Dimineaţa, ianuarie 1912 (Anul 9, nr. 2811-2839)
1912-01-24 / nr. 2832
24 Ianuarie 1912 Miile secți Éen La Constanța " CONSTANȚA, 22 Ianuarie. — "Astăzi a avut loc în sala teatrului o mare întrunire publică convocată de clubul socialdemocrat din localitate pentru a se cere drepturile d-rului Racovski, pentru revendicarea drepturilor dobrogenilor și ale deposedaților. A asistat un public foarte numeros, întrunirea s’a deschis la orele 2 și jumătate. Scena era ocupată de fruntașii socialiști din localitate între cari se aflai d-nî dr. Caratziali, avocat Bellu, avocat Bîrzan și Andrei Ionescu. D. BELLU propune ca președinte pe d. dr. CARTAZIALI care este primit cu aplauze. CUVINTAREA D-LUI DOCTOR CARATZIALI Scopul întrunirei, spune d. dr. Caratziali, este a se protesta contra nedreptăților comise cu deposedați, a nedreptăților comise cu cei peste 20.000 cetățeni dobrogeni și contra răpirea drepturilor cetățenești ale d-rului Racovski. Bă cuvîntul d-lui avocat BIRZAN. CUVINTAREA D-LUI BIRZAN D-sa descrie suferințele dobrogenilor în timp de peste 30 ani sub regimul excepțional. După atîta amar de vreme au trebuit, să vină liberali cu o lege nechizduită care a nedreptțit 20000 dobrogeni lăsîndu-î fără drepturi, îndeamnă pe muncitor să nu înceteze lupta pînă cînd atît celor nedreptățiți de comisiunea pentru acordarea drepturilor politice, cît și celor deposedați, li se va face dreptate. Să facem ca drepturile celor mici să fie respectate. O altă datorie a muncitorilor este să lupte pentru repunerea d-rului Racovski în drepturile sale cetățenești. Vorbitorul face o amănunțită dare de seamă a chestiei Racovski, făcînd responsabil de toate ce a pătimit acest om pe liberali. Vorbește de intrarea în țară a d-rului Racovski și roagă guvernul să facă deplină dreptate, lăsînd ca justiția să stabilească dacă Racovski este sau nu cerean momîn. CUVINTAREA D-LUI ANDREI IONESCU D. ANDREI IONESCU atacă partidul liberal pentru atitudinea sa, față de cetățeanul Racovski. Face o comparație intre vechi și actualii liberal! în frunte cu d. Ionel Brătianu, pe care îi califică de degenerați. Face istoricul partidului socialist în Romania și atacă pe vechii socialiști cari, pentru a se pricopsi, au părăsit pe muncitori trecînd în lagărul lib. Liberalii înșeală massete sub pretext că au în programul lor înscris acordarea votului universal, fapt pe care nu-l vor îndeplini niciodată. Mișcarea muncitorească a luat din nou naștere sub guvernul partidului conservator, pe cînd guvernul anarhic al liberalilor a comis cele mai mari nelegiuiri pentru a distruge această însoare și ca probă avem chestia Racovski. Atacă pe liberali! în chestia tramvaiulu! aduce elogii d-lui Marghiloman care a avut curajul să vină cu o lege de înfrînare a lăcomiei brătienilor. Atacă pe d. Take Ionescu, care și-a dat mîna cu criminali! pentru a le spăla păcatele, ceea ce a determinat pe mai mulți fruntași să-l părăsească. Ca încheiere, vorbitorul spune că, muncitorii nu se vor apropia niciodată de partidul liberal, căci între muncitor! și liberal! există o prăpastie în care zac cele 11.000 de cadavre țărănești și peste care orice bun român nu poate trece. CUVINTAREA D-LUI TRAIAN BELLU D. avocat TRAIAN BELLU, spune că țara și-a spus cuvîntul în chestiile mari ce se agită. De aceea ne-am crezut dator! și noi dobrogeni! să începem mișcarea noastră și să atacăm fără milă și înconjur, pe ace! car! au comis atîtea nelegiuiri. Expune pe larg chestiunea deposedaților și învinovățește pe funcționari! superior! dela ministrul de domenii cari, inducînd în eroare pe miniștri! respectiv!, au făcut să se voteze legea de la 1910 sub guvernul liberal, lege prin care acești funcționari s’au îmbogățit lăsînd pe drumuri atîtea mii de țărani. Tot liberalilor se datorește și legea pentru acordarea drepturilor politice în Dobrogea pe baza căreia peste 20 000 dobrogeni au rămas fără drepturi și fără patrie. Actualul guvern va bine merita din partea dobrogenilor dacă va aduce îndreptările cerute pentru înlăturarea răului ce domnește în prezent în Dobrogea. Vorbește de lupta pe care au trebuit să o duca socialiștii pînă cînd să se facă dreptate dr. Racovski și speră că se va face complectă dreptate referind cazul justiției care va lămuri chestia. Cere să se dea drepturile de car! au fost lipsiți muncitori în