Dimineaţa, ianuarie 1912 (Anul 9, nr. 2811-2839)

1912-01-24 / nr. 2832

Marți 84 Ianuarie 1912 SINAIA“ BUCUREȘTI SOCIETATE ANONIMA BUCUREȘTI Sediul : Bdl. Elisabeta, 5 (Paietul Eforie) PUBLICAȚIE Construcțiunile Cazinului și Hotelului din Sinaia, fiind începute, lucrările merg cu atâta activitate, in­cit se prevede că în luna Ianuarie 1912 vor fi așa de vi­­naintate, că pentru plata lucrărilor executate, va fi ne­­voe de al 2-lea vărsământ la capitalul Social. Acest motiv, a îndemnat Consiliul de Administrație al Societăței, să hotărască în ședința de zi lo Octom­brie 1911, să se roage D-nii Acționari să binevoiască să depună al 2-lea vărsământ, care va fi de 30 la sută sau 150 lei de fiecare acțiune. Vărsământul al 2 lea se va depune la 10—25 ianu­arie 1912 la următoarele Bănci: Banca Marmorosch­, Blank & C­uio și la sucursalele sale din provincie, Banca Comercială Română, și la sucursalele sale din povincie, Banca Agricolă și la sucursalele sale din provincie. Acest al 2 lea vărsământ, se poate face chiar de a­­cum, la Băncile de mai sus și la sucursalele lor. Dovada depunerei, se va face, prin atestarea de pri­mire pusă de aceste Bănci și sucursalele lor, pe verso ale fiecărei acțiuni. D-nii Acționari cari vor rămâne in întârziere cu pla­ta vărsământului, peste termenul fixat prin publicația de față, sunt incunoștiințați că li se vor vinde acțiu­­nele, conform prescripțiilor art. 13 din Statute. T­roilor AWffleWWW BFS 1 int a fost operator al clinicei profesor FÜLES din WIBHA B O i­. LE și Operaținal ie Ochi s’a stabilit în București No­ 10, Str. COVACI, No. 10 Consult. 2—5. Dumineca 10— 1 ST CĂUTĂ­­ un bun G ©BIDUCT 0î5 teh­nic (lucrări topografice, suprave­gheri de construcții, întocmiri de măsurători și situațiuni de plată la construcții, studii și cercetări teh­nice etc.) la o ma­re societate. Locuința, încălzi­rea și luminatul gratuit. In provincie. Oferte cu indicațiu­­nea salariului, informațiuni a­supra vîrstei și activităței an­terioare sub S­G. 10 •^ 1# ziar. PRIMUL Sanatoriu Naturalist Modern — din România — „GRIGORE iLEIfCHDRES Gfl“ Pentru prevenirea și vinde­carea TUBERCULOZEI INCE­PAN DE pus sub direcțiunea d-lui dr. I. Mitulescu, și așezat în po­ziția cea mai încîntătoare a Ca­pitalei, are instalațiile cele mai sistematice pentru: Inhalații de ozon, radium, medicamente, Elec­tricitate medicală, hydro­terapie, băi de aer și soare. Îngrijirea me­dicală foarte conștiincioasă,Supra­­alimentație (0 mese pe zi). Confort modern, verande, cinematograf, parc întins. Prețuri foarte modeste. Prospec­te la cerere București-Filaret. Ca­lea Șerban-Vodă No. 208--1­10. Dr. I lanielerus Specializat la Berlin în BOLILE DE Stomac, Intestine și Nutriție (Gută, Diabet, Obesitate etc.) Electroscopii, Electroterapie Laborator propriu pentru ana­­lise de suc gastric, fecale, urină, sânge. Strata Lipscani Ho. 90 bis (intrarea și prin str. Decebal) Consultații 8—9 a. m. și 5—7 p. m. 1XM1 sUBSSlui piîntfil SIFILIS Metoda originală a Profesorului Wassermann studiază actual­­mente la BERLIN. Examene complecte Delirini și ori­ce ANALIZE MEDICALE — efectuează — Doctorul S Ba HON CEI Șeful Laboratorului Spitalului Brân­­coveneac și clinicei a II-a a­chivale. Str. Scaune 48.-Trilef. 1/9. Laboratorul admirabil instalat : este deschis absolut în fiecare zi de la 7 dim.— 10 seara CIRCUL E BINE M­BWIT Marele și atunoscutul A­.i. Luni 13 Ianuarie 15)12 ilare reprezentații juni-fixe Cu un program com­pus <­fn ä Numero 25 precum și Debutul celor 2 Cimpanzei 2­­?AB et PEI8V- osî M&mxife*. Biletele se găsesc la Mag l­­­on­servatorul,Msig Fein, Mag. Degen _____și la Casa Circului. Miiue Mart»­l pari reprezentații FESTI­VALE La ora 3 mare Marine R.­VÂLCEA TURNEUL ARTISTULUI Const. Mărculescu Oltenia-faieria­ iQltoa cu concursul trupei V. Anto­­nescu și ș­i distinsului artist Const. Costescu. Duminecii 22 Ianuarie 1912 Intrigă și Amor Luni 23 Ianuarie 1912 H­AMLET le cântă pentru Brăila la mag. de ier­arie N­enrtj Goldenberg un bun comp­­ttibil­ corespondent de pre­­f­erință însurat,­­un voiajor rutinat, doi vinsuto­ri și un magaziner, cu cunoș­tințe in branșa ferăriei. C lerterii direct. Se caută de pe acum o casă, sau a­­partament cu patru ca­mere, bucătărie, odai de servitori, nu departe de centru. A se adresa Str. Sălciilor 3, Loro.