Dimineaţa, octombrie 1909 (Anul 6, nr. 2015-2045)

1909-10-01 / nr. 2015

Y i I VJ '* . ■-6. 20io PUBLICITATEA. CONCEDATĂ exclusiv Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. BUCUREȘTI Sfa.KiMgeorgevIcl 13—Telelőn S/* Birourile ziarului : Str. Sărindar No. 11 Joi 1 VciOmuri» í’avii» DIRECTOR: CONST. MILLE Tczirmm Abonamente cu premii: r/v Un an......................................Lei 20 *11­ 6 luni...............................................11 §1 » 3 luni..............................................6 I­ j Pentru străinătate prețul este îndoit St «. TELEFON I­­X. Direcția și Administrația No. 14/10 N ' Redacția cu Capitală . „ 14/10 „ „ Provincia. „ 14/99 „ Străinătatea. „ 12.40 Apare zilnic cu cele din urmă știri ale nopței -ea -E3 Serbările din­ GATEDRALA Di SĂ SIBIU ’Essss^^s^BBSssBB^BSSssssssssss&sasssBBBSss^ Muncitorii de la C. F. R. S’a întâmplat lucrul fenomenal și lumea nu s’a prăbușit. Munci­torii de la c. f. r. au ținut un con­gres, au discutat păsurile și nevoile lor și au elaborat un program con­­ținînd toate revendicările lor. — și totul s’a petrecut în cea mai com­plectă ordine și liniște, discuțiile au fost demne și cumpătate și nici una din hotărîrile luate nu­ î de așa natură. Ia cit și cel mai crîncen ad­versar al­­ organizărei muncitorime! să poată spune că­ î nesocotită. Dacă adversarii organizărei mun­citorilor s’ar gîndi puțin și nu s’ar lăsa orbit­ de pasiune, de­sigur că ar ajunge la concluzii tocmai con­trare acelora pe care vedem că le și trag. Congresul muncitorilor de la căile noastre ferate a arătat că ase­menea adunări folosesc mai mult celor din capul administrației, pen­tru că le permit să ia cunoștință de dispozițiunile ce domnesc printre muncitori, să ia cunoștință de ceia ce simțesc ei ca cel mai mare nea­juns și eventual să îndrepte mai intîi acest neajuns. Căci este o ab­surditate să crezi că pentru că tu te găsești într’o situație mai înaltă și ai o cultură mai mare, poți să știi mai bine de­cât cel ce suferă ce anume îl doare. Proverbul spune că fiecare știe unde-i strînge ghiața pe el ,și după cum soluția chestiei noastre țără­nești ar fi fost probabil de mult găsită, dacă In loc ca oamenii politici s'o fi căutat în mod teoretic, ea ar fi re­zultat dintr’o vastă anchetă făcută printre țărani, — tot așa este sigur că starea muncitorilor de la căile fe­rate, recunoscută de toată lumea ca precară, se va putea îndrepta mult mai bine, dacă îndreptarea va în­cepe de acolo de unde văd lucră­torii răul cel mai mare pentru dînșii. " Dacă atunci o privire asupra ulti­mei statistici a funcționarilor căilor ferate și vezi că din 17.837 funcțio­nari, 1552 primesc o leafă mai mică de­cît 49 lei pe lună și 10.005 func­ționari o leafă între 50 și 99 lei, — va trebui să fii foarte tare de inimă pentru ca să nu recunoști că pe sfânta dreptate muncitorii de la c. f. r. caută să obție o îndreptare a soartei lor... Și cari sunt revendicările congre­sului? Intîi: reglementarea orelor de muncă. E regretabil că o asemenea cerere mai trebuie să figureze prin­tre revendicările unor muncitori la o întreprindere a statului... Statul care își arogă astăzi dreptul de a impune particularilor o reglementa­re a­ orelor de muncă In atelierele lor, să nu fi ajuns încă a reglemen­ta aceasta" In propriile sale ateliere? Opt ore de muncă nu-i o cerere re­voluționară. Cer astăzi aceasta p­resorii de pe catedrele marilor uni­versități din Occident și o aplică toa­te statele în atelierele lor de la Bu­dapesta încolo. A doua cerere: stabilirea unui minimum de salariu care să permtă muncitorului a­duce o viață ome­nească și a treia­ măsuri pentru e­­vitarea accidentelor, — sunt ele oare