Dimineaţa, ianuarie 1909 (Anul 6, nr. 1751-1778)
1909-01-26 / nr. 1774
Anul V—isp.1 Ii »UBLICITATEAI CCHCCOHTĂ EXCLUSIV Kg»n|lez de Pufcllelst» CAROL SCHULDER & Co. BUCUREȘTI ■*». Kunseorge.hl ll>leMa SJf Birourile ziarului: Str. Sărindar No. 11 OCÎOKOSS SS SC SCÎSSKÎ OXÎCCSwCO SunT 26 Ianuarie 1909 DIRECTOR CONST. MILLE Abonamente cu premii« Un an........ Lei M • Ioni........................ . H Ilan!................................. • TELEFON« Diracțiunea No. 14B9 Capitali . 1410 Provincie ți Striktătate No. 1240 APARE ZILNIC CU CELE DIN URMA ȘTIRI ALE NOPTEI JA#»»»»»* ... - ------------------------------------- - ... .... __.__________ .................................._ Í * ... Moartea mitropolitului Primat In ajunul morței.— O paralizie a inimei.— Inmormîntarea.— Redeschiderea afacerei Ghenadie i mitropolitul Iosif Gheorghian ’Biserica română a îmbrăcat era mortul. Mitropolitul primat al Rom Iniei s’a stins pe neașteptate, s’a stins atunci cînd biserica avea 'mai multă nevoe de sfaturile, înțelepciunea și proteguirea sa. ' in două rînduri primar al țăreî, bătrinul acesta bun și blind, primitor și milostiv, cucernic și păstrător neclintit al formelor și camioanelor bisericești, a fost sufletutî bisericeî noastre creștine, în funtea căreia a arhipăstorii ani e-a rîndul. In clerul romînesc, printre preoții de sus ca și cei de jos, mitropolitul primat Iosif Gheorghian se bucura de iubirea și stima nu nu,mai a clerului, dar de respectul și dragostea tuturor celor cari se adăpostesc sub scutul bisericei noastre creștine ortodoxe. Iată pentru ce moartea mitropolitului primat a cernit toate sufletele, a strîns de durere inimele tuturor creștinilor, a răspindit jalea in rîndurile clerului romînesc, tare in actualele împrejurări mai ales, avea atîta nevoe de prețiosul sprijin al primatului losif Gheorghian. Cu mitropolitul Iosif Gheorghian s’a stins una din cele mai frumoase figuri a bisericei noastre, cu moartea acestui înalt prelat, a devenit vacant al doilea scaun de mitropolit. Vacant scaunul arhipastoral al Mitropoliei Moldovei, vacant acel al primatului Comlnkcî._ I Sinodul va fi chemat deci să aleagă în același timp doi mitropoli*î și să se complecteze în același tim,p vacantele episcopale, cari se vor face prin complectarea scaunelor mitropolitane. In ajunul morteif Moartea primatului Romîniei a fost cu atît mai puțin așteptată.Cu cit în ajunul noptei în care s’a produs fatalul de isnodămint, mitropolitul losif Gheorghian era de o bună dispoziție surprinzătoare. In toată dimineața și după amiaza zilei de Vineri 23 Ianuarie, mitropolitul primat a fost mai bine dispus ca de obicei, a mintat cu poftă și a discutat tot timpul cu prelații atașați pe lingă palatul mitropolitan. Masa de ceară a luat-o in tovărășia părintelui Evghenie,cal care a discutat până la ora 11 și jumătate asupra proectului de reformă a Sipodului. 1 Moartea maltului prelat . După ce s’a despărțit de părintele Evghenie, mitropolitul primat sc’a culcat. Pe la orele și din noapte, însă, s'a deșteptat din somn sub influenta unui ■puternic atac de tuse, care-i împedeca respirația. Înaltul prelat a mai avut puterea sa tragă cordonul soneriei pentru a chema un ajutor. Sosind băiatul pe serviciu, a dat imediat de știre telorlalți prelați cari, venind in grabă, ca dat mitropolitului Iosif tijutoarele potrivite cu priceperea lor . Agonia a durat, câteva minute, trupă care înaltul prealt și-a dat obștescul sfirșit.n același timp fusese încunoștiințdr și d dr. Gheorghian, nepotul mitropolitului primat. Dar, orice intervenție medicală era de prisos, deoarece la sosirea d-sale, d. dr. Gheorghian nu a putut decis să constate moartea mitropolitului. i Comunicarea știre un oraș " Cu toată zăpăceala care domnea la palatul mitropolitan din Cauza tristului eveniment survenit pe neașteptate, cei cari se aflau în jurul înaltului prelat au avut totuși grija să aducă faptul la