Dimineaţa, ianuarie 1912 (Anul 9, nr. 2811-2839)

1912-01-24 / nr. 2832

24 Ianuarie 1912 Miile secți É­en La Constanța " CONSTANȚA, 22 Ianuarie. — "Astăzi a avut loc în sala teatru­lui o mare întrunire pu­blică convocată de clubul social­­democrat din localitate pentru a se cere drepturile d-rului Racov­ski, pentru revendicarea dreptu­rilor dobrogenilor și ale depose­daților. A asistat un public foarte nu­meros, întrunirea s’a deschis la orele 2 și jumătate. Scena era ocupată de fruntașii socialiști din localitate între cari se aflai­ d-n­î dr. Caratziali, a­­vocat Bellu, avocat Bîrzan și An­drei Ionescu. D. BELLU propune ca preșe­dinte pe d. dr. CARTAZI­ALI ca­re este primit cu aplauze. CUVINTAREA D-LUI DOCTOR CARATZIALI Scopul întrunirei, spune d. dr. Caratziali, este a se protesta con­tra nedreptăților comise cu de­posedați­, a nedreptăților comise cu cei peste 20.000 cetățeni do­brogeni și contra răpirea dreptu­rilor cetățenești ale d-rului Ra­­covski. Bă cuvîntul d-lui avocat BIR­­ZAN. CUVINTAREA D-LUI BIRZAN D-sa descrie suferințele dobro­genilor în timp de peste 30 ani sub regimul excepțional. Du­pă atîta amar de vreme au tre­buit, să vină liberali­ cu o lege nechizduită care a nedreptțit 20000 dobrogeni lăsîndu-î fără drepturi, îndeamnă pe muncitor­ să nu înceteze lupta pînă cînd atît ce­lor nedreptățiți de comisiunea pentru acordarea drepturilor po­litice, cît și celor deposedați, li se va face dreptate. Să facem ca drepturile celor mici să fie respectate. O altă datorie a muncitorilor este să lupte pentru repunerea d-rului Racovski în drepturile sale ce­tățenești. Vorbitorul face o amănunțită dare de seamă a chestiei Ra­covski, făcînd responsabil de toate ce a pătimit acest om pe liberali. Vorbește de intrarea în țară a d-rului Racovski și roagă gu­vernul să facă deplină dreptate, lăsînd ca justiția să stabilească dacă Racovski este sau nu ce­­rean mom­în. CUVINTAREA D-LUI ANDREI IONESCU D. ANDREI IONESCU atacă partidul liberal pentru atitudi­nea sa, față de cetățeanul Ra­covski. Face o comparație intre ve­chi­ și actualii liberal! în frunte cu d. Ionel Brătianu, pe care îi califică de degenerați. Face istoricul partidului so­cialist în Romania și atacă pe vechii socialiști cari, pentru a se pricopsi, au părăsit pe mun­citori trecînd în lagărul lib. Li­beralii înșeală massete sub pre­text că au în programul lor în­scris acordarea votului univer­sal, fapt pe care nu-l vor înde­plini nici­odată. Mișcarea muncitorească a luat din nou naștere sub guvernul partidului conservator, pe cînd guvernul anarhic al liberalilor a comis cele mai mari nelegiuiri pentru a distruge această însoa­re și ca pr­obă avem chestia Ra­covski. Atacă pe liberali! în chestia tramvaiulu! aduce elogii d-lui Marghiloman care a avut cura­jul să vină cu o lege de înfrînare a lăcomiei brătienilor. Atacă pe d. Take Ionescu, care și-a dat mîna cu criminali! pentru a le spăla păcatele, ceea ce a determinat pe mai mulți fruntași să-l părăsească. Ca încheiere, vorbitorul spune că, muncitorii nu se vor apropia niciodată de partidul liberal, căci între muncitor! și liberal! există o prăpastie în care zac cele 11.000 de cadavre țărănești și peste care orice bun român nu poate trece. CUVINTAREA D-LUI TRAIAN BELLU D. avocat TRAIAN BELLU, spune că țara și-a spus cuvîntul în chestiile mari ce se agită. De aceea ne-am­ crezut dator! și noi dobrogeni! să începem mișcarea noastră și să atacăm fără milă și înconjur, pe ace! car! au comis atîtea nelegiuiri. Expune pe larg chestiunea de­posedaților și învinovățește pe funcționari! superior! dela mi­nistrul de domenii cari, indu­­­­cînd în eroare pe miniștri! res­pectiv!, au făcut să se voteze legea de la 1910 sub guvernul liberal, lege prin care acești funcționari s­’au îmbogățit lă­­sînd pe drumuri atîtea mii de țărani. Tot liberalilor se datorește și legea pentru acordarea dreptu­rilor politice în Dobrogea pe ba­za căreia peste 20 000 dobrogeni au rămas fără drepturi și fără patrie. Actualul guvern va bine me­rita din partea dobrogenilor dacă va aduce îndreptările ce­rute pentru înlăturarea răului ce domnește în­ prezent în Do­brogea. Vorbește de lupta pe care au trebuit să o duca socialiștii pînă cînd să se facă dreptate dr. Ra­covski și speră că se va face com­­plectă dreptate referind cazul justiției care va lămuri ches­tia. Cere să se dea drepturile de car! au fost lipsiți muncito­ri­ în urma lege! contra