revoluționare? Și revoluționar e să ceri ca în urma unui accident a căruia victimă­­ ai fost, statul, patro­nul cel­ mai moral și cel mai dezin­teresat, ,să fie dator a te hrăni pe tine și pe ai tăi, iar dacă ai murit, să te Îngroape? Ai murit, te-ai stab­ed poate din vina lui, a neglijenței lui și în tot cazul în serviciul lui... Cine îndrăznește să boteze aseme­nea cerinți cumpătate și drepte, ce­reri revoluționare? Toate celelalte revendicări. sîrti <de aceiași­ natură, o lună concediu pe an se va părea curios că cer niște simpli muncitori chiar și acelora cari sunt convinși că ar muri dacă ji’ar avea două luni de concediu pe an... Dar cine nu știe astăzi că această revendicare e înscrisă în ca­pul medicinei sociale? Altă cerere: Incidentele ivite cu ocazia serviciu­lui să nu se violeze în fața publicu­lui... Aceasta e o cerere de ordin moral, care are de scop să împie­dice umilințele, la cari e supus in­feriorul cînd superiorul, fie chiar și cu drept, exercită drepturile sale.. Cine are simț de demnitate, va în­țelege că această revendicare ono­rează­­ pe membrii congresului, va înțelege că la baza ei stă sentimen­tul adînc moral al demnitatei o­­m­enești. Un punct este, ce-i drept, care nu va place adversarilor ori­cărei în­cercări de a se libera, a muncitori­lor. E cererea ca anchetele să nu se poată face de­cît și în prezența unei delegatiunî a muncitorilor. A­ceasta pentru a s­e asigura impar­țialitate» audia#*!, de vreme ca «x­perienta pare a nu fi dovedit o a­­semenea imparțialitate. Dar nici această revendicare, nu e nouă și neauzită. Ea e aplicată într’o țară ca Germania de exemplu, care e dată ca model de disciplină și autoritarism, în nenumărate în­­treprinderi și a dat excelente re­zultate. Apoi dacă așa este cu revendi­cările muncitorilor c. f. r. ce rost are emoția care a cuprins pe unii oameni politici și pe unele ziare, ce rost au titlurile alarmante despre herveismul de la căile ferate, pare că revoluția ar bate la ușă? B. Mișcarea de la ministerul instrucțiunei In personalul interior al minis­­terului instrucțiunei s’a făcut ur­mătoarea mișcare: D. I. Bibiri, actual șef de birou in serviciul registraturei, a fost trecut ca șef de birou în direcțiu­nea invățămîntului secundar su­perior. D. Al. Criveteanu actual­­ subșef de birou în serviciul registraturei a fost înaintat șef de birou la a­­celaș serviciu în locul d-lui I. Bibiri. O. Ștefan Eftimescu, actual sub­șef de birou în direcțiunea învă­­țămîn­tului secundar a fost trecut în aceeași calitate la serviciul re­gistraturei în locul d-lui Crivețea­­nu, înaintat. D. Ion M. Ionescu, actual secre­tar al inspectoratului secundar a fost mutat ca subșef de birou la direcțiunea învățămîntului se­cundar. D. C. Anghelescu, actual impie­gat în direcțiunea învătământului secundar, a fost trecut ca secre­tar al inspectoratului secundar. C. S. Rădulescu-Formac, actual copist în direcțiunea învățămîntului profesional și particular, se înain­tează In postul de impiegat la di­recțiunea învățămîntului secundar în locul d-lui C. Anghelescu, Ciocnirea de lingă stația Buftea Astăzi dimineață, a circulat în Capitală zvonul,, că o groaznică ciocnire de trenuri s’a întâmplat în apropiere de stația Buftea și că mai multe persoane au fost ră­nite. Interesîndu-ne asupra acestei ciocniri am aflat următoarele: Pe la orele 8 și jumătate dimi­neața, trenul de marfă cu No. 855 In, drum spre stația Buftea, din cauză că macazul era greșit, a in­­trat pe o linie pe care se afla un alt tren de marfă. Viteza fiind prea mare și distan­ța între cele două trenuri prea mică, nenorocirea nu s-a putut e­­vita și ciocnirea se făcu. Din cauza vitezei cu care venea trenul cu No. 