cunoștința d-lui prim-ministru Ionel Brătianu și prefecture de poliție a Capitalei. Și, cu toată ora înaintată, știrea s’a cunoscut imediat în oraș. In localurile publice de noapte ale Capitalei, in care se afla încă o bună parte din publicul teatrelor, surprinzătoarea veste era cu deosebire comentată. Iar știrile publicate In ultimele zile de către ziare, știri îmbucurătoare asupra stărei sănătate înaltului prelat, făceai ca o bună parte din public să nu dea crezămînt zvonului care circula cu atîta insistență. La palatul regal, știrea a fost comunicată chiar în cursul noptei de către d. prinț-ptinistru Viel Brătianu. Aghiotaplul de serviciu al palatului a fost chemat la telefon de către primul-ministru, care i-a comunicat știrea pentru a o aduce la cunoștința suveranului. Știrea la palatul regal La palatul Cotroceni știrea a fost comunicata de asemeni prin telefon. După cit știm, regele a fost foarte afectat de moartea neașteptată a mitropolitului primat,, mai ales că în cursul zilei se dăduse suveranului știri foarte bune și liniștitoare asupra sănătății primatului Romîniei. Era vorba chiar un moment să se suspende primul de gală, care a avut loc aseară la palat, dar s-a renunțat la această ideie, după cum s’a renunțat la suspendarea Te-Deumului de la mitropolie, pentru a nu se tulbura serbările aniversării unireî. In paraclisul mitropoliei Corpul defunctului mitropolit primat, îmbrăcat în hainele sacerdotale și instalat în fotoliul arhipăstoresc, a fost transportat chiar în cursul noptei de alaltă erî în paraclisul palatului mitropolitan. Jandarmii pedeștri au făcut garda la intrarea paraclisului, pe cînd un preot a veghiat tot timpul lingă defunctul mitropolit. In zorii zilei un serviciu funebru a fost oficiat în paraclis. In timpul acesta, d. dr. Cornoiu, directorul mitropoliei, împreună cu d. Griboviceanu, administratorul casei bisericei, au luat primele măsuri în vederea înimormîntărei. Pelerinajul publicului Dimineață, începînd de la orele 1, un numeros public urca dealul Mitropoliei pentru a aduce un ultim omagiu de respect defunctului mitropolit primat. Un adevărat pelerinaj s-a făcut în toată dimineața și după amiaza zile de eri la palatul mitropolitan. Urmintașii politici, care venise să asiste în același timp la Te-Deumul de la Mitropolie pentru aniversarea mirei, deputați, senatori, , înalți magistrați și simpli curioși s'au perindat prin paraclisul în care era așezat mitropolitul primat. Unii se plecau în genunchi, sărutind pentru o ultimă dată mina înaltului prelat; aicii priveau smeriți și respectuoși figura blindă a mitropolitului dispărut, care părea că doarme în arhipăstorescul scaun. Miniștrii la palatul mitropolitan La orele 10 dimineața au sosit la palatul mitropolitan d-nil. Ionel Brătianu prim-ministru, Spire Haret minstrul cultelor, Toma Stelian ministrul justiției și V. G. Moitin ministrul lucrărilor publice. D. Ionel , Brătianu, în special, părea foarte contrariat de desnodămîntul acesta neașteptat, care a provocat o nouă vacanță mitropolitană. Primul ministru și ceilalți miniștri, după ce s’au oprit ctteva minute în paraclisul Mitropoliei, s’au întreținut apoi cu d-nii dr. Coruioiu și dr. Gheorghian. Cu această ocazie, din cauza Inmormîntărei d-lui P. S. Aurelian, d. Spiru Haret a schimbat și ziua fixată pentru înmormintarea mitropolitului Iosif. Prințul Ferdinand la Mitropolie La orele 10 și jumătate, prințul Ferdinand a sosit la Mitropolie, unde a asistat la Te-Deumul oficial pentru aniversarea jumătătei de veac de la săvîrșirea Unirei principatelor. După Te-Deum, principele moștenitor, insolit de prințul Carol, și urmat de toți miniștrii, de d. M. Ferechi de președintele Camerei deputaților si de aghiotanții princiari, s-a urcat in palatul mitropolitan. Principele Ferdinand a mers în paraclisul în care se afla instalat corpul defunctului mitropolit Iosif, unde prințul moștenitor a stat citeva