b­efe­riștilor a d-lui Orleanu. Atacă pe liberal! cari sub masca na­­ționalizmului înșeală pe cetă­țeni pentru ca să poată apoi pescui în apă turbure. Numai așa se explică că majoritatea li­beralilor din săraci lipsiți au devenit milionari, acaparând toate instituțiunile financiare, încheie fugind pe asistent­ să voteze moțiunea pe care o ci­tește d. dr. Caratziali. MOȚIUNE Cetățenii orașului Constanța adunați în întrunire publică cer guvernului să împlinească opera de dreptate ce trebue făcută d­­rului Racovski, să aducă liniște și ordine în Dobrogea prin acor­darea drepturilor cetățenești tuturor celor ce le-au fost ră­pite, redarea pămîntur­or tu­turor deposedaților, să abroge legile prin cari se sugrumă drep­turile cetățenești făcînd prin a­­ceasta. operă trainică de civili­zație și de adevărată cetățenie, istr­icțiunea a fost aprobată prin aplauze unanime. Corul socialist a intonat apoi „Internaționala’". După aceasta imensul public a părăsit sala în cea mai de­plină liniște, întrunirea s’a terminat la o­­rele 4 și jumătate. La Brăila BRAILA, 22 Ian. — Partidul social-democrat din localitate a ținut azi la arere 2 o mare în­trunire publică, în sala ,.Peleș­­ întrunirea a fost prezidată de d. Ion T. Manolescu. A luat cuvîntul cel dintiiü d. NICU MARINESCU care a vor­bit de politica partidelor de gu­­vernămînt­ din țara noastră. D. CHRISTACHE S­I.M­ION vorbește de puterea muncitori­lor organizați și aplotează la muncitorii Brăilenii sa lupte li­piți în contra partidelor politice și în sindicate, pentru apărarea intereselor lor. D. GRIGORE VASILIU, expu­ne prigonirile îndurate de soci­aliști sub guvernămîntul libe­ral. Termină cerînd­ dreptate pentru dr. Racovski. D. NICOLAE ENACHESCU, din Galați, salută pe brăileni în numele organizației muncito­rești din Galați, și arată că m­un­citorii ambelor porturi n’au în­cetat și nu vor înceta un mo­ment, lupta pentru dreptatea ca­uzei d-rului Racovski. D. POPOVICI-BUCUREȘTI, luînd cuvîntul face o critică a­­mănunțită a programului poli­tic după care se călăuzește par­­tidul Tif­erul. Examinează pe rînd papetele acestui program, reformele în­făptuite cît și cele proiectate de partidul de sub șefia d-lui Bră­tianu. Reforma colegiului unic nu va fi de­cît o armă in mâi­nile liberalilor cu care, să aca­­pareze toată viața politică a ța­rei. Pe lingă legile reacționare­ pe care­­ autorul le o numără spune că liberalii au adus si o lege de­mocratică, anume repausul du­minical, care nu sa aplicat­ însă, nici­odată Liberalii în tim­pul guvernământului lor, au a­­vut ca singur țel, distrugerea mișcărei socialiste. Această mișcare cu toate pri­­gonirele liberalilor, a triumfat. Conducătorii liberalilor ca­lomniază­ pe fruntașii partidului socialist-democrat, pentru că a­­ceștia nu carta ura cu care au fost urmăriți ani întregi. De takiști, d. Po­povici spune că au un singur merit, acelea de a­u slăbit partidul conserva­tor prin separațiunea lor de a­­cest partid.Partidul arî la putere, din slăbiciune, manifestă vădite ten­dinți democratice. Oratorul explicțnd înclinatiu­­nea socialiștilor pentru conser­vatori guvernamentali, spune că acest guvern e aprobat de socialiști atunci cînd săvârșește acte de dreptate și de folos pen­tru popor. Este combătut însă cînd se arată reacționar, citea­ză ca ex. de dreptate, îngăduința acordată d-rului Racovsk­i de a sta în țară. Disentiile! cazul d-rului Ra­­covski face o expunere detailată a acestei afaceri. Arată meri­tele acestei mare luptător pen­tru binele celor în suferință și te­mină apelînd în special la mun­citori, brăilenii să lupte fără preget pentru dreptatea cauzei d­rulul Racovski. D. ION T. MANOLESCU, pre­ședintele adunare­, rezumă cu­vântările ținute și dă citire unei moțiuni prin care muncitori, brăileni cer guvernului și rein­tegreze pe dr. Racovski în drep­turile sale cetățenești ce i-au fost răpite de guvernul liberal. După terminarea întrunire! participanții, în număr de vre­o 2000 au făcut o impozantă ma­nifestație pe străzile orașului. Cortegiul avea numeroase co­carde și drapele roșii cu diferite inscripții. Plec­inel de la sala întrunire­ a parcurs strada Galați, piața sf. Arhanghelii, str. Călărași, bule­­vard­u­l Cuza pînă la cercul Ro­­minia Muncitoare. Aci după ce s’au ținut câteva mici cuvântări, manifestanții s’au împrăștiat în bună ordine. Verne. La Proești Pr.OEȘ­ții, 22 Ianuarie,— Azi după amiază a avut loc în sala liceului vechii­ o întrunire pu­blică muncitorească. Suia a fost ticsită de munci­tori, întrunirea a fost pre­zidată de d. Niculesc­u, care a dat cuvân­tul d-lui Schinescu, delegat din București, și apoi unui lucrător metalurgist de la fabrica Wolof din Capitală. Ambii vorbitori s'a­i ocupat de marile greve.