855, mașina și 6 vagoane de la trenul care staționa pe linie au fost sfărâmate. In gară pe linia 3-a se aflau va­goanele sfărîmate. Ele sunt în număr de 5 și a­­nume: Un vagon de petrol, unul de marfă cu No. 51.971 încărcat cu făină și vagoanele cu No. 69.802, 54.230 și 51.871, toate com­plect sfărîmate. La o mică depărtare de stație, în dreptul barierei, era răstur­nat un vagon de tansportat sol­dați. De asemenea linia a fost stricată pe o distanță de 100 metri. E curios faptul că cu toate că ciocnirea a fost atît de puternică, n’a fost nici un accident de per­soană. Din cauza întreruperei circula­ției, a avut loc transbordarea în­tre trenurile cari veneau spre București.­­ Asupra­ cauzelor cari au provo­cat aceasta ciocnire nu se știe ni­mic precis. O comisiune compusă din d-niu Stințescu, Ștefanopol și sub-direc­­torul Negulici, a plecat la fața lo­cului spre a face ancheta.­­Și Din cauza acestei ciocniri, tre­nurile de Moldova și Brăila-Galați au­­ suferit mari întîrzieri de 3—4 ore. Trenul de Iași a sosit la orele 12 și jum. La orele 1 linia a fost reconstru­ită și circulația a fost reluată în chip uerai Al Andrei Saguna Azi și miine se va ține la Si­biu adunarea generală a „Aso­­ciațiunei transilvane pentru lite­ratura și cultura poporului ro­mân“, iar la 1 Octombrie încep ședințele congresului national bi­sericesc al romînilor de legea or­todoxă, cari se vor termina in ziua de 5 Octombrie printr’un pe­­lerinagiu la m­ormîntul marelui mitropolit Andrei baron de Șa­­guna. iliita imirașiî la Brlila BRAILA, 2 Septembrie.­ Astăzi, în cartierul Comorovka s’a săvîr­­șit o tentativă de omor, urmată de o gravă rănire, fapt care a dat m­ult de lucru poiniei noastre. Pe cînd femeea Ecaterina Gheor­­ghe se afla azi dimineața la­­ do­­miciliul ei din menționatul caar­­tier, sosi concubinul ei, Manole Paraschiv, cu care trăește de a­­proape doi ani. Din anumite motive puțin se­rioase, el se năpusti asupra feme­­ei cu­­ intenția să o­ omoare, f­î îi plică vre-o cîteva lovituri în cap și în torace. La țipetele nenorocitei, au sărit vecinii. Criminalul reuși să dis­pară. S-a sesizat secția III-a, care a trimis pe subcomisarul Stănescu să prindă pe criminal. Subcomi­sarul reuși să pue mina pe Mano­le Paraschiv, care, scoțând fără veste un cuțit de la briol, a rănit pe polițist așa de grav că i-a pro­dus o emoragie, care a durat a­­proape 10 minute. Criminalul a fost în cele din urma stăpînit și arestat și miine va fi înaintat parchetului—Per. Căsătoria unui scriitor O telegramă din Paris anunță că celebrul scriitor Anatole Fran­ce, în vârstă de 10 ani, se căsă­torește cu cunoscuta artistă Jean­ne Bordeau. Anatole France Viitorul ministru d­e razboiü Numirea generalului Crăiniceanu.— Generalul Averescu comandant al diviziei din Roman, IAȘI, s6 Septembrie.—Pe ziua de ■15 Octombrie se afirmă că se va face o m­are mișcare în armată, cu care ocaziune d. general Crăini­­ceanu va fi numit ministru de războiu, iar d. general Averescu comandant al diviziei din Roman. Numirea d-lui general Crăini­­ceanu ca ministru de război, nu e în legătură cu remaniarea mi­nisterială proiectată. — Dan. CAZUL FERRER RAZBUNAREA reacțiunei spaniole — Intem­­ewul unui fruntaș repu­blican spaniol — Corespondentul parizian al ziaru­lui „Secole" din Milano a intervie­vat pe deputatul Alexandru Lerroux șefu­l partidului republican spaniol, care a trecut prin Paris pentru a-l duce la Madrid. Întrebat despre cazul Ferrer și despre executarea lui Garcia, d. Ler­­roux a spus: — Francisco Ferrer nu are nici o răspundere directă în ultimele eve­niment­e din Barcelona și în fața tribunalelor nu se va putea prezenta nici o dovadă în­potriva lui. El însă