urma lege! contra beferiștilor a d-lui Orleanu. Atacă pe liberal! cari sub masca naționalizmului înșeală pe cetățeni pentru ca să poată apoi pescui în apă turbure. Numai așa se explică că majoritatea liberalilor din săraci lipsiți au devenit milionari, acaparând toate instituțiunile financiare, încheie fugind pe asistent să voteze moțiunea pe care o citește d. dr. Caratziali. MOȚIUNE Cetățenii orașului Constanța adunați în întrunire publică cer guvernului să împlinească opera de dreptate ce trebue făcută drului Racovski, să aducă liniște și ordine în Dobrogea prin acordarea drepturilor cetățenești tuturor celor ce le-au fost răpite, redarea pămînturor tuturor deposedaților, să abroge legile prin cari se sugrumă drepturile cetățenești făcînd prin aceasta. operă trainică de civilizație și de adevărată cetățenie, istricțiunea a fost aprobată prin aplauze unanime. Corul socialist a intonat apoi „Internaționala’". După aceasta imensul public a părăsit sala în cea mai deplină liniște, întrunirea s’a terminat la orele 4 și jumătate. La Brăila BRAILA, 22 Ian. — Partidul social-democrat din localitate a ținut azi la arere 2 o mare întrunire publică, în sala ,.Peleș întrunirea a fost prezidată de d. Ion T. Manolescu. A luat cuvîntul cel dintiiü d. NICU MARINESCU care a vorbit de politica partidelor de guvernămînt din țara noastră. D. CHRISTACHE SI.MION vorbește de puterea muncitorilor organizați și aplotează la muncitorii Brăilenii sa lupte lipiți în contra partidelor politice și în sindicate, pentru apărarea intereselor lor. D. GRIGORE VASILIU, expune prigonirile îndurate de socialiști sub guvernămîntul liberal. Termină cerînd dreptate pentru dr. Racovski. D. NICOLAE ENACHESCU, din Galați, salută pe brăileni în numele organizației muncitorești din Galați, și arată că muncitorii ambelor porturi n’au încetat și nu vor înceta un moment, lupta pentru dreptatea cauzei d-rului Racovski. D. POPOVICI-BUCUREȘTI, luînd cuvîntul face o critică amănunțită a programului politic după care se călăuzește partidul Tiferul. Examinează pe rînd papetele acestui program, reformele înfăptuite cît și cele proiectate de partidul de sub șefia d-lui Brătianu. Reforma colegiului unic nu va fi decît o armă in mâinile liberalilor cu care, să acapareze toată viața politică a țarei. Pe lingă legile reacționare pe care autorul le o numără spune că liberalii au adus si o lege democratică, anume repausul duminical, care nu sa aplicat însă, niciodată Liberalii în timpul guvernământului lor, au avut ca singur țel, distrugerea mișcărei socialiste. Această mișcare cu toate prigonirele liberalilor, a triumfat. Conducătorii liberalilor calomniază pe fruntașii partidului socialist-democrat, pentru că aceștia nu carta ura cu care au fost urmăriți ani întregi. De takiști, d. Popovici spune că au un singur merit, acelea de au slăbit partidul conservator prin separațiunea lor de acest partid.Partidul arî la putere, din slăbiciune, manifestă vădite tendinți democratice. Oratorul explicțnd înclinatiunea socialiștilor pentru conservatori guvernamentali, spune că acest guvern e aprobat de socialiști atunci cînd săvârșește acte de dreptate și de folos pentru popor. Este combătut însă cînd se arată reacționar, citează ca ex. de dreptate, îngăduința acordată d-rului Racovski de a sta în țară. Disentiile! cazul d-rului Racovski face o expunere detailată a acestei afaceri. Arată meritele acestei mare luptător pentru binele celor în suferință și temină apelînd în special la muncitori, brăilenii să lupte fără preget pentru dreptatea cauzei drulul Racovski. D. ION T. MANOLESCU, președintele adunare, rezumă cuvântările ținute și dă citire unei moțiuni prin care muncitori, brăileni cer guvernului și reintegreze pe dr. Racovski în drepturile sale cetățenești ce i-au fost răpite de guvernul liberal. După terminarea întrunire! participanții, în număr de vreo 2000 au făcut o impozantă manifestație pe străzile orașului. Cortegiul avea numeroase cocarde și drapele roșii cu diferite inscripții. Plecinel de la sala întrunire a parcurs strada Galați, piața sf. Arhanghelii, str. Călărași, bulevardul Cuza pînă la cercul Rominia Muncitoare. Aci după ce s’au ținut câteva mici cuvântări, manifestanții s’au împrăștiat în bună ordine. Verne. La Proești Pr.OEȘții, 22 Ianuarie,— Azi după amiază a avut loc în