­­ nu vor întâr­zia să izbucnească la unele sta­bilimente industriale in cari­e­rele de muncă și salariile lucră­torilor sunt supuse arbitrariuhn nedrept al mai multor patroni exploatatori. Tn acelaș sens au vorbit și d-nii Spirescu și Petre Georg ni, cari s’au ocupat în special de greva declarată la Cîmpina Oratorii a îi îndemnat pe toți muncitorii să se solidarizeze cu acțiunea întreprinsă, de cei ne­dreptății­ asigurând că comite­tele diferitelor sindicate vor veni în ajutor pentru ca­ doleanțele muncitorilor să fie ascultate și revendicările lor împlinite, întrunirea s’a terminat. In cele 6 p. m.—Sta­văr. Toată lumea Naționaliștii din Iași și verdictul juraților o întrunire de protes­tare IAȘI. 22 Ianuarie. — Față cu zvonurile ce circulă in oraș că se pregătesc excese aici.•iernile și în urma consultării guvernului de aseară regimentul 13 infanterie și batalionul­­ S­ăinători, linii consemnate in cazarmă. Pe zidurile orașului s'a­ lipit un manifest in care se arată că studenții universitari naționa­liști, vor tine o întrunire Luni la orele 3 în sala Pastia pentru a protesta in contra verdictului juraților dat în procesul Cuza- Socor. — Dan. Inmormîntarea artistului Nae Popescu la Craiova CRAIOVA, 22 ianuarie. Or după, anxiazi la orele 3 și juni a avut loc cu mare pompă, în­­m­orm­intarea artistului Nae Po­pescu, fost societar al teatrului Național de aci. Serviciul divin s-a­ oficiat la biserica Postelni­cul Fini, de către preoții cate­dralei Madona-Dudu. S'au ținut discursuri la biseri­că de către d-ni. Bulfinski, ar­tist al teatrului, și Cutana la bi­serică. , v In dreptul Teatrului Național, s’au ținut discursuri de către d. Marius Mețulescu, ajutor de pri­mar, și Demetrescu-Dan, socie­tar al teatruui Național. S’a format in urmă un impo­zant cortegiu, care a parcurs a­­poi stradele ț­nirci, Dorobanților, Ungureni, pînă la cimitirul Sf. Neculaî-Ungurenî. —I Xam Azi ■ se îmbracă după .Revista Modei” Absolvenții școalei de telegrafie Afi absolvit școala de telegra­fie următorii elevi, pe cari îi pu­blicăm aci după clasificare și specialități: 1) Panaiteseu D. (II. M.1; Va­si­lesc­u Cr. (N­. M.); 3) Ruine D. (N­. M.1; 4) Gheorghiu N. (H. M.); 5) Ghițescu D. (H. M.); 6) Chirițescu C. (H. M.); 7) Simie­­nescu M. (H. M.); 8) Ivanovici Gh. (H.J; 9) Georgescu I.­­ (IT. II 10) Veludy I. (ÎL); II) Rum lm V. (II.) 12) Caracuclovici Gh. (II.). Apoi următorii YVeatsiston-isti: Sebastian C. Popescu Șt., Milian M. Marinescu­ C., Popescu Gh­. lonescu I­­1. și Borzea Gh. Șt. in ți pe următorii moriști: Gruia­țiu Gh., Văsc­an E., Părnoiu A., Rică Mircea, Const­an­tinescu A., Mi­­hiülescn Iorgu, Brăgu­șeanuu V., Capeleanu Ra­u­lă C., Mihăi­­lescu Ion, Stratulat V., Dumitre­­scu D. și Dicescu Al. CONCERTE PALATUL ATENEULUI.—Co­n­­cert simfonic cu concursul Quartetului Capet. Concertul simfonic dat erî du­pă -amiaza la Atenei­ de orches­tra ministerului instrucției, sub conducerea d-lui Dinmu s’a ra­liat celor mai memorabile con­certe date la noi în acest gen. Clasicii au dominat pr­ogra­­mul și printre ei s’a intercalat o Regie pentru violoncel și orche­stră de Fauré și două melodii pentru cânt ale aceluiași maes­tru parizian. P­ Francis Cassadesus. ..vio­loncelist emerit și d-na Bouss­­on, nu mai puțin cunoscută și impatizată de publicul nostru au fost viu aclamați în aceste bucăți. Onorurile zilei au fost însă pentru violonistul Capet, prim­a vioară a quartetului cu același nume în­ care au intrat și cele trei prime forțe ale quartetului instrumentelor vechi: frații Cas­­sadesus și violonistul Hewitt. D. Capet, după ce s'a relevat împreună cu d. Henri c­assadesus (rilto) In simfonia concertantă de Mozart, printr’o execuțiune de un farmec deosebit și un dublul concert pentru 2 viori, de Bach, împr­eună cu d. Hewitt, a­ serbat Un triumf în adevăr unic, cu concertul în re minor, cu or­chestră, de Beethoven. O inter­pretare ca aceasta a concertului de Beethoven nu ne-a fost dat să ascultăm pînă azi, deși maeș­tri celebri l-au interpretat la noi. Era sufletul însuși a lui Beetho­­ven c­are se releva auditorului electrizat. Atîta pătrundere a