va fi condamnat în orice caz, după cum a fost condamnat și bietul Garcia, împușcat de curînd. Nici împotriva lui Garcia nu erau do­vezi ; era numai delațiunea unui a­­gent­­ polițienesc, care nu fusese mă­car martor ocular al faptelor ce re­proșa. Aceasta e ceva monstruos și o să vă explic îndată cum lucrul se poate întîmplă. . Trebue să știți că la Barcelona s'a constituit o Ligă de apărare socială, care e o organizație curat clericală. Guvernul și toate autoritățile lu­crează în­totdeauna sub acțiunea a­­cestei ligi. Garcia mai trebuise odată să compare în fața unui tribunal, care îl condamnase la vreo cîteva ani de închisoare. Dar liga voia­ cu orice preț sfîrșitul lui Garcia și atunci nenorocitul fu adus în fața altui tri­bunal, superior celui dintâia. Și așa se rosti condamnarea la moarte, care, după cum se știe, a fost ur­mată de execuție. — Dar, obiectă ziaristul, execuția aceasta s’a făcut ,cu revolverul unui ofițer, uni cu puștile soldaților. — Soldații înțeleseseră că această execuție e o infamie și au­ refuzat s-o îndeplinească. Locotenentul care comanda plutonul de execuție trase atunci un glonț ca să se scape pe sine, căci dacă nu se făcea execu­ția, ar fi fost el împușcat. Notat­ bine că ofițerul va fi to­tuși condamnat, pentru că n’a știut să-și impună voința soldaților. — Credeți că o presiune la fel se face și asupra judecătorilor lui Ferrer? — De­sigur. Pentru a scăpa pe Ferrer nu-i de­cît un mijloc: tre­­bue ca la procesul sau să asiste per­soane cari au o autoritate interna­țională, mai cu seamă coresponden­ții celor mai importante ziare stră­ine. Dacă vor fi acești ziariști ca să controleze opera tribunalului și do­vezile ce se pretinde că­­ se vor pro­duce contra lui Ferrer, dar care nu există, marea rușine care emoțio­nează In acest moment toată lumea civilizată nu va fi consumată. — Dar dacă publicul și ziariștii îi­ vor fi admiși la proces? — Atunci, e vădit că vor să con­damne pe Ferrer fără dovezi și că pentru o meschină răzbunare poli­tică, vor să comită o crimă sălba­tică. Nu cred ca Ferrer să fie con­damnat să fie împușcat, dar mă tem totuși­­ de violența reacționară, căci trebue să știți că reacționarii spa­nioli și-au propus două lucruri: să distrugă partidul radical și republi­can și să sfîrșească pentru totdea­una cu învățămîntul laic. Libertatea în Spania e în mare primejdie; pentru a o scăpa ne tre­bue unirea tuturor liberalilor. Din nenorocire, sunt liberali dizidenți cari tot mai cred în mon­arh­ie.­­» Din acest interview apărut acum trei zile în ziarul milanez se poate vedea că soarta lui Ferrer era hotă­­rîtă dinainte și că a dus în fața ju­decatei unui tribunal militar și se­cret orice speranțe de scăpare . pen­tru dânsul erau excluse.­­Telegramele spun că el a fost condamnat, la moarte, ba chiar că a fost executat. Fapta ar fi groaz­nică. Să sperăm că ea e numai o­ alarmă, foarte întemeiată, de­­ alt­minteri. Dar­­ scurtă și palidă e această speranță a noastră. • Miniștrii Carp și Haret la Tulcea Tulcea, 29 Septembrie. — La o­rele 5 seara au sosit în localitate miniștrii Anton Carp și Haret. La debarcader au fost așteptați de autorități și numeroși cetățeni. Miniștrii s’au dus la locul pe care se construește școal­a din pia­ța Oborului. Cu ocazia aceasta se va face și recepția șc­oalei din satul ,,Regele Carol“. La palatul administrativ va fi o recepție la care se va servi șam­panie. In noaptea aceasta ministrul Haret pleacă cu vaporul „Domnița Florida“ spre Chilia. Ministrul Carp se va duce la Galați cu vaporul „Principele Ni­­colae“. — Cerbu. ■* SULINA, 29 Septembrie.