sala liceului vechii o întrunire publică muncitorească. Suia a fost ticsită de muncitori, întrunirea a fost prezidată de d. Niculescu, care a dat cuvântul d-lui Schinescu, delegat din București, și apoi unui lucrător metalurgist de la fabrica Wolof din Capitală. Ambii vorbitori s'ai ocupat de marile greve. nu vor întârzia să izbucnească la unele stabilimente industriale in carierele de muncă și salariile lucrătorilor sunt supuse arbitrariuhn nedrept al mai multor patroni exploatatori. Tn acelaș sens au vorbit și d-nii Spirescu și Petre Georg ni, cari s’au ocupat în special de greva declarată la Cîmpina Oratorii a îi îndemnat pe toți muncitorii să se solidarizeze cu acțiunea întreprinsă, de cei nedreptății asigurând că comitetele diferitelor sindicate vor veni în ajutor pentru ca doleanțele muncitorilor să fie ascultate și revendicările lor împlinite, întrunirea s’a terminat. In cele 6 p. m.—Stavăr. Toată lumea Naționaliștii din Iași și verdictul juraților o întrunire de protestare IAȘI. 22 Ianuarie. — Față cu zvonurile ce circulă in oraș că se pregătesc excese aici.•iernile și în urma consultării guvernului de aseară regimentul 13 infanterie și batalionul Săinători, linii consemnate in cazarmă. Pe zidurile orașului s'a lipit un manifest in care se arată că studenții universitari naționaliști, vor tine o întrunire Luni la orele 3 în sala Pastia pentru a protesta in contra verdictului juraților dat în procesul Cuza- Socor. — Dan. Inmormîntarea artistului Nae Popescu la Craiova CRAIOVA, 22 ianuarie. Or după, anxiazi la orele 3 și juni a avut loc cu mare pompă, înmormintarea artistului Nae Popescu, fost societar al teatrului Național de aci. Serviciul divin s-a oficiat la biserica Postelnicul Fini, de către preoții catedralei Madona-Dudu. S'au ținut discursuri la biserică de către d-ni. Bulfinski, artist al teatrului, și Cutana la biserică. , v In dreptul Teatrului Național, s’au ținut discursuri de către d. Marius Mețulescu, ajutor de primar, și Demetrescu-Dan, societar al teatruui Național. S’a format in urmă un impozant cortegiu, care a parcurs apoi stradele țnirci, Dorobanților, Ungureni, pînă la cimitirul Sf. Neculaî-Ungurenî. —I Xam Azi ■ se îmbracă după .Revista Modei” Absolvenții școalei de telegrafie Afi absolvit școala de telegrafie următorii elevi, pe cari îi publicăm aci după clasificare și specialități: 1) Panaiteseu D. (II. M.1; Vasilescu Cr. (N. M.); 3) Ruine D. (N. M.1; 4) Gheorghiu N. (H. M.); 5) Ghițescu D. (H. M.); 6) Chirițescu C. (H. M.); 7) Simienescu M. (H. M.); 8) Ivanovici Gh. (H.J; 9) Georgescu I. (IT. II 10) Veludy I. (ÎL); II) Rum lm V. (II.) 12) Caracuclovici Gh. (II.). Apoi următorii YVeatsiston-isti: Sebastian C. Popescu Șt., Milian M. Marinescu C., Popescu Gh. lonescu I1. și Borzea Gh. Șt. in ți pe următorii moriști: Gruiațiu Gh., Văscan E., Părnoiu A., Rică Mircea, Constantinescu A., Mihiülescn Iorgu, Brăgușeanuu V., Capeleanu Raulă C., Mihăilescu Ion, Stratulat V., Dumitrescu D. și Dicescu Al. CONCERTE PALATUL ATENEULUI.—Concert simfonic cu concursul Quartetului Capet. Concertul simfonic dat erî după -amiaza la Atenei de orchestra ministerului instrucției, sub conducerea d-lui Dinmu s’a raliat celor mai memorabile concerte date la noi în acest gen. Clasicii au dominat programul și printre ei s’a intercalat o Regie pentru violoncel și orchestră de Fauré și două melodii pentru cânt ale aceluiași maestru parizian. P Francis Cassadesus. ..violoncelist emerit și d-na Bousson, nu mai puțin cunoscută și impatizată de publicul nostru au fost viu aclamați în aceste bucăți. Onorurile zilei au fost însă pentru violonistul Capet, prima vioară a quartetului cu același nume în care au intrat și cele trei prime forțe ale quartetului instrumentelor vechi: frații Cassadesus și violonistul Hewitt. D. Capet, după ce s'a relevat împreună cu d. Henri cassadesus (rilto) In simfonia concertantă de Mozart, printr’o execuțiune de un farmec deosebit și un dublul concert pentru 2 viori, de Bach, împreună cu d. Hewitt, a serbat Un triumf în adevăr unic, cu concertul în re minor, cu orchestră, de Beethoven. O interpretare ca aceasta a concertului de Beethoven nu ne-a fost dat să ascultăm pînă azi, deși maeștri celebri l-au interpretat la noi. Era sufletul însuși a lui Beethoven care se releva auditorului electrizat. Atîta