minute. După ce a cerut cîteva lămuriri asupra împrejurărilor în cari s'a produs moartea mitropolitului primat, prințul Ferdinand a părăsit palatul mitropolitan. Moartea a provenit elintră o paralezie a inimei Convorbire cu d. dr. Gheorghian. După vizita principelui moștennitor în Mitropoliei, am putut vedea pe d. dr. Gheorghian, nepotul mitropolitului primat, și care a îngrijit pe înaltul prelat în timpul boalei. Am avut o scurtă convorbire cu d. dr. Gheorghian care ne-a dat cîteva amănunte asupra boalei și morței mitropolitului. Iată, în adevăr, ce ne-a declarat d. dr. Gheorghian: — „De o săptămînă, mitropolitul primat era cam slăbit; eu, cel puțin am observat această slăbire a puterilor sale. In timpul acesta făcuse imprudenta să iasă din casă cu prilejul botezului micei principese Ileana; a mai făcut, in acest interval de timp și cîteva plimbări în oraș, cu care ocazie e posibil să fi contractat o răceală, care i-a provocat, probabil, un focar de pneumonie și tuse puternică, care l'a deșteptat din somn în noaptea mortei. Așadar moartea a prvenit ?.... — Eă cred, date fiind simptomele și repeziciunea cu care s’a stins, că moartea a provenit dintr'o paralizie a inimei. Transportarea corpului în Mitropolie La orele 11 și jumătate dimineața, după terminartea Te-Deumului, corpul defunctului mitropolit primat a fost transportat și așezat la mijlocul capelei mitropolitane. Scaunul arhipăstoresc pe care e așezat mitropolitul Iosif a fost ridicat pe brațe de preoții mitropoliei, și, în frunte cu arhiereul Nifon Ploeșteanul, vicarul mitropoliei, a fost transportat în capelă, înainte de ridicarea corpului din paraclis, s-a oficiat un serviciu divin de către arhiereul Nifon înconjurat de cler, în timp ce corul cînta „vecinica pomenire“.. In capela mitropolitană s’a oficiat un nou serviciu divin. Aci, pelerinajul publicului a început și a durat în tot cursul zilei de orî. Inmormîntarea mitropolitului Cînd și unde se va face Inmormîntarea mitropolitului primat Iosif Gheorghian, în urma unei noui dispozitiuni luată de către d. Spiru Haret ministrul cultelor, se va face Mărfi 27 ianuarie. La orele 10 dimineața se va începe, la capela mitropolitană, oficierea serviciului divin al înmormântărei, în prezența miniștrilor, a înalților demnitari ai statului și ale clerului, a senatorilor și deputațiior. In acest timp curtea și dealul mitropoliei vor fi ocupate de armată, care va da onorurile militare. Serviciul divin va dura cel mult pînă la orele 11 și jumătate a. m. La orele 12 din zi, cortegiul va pleca din curtea mitropoliei, va parcurge străzile pînă la cheiul Dîmboviței, va intra apoi în calea Victoriei și va trece, in urma dorinței regelui, prin fața palatului regal, îndreptîndu-se spre mănăstirea Cernica, unde se va face înmormintarea. Cortegiul funebru va sosi la Cernica la orele 5 p. m. Se va oficia iarăși un serviciu divin, și la orele 6 p. m., înmormîntarea va lua sfirșit. * Publicul va putea merge pînă la Cernica, deoarece s’au luat măsuri ca să fii suficiente trăsuri la dispoziția publicului. Acestea sînt măsurile cari s'au luat pînă acum. Programul oficial al înmormîntărei va fi întocmit azi un nod definitiv de către ministrul cultelor, împreună cu d. Griboviceanu, adtorul Casei bisesericei se Mitropolitul primat Iosif va fi înmormîntat după rinduiala monahală bisericească, conform testamentului pe care l’a lăsat. Serviciul divin al ununformîntăreî va fi oficiat de către toți membrii Sinodului,cu toți preoții catedralei mitropolitane; vor piai fi de asemenea protoereî și mai mulți diaconi de la bisericile din Capitală. Înainte de prohod, se va oficia o liturghie solemnă cu parastas pentru odihna sufletului răposatului, ,după care va începe slujba înmormîntărei.i Vederea, de mai sus este luată în momentul cînd mitropolitul a fost " scos "din palatul mitropolitan și dus la Mitropolie.După o fotografie a atelierului * Julietta“ Alte amănunte asupra înmormîntărei — după regulile bisericești — Scaunul pe care e așezat defunctul mitropolit, în ziua înmormîntărei va fi ridicat de patru preoți și așezat în carul mortuar. La cele patru colțuri ale scaunului așezat pe car, vor sta în picioare cite un preot pe tot parcursul drumului, pînă la mănăstirea Cernica. La Cernica, cortegiul va fi primit de către top monahii în frunte cu starețul mănăstirei. Corpul defunctului mitropolit primat va fi înmormîntat in tinda bisericei Sf. Gheorghe de la mănăstirea Cernica, în chiar cavoul în care odinioară au fost așezate rămășițele pămîntești ale episcopului Calinic din Rimnic. Corpul va sta astfel inmormintat timp de șapte ani, după care osemintele, cu pompa cuvenită, vor fi puse într’un sicriu și înmormintate din nou, conform datinei. Redeschiderea afacerei Ghenadie a declarație a d-lui Fleva Din sursă pozitivă sîntem informați că vacanța scaunului de mitropolit primat, va provoca redeschiderea afacerei Ghenadie. După canoane ne spună că, fostul mitropolit primat Ghenadie ar avea încă drepturi la scaunul de mitropolit primat. De altfel d. N. Fleva, cu care am avut dăunăzi o convorbire, ne-a declarat că o persoană foarte cunoscătoare a canoanelor i-a comunicat cele ce urmează: — După canoane fostul mitropolit Ghenadie are toate drepturile la scaunul mitropolitan. Conform acestei canoane, odată cu demisolar mitropolitul Ghenadie trebuia să dea aici scrisoare pastorală către credincioși prin care să facă cunoput retragerea sa. Or, fostul mitropolit Ghenadie a refuzat să dea acea scrisoare, deși i se ceruse odată cu demisia. Acea scrisoare pastorală nefiind dată, fostul mitropolit Ghenadie se consideră încă în drept de a sta în fruntea bisericei noastrb. De altfel, Intr’o vizită pe care a făcut’o mitropolitului Iosif, fostul mitropolit Ghenadie i-a spus textual: — „Iosife, tu nu ești decit un locțiitor al meu. Eu nu voesc să tulbur biserica și de aceia stau de o parte". Din știrile pe cari le avem și dincolo de mai sus, ușor se poate vedea că redeschiderea afacerei Shenadie e azi foarte probabilă. _ a. M. e Serbarea dela școala luterană de băeți Această intre zi națională, a rodinilor, s’a sărbătorit la sus numia școală, cu o solemnitate deosebită. Imnul „Pe tine te lăudăm!“ a fost întai de către elevii școalei sub conducerea meritorului și apreciatului profesor de compozitor, d. Kirchner, a cărui muncă în direcțiunea ..artistică,— dă rezultate excelente. Poemul istoric al d-lui profesor Corist, C. Bungelianu, a smuls furtunoase aplauze, recitat de către elevii clasei IV reală; d. președinte ! Comunității, evanghelice, inginr Schlawe, care prezindă solemnitatea, a felicitat călduros pe autor, fiind încîntat de energia care se desfășură pentru cultura romîneasc.V D. Bondescu a ținut o cuvîntare cazîomală: a pus în lumină cauzele diserminante ale Unirei, făcînd un studiu asupra Unirei la alte state europene. A mărturisit cu o sinceritate care-i face cinste, stima deosebită ce are pentru activitatea extrașcolară românească, condusă și organizată de întemeetorul ei, d. Const. C. Bungelianu. S'a evitat „Trăiască regele", toată lumea ascultând in picioare, după exemplul domnului președinte Schlawe. . D. director, dr. M. Blumel, a ținut un entuziast cuvînt, arătînd că față de istoria, limba și gloria romînească, școala de sub conducere^ d-sine are o venerațiune, tradusă totdeauna în înălțătoare dovezi de muzică și cinste! Serbarea incheindu-Se numeroasa asistentă s’a Împrăștiat cu sufletul umplut de o deplină salisfacțiune. Exemplul e demn de laudă. Azistent De la asociația Femeilor române Ziual da 24 Ianuarie a fost sărbătorită în mod deosebit de asociația femeilor române Sprijinul. Serbarea a fost deschisă cu imnul regal, executat de corul școalei profesionale, după care a urmat un program foarte ales. O elevă a declamat poezia Cuza Vodă, de Alexandri. D-ra Lucreția Ionescu