—Astăzi dimineață au sosit cu vaporul „Principele Nicolae“ d-nii miniș­tri Spiru­­ Haret și Anton Carp, spre a asi­sta la punerea pietrei fundamentale la școala primară No. 2 din localitate. La ora 12 jum. s’au înapoiat cu acelaș vapor spre Tulcea... Amănunte prin poștă.— Rad. Criza din Ungaria UN INTERVIEW CU CONTELE UGRON Budapesta, 29 Septembrie. — Con­tele Ugron într'un interview acordat unui ziar da aici declară că chestiu­nea armatei este de cea mai mare însemnătate pentru Ungaria și toate celelalte chestiuni, inclusiv chestiu­nea creărei unei bănci independente, trec in al doilea plan. Mai mult, dacă s’ar face vreo con­cesie în chestia armatei în favoarea creărei băncei independente, acest proiect n’ar obține nici 20 de voturi în Camera Magnaților. In ceea ce privește grupul ,Justin, de sigur că și el se va ralia în cele din urmă la această părere. Contele Ugron termină spuland că in partidul independent sunt mulți cari au aceiași părere cu dineul și aceștia așteaptă să vază dacă Kos­suth va lua conducerea opoziției sau va ceda. KOSSUTH DIN NOU IN AUDIENTA LA IMPARAT Viena, 29 Septembrie. — Ziarul „Vaterland“ anun­ță că Kossuth va fi primit din nou în audiență de că­tre împărat în cursul săptămînei vii­toare. In audiența aceasta Kossuth va relata împăratului cum­ au fost pri­mite de către coaliție ultimele pro­puneri făcute de către împărat pen­tru rezolvarea crizei împăratul dorește ca coaliția să continue a forma majoritatea și ca noul guvern să se bizne pe grupurile coaliției. Kossuth va relata împăratului că toate încercările făcute pentru în­jghebarea unei n­oui formații minis­teriale care să se bazeze pe majori­tatea din vechea coaliție au rămas fară rezultat, împăratul va mai lua avizul și celorlalți șefi conducători din par­lament și dacă toate tentativele pentru formarea noului guvern vor fi zădărnicite, atunci va fi silit a recurge la un guvern extraparla­mentar. Leyda, în opoziție cu cele de m­ai sus anunță că nu Kos­suth va fi­­ primit în audiență ci We­­kerte și apoi Andrassy și contele Ti­sza. Infom­ațiunile ziarului „Pester Lloyd“ par a fi juste, căci Weierle a și plecat la Viena și va fi pro­babil mîine primit în audiență. * Budapesta, 29 Septembrie. — Eli s-a zvonit că fostul ministru de jus­tiție Geza Polony are un plan pen­tru rezolvirea crizei. Pollony declară azi unui redactor al ziarului „Pester Lloyd" că nu are un plan pentru rezolvirea crizei ci o propunere de tactică. Azi dimineață el a comunicat pro­punerea lui Kossuth și du­pă amiază va avea o consfătuire decizivă cu șefii partidului independent. In cazul cîn­d­­ partidul admite pro­punerea, Pollony va lăsa acțiunea în sarcina lui, în caz contrar va pre­zenta singur planul sau Camerei de­putaților. Ce crede Pollony spunlnd că nu are un plan de rezolvire ci un plan de tactică nu s’a putut afla. * In culoarele Camerei se zvonea azi că Wekerle a intrat din nou în tra­tative cu partidul independent cre­­înd un curent pacinic. Deputatul Nagy a putut fi reținut să nu mai­ propue în ședința vii­toare­­ de a se lua în dezbatere ra­portul comisiunei băncei. „ Se asigură că după planul lui Pollony coalițiunea ar rămîne la putere, asigurînd însă partidului in­dependent portofoliul ministerului de interne, Știri politice IAȘI, 29 Septembrie.— D. Take Ionescu a trimis d-lui Alex. Bâda­­rău telegrama următoare, cu pri­lejul primirii dizidentei liberale ieșene în clubul conservator-demo­crat : ,,Felicit, pe nouiî membri ai par­tidului pentru încrederea ce ne-au arătat'o ,venind în rîndurile noas­tre, și te felicit și pe d-ta pentru chipul strălucit cu care conduci politica în a doua capitală a ța­­rei“.