pătrundere a geniului lui Beethoven, atîta putere de a-i vede, atîta puritate în stil ȘÎ ton și atâta calm măreț în technică nu am pomenit la cei mai celebri interpreți ai acestui concert. Auditorul transportat, a ovaționat la infinit pe marele interpret al lui Beethoven. D. Capet a adștogat o arie de Bach — și e de azi înainte unul din cuceritorii publicului nostru. B. Pinku și orchestra sa au cuvânt să fie, la rîndul lor, mimări de concertul de ero, căci partea lor a fost considerabilă și una mai apreciată, Capriccio. Apropierea austro-rusă Paris, 23 Ianuarie. — Relativ la informațiunile publicate de ziarul „Berliner Tageblatt“, după cumi arhiducele Franz Ferdinand s’ar fi exprimat, in convorbirile sale cu diferite personalitățî politice în favoarea unei apropieri intre Austro-Ungaria și Rusia, corespondentul din Petersburg al ziarului ,,Templ“ telegrafiază următoarele: „Aflu din cercuri politice că știrea in chestie a fost primită ,ci în mod favorabil. „Dacă Austro-Ungaria și-ar exprima dorința unei apropieri de Rusia și ar declara în mod lămurit ce înțelege prin apropiere, Rusia nu ar refuza să intre în discuția acestei chestiuni, dacă aceasta ar putea duce la un acord între ambele Puteri. Intre Austro-Ungaria și Rusia nu există în momentul de față nici un motiv însemnat de neînțelegere“. TIMPUL Duminică, în Ianuarie In Iani — In cursul zilei de orî pretutindeni a fost cald, registrîndu-se în cele mai multe localități temperaturi de peste plus 1.0 gr. Noaptea frig în nordul extrem al țarei, iar în celelalte părți îngheț slab. In ultimele 21 de ore cea mai ridicată temperatură din țară a fost plus 13 gr. in Tg.-Gona și cea mai coborâtă minus 13 gr. ln Mamornița- In regiunea de cîmpie suflă vînt tare de V, iar la munte și in partea de sus a țarei dela N și N.E, formând pe alocuri, viscol Peste noapte a plouat pe alocuri în partea de joc, formând poleirt. Presiunea atmosferică foarte coborită ori. de astă-noapte este în creștere repede și foarte agitată, ajungind pînă dimineața la 751 mm. Házbotul italo-turc Generalul Caneva grav rănit Berlin, în Ianuarie. Ziarul ,,Morgen post“ anunță din Constantinopol , generalul Caneva, comandantul trupelor expediționare din Tripolis, a fost atacat prin surprindere de către turci, la Ainzara și a fost grav rănit. 0 noua intervenție rusă pentru pace Frankfurt pe Main. 22 ianuarie. Ziarul ,,frankfurter Zeitung“ anunță din Constantinpole că Husig pregătește o nouă încercare de mediațiune între Turcia și Italia. Punctul de plecare al intervenției ar fi provocarea unui amililiu. Dacă acest punct de vedere va fi acceptat, ambele state își vor retrage trupele de pe cîmpul de războiu și atunci se vor începe negocierile cu privire la incheerea păcii. Cercurile militare nu sunt însă favorabile acestui proiect. Ele obiectează că în cazul cînd negocierile n'ar duce la o încheiere a păcii, operațiunile de războiu ar trebui să fie reluate și Turcia a ar fi un stare să retrimeată pe câmpul de războia trupele odată retrase din provinciile africane. Pierderea a trei transporturi de război italiene Constantinopol, 23 Ianuarie.— Telegrame din sursă oficială anunță pierderea a trei transporturi de războiri italiene: unul în fața coastei Vadzettun la est de Tobruk, altul în fața localitatei goussa și al treilea în fața localității Taormina. Un mare număr de cadavre de oameni și animale a fost aruncat pe coastă. Alte informațiuni oficiale anunță că forțele otomane ce se află în regiunea de la Benghazi au primit importante întăriri, de la principalele triburi războinice. — Guyș, Procesul unui spion englez Leipzig,. 22 Ian. — Spionul englez Stears a fost condamnat la 3 ani și 0 luni închisoare de fortăreață pentru încercare de trădare a unor secrete militare. In motivarea sentinței se spune între altele: S’a considerat ca dovedit că acuzatul fusese cuprins de o mare iritație pe la sfârșitul lui iulie trecut, în momentul cînd încordarea dintre Germania și Anglia ajunsese punctul culminant, și că s-a pus în legătură cu biroul de informațiune englez și și-a procurat el însuși information asupra situației armatei germane. Afară de asta, în schimbul unei sume de 150 lire sterline, el însărcină pe un intermediar să-i furnizeze informațiini de ordin militar, ceea ce s-a și întâmplat. „Călătoriile sale în Germania erau folosite de acuzat pentru a afla amănunte asupra mobilizărei armatei germane“. La pronunțarea sentinței acuzatul fu cuprins de mare agitație. El sări în sus de pe banca acuzaților și declară făcînd gesturi mari că e nevinovat și că e o victimă a intrigilor ziarelor. Anarhia în Creta Atena. 