­ A apărut Revista modei P­ENTRU Semănăturile de Primăvară Sfecle, Cartofi, Orzoaică, Porumb, etc. Pentru vița de Vie Misili Mi­liffilii­î! Ulii cu desigrul garantat Broșuri, prospecte, ori­ce lămuriri sau informațiuni Fabrica de Produse Chimice „MAR­AȘ­EȘTI“ — Societate Anonimă — BUCUREȘTI, Bulevardul Elisabeta Ho. 18 — Krasyom: Senare și resistente, sunt numai cele cu mărcile linger și Zonofon^ Ferisi­va de imitațiuni ZKAW..MUUW SOCIETATEA. COMUNAL.A PENTRU Construirea de Locuințe Ei­line in București STRADA DOAMNEI 27 — Piințești de pe actua înscrieri pentru construiri de locuințe, de o valoare pînă la 8.000 te, atît pe terenurile Societăței cît și pe terenuri particulare. — Primește depuneri, atît în comptul locuințelor, cât și pentru fructificare, servind 8% de uadă chiar din ziua de punere! — Cumpără terenuri în ocolul al III lea și al IV lea. — Cumpără materiale de construcții. ‘— Angajează antreprenori pentru executarea lucrărilor de construcție ale Societăței. O <» € T « 15 mina, pe­ venitul tramvaiului, și să țină­ în mină primăria timp de 40 de ani. Venitul tramvaiului, sa nu credeți că e mic. Anul trecut­ a fost de 5 milioane. Cum venitul merge umeîndu-se din an în an cu câte jumătate milion, puteți face socoteala te venituri dă tramvaiul. Pină la 1916 venitul merge mereu prescund. Și notați că din încasările de 5 milioane, 2 milioane sunt, ve­nit net. Peste patru ani, venitul net va fi de patru­ milioane. Ve­deți ce stomac au liberalii, dacă nu asemăna venit, vor să’l în­ghită d­in fer’ o,d­at­ă. De aceea am pornit eu lupta contra lor, și de aceea v’am­ con­vocat ca să vă întreb: — Stni elemente ca să lupt? VOCI: Linii Sunt! (Toată sala aplaudă zgomotos). Politica de afaceri D. FLEVA continuă, cercetind amănunțit chestia, tramvaiului. A fi pus în statute ceea ce nu e­­ra în lege, ați introdus astfel monopolul, și ați luat gratuit li­niile vechi. D. Fluga continuă, cercetînd legea tramvaiului și arătînd toate „pungășiile” ce se găsesc într’tasa. Iată de ce — spune d-sa — eu n’am aprobat pe d. Take Io­­nescu cînd s’a aliat cu liberalii pe această chestii. De altfel, eu nu l’am aprobat pe Take din primul moment cînd s'a aliat cu liberalii în a­­legerî.­­­­ In schimb d, Carp și-a asigu­rat o notă bună atunci cînd a combătut imoralitatea politică și cînd a căutat să se coboare în mulțime pentru a legifera pentru ea. A fost apoi o notă bună atunci cînd a făcut drep­tate lui Racovski. (Aplauze pre­lungite)­Eu fil’am ridicat totdeauna în contra călcătorilor­­ de progra­me. Dacă liberalii s’ar fi ținut de program, eu și­­ azi aș fi cu ei. N’au asigurat libertatea ale­gerilor, n’aț introdus descentra­lizarea, ba dimpotrivă au tată­­rit sistemul centralizator. . Iată ce ce, eu nu mai am în­credere în liberali. N’am­ avut încredere nici cînd Take Iones­­cu a făcut înțelegerea cu libe­ralii. Cu atît mai puțin mi-a plă­cut înțelegerea pe chestia tram­vaiului. Cînd am văzut ce se pe­trece în finul partidului cons.­­dem., eu am prevestit pe un prieten că în curînd takiștii vor îmbrățișa chestia aceasta așa ele urîtă și ați văzut că au imbră­­țișat-o. Și nu numai că le-au luat apă­rarea pe chestia tramvaiului, dar le-au luat-o și pe chestia Băncei Nationale, care a ajuns un adevărat pericol pentru ța­ră. Lupta pentru adevăr și dreptate Am părăsit partidul conserva­tor-democrat și­ mă întreb acum dacă am rămas singur, sau știu de altfel că nu pot rămâne nici­odată singur, căci­­ am cu mine adevărul și dreptatea. Am voit să vad dacă poporul Capitalei se asociază la campania aceas­ta în contra tramvaiului ! Dovadă că poporul Capitalei se asociază cu noi contra atitu­­dinea liberalilor în chestia tram­vaiului, este prezența d-v. aici. Cînd, după întrunirea de la 8 Ianuarie, am văzut că se anunța căderea guvernului și venirea la putere a unui guvern conserva­tor-democrat,,­ eu am spus a­­tunci: — Mă tem că guvernul con­servator-democrat, va fi un gu­vern flasc, un g­uvern pentru spălarea petelor. Eu nu înțeleg ca acum cînd