și-a dezvoltat conferința sa asupra zilei de 24 Ianuarie. Corul a intonat apoi „Hora Unirei“, și a recitat poezia 24 Ianuarie, a poetului Nenițescu, de către o elevă, după care corul a intonat imnul „Adio Patrie“. Elevele în costum național au jucat piesa „Cinel-Cinel și au executat dansul național „Marioara“. Corurile au fost puse sub conducerea d-lui Joarez Movilă. • In afară de numeroși profesori și profesoare cari au luat parte la aceasta sărbătoare, am observat pe d-na Elena Beldimanu •prezidenta societate, d-na Elena dr. Cantacuzino, d-na Perieteanu, d-na și d-ra Bosie, d-na Movilă, etc., precum și un numeros public format de părinții elevilor. Serbarea s-a terminat cu succes. Const. Moartea lui P. S. Aurelian după cum se știe el. In orele 6 dimineața P. S. Aurelian președintele Senatului a încetat din viață în urma unei răceli contractate câteva zile înainte. D. Ion Brătianu a fost cel dinții Înștiințat de către familia defunctului. In cursul zilei d-nn, miniștrii și numeroși bărbati politici au vizitat familia regretatului Aurelian. D. Ion Brătianu, vizitînd er, a oferit în numele guvernului funeralii nationale fostului president cari Insă au fost refuzate de familie. La orele două după amiazi prințul Ferdinand Insotit de colonel Greceanu a vizitat familia răposatului exprimind In numele regelui condoleanțe. Tot elî s-a hotărît in mod definitiv că Inmormîntarea să se facă luni la ora 2 p. m. Inmormîntarea se va face la cimitirul Șerban-Vodă și vor lua parte un însemnat număr de membrii ai partidului liberal din provincie. Era in tot timpul zilei un registru a fost deschis la intrarea ce dă in salonul unde sînt așezate rămășițele pămîntești ale fostului president al Senatului- 2 Din viața politica a lui P. S. Aurelian Incidental de la Viena Pe timpul guvernului lui Ion Brătianu, P. S. Aurelian fusese însărcinat împreună cu alți fruntași politici de pe vremuri cu misiunea de a trata la Viena convențiunea vamală cu Austro-Ungaria, pentru care monarhia vecină ne făcea mari greutăți. P. S. Aurelian sosind la Viena, s'a prezentat imediat ministrului de externe, aducîndu-i la cunoștință că dînsul face parte din delegația guvernului român.Cu această ocaziune s'a petrecut un incident caracteristic, care merită să fie relevat, deoarece a făcut mult zgomot In timpul acela Ministrul de externe al Austro-Ungariei a răspuns pe un ton ironic — „Pe d-ta te-a trimis guvernul român?! Noi nu vom putea să ne înțelegem, nu vom putea să ducem la bun sfirșit negocierile, deoarece sunt prea cunoscute sentimentele d-tale față de unguri. D-ta urăști pe unguri — „Nu urăsc pe nimeni, răspunde pe calm Aurelian. Mă surprinde cele ce mî spuneți. Am venit să reprezint interesele țărei mele și mă discut în modul cel mai urban ^condițiunile convensiunei vamale. In seara aceleeașî zile, la balul dat la palatul imperial și la care fusese invitat și delegații Romîniei, la un moment dat împăratul Franz-Iosef, imediat ce-i fu prezertată delegațiunea, stptus<^ luii P. S. Aurelian: „D-ța urăști pe unguri, și nu cred că ne vom putea înțelege Aduclndu-se la cunoștința lui Ion Brătianu modul cuim a fost primită delegațiunea română la Viena, atît de ministrul de externe cât și de împărat, Ion Brătianu a rupt orice tratative cu guvernul austro-ungar. C. P. New York, 24 ianuarie. — Parlamentul din Nevada a votat o rezoluție prin care guvernul american este invitat să aplice cu cea mai mare severitate legea antijaponeză. Președintele Roosevelt, aflînd despre această rezoluție, a exclamat: Aceasta este o rușine pentru națiunea americană !“ RIDICAREA STAREI DE ASEDIU LA MESSINA Roma, 24 ianuarie. — S’a ordonat ridicarea stărei de asediu pentru regiunea cutremurului. CRIZA DIN AUSTRIA — Non- amănunte — Viena. 