—HDau Ședința Camerei SCOATEREA DE SUB IMUNITATE A DEPUTATULUI ROMÂN VA­SILE LUCACI. — DISCURSUL DEPUTATULUI IULIU MANIU. — ARTICOLUL INCRIMINAT CITIT IN ȘEDINȚA CAMEREI. Budapesta, 29 Septembrie. Ca­mera deputaților s’a ocupat azi de chestia imunităței deputatului Vasile Lucaci, care a fost dat ju­­decăței în urma unui articol publi­cat în ziarul Lupta. Comisiunea a propus scoaterea lui de sub imunitate. Deputatul Iuliu Maniu fuind cu­­vântul, declară dela început că comisiunea pentru imunitate a procedat cu ușurință pentru că e vorba de un delict politic și tre­bue procedat cu mai mare grij­ă. Aceste cuvinte au fost primite cu strigăte furtunoase din partea par­tidului indepenedent și a sângei independente. . Președintele Va chemat la or­dine. . Deputatul Iuliu Maniu a conti­nuat însă declarând că este con­vins că articolul incriminat nu poate fi privit ca agitator. Propu­ne să se respingă scoaterea de sub imunitate a deputatului Lucaci. După cererea generală raportorul comisiunei pentru imunitate ci­tește în limba ungară articolul In­criminat „Cuvinte către frații ro­­mîni“ prin care se descrie urmă­rile pe cari le-a avut asupra par­tidului naționalităților proectul electoral al lui Andrassy. Raportorul apără comisiunea in contra acuzărei aduse de Iuliu Maniu că n’a procedat cu destulă grijă. Propunerea comisiunei a fost acceptată. S’au mai discutat­ apoi și ca­zurile de imunitate ale deputați­lor naționaliști Jedlicska și Juri­­ga, comisiunea­ declarînd că nu este caz de ridicarea imunităței. Ședința viitoare va avea loc initia» Un cu­ries incident la Triest Italienii de origină greacă refuză a pris și pe turiștii­ turci Viena, 29 Septembrie.­La Triest există o colonie destul de nume­roasă de familii grecești italieni­­zate cari nu-și neagă însă origina și simpatizează cu grecii. Mare parte din ei se ocupă cu co­merțul și au din această cauză o mare influență asupra Camerei de comerț din Triest al cărei­­ preșe­dinte Demetrio e și el un grec ita­­lienizat. Acum cîtva timp Camera de co­merț a ținut o ședință în care a protestat în contra vizitei­ s­ocietatea turiștilor turci în Austria. Această societate trebuia să vie și la Triest. Președintele Camerei de comerț din Triest s-a adresat președintelui Camerei de comerț din Viena prin­tr’o scrisoare, invitîndu-l să șteargă Triestul, din planul de escursiune a turiștilor turci, pentru că sunt de temut manifestații ostile în acest oraș. El a propus ca turiștii să treacă prin Fiume. La Viena această scrisoare a pro­vocat mare surprindere și președin­tele Camerei a­­ cerut explicații gu­vernului. Camera de comerț­­ din Triest a ținut acum o nouă ședință, în care au avut loc­­ dezbateri furtunoase. Membrii , Camerei de comerț , au arătat că turcii nu vin ca d­eputa­țiune politică, ci ca­ turiști și nu se poate ca orașul Triest care e­­ nepăr­tinitor față de conflictul grec­o-turc să n­u le facă o primire politicoasă. Grecii declară însă că­ nu pot primi pe inamicii patriei lor. S’a hotărît a se adresa comisiu­­­nea pentru atragerea traficului stră­in, să primească ea pe turiști. Geniii din Austria Am publicat zilele trecute un discurs senzațional pe care l-a rostit prințul Ludvig de Bavaria. Discursul acesta, in care se arăta care este soarta germanilor d­in Austria, a dat loc la mari discu­­țiuni și este­ și acum obiectul Co­mentariilor presei străine. Prințul Ludwig de Bavaria Condamnarea iui Ferrer Cerbure, 29 Septembrie. — Dacă nu va interveni un contraordin, Ferrer va fi împușcat Marcuri. Apărătorul său a fost crestați (A. R.). * Paris, 29 Septembrie. — „Petit Parisien" află din Madrid că Ferrer va fi executat mîinie dimineață. Ferrer și-a făcut testamentul. El lasă toată averea sa de 80.000 pesentas unui prieten al său din Villa Franca. NUVELELE „DIMINEȚEF Conștiința d-lui