s’a găsit un guvern ca să ia de git pe spoliatori, acest guvern să se retragă pentru a veni spoliatorii. Cînd am văzut atitudinea gre­șită a conservatorilor-democrați eu m­i-am resjist libertatea de acțiune. M­âmn­iștrag prin ur­mare. Am făcut bine, am făcut rău, se va vedea. (Aplauze). Dacă am­­ intrat, astăzi in luptă n’am­ făcut-o decit dintr’u­n mo­tiv de ordine morala. Pe Take nu pot decit să-T pling . Știți că am fost cinstit, că n’am spus bani de la nimeni, știți că, nu­ sînt răsuflat. La liberali sînt unii mult mai răsuflați ca mine, și de cîte ori tușesc, capă­tă cite o dividendă. M'ați numit tribun; știți că tribunii din Roma nu făceau­ legi, ci numai sa ridicați în con­tra legilor rele. EÜ dacă nu fac legi, vă chem însă te­ luptă contra spiritului de speculă și de afaceri în viața publică.­­Aplauze furtunoasei. D. TEODOR CAPELEANU, președinte, dă apoi cetire unei moțiuni prin care cetățenii Ca­pitalei aprobă atitudinea d-lui Fleva și protestează în contra spiritului de speculă și de afa­ceri în viața publică. Moțiunea e acoperită cu apla­uze prelungite. CUVINTAREA D-LUI RR. H­­RAGLIE STERIAN D. DR. ERACLIE STER­IAN, ce­re apoi cuvîntul. D-sa aduce elogii guvernului și roagă pe d. Fleva să vină ală­turi de­ d-nii Carp, Marghilo­man și Filipescu pentru a duce lupta la bun sfîrșit. Apoi întrunirea ia sfirșit. Manifestația cetățe­nilor Tena­ iîiînd­u-se întrunirea, in­monsuul public a făcut o cj gran­­dioasă manifestație Tribunului. Miile de cetățeni, eșind din sala „Dacia“ s’au înșirat pe doua rin­duri de-a lungul str. Carol, ocu­­pind toată această stradă, pînă la întretăerea ei cu str. Șelari. D. Fleva pierind din sală a trecut printre miile de cetă­țeni cari îl aclamau cu un entu­ziasm d­ar nu s’a mai văzut. Tim­p de aproape zece minute circulația pe stradă a fost cu desăvîr­șire întreruptă. Pînă aproape de calea Victo­riei Tribunul a fost condus în uralele mulțime). ---------------------------------------­Știri In seara de Mercur! 25 Ianua­rie va avea loc, la­ Ateneu, al doilea, concert dat dle tenorul José C. Árust, de la opera din Monte-Carlo, cu concursul d-rei Mariana Heller, violonistă și ai d-lui Th. Fuchs, pianist. Biletele la magazinul conser­vatorului. 23 (5) Februarie 1912 CALENDAR.— Ortodox: Mart. Clement. Catolic: Agatha. PARLAMENTUL. — Nu ține ședință. TEATRE TEATRUL NAȚIONAL.­-- So­cietatea dramatică: Amor și Vi­clenie, comedie în versuri de d. Jacob­i Negruzzi și Maria, cea tâ­­nără, dramoletă neoromantică, de d. Emil Isac, (premiere). TEATRUL LEON POPESCU (Lyric).— Opereta romînă Gri­­goriu­ Sazana. TEATRUL MODERN. —Com­pania dramatică Davila: La bal mascat. TEATRUL COMOEDIA. — In matineu: O farsă și Gund cu­cernic. TEATRUL MAIESTIC (în sa­la teatrului Comoedia). Repre­zentații de varieteu, comedii, etc., cu artiști străini. DIVERSE SPECTACOLE CIRCUL SIDOLI. — Repre­zentație cu program bogat. CINEMA-SPLENDID, calea Victoriei 71 (vis-a-vis d­e A­­teneu­). —Reprezentații orare de la 3-12 p. m­. De două ori pe săptămână program schim­bat. VOLTA, strada Doamnei și SALA BRISTOL. — Reprezenta­ți­uni orare. TEATRU BULEVARD.—Cine­ma Gaumont-Palace: Reprezen­tați­uni serale. CI­NEMA­I BOTEZ.— La Hotel de France și în sala „Blériot” (Sărindar) filme Pathé-Freres. PANORAMA GRI­VIȚA. — (Lingă Prunărie). De la 8 seara pîn­ă la 2 noaptea .„Skating“ (patinaj pe parchet). Expoziții. — Muzee.—Biblioteci La Ateneu: In sala de Nord expoziția de pictură ,a d-rei Ce­cilie Gerson. Expoziția de pic­tură pe mătase și porțelan a d-rei J. Bernfeld-Burnea. Expo­ziția d­e pictură a 17-a a socie­­tății „Cercul artistic”, deschisa pînă la 1 Februarie. Expoziția m­așinei de vot a d-lui inginer Stelian Russo. In Galeria Cosînzeana din strada Academei No. 15,-expozi­ția de pictură a d-lui Mișu Tei­­șanu. MUZEE. — Muzeul geologic (șos. Kiselaf), Deschis Duminică și sărbătorile dela 3 d. a. Muzeul de antichități. (Uni­versitate). Deschis Duminica și Joia de la 11 dimineața pînă la 3 d. a. iar pentru vizitatorii stră­ini sau cel din provincie in toa­te zilele între aceleași ore.