24 ianuarie. — Fruntașii partidelor germane, văzînd că toate încercările pentru formarea unui cabinet parlamentar, sub care parlamentul să-și poată continua lucrările, au fost zădărnicite, s’au decis să intervină la primul-ministru în privința formării unui minister defintiv de funcționari. Deputații cehi-radicali vor redacta un manifest, prin care invită populația Boemiei ca să fie liniștită. * ÎMPĂRATUL WILHELM FELICITAT DE MALET HAFID Paris, 24 Ianuarie. — „Le Temps" află din Fez că sultanul Muley Hafid a trimis împăratului Wilhelm de jubileul sau o poezie în limba arabă, prin care felicită pe Împăratul Germaniei și-șî exprimă dorința ca relațiunile dintre ambele state să rămînă totdeauna amicale. RAVAGIILE INUNDAȚIILOR DIN GERMANIA Berlin, 24 Ianuarie. Din toat părțile monarhiei sosesc știri îngreteitoare relativ la ravagiile făcute de inundație. Saxonia în special a suferit foarte mult. Multe localități sunt complect inundate, numeroase case s-au prăbușit și cele mai multe fabrici au trebuit să înceteze lucrul. Comunicația trenurilor e întreruptă în multe locuri. In Ober-Lausitz paguba e și mai mare. In Erzgebirge, multe localități sunt complect izolate, deoarece apa a distrus toate podurile. La Nordhausen s’au înecat 12 persoane, la Gera 3, iar la Marburg 10 lucrători de mine, 2 soldati, 1 lucrător de la căile ferate și mai mulți copii. Orașul Coburg e izolat de la calea ferată, școlile și fabricele sunt închise. Calea ferată de pe malurile Rinului a fost întreruptă in mai multe locuri. La Nürnberg n’a apărut nici un ziar, tipografiile fiind sub apă. Populațiunea orașului Bamberg a fost nevoită să se refugieze pe punctele cele mai înalte ale orașului. Din Braunschweig se anunță că multe persoane s’au înecat. .. INUNDAREA UNEI MINE Praga, 13 Ianuarie.— Se anunță din Brix-Toplitz că minele de acolo sunt comlect inundate. Paguba este foarte mare. Apa a pătruns in mina „Austria", după ce lucrătorii intraseră la lucru. Totuși ei au putut fi salvați, afară de unul, care s-a înecat. Toate minele fiind sub apă, lucrul a încetat pretutindeni. INZAPEZIREA TRENURILOR IN GALITIA Lemberg, 24 Ianuarie. Din cauza marilor zăpezi căzute în ultimele zile, comunicația trenurilor a fost treruptă. Un tren, care a plecat era seară spre Ungaria s’a înzăpezit înaintea unui tunel aproape de graniță. Pasagerii au stat 12 ceasuri în frig. MOARTEA UNUI ARISTOCRAT AUSTRIAC Viena, 24 Ianuarie. — Contele Paar, căpitan în garda imperială care este frate al adjutantului imperial, cu același nume, a încetat din viață în etate de 69 ani, în urma unei boale de inimă. ȘCOLARI GERMANI VINOVAȚI DE ACTE IMORALE Berlin, 23 Ianuarie. — Berliner Tageblatt află din Meiningen că la liceul real de acolo mai mulți școlari au comis fapte imorale, din care cauză vor fi date judecăței. Camerei o propunere, purtînd 87 de semnături, cele mai multe de ale deputaților guvernamentali, prin care se care anchetarea afaerilor fostului minister stambulovist și darea lui In judecată. Președintele a Înscris propunerea la ordinea zilei, și ea va fi discutată în curînd. — D. MASURILE ANTIJAPONEZE AMERICA DIN TELEGRAME PENTRU RASPINDIREA CULTUREI IN POPOR Londra. 24 Ianuarie. — Daily Telegraph anunță că colegiul universitătei din Oxford a decis să se numească șapte lucrători în comitetul universitate! spre a putea fi consultat de către profesori în toate chestiunile, cari tind la răspîndirea culturei în clasele de jos. Cei șapte lucrători, vor elabora un memoriu, Prin care vor arăta că numai acela poate deveni un bun cetățean, care posedă o editură generală și de aceea statul este dator a înlesni răspîndirea culturei și în mijlocul populației sărace. IN JURUL SCANDALULUI DIN BUDAPESTA Budapesta, 24 Ianuarie. —Se zvonește că o corespondență oficială va publica mline un comunicat din partea mareșalului Curtea arhiducelui Iosef, prin care se dezminte știrea relativă la scandalul căpitanului Mihalovici. Se crede că cu toate acestea ziarul în chestiune își va menține știrea. FOAMETEA IN DALMAȚIA Zara, 24 Ianuarie. — In multe localități