite­tul universitate! spre a putea fi con­sultat­ de către profesori în toate chestiunile, cari tind la răspîndirea culturei în clasele de jos. Cei șapte lucrători, vor elabora un memoriu, Prin care vor arăta că numai a­­cela poate deveni un bun cetățean, care posedă o editură generală și de aceea statul este dator a înlesni răspîndirea culturei și în mijlocul populației sărace. IN JURUL SCANDALULUI DIN BUDAPESTA Budapesta, 24 Ianuarie. —Se zvo­nește că o corespondență oficială va publica mline un comunicat din partea mareșalului Curtea arhiduce­lui Iosef, prin care se dezminte ști­rea relativă la scandalul căpitanu­lui Mihalovici. Se­ crede că cu toate acestea zia­rul în chestiune își va menține ști­rea. FOAMETEA IN DALMAȚIA Zara, 24 Ianuarie. — In multe lo­calități din Dalmatia bîntue foame­tea, 500 de femei, și copii din co­muna Wodieze s’au dus înaintea primariei cerînd piine. Asemenea cazuri , se anunță și din alte loca­lități. Autoritățile au telegrafiat guver­nului, cerînd ajutor. DAREA IN JUDECATA A FOSTU­­LUI GUVERN BULGAR Sofia, 23 Ianuarie. — Deputatul Caraneșel­ a, depuis azi pe biuroui SERBAREA UNIREI PRINCIPATELOR Prințul Ferdinand și prințul Carol sosind la mitropolie pentru a asista la Te- Deumul oficial cu ocazia aniversarei Unir­i, sunt întâmpinați de d. Ionel Brßd­unn, primul-ministru. Fotografie luată de atelierul „Julietta“ NUVELELE „PIMINEȚEP« F­IUL CeI doi martori intră în birou, vi­zibil încurcați, neștiind ce să spu­nă bărbatului așezat la birou. Stă­pânul casei, întrerupînd­u-se din ci­titul scrisorilor ce i-au sosit, îl pri­vește cu o aruncătură de ochi li­niștită. — „Ei cu aduceți? ați hotărît duelul?” Dar ținuta nehotărîtă, felul cum cei doi îl privesc, 11 surprinse. Ca în presimțirea unei întîmplări gra­ve, el iași, plicul, cu scrisoarea, ce vroia să deschidă, se ridică încet din jet și un fior îl străbate tot cor­pul. Latura lui î naltă cu umerii largi, capul energic, cu trusăt ari­e liniștite," are con care inspiră în­credere, și simpatie, întreaga lui în­fățișare îl arată ca pe un bărbat conștient de puterea sa, unul din acel atlet­ al gîndirei, la care pare a fie fi unit puterea intelectuală, cu puterea fizică, pentru a da impresia că nu există pentru el"piedici sau Vrăjmași, pe cari să nu-l poată în­vinge. Gesturile lui par ale unui luptător, cu ceva erculean în mișcă­ri­le­­ elastice, nepripite. Aceeași im­presie de siguranță dă felul lui li­niștit de a vorbi. —­ „El? nu răspunde nici unul din voi?“ întrebă el. „Nici tu lan­cuie, nici tu Nicule?" Iancu înaintează și Începe, cău­­tînd fraze cu care să micșoreze e­­fectul spuselor lui. — „Eugen dragă, știi că după cum a fost..." — „Lasă introducerea dragă", zi­se Eugen. — „Hm, binie o las.... Din cauză că noi amîndoi, eu și cu Nicu ne am....“ — „Lasă argumentarea. Vino la fapt: vrea să se bată, sau nu?" — „Nu vrea". — „De ce nu?" — „El susține, prin martorii lui, că fiindcă nu te-ai bătut cu aceiia cari te-au insultat pînă acu prin ziare, ai dat tuturor dreptul să te disprețuiască, și că n’aî nici un drept să ceri satisfacție.“ Eugen se apropie de vorbitor și I­ pune mina pe umăr ziclnd: — „Mi se pare că tu lmî ascunzi certa, lasă și delicateța la o parte și spune-mi exact tot. Mă vezi că sunt foarte liniștit... spune-mi.“ — „Dragă Eugen, martorii lui se poartă cum nu se poate mai murdar. Ei, desigur sub imboldul ticălosului de Lupescu, vroiau să reciceze un proces-verbal în care să te arate ca pe un om lipsit de onoare, cu care nu se bate ni­meni, și conform declarației, a­­părută în ziarul la care scrie el, au declarat și azi dimineață că el nu se va bate cu tine. Noi am stat vreo cîteva ore în oraș nești­ind cum să­ țî aducem știrea asta. Era dă facem o bătaie în regulă acolo. Nicu pe cit îl știi de rezer­vat și aproape timid, era gaita să pălmuiască pe unul din martorii lui Lupescu. Dar asta n’avea să-i împedice să publice ticăloșiile ce au produs, în fițuica lor.“­­ „Desigur, zice Eugen, mai ales după modul cum s’a purtat pînă aici Lupescu, nici nu în­cape îndoială, că martorii au să se poarte astfel. Eh, nu face ni­mic­ .Cu toată întârzierea intențio­nată ce au pus-o pentru a se îm­ tl­n­i cu voi, anume ca să se vor­bească mai­­ mult,­ca el,să poată poza, cred că tot o să găsim o so­luție. Ședeți vă rogi“ Cu un gest amical le arăta fo­toliu­rile, ca să ia loc, și după ce le strînge mîinile mulțumindu-e pentru osteneala ce s’au dat,­ el ia scrisoarea lăsată pe masă și se întinde pe canapea, începînd să rupă plicurile ce tine în mină.