— Mu­zeul etnografic și de artă națio­nală, M­­onetăria statului, șo­seaua Kiselef). Muzeul Simu (strada Mercur No. 8), deschis Duminică și Joi, dela 11 dimineața pînă la 3 d. a. BIBLIOTECI. — Biblioteca­ A­­cadem­iei, (Calea Victoriei No. 135). Deschisă în toate zilele de 1 (str. Vienei No. 7). Deschisă în fie­care zi de lucru intre orele 9—12, 2—5 d. a. și 7- 10 seara.— lucru între 8 dim.—12 a. m. — Fundațiunea universitara Carol Biblioteca populară „I. V. So­­cec", P-dul Carol vis a-vis de­ sta­tuia Rosetti). Deschisă la toate zilele d­e lucru între orele 1a—1? dimineața. 4—7 d. a. și 9—1« Ju­mătate seara. — Biblioteca po­pulară „Săniei Marcus", (str­ Mircea Vodă 20) deschisă seara și Duminica de la 3 jumătate pînă la 8 jumătate seara. Banca Fortuna —Societate anonimă—­­ VPETAL JLEI 500.000 București, Strada Lipscani 10 plătește pentru — Depuneri spre fructificare — la cerere 6 °­ C pe an astă­ seară. Luni 22 Ianuarie o mare serată dansantă în saloa­nele Transilania: începutul la orele 9 seara. Institutul ele Hyd­ro-Elect­ro­­terapie al d-rului Edraid­, din str. Italiană 4, (colț cu B-dul Ca­rol) funcționează zilnic de la 7 dim., la 8 seara. Er­ a avut loc adunarea mem­brilor societăței cooperative de tipografie „Poporul” din bulev. Elisabeta No. 27. Cu acest prilej a fost ales pre­ședinte al consiliului de admini­strație al acestei cooperative, în locul defunctului dr. G. Robin, d. N. D. Cocea. Societatea generală, a studen­ților rom­ni „Centru 1-București”, credincioasă programului, a de­cis să scoată o revistă lunară, în care se vor discuta toate chesti­unile ce interesează studenți­mea. Pentru ca această revistă să fie oglinda activității studențești pe toate terenurile, comitetul „Centrului” roagă pe toți stu­denții să trimită lucrările lo­r, artistice sau­ științifice, deocam­dată pe adresa: Președintele „Centrului”, București, str. Sca­une No. 33. Ultime Informațiuni ■» — ■ !­­­ . Regele Bulgariei a decorat pe principele Ferdinand al Rom­î­­nieî cu colanul ordinului „Ale­xandru“. Principele Ferdinand al Romî­­niei va sosi azi dimineață, in Ca­pitală, însoțit de­ principele Fre­deric Leopold de Prusia. Consiliul de miniștri, a au­torizat direcțiunea generală a căilor ferate să execute în regie l­inia Făurei-Tecuci unde este prevăzut un pasagiu de nivel, un canton dublu cu echipă etc., împrejmuirea platformei și su­pravegherea lucrărilor podului pește­riul Buzău. Valoarea ace­stor lucrări se urcă la suma de lei ,15.000, ce se va plăti din creditul de lei 3 mii, acordat prin legea promulgată prin­ decretul regal din 1910 pen­tru construcția liniei Făureș­te.­Prin noul proect de buget al ministerului d­e finanțe a fost avansat in funcțiunea de director general Salariat cu 1200 lei, d. D. G. Ionescu, directorul contri­buțiilor directe. Ministerul lucrărilor publice, prin noul proect de buget a spo­rit alocația respectiva cu 10.000 lei, pentru a se putea trimite în străinătate pe un timp determi­nat cîțiva dintre absolvenții școalei de poduri și șosele spre a dobîndi­ cunoștințe practice în ramura electricităței. Din inițiativa d-lor căpitan Samurcaș, administratorul plă­gii Gherganî și I. Tudor, preșe­dintele­ cercului cultural Gher­ganî, ziua de 24 Ianuarie a. o., ,se va serba cu o deosebită so­lemnitate, în comuna Răcari, la care vor lua parte: învățăto­rii, preoții, primarii, notarii, consilierii, băncile, cooperative­le din plasa Ghergani și orice, persoană cu iubire și dor de ța­ră și neam. Intrarea fiind liberă, poate lua parte orice persoană. D-riil avocați din județul Il­fov sunt rugați a se întruni Mer­cur­ 25 ianuarie 1912, orele Sp. m. în sala bibliotecei corpului din palatul de justiție, spre a discuta chestiuni profesionale. Azi, Luni, la orele 2 p. m., va avea loc în sala, Dacia o consfă­tuire a comercianților de bău­turi spirtoase, foști­ comercianți de vin­ și bere. La casa de cetire „Obolul“ din șoseaua Ștefan cel Mare No. 200 a avut loc ori după am­iază o șe­dință cu­ privire la activitatea culturală..