din Dalmatia bîntue foametea, 500 de femei, și copii din comuna Wodieze s’au dus înaintea primariei cerînd piine. Asemenea cazuri , se anunță și din alte localități. Autoritățile au telegrafiat guvernului, cerînd ajutor. DAREA IN JUDECATA A FOSTULUI GUVERN BULGAR Sofia, 23 Ianuarie. — Deputatul Caraneșel a, depuis azi pe biuroui SERBAREA UNIREI PRINCIPATELOR Prințul Ferdinand și prințul Carol sosind la mitropolie pentru a asista la Te- Deumul oficial cu ocazia aniversarei Uniri, sunt întâmpinați de d. Ionel Brßdunn, primul-ministru. Fotografie luată de atelierul „Julietta“ NUVELELE „PIMINEȚEP« FIUL CeI doi martori intră în birou, vizibil încurcați, neștiind ce să spună bărbatului așezat la birou. Stăpânul casei, întrerupîndu-se din cititul scrisorilor ce i-au sosit, îl privește cu o aruncătură de ochi liniștită. — „Ei cu aduceți? ați hotărît duelul?” Dar ținuta nehotărîtă, felul cum cei doi îl privesc, 11 surprinse. Ca în presimțirea unei întîmplări grave, el iași, plicul, cu scrisoarea, ce vroia să deschidă, se ridică încet din jet și un fior îl străbate tot corpul. Latura lui î naltă cu umerii largi, capul energic, cu trusăt arie liniștite," are con care inspiră încredere, și simpatie, întreaga lui înfățișare îl arată ca pe un bărbat conștient de puterea sa, unul din acel atlet al gîndirei, la care pare a fie fi unit puterea intelectuală, cu puterea fizică, pentru a da impresia că nu există pentru el"piedici sau Vrăjmași, pe cari să nu-l poată învinge. Gesturile lui par ale unui luptător, cu ceva erculean în mișcările elastice, nepripite. Aceeași impresie de siguranță dă felul lui liniștit de a vorbi. — „El? nu răspunde nici unul din voi?“ întrebă el. „Nici tu lancuie, nici tu Nicule?" Iancu înaintează și Începe, căutînd fraze cu care să micșoreze efectul spuselor lui. — „Eugen dragă, știi că după cum a fost..." — „Lasă introducerea dragă", zise Eugen. — „Hm, binie o las.... Din cauză că noi amîndoi, eu și cu Nicu ne am....“ — „Lasă argumentarea. Vino la fapt: vrea să se bată, sau nu?" — „Nu vrea". — „De ce nu?" — „El susține, prin martorii lui, că fiindcă nu te-ai bătut cu aceiia cari te-au insultat pînă acu prin ziare, ai dat tuturor dreptul să te disprețuiască, și că n’aî nici un drept să ceri satisfacție.“ Eugen se apropie de vorbitor și I pune mina pe umăr ziclnd: — „Mi se pare că tu lmî ascunzi certa, lasă și delicateța la o parte și spune-mi exact tot. Mă vezi că sunt foarte liniștit... spune-mi.“ — „Dragă Eugen, martorii lui se poartă cum nu se poate mai murdar. Ei, desigur sub imboldul ticălosului de Lupescu, vroiau să reciceze un proces-verbal în care să te arate ca pe un om lipsit de onoare, cu care nu se bate nimeni, și conform declarației, apărută în ziarul la care scrie el, au declarat și azi dimineață că el nu se va bate cu tine. Noi am stat vreo cîteva ore în oraș neștiind cum să țî aducem știrea asta. Era dă facem o bătaie în regulă acolo. Nicu pe cit îl știi de rezervat și aproape timid, era gaita să pălmuiască pe unul din martorii lui Lupescu. Dar asta n’avea să-i împedice să publice ticăloșiile ce au produs, în fițuica lor.“ „Desigur, zice Eugen, mai ales după modul cum s’a purtat pînă aici Lupescu, nici nu încape îndoială, că martorii au să se poarte astfel. Eh, nu face nimic .Cu toată întârzierea intenționată ce au pus-o pentru a se îm tlni cu voi, anume ca să se vorbească mai mult,ca el,să poată poza, cred că tot o să găsim o soluție. Ședeți vă rogi“ Cu un gest amical le arăta fotoliurile, ca să ia loc, și după ce le strînge mîinile mulțumindu-e pentru osteneala ce s’au dat, el ia scrisoarea lăsată pe masă și se întinde pe canapea, începînd să rupă plicurile ce tine în mină. „Eugen, „zice Nicu“, eu eram de părere Indiü să asistăm la facerea acelui proces-verbal și să scrim pe el că „este o infamie acest act.“ Dar Iancu n’a vroit.“ — „A avut dreptate Iancu, nu Îl cunosc eu? Nu îî știu de ce suntcapabili? Ar fi publicat procesulverbal fără cele ce ați fi scris voia.