geniului lui Beethoven, atîta pu­tere de a-i vede, atîta puritate în stil ȘÎ ton și atâta calm măreț în technică nu am pomenit la cei mai celebri interpreți ai aces­tui­­ concert. Auditorul transportat, a ova­ționat la infinit pe marele in­terpret al lui Beethoven. D. Ca­pet a­ adștogat o arie de Bach — și e de azi înainte unul din cu­ceritorii publicului nostru. B. Pink­u și orchestra sa au cuvânt să fie, la rîndul lor, mim­ări de concertul de ero, căci par­tea lor a fost considerabilă și u­na mai a­p­r­e­c­ia­t­ă, Capriccio. Apropierea austro-ru­să Paris, 23 Ianuarie. — Relativ la informațiunile publicate de ziarul „Berliner Tageblatt“, du­pă cumi arh­iducele Franz Fer­dinand s’ar fi exprimat, in con­­vorbirile sale cu diferite perso­­nalitățî politice în favoarea unei apropieri intre Austro-Ungaria și Rusia, corespondentul din Pe­tersburg al ziarului ,,Templ“ te­legraf­iază următoarele: „Aflu din cercuri politice că știrea in chestie a fost primită ,ci în mod favorabil. „Dacă Austro-Ungaria și-ar exprima dorința unei apropieri de Rusia și ar declara în mod lămurit ce înțelege prin apro­piere, Rusia nu ar refuza să in­tr­e în discuția acestei chestiuni, dacă aceasta ar putea duce la un acord între ambele Puteri. Intre Austro-Ungaria și Rusia nu există în momentul de față nici un motiv însemnat de neîn­țelegere“. TIMPUL Duminică, în Ianuarie In Iani — In cursul zilei de orî pretutindeni a fost cald,­­ registrîndu-se în cele mai multe localități temperaturi de peste plus 1.0 gr. Noaptea frig în nor­dul extrem al țarei, iar în cele­lalte părți îngheț slab. In ul­timele 21 de ore cea mai ridica­tă temperat­ură din țară a fost plus 13 gr. in Tg.-Gona și cea mai coborâtă minus 13 gr. ln Mamornița- In regiunea de cîm­­pie suflă vînt tare de V, iar la munte și in partea de sus a ța­rei dela N și­ N.E, formând pe alocuri, viscol Peste noapte a plouat pe alocuri în partea de joc, formând poleirt. Presiu­nea atmosferică f­oarte coborită ori. de astă-noapte­ este în creș­tere repede și foarte agitată, a­­jungind pînă dimineața la 751 mm. Házbotul italo-turc Generalul Caneva grav rănit Berlin, în Ianuarie.­­ Zia­rul ,,Morgen post“ anunță din Constantinop­ol , generalul Caneva, com­­andantul trupelor exp­ediționare din Tripolis, a fost­ atacat prin surprindere de către turci, la Ainzara și a fost grav rănit. 0 noua intervenție rusă pentru pace Frankfurt pe Main. 22 ia­nuarie. Ziarul ,,frankfurter Zeitung“ anunță din Constan­­tinpole că Husig pregătește o nouă încercare de mediațiune între Turcia și Italia. Punctul de plecare al inter­venției ar fi provocarea unui am­ililiu. Dacă acest punct de vedere va fi acceptat, ambele state își vor retrage trupele de pe cîm­­pul de războiu și atunci se vor începe negocierile cu privire la incheerea păcii. Cercurile militare nu­ sunt însă favorabile acestui proiect. Ele obiectează că în cazul cînd negocierile n'ar duce la o în­cheiere a păcii, operațiunile d­e războiu a­r trebui să fie relua­te și Turcia a ar fi­ un stare să retrimeată pe câmpul de răz­boia trupele odată retrase din provinciile africane. Pierderea a trei transporturi de război­ italiene Constantinopol, 23 Ianuarie.— Telegrame din sursă oficială a­­nunță pierderea a trei transpor­turi de războiri italiene: unul în fața coastei Vadzettun la est de Tobruk, altul în fața localitatei goussa și al treilea în fața loca­­lității Taormina. Un mare număr de cadavre de oameni și animale a fost aruncat pe coastă. Alte informațiuni oficiale a­­nunță că fo­rțele otomane ce se află în regiunea de la Benghazi au primit importante întăriri, de la principalele triburi război­nice. — Guyș, Procesul unui spion englez Leipzig,. 2­2 Ian. — Spionul en­glez Stear­s a fost condamnat la 3 ani și 0 luni închisoare de for­tăreață pentru încercare de tră­dare a unor secrete militare. In motivarea sentinței se spu­ne între altele: S’a considerat ca dovedit că a­­cuz­atul fusese cuprins de­ o m­a­re iritație pe la sfârșitul lui iulie trecut, în momentul cînd încordarea dintre Germania și Anglia ajunsese punctul culmi­nant, și­­ că s-a pus în legătură cu bir­oul de informațiune en­glez și și-a procurat el însuși information­ asupra situației armatei germane. Afară de asta, în schimbul unei sume de 150 lire sterline, el însărcină pe un intermediar s­ă-i furnizeze infor­­m­ațiini de­­ ordin militar, ceea ce s-a și întâmplat. „Călătoriile sale în Germania erau­ folosite de acuzat pentru a afla amănunte asupra mobili­­zărei armatei germane“. La pronunțarea sentinței acu­zatul fu­ cuprins d­e mare agita­ție. El sări în sus de pe banca acuzaților și declară făcînd ges­turi mari că e nevinovat și­­ că e o victimă­­ a intrigilor ziarelor. Anarhia în Creta Atena. 