­artistică ca­­ membrii fondatori tre­bue să-q desfășoare. La sediul­­ corporației mese­riașilor din strada Știrbey-Vodă 43, a avut loc ori după -amiază, o ședință de comitet, la ordinea zilei fiind lu­crări curente. I­. Poenaru Gh. a fost numit provizoriu în postul de agent sa­nitar la cercul Tecuci-Kalinde­­r­u, din județul Teleorman, în locul d-lui Ion Udrea, care se pune în disponibilitate pentru rea credință în serviciu. D. Anastase Rototoi, fost ar­hivar la judecătoria Odobești, a fost numit în postul de copist la advocatura statului din județul Putna în locul d-lui D. Pap­azol, demisionat. Erî a avut lo­c la Mărtășești că­sătoria d-rei Maria Bărbulescu, fiica coi­eșnondantului nostru in M­ărușeșU, d- V. Bărbulescu și sora desenatorului nostru d­. B’Arg, cu d. Virgiliu Staret. Toate felicitările noastre. D. Marin I. Stoleac a fost nu­mit pe ziua depunerii jurămîntu­­lui, mijlocitor, autorizat pe lingă oborul de cereale și produse a­­gricole din Constanța, în locul decedatului Danait I. Cartillas. D-nii V. Călugăriță și I­. Ur­­soiu, subcomisari clasa III în poliția orașului Botoșani, au fost revocați din funcțiune. D-șoara dr. Aurelia Gior­ges­cu, actuală medic al circ. Corod, din jud. Tutova, a fost transfe­rată, d­upă cerere, în aceeași ca­litate la circ. Pereschiv-de-jos, acelaș județ, în locul d-lui d­r. Leon Berescu, demisionar. D. dr. Vasile Angiulescu a fost numit în postul de medic al circ. Corbasca, din județul Tecuci, în locul d-lui dr. Moise Enescu, demisionat. D.­­Sofronie Iancovici, actual silvicultor-șef de circumscripție clasa III, a fost înaintat silvi­­culto­r-șef de circumscripție cl. II, în locul d-lui C. Popescu- Bandheriu, demisionat; D Vasile Mîrza, actual silvi­­cultor-șef de circumscripție cl­lii, a fost înaintat în aceeași funcție pe loc. D. Ioan Diaconescu, actual sil­vicultor, însărcinat cu punerea în valoare a pădurilor a fost înaintat ca silvicultor-șef de cir­cumscripție clasa III, cu reșe­dința la circumscripția VII Mi­­ziil, care circumscripție se află vacantă prin demisiunea d-lui C. Popescu Banehercu. Casa corpului didactic amin­tește celor în drept, că schițele de plan pentru internatul ce se va construi pe terenul din b-dul Schitu Măgureanu 7, cedat de către primăria Capitale, trebu­­esc prezentate la casă, strada Brezoianu 19, pînă la 14 Febru­arie, ora 3 p. m. D-niî, architect!, cari din e­­roare n’au primit­ un program al lucrărei, pot­ obține dela Ca­să, în toate zilele de lucru dela 12—6 p. m., atît programul rit și o copie de plan al terenului. Citiți în pag. IV-a Operațiile con­si­lilor de revizie.— Conferin­țele «Bela inst­iitu Ella Em. Savopol. —Bela vo­iajorii comerciali­, etc. In seara de joi 26 ia­nuarie, la orele­ 9, d. dr. N. Minovich medic legist, va ține o conferin­ță la „Cercul amicilor analelor” în sala Institutului Pompilian din calea Rahovei. Va vorbi de­spre „Azistența prin muncă”. Conferința va fi însoțită de proacțiune. D. dr. Al. Costiniu, docent la facultatea de medicină din Bu­curești, va continua cu începere dela 25 cor., vizitele sale pe la școlile primare din țară, pentru examinarea și căutarea elevilor bolnavi de „vegetații adenoide”. . D. dr. Costiniu va fi însoțit ca întotdeauna de d. dr. Mețianu. Traducerile de acte din orice limbă, precum și legalizările lor la ministere și consulate vi se fac la ,,Informatorul“ birou de intetTstațiuni administrative al ziarelor „Adevărul“ și „Dimi­neața“. Trimetețe actele în plic reco­mandă, alăturata marcă­ pen­tru răspuns, pe adresa d-lui B. SEPEANU, palatul „Adevărului“ București. Era a fost adresată d-lui mi­nistru Nenițescu, următoarea telegramă: „Astăzi împlinindu-se un­­ an de cînd ați­­ acordat corporației „bărbieri-coafori” repaosul du­minical de la orele 4, comitetul societăței „Liga­ patronilor” vă aduce ca recunoștință, respectu­oase mulțumiri, căci cu părin­tească dragoste ați fost singurul consilier­­ al tronului ce ne-ați o­­crotit. Vă dorim viață lungă și feri­cire, cu­ de multă vreme ca să ne fiți puternicul protector al me­seriașilor. Președinte, Sâmboteanu Era după amiază, a avut loc producția tinerilor elemente carî compun școala d-lui profesor Mendelsohn. Dintre elevii cari s’au produs S’flif cristinș o­-șoara Ioana Rot- Nf’iițn care a cîptat. concertul 9 din Bek­et și d-niî Cîmpeanu, Cornel și Etematiu Fănică. „Vechea societate generală a funcționarilor comerciali” va da Bandiții tragici din Franța O GOANA SINGEROASA Doi amploiați de gară răniți. — Ura brigadier de jandarmi u­­cis. — Ura bandit se sinucide.