Șef de G. Milliam». Era sărac îmbrăcată, fără gust, aproape prăpădită de nevoi, dar tot drăguță. A bătut o săptămînă­ în șir la ușa lui, dar el n-a primit-o. Era sătul pînă în gît de rugămințile, de lacrămile femeilor acestora, galbene, scorojite, cari tremură și se vaită, și te roagă plîngînd pentru un soț bolnav,' pentru­­ un părinte dat afară- sa''' Pei,cu un frate lovit cu o prea grea amendă. Și, toate, absolut toate, aduc ace­leași plângeri, aceleași argumen­tări, cari îl plictisesc, il desgustă adine. — ,Ce dracu, barem dacă și-ar mai alege cuvintele, dacă ar arăta u­n simbure de originalitate in văicărelile lor. Ii exasperează monotonia, uniformitatea celor­­ ce i se spun. Ori­cît viața de birou l-a tocit, nervii și i-a­ mohorât sufletul, el însă a rămas întru­cît­va u­n estet, un­' iubitor al frumosu­lui. Și în toate cuvintele cu cari îi împu­iază urechile femeile acestea de lucrători, tot poate găsi nimic es­tetic, nimic frumos, numa­i banalitate, o banalitate fadă, care-1 lasă rece, și nu trece mai departe de timpan­u­l urechilor sale. De aceea a dat ordin ca să fie gonite fe­meile lucrătorilor, cari vor să pătrundă în cabinetul sau. Și or­dinul d-lui ,,inginer-­șef“ se execută cu mai multă străjnicie ca la cazarmă. Cu toate acestea, femeea, aceea tânără, atit de prost­ îmbrăcată, dar totuși drăguță, — a reușit să pătrundă pînă la dânsul. Ne­greșit, aceeași rugăminte de mii de­­ ori auzită: să-i reprimească bărbatul la lucru, că „altfel murim de foame d­l­e șef” — vechiul cin­­tec.Ar fi expediat-o repede, repede, dar ca nici­odată ln asemenea îm­prejurări, s-a uitat mai lung în ochii femeei care se ruga plîngînd și a rămas uimit de frumusețea acelor ochi, împînziți de lacrimi. Simțuri estetic a tresărit, ca iubic de o luminoasă descărcare de raze, și mina lui care se pre­gătea să sune să vie ușierul, s’a oprit la începutul mișcărei. Și, prins de farmecul acelor ochi frumoși, gândirea lui începu să ridice pe femeia care se ruga, deasupra vorbelor proaste și ne­­interesante cari eșeafi din gura ei, așezând-o la același nivel cu dânsul. Și i se păru atunci nespus de fi­rească Incheerea la care spiritul lui se opri fulgerător, că femeea aceasta trebue să fie a­nul.­­ A început atunci manevra: a ascultat-o cu bu­nă-voință, s’a ri­dicat apoi de pe fotoliul larg, căptușit cu piele, și apropiindu-se de dânsa, a mîngîiat-o ,pe obraji. Ea n’a spus nimic, n-a roșit, ci s’a privit rugătoare cu a­ceeașî ochi frumoși și plini de lacrămi. Prin ce proces sufletesc, nici el nu știe, dar îl săgetă grozav de dureros, ideea că poate femeea aceasta tânără, de-abea de 19—20 de ani, îl privește ca pe un pă­rinte, că barba lui căruntă, che­lia lui strălucitoare o fac să nu roșească la mîngierile lui. Și atunci a simțit cum sângele i se urcă în obraji, a simțit o pornire mânioasă de a- și mușcat buzele pînă la sânge, iar dorința de a arăta acestei femei prost îmbră­cată că e bărbat, nu părinte, se născu grozav de chinuitoare. Ochii ei frumoși în care nu ci­tea groază ci numai o caldă ru­găminte,­­îl Infuriau și abia Își stăpini pofta de a o pălmui. Și când femeea l-a mai rugat, încă oda­tă, să-i reprimească băr­batul în slujbă, el, brutal și im­petuos,­­i-a spus rînjind ce cere de la dînsa în schimb. Ar fi voit grozav s-o vadă adînc indignată ridicîndu-se dreaptă în fața lui și sfidîndu-l. Ar fi înțe­les atunci că a rănit-o adînc. Dar ea, a dus la gură batista pe care o tot mototolea în mină, a eter­clamat înăbușit un: „vai dom­nule șef!