23 Ian.— Din Caneea se anunță că in momentul acesta, domnește o situațiune anarhică în toate părțile țărei. Bande armate cutreeră interiorul insulei asasinînd și jefuind. Președintele comitetului executiv revoluționar, Micheiidakis, a înscenat mișcarea revoluționară în scopul de a provoca puterile protectoare la o intervenție. PRESA FRANCEZA CONTRA ACȚIUNEI NAVALE IN MAREA ROȘIE Paris, 22 Ian. — ziarele pariziene cari apar dimineața se exprimă în termeni violenți împotriva întinderea blocului italian în marea Roșie. Pagubele pe cari societatea franceză de căi ferate le a suferit din pricina bombardărilor, sunt evaluate la 12 milioane franci. Afară de asta vreo 50 marinari francezi sunt amenințați in libertatea lor de către italieni. IN JURUL DISPARIȚIEI DEPUTATULUI SILBERER Viena, 22 Ian.După cum s’a anunțat, ziarele creștine-sociale au afirmat despre deputatul socialist Siiberer a dispărut cu prilejul unei partide de sky, că acesta nu a suferit nici un accident ci că a delapidat din causa corporației brutarilor suma de 200.000 coroane și a fugit. Familia dispărutului nu putea intenta proces de calomnie ziarelor indestre, deoarece Liberer nu o încă declarat ca mort în mod oficial. Acum însă, corporația brutarilor însăși a intentat procesul de calomnie și la proces va prezenta întreaga comptabilitate precum și spriețiunea casseî corporației UN ACCIDENT INTIMPLAT LUI KUBELIK Londra., 22 ian. — Din Neww- New-York se botografiază că cunoscutul virtuoz violonist Jean Kubelik, care se află într un turneu de concerte în America, s-a înțepat la mină cu un cuțit în mod atît de grav, încît a trebuit să întrerupă concertele timp de o săptămână. Banii pe blete au fost restituiți. Kubelik e asigurat la o sorietate pentru suma de 230.000 dolari, și acum ăi cere societăței a zecea parte a acestei sume pentru accidentul a cărui victimă a fost. Revoluia din China CONFLICT INTRE CHINA ȘI JAPONIA Petersburg, 22 Ian. — Ziarul ,Airo Rossi“ anunță că ministrul plenipontențiar chinez la Tokio a primit însărcinarea de a cere guvernului japonez restituirea pașapoartelor sale. Aceasta pentru că guvernul japonez a respins în mod brusc protestul plenipotențiarului chinez împotriva trimiterea de trupe japoneze in Manciuria de sud. ATENTAT CONTRA UNUI TREN Peking, 22 Ian. — Prin prăbușirea unui picior al podului de la Sanghor divan, trenul care vine dinspre Mukden a suferit era un grav accident. Se presupune că accidentul nu se datorește numai întîmplării. TURBURARILE DIN MEXIC New York, 22 ian. — Cunoscutul om politic mexican Gomez a fost proclamat președinte provizoriu al republicei. In orașul Chihuahua s’a revoltat jumătate din garnizonă. Situația e considerată ca foarte gravă. PRESA VIENEZA ȘI CONFERINȚA LUI APPONYI Vioină. 22 ianuarie. — „Gross Ostereich“ spune că intenția lui Apponyi cînd a venit să fie o conferință la Viena, a fost tratînd un subiect în aparență inofensiv să inculce credința ca maghiarii sînt cei mai buni oameni din sme și incapabili să persecute naționalitățile. Trebue să fim însă recunoscători studenților români — spune ziarul — cari au știut să strice contelui Apponyi socoteala de acasă, căci prin manifestația lor au amintit publicului monstruoasa răpire a celor mai elementare drepturi, săvirșită de Apponyi contra naționalităților prin legea școlară-Contele Apponyi a constat pe indiferența vienezilor. Noroc însă că studenții români au vegheat, Viena, 22 Ianuarie.—Din sursă sigură aflu că, contele Apponyi nu a fost chemat de către „Societatea cultura poporului“ pentru a ține o conferință ci s’a oferit singur și de aceea au putut fi refuzat. De altfel trebue remarcat că acesta este sistemul contelui Apponyi de a se amesteca pretutindeni, pe de o parte pentru a și satisface vanitatea de orator poliglot iar pe de alta pentru a face propagandă maghiară. 