— Altă str­un­dere misterioasă a unui individ. O dramă senzațională și com­plicată s-a desfășurat în Franța, în împrejurări cu deosebire zgu­duitoare. Niște bandiți cari se încercau să jefuiască o gară fiind sur­prinși, au rănit patru persoane și au­ ucis pe un jandarm, iar la urmă doi din ei s’au­ împușcat. LA ORLEANS Noaptea, pe la orele două și jumătate, d. Reymond­e, subșef de gară la Orleans și unul din colegii lui, d. Martin, auziră ni­ște zgomote suspecte cari veneau­ dinspre magaziile gărei. Atunci, se hotărîră să vadă ce se petrece acolo și în acest scop luară doi amploiați și porniră spre magazii. Intrară mai întîî în­­ birourile economatului, de unde veneau zgomotele. Dar in m­omentul cînd erau pe sălile birourilor, se iviră niște indivizi, cari, pentru a putea trece, traseră focuri de revolver asupra funcționarilor gărei. Subșeful gărei d. Reymond­e, a fost lovit la coapsa stingă; un alt glonte a lovit tot în coapsă și pe d. Martin. Spaima și rănile au paralizat pe amploiați, astfel că necunos­cuții au putut să fugă. S’a­ putut însă, preciza, că ei luaseră trenul No. 16 la Aubrais care pleacă spre Paris. Poliția înștiințată imediat, tri­mise la Augerville, la Etampes și la Paris un ordin telegrafic ca bandiții să fie arestați. LA AUGERVILLE Jandarmii din Augerville, în­dată ce primiră ordinul, se du­seră la gară ca să aștepte sosi­rea trenului, care îndată ce intră în gară fu înconjurat de toate părțile. Atunci, văzură pe doi indivizi cari se coborau dintr-un vagon pe partea dinspre linii. Jandar­mii îi urmăriră și-i ajunseră la Guillerval. Văzîndu-se în pericol, de­ a fi prinși, unul din bandiți se în­toarse și trase un foc de revol­ver asupra brigadierului de jan­damn Dormoy, care lovit în ini­mă, căzu mort la pămînt. Uci­gașul își trase apoi un glonte în cap. I se făcu o percheziție pe loc și se găsiră asupra lui două re­volvere, clici de tot­ felul, trei Portmonee, lămpi electrice și al­tele. El fu­ transportat la spitalul din Étampes, unde muri în cursul zilei. In m­îinele lui s’a găsit și un livret militar pe numele de Pascal Jean. Pe corp purta niște f­atuagii foarte ciudate. LA ETRECHY Pe cînd se desfășura această dramă cellalt bandit fugise și se îndreptase spre gara Etre­­chy. El intră în gară și tocmai lu­ase biletul pentru Juvisy, cînd fu arestat, de jandarmi, cu aju­torul unui reprezentant comer­cial, d. Daniel David. Banditul se încercă și el să se folosească de revolverul sau, dar nu izbuti. Fu urcat într’un automobil, și dus la închisoare. El a declarat că se ch­iam­ă Oscar Wild, născut la 27 Decem­­brie 1881 la Montreal (Canada), ca fiu al lui F. Harry Wilson. S-a găsit asupra lui o sumă de 58 lei 75 bani. El se află la în­chisoarea din Étampes. LA ETAMPES în vremea aceasta, o nouă dramă se petrecea în gara E­­tampes. •Jandarmii cercetau pe călăto­rii sosiți cu trenul pe care îl­ lu­aseră la Orleans cei doi dinții rău-făcători, cînd observară pe un individ care pășea cam sfios și încurcat. Luat de scurt, acest individ nu putu sau nu voi să dea nici o explicațiuim Atunci fu dus în biuroul subșefului de gară. In momentul, însă, în care trecea pragul biroului scoase un revolver din buzunar și-și zbură creierii. Nu s’a găsit asupra lui nici o hîrtie. Nu s’a putut stabili pînă acum d­acă acest individ e complice cu ceilalți d­oi. Se face o anchetă severă. ——---------------------------------­ Capi­tala ______ ___"• Nevoia unei nări centrase Insuficiența orei de N«»*• Creșterea continuă a traficului.