“ - „S’au purtat, „zice Iancu“, tot atît de murdar ca și clientul lor, care văzindu-se singur în club la masă, a venit să te insulte, să te insulte atunci cînd se știa la adăpost in mijlocul celor ce îl înconjuram și asta fiindcă știe caracterul țări pacînic. Ar fi trebuit să gîtul acolo...“ — „Da, „zice Nicu“, negreșit ca pe urmă Eugen să aibă toată opinia publică împotriva lui. Mai bine a făcut că i-a întors spatele Dar ca să-i silească să se bată, trebuia să-l pălmuiască.... după aceea“. — „Dragii mei, nu e vorba de aceea ce trebue să facem acuma! Deși mă doare, fiindcă ticălosul acela a știut cum să se aranjeze ca să nu se creadă că îî este frică de mine, ci că nu vrea să se „înjosească“ pînă la mine, trebuie să ne gândim liniștit la ceea ce este de făcut, să vedem ce eșiva găsim noi de aci?..“ — „Eu ași găsi una, zice Nicu, să-l împuști în mijlocul stradei ca pe ün cline,“ — „Ce vorbești?! strigă Iancu, acum e prea târziu, și apoi, o să se zică de Eugen că epitetul de bandit ce i s’a dat de Lupescu este prea slab, că ar fi trebuit să i se zică asasin? Nu! nu se poate. Asta ar Însemna să piardă Eugen toate simpatiile pe cari i le-a creat în societate purtarea lui Lupescu...“ „Ar mai fi asta! zice Nicu, să pun eu doi devotat! aî mei să-l bată pînă o rămîne lungit“ — „Eh! copilării, zice Eugen cu un gest de desgust, ar fi din partea mea o ticăloșie dacă eu ași admite să se facă astfel, ș’apoi chiar dacă, cu, sau fără voia mea, s’ar realiza ideia ta, nu am să fiu tot eu acuzat de ea? Nu o să se spună că m’am răzbunat prin alții, și eu, eu cum rămîn?“ — „Atunci ce e de făcut? întrebă Iancu. Aci nu ești numai tu în joc. In tine dragă Eugien, care am fost și ești cel mai bun și Îndatoritor dintre noi toți, care te-ai ridicat alături de noi și ne-ai ridicat și pe noi, în ține am fost insultați și noi.“ — „Astea nu sînt soluții, ai o soluție? spune-o! Dacă n’am, astunel lasă că o să găsesc eu una. Patru zile de cînd ne învîrtim cu duelul ăsta fără să o scoatem la căpătâi. Eh, să vorbim de altele,, poate mai tirziu o să-mi ,upă ceva in gînd.“ — „Dar ce-ți scrie băiatul din Viena“, întrebă Iancu pentru a schimba vorba, arătînd spre plicul din mina lui Eugen.“ — „Ba nu. Nu e scrisul lui, dați plicul e din Viena.“ zice Eugen, deschizind plicul. El citește și da la primele rinduri fata lui liniștită se lungește și ochii i se holbează, el se ridică după canapea, ca Împins de un resort, și se îndreaptă cu scrisoarea spre fereastra de lângă birou ca să vadă mai bine.“ — „Ce?! Băiatul meu?!;“ șoptesc buzele lu. „Florea, Băiatul meu, a fugit cu ... I Asta... asta este prea multi Asta nu e exact, 11 cunosc prea bine.. nu se poate!" Cei doi amici văzînd fața Consternată a lui Eugen nu găsesc cuvinte, nu știu cum să-l consoleze: — „Dar lasă frate! Eugen dragă, poate nu este adevărat; cine știe ce minciună a neamțului.“. Nicu adaugă: — „Poate o fi făcut vre-o escursiune mai lungă sau cine știe- Ș"apoi e tânăr „la 21 de ani..." — „Nu vezi? citește! „zice Eu, gen“. Uite și biletul pe care l’a scris -1 gazdei sale, el singur îi spune. Și adaogă că a plecat așa cum a fost să ia nici cufăr nici haine...“ Părintele, lovit In speranțele ca avea In acest tinăr, se lasă, în fotoliul din fața biroului, ca lovit la cap de o stîncă și oftează adine-El duce amîndouă mîinile lă frunte și își strînge tîmplele: " — „Asta e prea mult pentru mine, n’am meritat-o. Lovitura ticălosului cela de Lupescu eu-ișoară, dar asta, asta e prea mult, prea mult.. !“ Și uriașul, îndur, rerat pînă în adâncul inimei, își lasă fruntea în palmă ca să nu te vadă lacrimile ce-î năpădesc ochii. Cei doi prieteni schimbă un semn de uimire, apoi ca să-l consoleze. Nicu zice: — „Eh, e tînăr! Nu te teme. O să se întoarcă iar la studiile lui...Trebue să mai petreacă și el.... / —. Nocresti“, zice Bugsojyi vîk de VASILE POP