23 Ian.— Din Caneea se anunță că in momentul aces­ta, domnește­ o sit­uațiu­ne anar­hică în toate părțile țărei. Ban­de armate cutreeră interiorul in­sulei asasinînd și jefuind. Președintele comitetului exe­cutiv revoluționar, Micheiida­­kis, a înscenat mișcarea revolu­ționară în scopul de a provoca puterile protectoare la o inter­venție. PRESA FRANCEZA CONTRA ACȚIUNEI NAVALE IN MAREA ROȘIE Paris, 22 Ian. — ziarele pari­ziene cari apar dimineața se ex­primă în termeni violenți împo­triva întinderea blocului italian în marea Roșie. Pagubele pe cari societatea franceză de căi ferate le a sufe­rit din pricina bombardărilor, sunt evaluate la 12 milioane franci. Afară de asta vreo 50 marinari francezi sunt amenințați in liber­tatea lor de către italieni. IN JURUL DISPARIȚIEI DEPUTATULUI SILBERER Viena, 22 Ian.­­După cum s’a anunțat, ziarele­­ creștine-sociale au afirmat despre deputatul so­cialist Siiberer a dispărut cu pri­lejul unei part­ide de sky, că a­­­cesta nu a suferit nici un acci­dent ci că a delapidat din causa corporației brutarilor suma de 200.000 coroane și a fugit. Familia dispărutului nu pu­tea intenta proces de calomnie ziarelor in­­d­estre, deoarece Li­­­berer nu o încă declarat­ ca mort în mod oficial. Acum însă, corporația brutari­lor însăși a intentat procesul de calomnie și la proces va pre­zenta întreaga comptabilitate precum și spriețiunea casseî corporației UN ACCIDENT INTIMPLAT LUI KUBELIK Londra., 22 ian. — Din Neww- New-York se botografiază că cu­noscutul virtuoz violonist Jean Kubelik, care se află într un tur­neu de concerte în America, s-a înțepat la mină cu un cuțit în mod atît de grav, în­cît a tre­buit­ să întrerupă concertele timp de o săptămână. Banii pe b­lete au fost resti­tuiți. Kubelik e asigurat la o so­riet­ate pentru suma de 230.000 dolari, și acum ăi cere societă­­ței a zecea parte a acestei sum­­e pentru accidentul a cărui victi­mă a fost. Revoluia din China CONFLICT INTRE CHINA ȘI JAPONIA Petersburg, 22 Ian. — Ziarul ,Airo Rossi“ anunță că m­inis­­trul plenipontențiar chinez la Tokio a primit însărcinarea de a cere guvernului japonez resti­tuirea pașapoartelor sale. Aceasta pentru că guvernul japonez a respins în mod brusc protestul plenipotențiarului chi­nez împotriva trimiterea de tru­pe japoneze in Manciuria de sud. ATENTAT CONTRA UNUI TREN Peking, 22 Ian. — Prin prăbu­șirea unui picior al podului de la Sanghor divan, trenul care vi­ne din­spre Mukden a suferit era un grav accident. Se presupune că accidentul nu se datorește numai întîm­­plării. TURBURARILE DIN MEXIC New­ York, 22 ian. — Cunos­cutul om politic mexican Gomez a fost proclamat președinte pro­vizoriu al republicei. In orașul Chihuahua s’a revol­tat jumătate din garnizonă. Situația e considerată ca foar­te gravă. PRESA VIENEZA ȘI CONFE­RINȚA LUI APPONYI Vioină. 22 ianuarie. — „Gross Ostereich“ spune că intenția lui Apponyi cînd a venit să fie o conferință la Viena, a fost tra­­tînd un subiect în aparență ino­fensiv să inculce credința ca maghiarii sînt cei mai buni oa­meni din sme și incapabili să persecute naționalitățile. Trebue să fim însă recunoscă­tori studenților români — spune ziarul — cari au știut să strice contelui Apponyi socoteala de acasă, căci prin manifestația­ lor au­ amintit publicului mons­truoasa răpire a celor mai ele­mentare drepturi, săvirșită­ de Apponyi contra naționalităților prin legea școlară-Contele Apponyi a cons­tat pe indiferența vienezilor. Noroc în­­să că­ studenții români au ve­gheat, Viena, 22 Ianuarie.—Din sur­să sigură aflu că, contele Ap­ponyi nu a fost chemat de că­tre „Societatea cultura poporu­lui“ pentru a ține o conferință ci s’a oferit singur și de aceea au putut­ fi refuzat. De altfel trebue remarcat că acesta este sistemul contelui Apponyi de a se amesteca pre­tutindeni, pe de o parte pentru a și satisface vanitatea de ora­tor poliglot iar pe de alta pen­tru a face propagandă maghia­ră. 1 ATENTATOR CONDAMNAT Breslau, 22 lan. — Curtea cu jurați din Ratibor a osindit la­ 12 ani închisoare pe cizmarul Vincenz Buchin, care în Decem­brie anul trecut, a rănit în mod grav la cap­­u un foc de re­volver, pe primarul din Ratibor. ROOSEVELT PENTRU DREPTUL DE VOT AL FE­MEILOR New­ York, 22 Ianuarie. — Ex­președint­ele republicei. Theodor Roosevelt publică astăzi în zia­rul :.Om Look 'm finul m care declară că adoptarea drep­tului de vot al femeilor ar tre­­bui să se facă printr-un plebis­cit organizat în toate statele Uniuneî. Roosevelt e de părere că in­troducerea dreptului de vot al femeilor nu ar avea de urmare schimbări politice prea însem­nate. PROCESUL CONTELUI HONI­KER Varșovia. 