—Insalubritatea b­utomilor cailor ferate. Excedentele budgetare din ultimii ani, au început a se dis­tribui. Toate nevoile diferitelor adminis­trațiilî publice și lipsu­rile ce se observă, sunt împlinite prin dărnicia ministrului de fi­nanțe. O sumă de lucrări de lux, cari numai în anii de belșug pot fi înfăptuite, sînt puse la cale. Nu e car nici un alt­­ moment mai nimerit pentru a atrage a­­tenția celor în drept asupra unei nevoi care pe zi ce trece devine mai imperioasă și cere a fi sa­tisfăcută cu­ mai curînd. E vorba de necesitatea unei gări centrale. Nimic nu pledează mai mult, pentru întemeierea gărei centra­le, cu insuficiența gărei de N­ord. In ultimii zece ani, traficul de călători a luat­­ o dezvoltare u­­r­iașă. Numărul trenurilor­­ care vin și pleacă di­n ga­r­a de Nord, a crescut mult, dar într-o pro­­gressiune geometrică a crescut­­ numărul­­ călătorilor. Cine a­zis­­ta, acum zece ani, la sosirile și plecările diverselor trneuri din gara de Nord — și observă as­tăzi mișcarea continuă care în­cepe l­a 5­­ dimineața și­­ sfîrșește­­ c­îteva minute înainte de miezul nopței, acela rămine uimit de cele ce constată. Cu toate acestea, gara­­ de Nord m’­a fost cu mult mărită. S’au a­­d­us oarecare­ îmbunătățiri, s’au aranjat într’un m­o­d sistematic sosirile și­­ plecările trenurilor,, dar din­­ cauza îngustimii focu­lui este cu neputință ca să se facă alte ut­ui linii de garaj și din această pricină este cu r­e­putință să se creieze trenurile noul, rapid, de zi și de n­o­apte, pe­­ cari le reclamă neîncetat tra­ficul actual. Dacă am presupune că trafi­cul actual va crește­, în cei z­ece ani ce vin, în aceeași măs­ură în­­ care a cres­cut în ultimii zec­e ani, se poate spune după acum că în 1922 funcționarea gării de Nord, în condițiile actuale, va fi o imposibilitate. Și toate sem­nele sunt­­ că creșterea traficului­­va urma progresiunea de pînă acum. Este deci de datoria ace­lora cari au astăzi conducerea treburilor Statului,­­ca să avi­zeze la mijloacele necesare pen­tru­ ca gara principală a Capita­lei,­­să core­spu­ndă, nu numai cu nevoile actuale, dar mai cu sea­mă cu nevoile viitoare ale­­ ora­șului. N’ar fi numai o greșeală de neiertat,­­dar o imposibilitate materială, ca să ne gîndim la­­ alte noul cîrpelî ale­găreî de N­ord. Ciuperile costă enorm și nu rentează banii ce se­­ dau. Și apoi, în starea actuală de lucruri, orice­­ cîrpeilî, orîcît de costisitoare ar­ fi, nu folosesc la nimic. Nu trebue să uităm balul în care sunt actualmente birourile direcțiunei generale a căilor fe­rate. Starea în care zac aceste bir­ouri e îngrozitoare. Camere mici, în cari stau înghesuiți zeci de funcționari, coridoare strim­te și neaerisit­e, localul direcției generale a căilor ferate trebue să fie, de­sigur, un focar de tu­berculoză. Mare parte din servicii sînt instalate în oraș, în diver­se case particulare. E nevoe de centralizarea tuturor acestor servicii și nicăeri lucrul nu s’ar putea f­a­ce mai cu folos ca într’o clădire monumentală, — nu prin frumusețea fațadelor și prin bo­găția decorațiunilor, ci prin i­­mensitatea ei. Dar nu­ numai aceste motive, foat­­e temeinice, pledează pen­tru urgenta realizare a gărei centrale. Sunt și altele, de ordin general și în legătură cu marile interese ale orășenilor, cari -cer,­­cît mai ne­ tatirziata în­temeiere a gărei centrale. * Fortunio Cîcjcaire între două automobile O ciocnire, care ar fi putut a­­vea urmări foarte grave, s’a în­­tîmplat era d­upă amiază pe ca­lea­ Victoriei, între două auto­mobile. Un automobil este al principelui Bibescu, iar cellalt al d-lui dr. Racoviceanu, din str. Luigi Cazzavilan. In primul automobil, care era condus de șoferul Iancu Iones­­cu, se afla d. Const. Chimi,eseu, directorul nouei societăți de au­­tom­obile, iar la cellalt se afla d. dr. Racoviceanu. Mașina era condusă de către un fiu al d.-dil Racoviceanu. Iată împrejurările la cari s’a întâmplat accidentul: Automobilul d-lui Racovicea­nu, venea—nu cu viteză mare— din­spre șosea, câar în dreptul casei cu No. 168, s’a găsit față în față cu automobilul principe­lui Bibescu, care venea din spre strada Cosma. Din cauza dis­tanței prea mici, ciocnirea n’a putut fi evitată. Automobilul principelui Bibescu a lovit pe a­­cel al d-lui Racoviceanu, în par­tea dreaptă și i-a sfărîmat cîr­­ma, o aripă și ușa. Din fericire nu s’a întîmplat nici­­ un accident de persoană. Cînd s’a produs ciocnirea, u­­nul din automobile a lovit tră­sura cu No. 263, care trecea în acel moment pe acolo și i-a sfă­rîmat o aripă și un felinar. Birjarul a fost despăgubit de către d. dr. Racoviceanu cu su­ma de 10 lei. Nici o altă urmare nu a mai fost. Nenorocirea