1 ATENTATOR CONDAMNAT Breslau, 22 lan. — Curtea cu jurați din Ratibor a osindit la 12 ani închisoare pe cizmarul Vincenz Buchin, care în Decembrie anul trecut, a rănit în mod grav la capu un foc de revolver, pe primarul din Ratibor. ROOSEVELT PENTRU DREPTUL DE VOT AL FEMEILOR New York, 22 Ianuarie. — Expreședintele republicei. Theodor Roosevelt publică astăzi în ziarul :.Om Look 'm finul m care declară că adoptarea dreptului de vot al femeilor ar trebui să se facă printr-un plebiscit organizat în toate statele Uniuneî. Roosevelt e de părere că introducerea dreptului de vot al femeilor nu ar avea de urmare schimbări politice prea însemnate. PROCESUL CONTELUI HONIKER Varșovia. 32 Ianuarie — Era a început procesul contelui Honiker, care a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru că a ucis pe cumnatul säu, Chzranowafei. * Atitudinea forței fața de situația în Creta Constantinopol, 22 ianuarie.— Știrile din Creta cu privire la transformarea comitetului executiv In comitet revoluționar au ■produs aci o vie emoție. Se speră că Puterile protectoare vor împiedica pe cretani să-și aducă la îndeplinire planul de a trimite in Marile deputați in Camera elenă. Produce insă o mare ații sa fie rezoluția luată de a se sili funcționarii musulmani să facă jurămintul ia numele regelui Greciei și a se ridica pavilionul grec pe toate edificiile publice.. Poarta prina este să atragă atenția Puterilor protectoare asupra nouei slăvi de lucruri. Cepus Serbările din Sofia SCRISOAREA DE FELICITARE A VETERANILOR ROMINI Sofia, 22 Ianuarie. — Cu prilejul serbărilor din Sofia, veteranii romîni din războiul de la 1877-78 au trimis ministrului de instrucție, D. Bobceff, o scrisoare de felicitare, amintind victoria în contra dușmanului comun și fugind pe ministru să spună regelui că serbările majoratului principelui moștenitor al Bulgariei umplu inimile lor de bucurie. Scrisoarea veteranilor se termină prin urări pentru întreaga familie regală. Ministrul a răspuns într-un mod cordial. DECORAREA PRINȚULUI BORIS Sofia, 22 Ianuarie. — Principele Ferdinand al Romîniei a remis principelui Boris colierul ordinului Carol. VIZITELE MOȘTENITORULUI ROMÎNIEI Sofia, 22 Ianuarie.— Așa la orele .11 dimi. principele Ferdinand al Trominifii s'a dus la biserica românească, unde a fost primit de către d. Ghika, ministrul țărei, însoțit de întregul personal, al legativnei și de colonia romînă. Principele a vizitat apoi școala romnească, unde elevii au ciuitut imnurile român și bulgar. Principele a exprimat satisfacția sa pentru modul cum sunt liniile clasele și atelierele. La muzeul național. Unde principele Ferdinand a făcut apoi o vizită, a fost primit de ministrul instrucției, d. Bobccff și de directorul Flislow. La orele cinci după amin.zi s'a servit un ceas intim la legațiunea română, la care au asistat principele Ferdinand, suita sa, precum și personalul legal,lunci. ASASINII LUI MIHAILEANU CER GRAȚIERE Sofia, 22 Ianuarie. — Părinții bulgarilor Dimitroff și Stoiceff, cari au fost condamnați pentru omorul lui Mihăileanu și al lui Fitowski, au înmînat principelui moștenitor al României o petiție prin care cer iertarea celor douî prizonieri. Primirea acestei petiții de către principele Ferdinand, spune ziarul „Dnevnik“, a făcut impresia cea mai bună în toate cercurile bulgăești. PLECAREA PRINȚULUI FERDINAND Sofia, 22 ianuarie. — Principii Ferdinand al Romîniei, Frederic și Leopold au plecat la orele 11 jumătate dim., prin tren special via Rusciuc, fiind salutați la gară de regele Bulgariei și de principii Boris și Citii, precum și de toți miniștrii, personalul legațiunei române și de autorități. Regele și,a luat rămas bun de la principele Ferdinand în modul celui rai cordial, dîndu-i Acolada. Ofițerii bulgari atașați principelui și misiunei române se vor duce pină li hotar. Principii se vor opri un ceas la Tirnovo. Dl inundații Inlaruc — O patrulă militară izolată — Paris, 22 lan.