­­ „Eugen, „zice Nicu“, eu eram de părere Ind­iü să asistăm la fa­­cerea acelui proces-verbal și să scrim pe el că „este o infamie a­­cest act.“ Dar Iancu­­ n’a vroit.“ — „A avut dreptate Iancu, nu Îl cunosc eu? Nu îî știu de ce sunt­capabili? Ar fi publicat procesul­­verbal fără cele ce ați fi scris voia.“ - „S’au purtat, „zice Iancu“, tot atît de murdar ca și clientul lor, care văzindu-se singur în club la masă, a venit să te insulte, să te­ insulte atunci cînd se știa la adăpost in mijlocul celor ce îl înconjuram și asta fiindcă știe ca­racterul țări pacînic. Ar fi trebuit să­ gîtul acolo...“ — „Da, „zice Nicu“, negreșit ca pe urmă Eugen să aibă toată opinia publică împotriva lui. Mai bine a făcut că i-a întors spatele­ Dar ca să-i silească să se bată, trebuia să-l pălmuiască­.... după aceea“. — „Dragii mei, nu e vorba de a­­ceea ce trebue să facem acuma! Deși mă doare, fiindcă ticălosul acela a știut cum să se aranjeze ca să nu se creadă că îî este frică de mine, ci că nu vrea să se „în­josească“ pînă la mine, trebuie să ne gândim liniștit la ceea ce este de făcut, să vedem ce eșiva găsim noi de aci?..“ — „Eu ași găsi una, zice Nicu, să-l împuști în mijlocul stradei ca pe ün cline,“ — „Ce vorbești?! strigă Iancu, acum e prea târziu, și apoi, o să se zică de Eugen că epitetul de bandit ce i s’a dat de Lupescu este prea slab, că ar fi trebuit să i se zică asasin? Nu! nu se­ poate. Asta ar Însemna să piardă Eugen toate simpatiile pe cari i le-a creat în societate purtarea lui Lu­pescu...“ „Ar mai fi asta! zice Nicu, să pun eu doi devotat! aî mei să-l bată pînă o rămîne lungit­“ — „Eh! copilării, zice Eugen cu un gest de desgust, ar fi din partea mea o ticăloșie dacă eu ași admite să se facă astfel, ș’a­­poi chiar dacă, cu, sau fără voia mea, s’ar realiza ideia ta, nu am să fiu tot eu acuzat de ea? Nu o să se spună că m’am răzbunat prin alții, și eu, eu cum rămîn?“ — „Atunci ce e de făcut? în­trebă Iancu. Aci nu ești numai tu în joc. In tine dragă Eugien, care a­m fost și ești cel mai bun și Îndatoritor dintre noi toți, ca­re te-ai ridicat alături de noi și ne-ai ridicat și pe noi, în ține am fost insultați și noi.“ — „Astea nu sînt soluții, ai o soluție? spune-o! Dacă n’am, as­­tunel lasă că o să găsesc eu una. Patru zile de cînd ne învîrtim cu duelul ăsta fără să o scoatem la căpătâi. Eh, să vorbim de altele,, poate mai tirziu o să-mi ,upă ce­va in gînd.“­­ — „Dar ce-ți scrie băiatul din Viena“, întrebă Iancu pentru a schimba vorba, arătînd spre pli­cul din mina lui Eugen.“ — „Ba nu. Nu e scrisul lui, dați plicul e din Viena.“ zice Eugen, deschizind plicul. El citește și da la primele rin­duri fata lui liniș­tită se lungește și ochii i se hol­bează, el se ridică după canapea, ca Împins de un resort, și se în­­­dreaptă cu scrisoarea spre fereas­tra de lângă birou ca să vadă mai bine.“ — „Ce?! Băiatul meu?!;“ șop­tesc buzele lu. „Florea, Băiatul meu, a fugit cu ... I Asta... asta este prea multi Asta nu e exact, 11 cunosc prea bine..­ nu se poate!" Cei doi amici văzînd fața­­ Con­sternată a lui Eugen nu găsesc cuvinte, nu știu cum să-l conso­leze: — „Dar lasă frate! Eugen dra­gă, poate nu este adevărat; cine știe ce minciună a neamțului.“. Nicu adaugă: — „Poate o fi făcut vre-o escur­­siune mai lungă sau cine știe- Ș"apoi e tânăr „la 21 de ani..." — „Nu vezi? citește! „zice Eu­,­ gen“. Uite și biletul pe care l’a­ scris -1 gazdei sale, el singur îi spune. Și adaogă că a plecat așa cum a fost să ia nici cufăr nici­­ haine...“ Părintele, lovit In speranțele ca avea In acest tinăr, se lasă, în fo­toliul din fața biroului, ca lovit la cap de o stîncă și oftează adine-El duce amîndouă mîinile lă frunte și își strînge tîmplele: " — „Asta e prea­ mult pentru mine, n’am meritat-o. Lovitura ticălosului cela de Lupescu e­u-i­șoară, dar asta, asta e prea mult, pr­ea mult.. !“ Și uriașul, îndur­, rerat pînă în adâncul inimei, își­ lasă fruntea în palmă ca s­ă nu te vadă lacrimile ce-î năpădesc­ ochii. Cei doi prieteni schimbă un­ semn de uimire, apoi ca să-l con­­soleze. Nicu zice: — „Eh, e tînăr! Nu te teme. O să se întoarcă iar la studiile lui...­­Trebue să mai petreacă și el.... / —. Nocresti“, zice Bugsojyi vîk de VASILE POP

Next