din gara Filaret — UN SOLDAT GRAV RĂNIT — In apropiere de gara Filaret pe Linia ferată, s’a întîmplat a­­seară, un grav accident. Victima este soldatul Ivan Dumietru, din regimentul 2 ce­tate de la Chitila. Acesta, a plecat din gară a­­seară cu trenul de 6 și 20. La vr’o 2 kilometri depărtare de stație, soldatul, care se afla pe platforma unui vagon, și-a pierdut echilibrul și a căzut pe scările­ vagonului. El a fost găsit, aproape la ne­simțire, de către un om­ din serviciul gărzi. Nenorocitul soldat avea mîna dreaptă tăiată de tren. S-a anunțat foc­ de salvare și cu ambulanța rănitul a fost d­us la spitalul militar. Moartea subită din str. Prin­cipatele-U­nalte D-na Anica Petrescu, în e­­tate de 70 ani, domiciliată în str. Lînăriei No. 78, s’a dus erî în vizită la d-na Eufrosina Be­­rnekiesen, din str. Principat­ele- Unite No. 75, pe cînd se aflau cu toții ’n masă, Anica­ Petrescu s’a sim­țit deodată rău­ și după cîteva trimite a încetat din viață. Cadavrul nenorocitei femei a fost dus la rppiga pentru a i se face autopsia și a se stabili pre­cis pauza, mortal. Trei morți subite la a­­zilul de noapte Erî au încetat din viată la a­­zilul de noapte, trei bătrâni, cari se afla­u­ internații la acest azil. Ei se numesc: Tom­a, Const­an­­tinescu, în etate de 60 ani, Va­sile Au­stroescu, de 70 ani și Gh. Cristescu de 50. Din ordinul parchetului, ca­davrele­­ celor­­ trei nenorociți au fost duse la institutul medico­legal. DIM­INE­AȚA I Inaugurarea liniei ferate Pucioasa- Petroșița TÎRGOVIȘTE, 22 Ian. — Cu un tren special, condus de sub­­inspectorul de tracțiune, inginer­­ Ionel Christescu, a sosit­ în gara Tîrgoviște, d-ni. Delavrancea, ministrul lucrărilor publice, in­­ginerii-inspectori generali G­i~­ica, Mareș și Ilie Radu, inginer inspector, d­. Șt­efănescu, secre­tarul ministrului, d. inginer in­spector Georgescu, cel care a cond­us lucrările construirea li­niei, inginer Georgescu, inspec­tor de mișcare, Antonescu, in­spector de mișcare C. Weiss și inginer șef Balaș. In gara Tîrgoviște au fost întîmpinați de d. Victor Baran­­ga, prefectul județului, Gonzalo Ionescu, primarul orașului, Al. Popescu, directorul prefecturei, Grigore Ștefu, polițaiul orașu­lui, Uie Angelescu, Nicolae Can­­tacuzino și Jean Dales, deputați, consilierii județeni Dumitru Va­­clov, căpitanul Diaconescu, Va­sile Giugălea și alții și de un numeros public. La 9.50, cu acelaș tren spe­cial, în care au luat loc și per­soanele invitate din Tîrgoviște, au pornit spre Pucioasa, unde au ajuns la orele 12 fără un sfert. In gară muzica regimentului Dîmbovița a intonat un marș. Oaspeții urmați de un numeros public cu muzica în frunte au parcurs bulevardul gărei și str. Regală p­înă la primăria Pucioa­sa. Aci protoereul județului, pre­otul Vasile Alexe, înconjurat de preoții Diaconescu, Serghie și alții, a oficiat un Te-Deum. Apoi d. prefect Baranga, la numele județului, a mulțumit d-lui ministru de lucrări publi­ce pentru deosebita cinste ce o face luînd personal parte la i­­naugurarea acestei linii princi­pale. Asigură pe cei din județ, par­tea Ialomiței, că, cu începere de la primăvară, lucrările vor re­începe pentru ca această linie importantă să ajungă pînă­ la Sinaia, devenind astfel una din cele mai importante linii ferate din țară. * De la primărie, pornesc în­cor­pore spre podul din­spre Mo­­țăenii, capătul nouei linii, unde d. ministru al lucrărilor publi­ce a tăiat panglica, deschizînd astfel noua linie. Muzica regi­mentului a intonat imnul regal. Aci a venit ap­oi trenul special, de unde oaspeții au pornit spre Pietroșița. In mers s’au oprit la nouăle gări: Fieni și Buciu­­m­eni. In ambele gări autoritățile comunale și­­ copiii dlin șc­oale au primit trenul special cu u­­rale. La orele 12 și cîteva minute trenul a intrat în gara Pietro­­șița, unde sute de săteni au în­tâmpinat pe oaspeți, cari cu mu­zica. La frunte au mers pe jos pînă la localul școalei, unde s’a servit un banchet. La toasturi au vorbit d-ni: Delavrancea, Baranga, inginer Ilie Radu, doctorul Zoe, protoe­reul județului. La orele 4.30, cu același tren, special, oaspeții s’au înapoiat la București—­Bichí. ei«ți ffjgfig

Next