32 Ianuarie — Era a început procesul contelui Ho­niker, care a fost­­ condamnat la 15 ani de­­ închisoare pentru că a ucis pe cumnatul säu, Chzra­­nowafei. * Atitudinea forței fața de situația în Creta Constantinopol, 22 ianuarie.— Știrile din Creta cu privire la transformarea­ comitetului exe­cutiv In comitet revoluționar au­ ■produs aci o vie­ emoție. Se speră că Puterile protectoa­re vor­ împiedica pe cretani să-și aducă la îndeplinire planul de a trimite in Marile deputați in Camera elenă. Produce insă o mare ații sa fie rezoluția luată de a­ se sili func­ționarii musulmani să facă ju­­ră­min­tul ia numele regelui Gre­ciei și a se ridica pavilionul grec pe toate edificiile publice.. Poarta pri­na es­te să at­ragă a­­tenția Puterilor protectoare a­­supra nouei slăvi de lucruri. Cep­us Serbările din Sofia SCRISOAREA DE FELICITARE A VETERANILOR ROMINI Sofia, 22 Ianuarie. — Cu pri­lejul serbărilor din Sofia, vete­ranii romîni din războiul de la 1877-78 au trimis ministrului de instrucție, D. Bobceff, o scrisoa­re de felicitare, amintind victo­ria în contra dușmanului comun și fugind pe ministru să spună regelui că serbările majoratului principelui moștenitor al Bulga­riei umplu inimile lor de bucu­rie. Scrisoarea veteranilor se termină prin urări pentru în­treaga familie regală. Ministrul a răspuns într-un mod cordial. DECORAREA PRINȚULUI BORIS Sofia, 22 Ianuarie. — Princi­pele Ferdinand al Romîniei a remis principelui Boris colierul ordinului Carol. VIZITELE MOȘTENITORULUI ROMÎNIEI Sofia, 22 Ianuarie.­— Așa la o­­rele .11 dimi. principele Ferdi­nand al Trominifii s'a dus la bi­serica românească, unde a fost primit de către d. Ghika, minis­trul țărei, însoțit de­ întregul personal, al legativnei și de co­lonia romînă. Principele a vizitat apoi școa­­la rom­­nească, unde elevii au ciuitut imnurile român și bulgar. Principele a exprimat satisfac­ția sa pentru modul cum­ sunt li­niile clasele și atelierele.­­ La­ muzeul național. Unde prin­cipele Ferdinand a făcut apoi o vizită, a fost primit de ministrul instrucției, d. Bobcc­ff și de di­rectorul Flislow. La orele cinci d­upă am­in.zi s'a servit un ceas intim la legați­u­nea română, la care au asistat principele Ferdinand, suita­ sa, precum și personalul legal,lunci. ASASINII LUI MIHAILEANU CER GRAȚIERE Sofia, 22 Ianuarie. — Părinții bulgarilor Dimitroff și Stoiceff, cari au fost condamnați pentru omorul lui Mihăileanu și al lui Fitowski, au înmînat principe­lui moștenitor al României o pe­tiție prin care cer iertarea celor douî prizonieri. Primirea acestei petiții de către principele Fer­dinand, spune ziarul „Dnevnik“, a făcut impresia cea mai bună în toate cercurile bulgă­­ești. PLECAREA PRINȚULUI FER­DINAND Sofia, 22 ianuarie. — Princi­pii Ferdinand al Romîniei, Fre­deric și Leopold au plecat la o­­rele 11 jumătate dim., prin tren special via Rusciuc, fiind salu­tați la gară de regele Bulgariei și de principii Boris și Citii, pre­cum și de toți miniștrii, perso­nalul legațiunei române și de autorități. Regele și,a luat rămas bun de la principele Ferdinand în mo­dul cel­ui rai cordial, dîndu-i Aco­lada. Ofițerii bulgari atașați principelui și misiunei române se vor duce pină li hotar. Prin­­cipii se vor opri un ceas la Tirn­ovo. Dl inundații In­laruc — O patrulă militară izolată — Paris, 22 lan.