— Din Tanger se anunță că, în urma creșterei enorme a apelor malul Lucus, o patrulă militară cmpusaten 10 mannent, ai fost oynpieet izolată. Pînă acum nu s'a reușit să se aprovizioneze patrula, deoarece apele nuari a» zădărnicit toate încercările de a se ajunge pe malul opus al rîului. Șl Presa vieneză dansurile naționale romînești Viena, 22 Ianuarie. —. Ziarele înregistrează reușita dansurilor naționale romînești la balul societăței industriei casnice și constată aranjarea artistică a perlei românești a serbărei, datorită doctorului Grigore Pantazi. Un nou conflict franco-italian Distrugerea șantierului francez duș, Madeida Paris, 22 Ianuarie. — „Le Journal“ scrie că distrugerea premeferată a clădirilor Societăței franceze din Hadeida ar fi o atît de gravă călcare a dreptului internațional încît guvernul francez nu poate decît să facă demersurile cele mai energice. Paris, 22 Ianuarie. — Societatea franceză însărcinată cu construcția căei ferate din Hadeida a cerut guvernului francez trimeteria unui vas francez de războiu pentru a ocroti pe inginerii francezi și în anibile cari sunt fară adăpost. Paris, 22 ianuarie. — Guvernul francez a telegrafiat la Constantinopol și la Obok spre a cere informațiuni despre incidentele de la Hadeida. S’au dat instrucțiuni vaporului francez din societatea „Messageries maritimes“ care se găsesc te în acest moment în Marea Roșie să se oprească la Hodeida spre a lua pe bord pe pasagerii francezi, din Paris, 22 ianuarie. O parte din presa franceză de azi comentează într-un mod foarte energic bombardarea de la Hodeida. Ziarul „Autorité“ scrie: E vorba de o provocare sistematică cu toate că guvernul francez e pentru conciliațiune, nu va putea de data aceasta să tolereze un asemenea procedeu din partea Italiei. „Libre Parole“ declară că Italia își vede finanțele și forțele militare obosite din cauza campaniei din Tripolitania și nu are acum alt scop decît de a jigni comerțul străin spre a împinge Puterile la o intervenție la Constantinopole ,spre a face pe tarei să recunoască anexarea Tripolitaniei, din Paris, 22 Ianuarie.Deputatul naționalist, maiorul Dricuri, a comunicat primului ministru că în cazul cînd știrea bombardărei lboâ&riei și distrugerea șantierului francez de către escadra italiană, se confirmă în mod, oficial, îl va interpela, nu ședința de mâine a Camerei despre măsurile pe care guvernul le va lua spre a pune capăt atitudinii puțin amicală, și chiar provocătoare a Italiei, mărturisită cu acest atac nejustificat. Această interpelare va fi probabil amintită, deoarece primul ministru, trebue că aziste mare la ședința Senatului, unde se va discuta convenția franco-germană. * — Ziarele „Le Temps“ și „Journal des Débats“ au publicat articolele cari par a fi inspirate de la ministerul de externe și avînd de scop să calmeze agitația pricinuită de incidentul de la Hadeida. După aceste articole, guvernul italian, pe baza convenției din Haga a considerat stabilimentele din Ras el Ketib ca stabilimente care ar fi putut fi ocupate de dușman și a procedat în conformitate cu convenția sus zisă. Societatea franceză și persoanele păgubite nu au decît să se adreseze Turciei spre a cere o îndemnizare. Ar fi o lipsă de tact și chiar un exces de a ațita cu acest prilej opiniunea franceză în contra Italiei deoarece se știe că, calea ferată în construcție trebuia să servească pentru apărarea provinciei Yemen. SINUCIDERE Praga, 22 Ian. —• Directorul primăriei din Brod (Bohemia) s'a sinucis, otrăvindu-se. Motivul o necunoscut. S'a ordonat o revizuire a registrelor și a situațiii casse. SPORIREA TRUPELOR FRANCEZE DIN MAROC ȘI TUNIS Alger. 22 ian.— Comandantul regimentului I de vânători din Africa, a primit ordinul să plece cu un escadron la Maroc, pentru a întări trupele franceze de acolo. Două alte escadroane vor pleca în cursul U Tunis spre a întări de asemenea trupele de acolo. % IMPORTUL CARNEI ROMINEȘTI IN AUSTRIA Viena, 22 Ianuarie.—In cursul săptăminii liceale sau adus din Promima 11.300 kilograme de carne de diferite calități, care a fost vîndută cu kilogramul pe ■prețul de SiS helleri pină la o coroană și 3<helteri kilogr., ev gras, și pe prețul dr. 1 coroană și 1.0 până Ut 2 și un kilogr. cn detail. In cercurile comerciale se afirmă că guvernul ungar a luat în ițr-șir măsuri ca funcționei.rvî de la vamă să, nu mai facă greutăți irapartuliă de cgrice div. Romínig. Cu, chipul acesta Roplínia va putea eonomia ro*-teiț -Șce.rin. VICTIMELE UNEI EXPLOZII Kiev. 23 Ianuarie— In timpul manevrelor de Tyretzki, o șrapnelă tănind explozie au fost răpiți cinci soldați, dintre cari de au murit puțin în urmă. DMX.FWVeA De la Ateneu „NOI și ELE“, conferința d-Sâl ' Haralamb G. Lecca. Aseară la Ateneu, în fața sălei ticsite de auditoriu — cunoscutul poet și gustatul conferențiar, Haralamb G. Lecca, a făcut, sub titlul de „Noi și Fie", admirabilă psihologie a bărbatului și a femeei, și