“ și a eșit din birou, cui capul plecat, greoi, spre pă­­mînt. Ducă-se! Le cunoaște el bine pe aceste femei de lucrători umili și netrebnici. Știe că ele se învîr­tesc pe lingă birourile șefilor ca dulăii bătuți și lihniți în jurul casei de unde au fost goniți. Nici un grăunte de îndoială nu are că ea nu v­a veni; mereu o va tri­mite bărbatul să se roage, și sluj­­be nu se găsesc pe toate cărările, și acel care și-a dat zece ani de viață într’un atelier, în el ține să moară. Și a venit! A 'Simțit o voluptate care-i pătrundea pînă în unghii, cînd ochii aceea frumoși l-aror privit, nu rugători și aproape in­­­conștienți, ci strălucind de groa­­ză. A fost a lui, odată, apoi ochii aceia frumoși i s'au părut ochii unei vite neînțelegătoare, iar ro* chia grozav de săracă și murda­i­ră, a expediat-o repede­ repede, a­­prope cu dezgust, și i-a reprimit bărbatul în atelier. Acum, cînd biroul îi e inundat, de razele unu­­i faimos-soare de turumi­nă, cînd dejunul suculent și parfu­mul tigărei de foi­o­ fac mai bun, mai îngăduitor, se gîndește iarăși la femeea pe care a avut-o acum­ o­ săptămînă, și c­a un fel de vagăj neliniște I­ prinde. Nu, nu e frumos ceea ce a fă­cut. E drept că sufletul oamenilor din popor e mai grosolan, dar poate că fapta lui a rănit pe a-i cea nenorocită. Se ridică de pe scaun și cui mîinele în buzunar, începu să se plimbe prin birou. — Ei, poftim, ar avea hazapana să am remușcări, ar fi ridicol. Totuși, nu se simțea bine. Plim­barea s1 agită mai mult și după cîte­va minute de frămîntare se­ apropie de clopoțel și sună. Un­ funcționar se prezintă salutin­l supus. — Domnule Vasilescu, vezi, la rog, ce amenzi are în trecut Ni­colae Tudoran, ăla pe care l ami reprimit, a­cum o săptămînă lm atelierul B. Funcționarul eși și se reîntoarse după cîte­va minute cu un regia­­tru: — Are, d-le șef, la un loc, 67 lei și 85 de bani. D. șef își duse un­ deget lai frunte. Apoi hotărî cu mina sa* tinsă spre registru. — Scade-i 20 de lei și 85­4 de bani. . . ______G. MILLIAR Pescuirea unui cadavru GIURGIU, 29 Septembrie.— Geo­metrul Buruiană, din serviciul hidraulic, a pescuit în Dunăre, în dreptul Olteniței, cadavrul de­senatorului Niculescu. Cadavrul a fost îmbălsămat aci Șii transportat la București pen­tru a fi înmormît­at acolo.—idem,. întrunirea lucrătorilor tîmpîan Aseară s’au întrunit In sal­a sin­dicatelor din București un în­semnat număr de lucrători texa­­plari. întrunirea s’a deschis la orelee 9, sub președinția d-lui Gh­. Mu­­șetescu. D. Gh. Oprescu a vorbit, despre diferite nedreptăți ce le întîmpi­­nă lucrătorii din partea patroni­lor lor, iar în­­ acest scop a citat cîteva cazuri.­­ A protestat contra acestor fap­te nedemne de vremea în care trăim și a conchis că trebue dusă o luptă continuă și conștientă­ contra acestor procedee , iar a­­ceasta nu se va putea aduce la­ îndeplinire, decit dacă toți lucră­torii se vor uni în organizația­, lor de breslă, sindicatul. »d­­r. Ștefan Gheorghiu din Ploi­­ești a arătat reaua stare în care se află lucrătorii tîmplari și care se datorește numai faptului că ei sunt răzlețiți. Vorbitorul a mai arătat că e nevoe ca lucrătorii să se ridice nu numai economicește, dar și intelectualicește, iar dacă această se va întimpla, toți lucrătorii vor­ putea deveni o forță de respectat și astfel vor putea impune drep­turile lor atît de nesocotite acum» întrunirea a luat sfîrșit la o­­rele 11 seara.— Alb. / J OFIȚERII RUȘI LA BRAILA S’a putut vedea din dările de seama publicate in ziaru­l pentru, pe un grup cu ofițeri ruși, în frunte cu generalul Kaulbars, am sosit în țară. Eî pue. puric dintr'o cambium ism fi­zică, și aă venit să viziteze cîteva orașe de la noi.­­Fotografia de mai sus reprezintă pe ofițerii ruși, în tovărășia unui grup de ofițerî romiig din Șlătkii, fotografiati da către atelierul electro-fotografio ^Fotoglob^ din­ ad­l ovpț.

Next