— Din Tanger se anunță că, în urma creșterei enorme a apelor m­alul Lucus, o patrul­ă militară c­m­pusa­ten 10 mannent, ai fost oynpieet izo­lată. Pînă acum nu s'a­ reușit să se aprovizioneze patrula, de­oarece apele nu­ari a»­ zădărnicit toate încercările de a se ajunge pe malul opus al rîului. Șl Presa vieneză dansurile naționale romînești Viena, 22 Ianuarie. —. Ziarele înregistrează reușita dansurilor naționale romînești la balul societăței industriei casnice și constată aranjarea artistică a perlei românești a serbărei, da­torită doctorului Grigore Pan­­tazi. Un nou conflict franco-italian Distrugerea șantierului francez du­ș, Madeida Paris, 22 Ianuarie. — „Le Jour­nal“ scrie că distrugerea preme­­ferată a clădirilor Societăței fran­ceze di­n Hadeida ar fi o atît de gravă călcare a dreptului inter­național în­cît guvernul francez nu poate de­cît să facă demer­surile cele mai energice. Paris, 22 Ianuarie. — Societa­tea franceză însărcinată cu construcția căei ferate din Ha­deida a cerut guvernului francez trim­eteria unui vas francez de războiu pentru a ocroti pe in­ginerii francezi și în anib­ile cari sunt fară adăpost. Paris, 22 ianuarie. — Guver­nul francez a telegrafiat la Con­stantinopol și la Obok spre a cere informațiuni despre inci­dentele de la Hadeida. S’au dat instrucțiuni vaporului francez din societatea „Messa­­geries maritimes“ care se găsesc te în acest moment în Marea Roșie să se oprească la Hodeida spre a lua pe bord pe pasagerii francezi, din Paris, 22 ian­uarie.­­ O parte din presa franceză de azi co­­mentează într-un mod foarte e­­nergic bombardarea de la Hode­­ida. Ziarul „Autorité“ scrie: E vor­ba de o provocare sistematică cu toate că guvernul francez e pentru conciliațiune, nu va pu­tea de data aceasta să tolereze un asemenea procedeu din par­tea Italiei. „Libre Parole“ declară că Ita­lia își vede finanțele și forțele militare obosite din cauza cam­paniei din Tripolitania și nu a­­re acum alt scop de­cît de a jig­ni comerțul străin spre a îm­­pinge Puterile la o intervenție la Constantinopole ,spre a face pe tarei să recunoască anexarea Tripolitaniei, din Paris, 22 Ianuarie.­Deputatul naționalist, maiorul Dricuri, a comunicat primului ministru că în cazul cînd știrea bombardă­­rei lboâ&riei și distrugerea șan­tierului francez de către escadra italiană, se­ confirmă în mod, ofi­cial, îl va­ interpela, nu ședința de mâine a Ca­merei despre mă­surile pe care guvernul le va lua spre a pune capăt atitudinii puțin amicală, și chiar provocă­­toare a­ Italiei, mărturisită cu acest atac nejustificat. Această interpelare va fi pro­babil amintită, deoarece primul ministru, trebue că aziste mare la ședința Senatului, unde se va discuta convenția franco-ger­­m­ană. * — Ziarele „Le Temps“ și „Jour­nal des Débats“ au publicat articolele cari par a fi inspirate de la ministerul de externe și avînd de scop să calmeze agita­ția pricinuită de incidentul de la Hadeida. După aceste articole, guver­nul italian, pe baza convenției din Haga a considerat stabili­mentele din Ras el Ketib ca sta­bilimente care ar fi putut fi ocu­pate de dușman și a procedat în conformitate cu convenția sus zisă. Societatea franceză­­ și persoa­nele păgubite nu au de­cît să se adreseze Turciei spre a cere o îndemnizare. Ar fi o lipsă de tact și chiar un exces de a ațita cu acest prilej opiniunea fran­ceză în contra Italiei de­oarece se știe că, calea ferată în cons­trucție trebuia să servească pentru apărarea provinciei Ye­men. SINUCIDERE Praga, 22 Ian. —• Directorul primăriei din Brod (Bohemia) s'a sinucis, otrăvindu-se. Motivul o necunoscut. S'a ordonat o revizuire a re­gistrelor și a situațiii casse. SPORIREA TRUPELOR FRANCEZE DIN MAROC ȘI TUNIS Alger. 22 ian.— Comandantul regimentului I de vânători din Africa, a primit ordinul să ple­ce cu­ un escadron la Maroc, pentru a întări trupele franceze de acolo. Două alte escadroane vor ple­­ca în cur­sul U Tunis spre a întări de asemenea trupele de a­­colo. % IMPORTUL CARNEI ROMI­­NEȘTI IN AUSTRIA Viena, 22 Ianuarie.—In cursul săptăminii liceale sau­ adus din Promima 11.300 kilograme de carne de diferite calități, care a fost­ vînd­ută cu kilogramul pe ■prețul de SiS helle­ri pină la o co­­ro­ană și 3<­­h­elteri kilogr., ev gras, și pe prețul d­r. 1 coroană și 1.0 până Ut 2 și un­ kilogr. cn detail. In cercurile comerciale se a­­firmă că guvernul ungar a luat în iț­r-șir măsuri ca funcționei.rvî de la vamă să, nu mai facă greu­tăți irapartuliă de cgrice div. Romínig. Cu, chipul acesta Roplínia va putea eonomia ro*-tei­ț -Șc­­e.rin. VICTIMELE UNEI EXPLOZII Kiev. 23 Ianuarie— In tim­pul manevrelor de Tyretzki, o șrapnelă tănind explozie au fost răpiți cinci soldați, dintre cari de au murit puțin în urmă. DMX.FWVeA De la Ateneu „NOI și ELE“, conferința d-Sâl ' Haralamb G. Lecca. Aseară la Ateneu, în fața să­­­­lei ticsite de auditoriu — cunos­cutul poet și gustatul conferen­­­­țiar, Haralamb G. Lecca, a fă­cut, sub titlul de „Noi și Fie", admirabilă psihologie a băr­batului și a fem­eei, și