revenind la „Noi și Ele” punînd la sfîrșit femeia, d. Haralamb G. Lecca, arată că legătura acestor două noțiuni o face „amorul". Mai departe, se întreabă ce este amorul, cătind a defini după diferite situații. Condițiunile amorului — zice poetul — sînt : să dai loial și să nu ceri nimic. Trecînd la noțiunea de „A’ol“ o împarte în trei: exclușii, trecătorii și amanții (predestinați a iubi încă din leagăn). Noțiunea de „Ele” de asemeni o împarte în trei categorii : femei cari cad prin temperament, prin inimă și „femme de fete” cari cad cu intenție. Dintre acestea cele mai interesante sunt cele cari cad „prin inimă” (nu încearcă senzație fără a iubi). ■ Face o admirabilă descriere a fiecărei categorii cu delicioasei exemple și subîmpărțindu-le : mincinoasele, literatele (cu capul îmbuibat de romane), îngâmfate, papagali (înșală soțul din imitație), călătoare, etc., etc. Trecînd la bărbați, arată‘.., nu întotdeauna cei mai frumoși sînt cei cari cuceresc femeia ,să nu fiî slut” și este de ajuns”. Contingentul cel mai mare de „cuceritori de inimi" îl dau militarii, pictorii și actorii. Continuînd cu deosebirea dintre „Noi și Ele", arată că „pudoarea“, Sentiment așa ele deosebit la femei—joacă rolul principal. Trece apoi la asemănările noțiunilor de mai sus și, deschide un lung și admirabil capitol al căsătoriei. Definind-o, arată că astăzi, din păcate, căsătoria nu mai este pecetluită de amor. Și dacă în căsătoria de astăzi femeia te înșală ba cu medicul casei, saslamicul casei, ba din „migrenă”, etc., etc., cauza suntezii noi și numai noi, bărbații. In sfîrșit, trece la alte două capitole interesante : „gelozia și flirtul”. Gelozia o împarte în trei categorii și zice că ea gonește amorul, iar întru cît privește „flirtul” îl numește „acuarelele amorului“. Poetul sfîrșește arătând că principalul lucru este amorul : „el fiind, sufletul vicței". „Cine'l divulgă îl omoară”, zice mai departe poetul și, „femeia, în căsătorie noi o stricăm, ea fiind o bucată de ceară,moale, in mâinile soțului, dibdcifi”. M. Missirliu PROCESUL EVADAREI LUI SICINSKY Stinislau, 22 Ian.—In ziua de 16 Februarie st. n. va începe procesul intentat gardienilor de închisoare cari prin neglijența sa si complicitatea lor afi înlesnit evadarea lui Sicinsky. Acuzații sunt în numr de Numărul la 53. martorilor se urcă Lisabona,23 Tan.—Guvernatorul din Lisabona a publicat o înștiințare, în care se declară că liniștea în oraș e pe deplin restabilită. Prăvăliile vor fi închise, începând de inline, la orele obicinuite. Cetățenii au voi să se afle in oraș și după orele 8 seara. Aceia cari, fără autorizație, posedă arme, trebue să le predea poliției pînă in 18 de ore. Procesul ORDINEA vă dura 3 zile. RESTABILITA LISABONA VN Teatrul MODERN Comp. Dramatică „Davila“ Azi. Luni 23 Ianuarie ,a plascst Comedie în 3 acte ded. A. Bisson și A. Carre Cu d-rele Al. Alexandrescu, Florica Alexandrescu, Elvass și d-nii: Niculescu-Buzău, I. Morțun, L Constantiniu, R. Poprea, A. Kanner. Spectacolul se va începe cu : OB ȘTIA SATUL piesă originală într’un act de V. Al. Jean Biletele la agenția Teatrală „Mo damă", lângă teatrul Modern. ...............—— »■——— ——. Teatrul „Coropedia"4 — Luni 23 Ianuarie 1912 — cu concursul d-nelor Lucia Sturdza și Maria Giurgea societate la Teatrul Național Ofiddolseee ar fi - Și -Gînd cucernic Bilete la agenția „Independența“ și seara la calsă TEATRUL LEON POPESCU (LYRIC) Corp. Lirica Const. Grigoriu Reprezentațiunile de Sîmbătă 21 Ianuarie 1912, pînă Marți 24 Ianuarie Luni 23 Ianuarie SUZANA Marți 24 Ianuarie în matineu : Fata Poznașa — seara — Studenții cerșetor Sânge Vienez, Frumoasa Rizetta, Zâna J Papușelor (Die Puppensee) BILETELE LA FEDER Falain! Ateneului Diseară Luni 23 Concert consacrat lui Beethoven dat de Quartetu! Capet cel mai renni mi ! Interpret din lume al cuartetelor de Beethoven In programă, al 12-lea și al 14-lea quartet și 6 melodii de Fame cântate de d-na Marie Egisson. Bilete la Feder In curând Teatrul BULEVARD <Sala 1:fori 0 - CINEMA HYUM ONT PALACE - Astăzi, I.AIHț IJui, Mav-fî. 24 și Mercmi te'A dis^v^'i 1 Pi «gram cu telul nou și senzație... ’ . - Popii u prima oară „MORT SAU Vii — Senzațională scenă dram aiivA r. Film de artă special al Casei Glumpa» și ațiie it» ****««'. Drame 91 Comedii — xHepi‘iul la ora seara ’JPrețv&Ot, séieemmis —