revenind la­ „Noi și Ele” punînd la sfîr­­șit femeia, d. Haralamb G. Lecca, arată că legătura aces­tor două noțiuni o face „amo­rul". Mai departe, se întreabă ce este amorul, cătind a­ defini după diferite situații. Condițiu­­nile amorului — zice poetul — sînt : să dai loial și să nu ceri­ nimic. Trecînd la noțiunea de „A’ol“ o împarte în trei: exclușii, tre­cătorii și amanții (predestinați a iubi încă din­­ leagăn). Noțiunea de „Ele” de asemeni o împarte în trei categorii : fe­mei cari cad prin temperament, prin inimă și „f­emme de fete” cari cad cu intenție. Dintre acestea cele mai inte­resante sunt cele cari cad „prin inimă” (nu încearcă senzație fără a iubi). ■ Face o admirabilă descriere a fiecărei categorii cu delicioasei exemple și subîmpărțindu-le : mincinoasele, literatele (cu capul îmbuibat de romane), îngâmfa­te, papagali (înșală soțul din i­­mitație), călătoare, etc., etc. Trecînd la bărbați, arată­­‘.., nu întotdeauna cei mai frumoși sînt cei cari cuceresc femeia­­ ,să nu f­iî slut” și este de ajuns”. Contingentul cel mai mare de „cuceritori de inimi" îl dau mi­litarii, pictorii și actorii. Continuînd cu deosebirea din­tre „Noi și Ele", arată că „pu­doarea“, Sentiment așa ele deo­sebit la femei—joacă rolul prin­cipal. Trece apoi la asemănările no­țiunilor de mai­ sus și, deschide un lung și admirabil capitol al căsătoriei. D­efinind-o, arată că astăzi, din păcate, căsătoria nu mai este pecetluită de amor. Și dacă­­ în căsătoria de astăzi fem­eia te înșală ba cu medicul casei, sasl­amicul casei, ba din „migrenă”, etc., etc., cauza sun­tezii noi și numai noi, bărbații. In sfîrșit, trece la alte două capitole interesante : „gelozia și flirtul”. Gelozia o împarte în trei categorii și zice că ea go­nește amorul, iar întru cît pri­vește „flirtul” îl numește „acua­relele amorului“. Poetul sfîrșește arătând că principalul lucru este amorul : „el fiind, sufletul vicței". „Cine'l divulgă îl omoară”, zice m­ai departe poetul și, „fe­meia, în căsătorie noi o stricăm, ea fiind o bucată de ceară,­­moale, in­­ mâinile soțului, dibdcifi”. M. Missirliu PROCESUL EVADAREI LUI SICINSKY Stinislau, 22 Ian.—In ziua de 16 Februarie st. n. va începe procesul intentat gardienilor de închisoare cari prin neglijența sa si complicitatea lor afi înles­nit evadarea lui Sicinsky. Acuzații sunt în numr de Numărul la 53. martorilor se urcă Lisabona,­­23 Tan.—Guvernato­rul din Lisabona a publicat o înștiințare, în care se declară că liniștea în oraș e pe deplin restabilită. Prăvăliile vor fi închise, în­cepând­ de inline, la orele obici­nuite. Cetățenii au­ voi să se afle in oraș și după orele 8 seara. Aceia cari, fără autorizație, posedă arme, tre­bue să le pre­dea poliției pînă in 18 de ore. Procesul ORDINEA vă dura 3 zile. RESTABILITA LISABONA VN Teatrul MODERN Comp. Dramatică „Davila“ Azi. Luni 23 Ianuarie ,a p­­lascst Comedie în 3 acte ded. A. Bisson și A. Carre Cu d-rele Al. Alexandrescu, Florica Alexandrescu, Elvass și d-nii: Niculescu-Buzău, I. Morțun, L Constantiniu, R. Po­prea, A. Kanner. Spectacolul se va începe cu : OB ȘTIA SATUL piesă originală într’un act de V. Al. Jean Biletele la agenția Teatrală „Mo­ damă", lângă teatrul Modern. ...............—— »■———­­ ——. Teatrul „Coropedia"4 — Luni 23 Ianuarie 19­12 — cu concu­rsul d-nelor Lucia Stur­­dza și Maria Giurgea societate la Teatrul Național Ofi­ddolseee ar fi - Și -Gînd cucernic Bilete la agenția „Independența“ și seara la calsă TEATRUL LEON POPESCU (LYRIC) Corp. Lirica Const. Grigoriu Reprezentațiunile de Sîm­­bătă 21 Ianuarie 1912, pînă Marți 24 Ianuarie Luni 23 Ianuarie S­U­Z­A­N­A Marți 24 Ianuarie în matineu : Fata Poznașa — seara — Studenții­ cerșetor Sânge Vienez, Frumoasa Rizetta, Zâna J Papușelor (Die Puppensee) BILETELE LA FEDER Falain! Ateneului Diseară Luni 23 Concert con­sacrat lui Beethoven dat de Quartetu! Capet cel mai renni mi ! Interpret din lume al cuartetelor de Beethoven In programă, al 12-lea și al 14-lea quartet și 6 melodii de­­ Fame cântate de d-na Marie Egisson. Bilete la Feder In curând Teatrul BULEVARD <Sala 1:fori 0 - CINEMA H­Y­UM ONT PALACE - Astăzi, I.AIHț IJui, Mav-fî. 24 ș­i Me­rcm­i te'A­­ dis^v^'­i 1 Pi «gram cu telul nou­ și senzație... ’ . - Popii u prima oară „MORT SAU Vii­ — Senzațională scen­ă dram­ aiivA r. Film de artă special al Casei Glumpa» și ațiie it» ****««'. Drame 91 Comedii — xH­epi‘iul la ora seara ’JPrețv&Ot, séieemmis —

Next