Dimineaţa, martie 1924 (Anul 21, nr. 6218-6248)

1924-03-01 / nr. 6218

BUCUREȘTI, Sărindar 9-11 si pagini fondat In 1904 de Const. MIILE Răspunsul de dat Rusiei Proactu­j chimiilor Rândurile de fată se referă tot la chestiunea care a fost tratată în numărul de ori de către eminentul publicist d. I. Teodorescu. Rușii au declarat, așa­­dar, că ei nu înțeleg să recunoască alipirea Basarabiei la România. Scriem „rușii“, fără nici o spe­cificare, deoarece asupra acestui punct sunt de acord atât stăpâni­­torii Rusiei de astăzi, cât și stăpâ­nitorii Rusiei de est. Și­ unii și ceilalți revendică Ba­sarabia. In plus, rușii bolșevici au făcut cunoscut că ei nu sunt dis­puși să restituie statului român te­zaurul trimis in timpul războiului la Moscova. Refuzul acesta nu constitue, în fond, un fapt de o gravitate deose­bită. In adevăr, precum sună o zi­­cătoare franceză, boala de bani nu e niciodată fără leac. In ce privește însă absurda în­căpățânare a Rusiei de a nu recu­noaște valabilitatea unui act de cea mai incontestabilă dreptate, pri­ma și neplăcuta ei urmare este că între România și Rusia, Indiferent de forma ei de guvernământ nu se pot stabili raporturi absolut normale și corecte, așa cum ar fi de dorit să existe între două state și popoare vecine. Câtă vreme guvernele rusești vor crede că există o chestiune li­tigioasă a Basarabiei, relațiunile reciproce vor fi străbătute de o a­­păsătoare atmosferă de neîncrede­re și suspiciune. Decât, în speranța că în viitor — un viitor pe care îl dorim cât mai apropiat — rușii, revenind la sentimentul realității și al dreptă­ții, se vor închina înaintea unui fapt asupra căruia nu se poate re­veni, deocamdată avem o atitudine de luat și un răspuns de dat. Cel mai bun și mai nimerit răs­puns ce l-am putea da rușilor este ca prin protestarea guvernanților noștri, a autorităților noastre și a tuturor bunilor români să facem din Basarabia, din sufletul popula­ției basarabene un răgaz solid de care să se izbească neputincioase toate asalturile, precum și toate a­­demenirile ce ar veni de peste Nis­tru. „Puterea mea stă în dragostea poporului“. Această frumoasă de­viză figurează pe stema regală a Greciei. Și dacă suveranii eleni ar fi ținut strict seamă de marele a­­devăr conținut într’ânsa, se prea poate ca tronul lor să nu fi fost am­enințat. Așa­dar, ceia ce trebue să întă­rească și să desăvârșească opera de realipire a Basarabiei la trupul țarei este dragostea pentru pa­tria comună și adevărată a însuși poporului basarabean, este hotărî­­rea lui, nu numai de a rămânea pururi în sânul acestei patrii, ci de a lupta cu ultima îndârjire, atunci când străinii s’ar încerca să reîn­­vieze trecutul de tristă memorie. Cum se poate ajunge la un ast­fel de rezultat? Foarte simplu. Fă­când ca populația din provincia noastră de peste Prut să se simtă în toate privințele mult mai vine de cum s’a simțit sub administra­ția rusească. Pentru aceasta,însă e neapărată nevoie de a schimba radical con­cepțiile, metodele și practicile în­trebuințate, din nenorocire, aproa­pe de toate guvernele de la unirea Basarabiei și până în ziua de as­tăzi. Trebuesc minți mai înțelegătoa­re, dar tot odată și suflete mai iu­bitoare. Este nevoie de m­­ai mult altruizm și, prin urmare, de o mai mică preocupare de meschinele interese egoiste ale momentului de față. Cei ce în numele statului se duc în Basarabia să exercite o func­țiune, să meargă acolo însuflețiți de sentimentul de dragoste de fra­te, dar nu să hrănească idei și gânduri de neîncredere și de îndo­ială. Trebue repetat într’una, ca să pătrundă în convingerile tuturor, că Basarabia nu e o țară cuceri­tă, ci o provincie a cărei popu­lație, în covârșitoarea ei majori­tate românească, s’a alipit de bună voie la marea patrie română. Că în Basarabia sunt și elemen­te rele și primejdioase faptul a­­cesta nu îndreptățește mijloacele violente și aruncarea unei atmos­fere de suspiciune asupra întregei populații. Procedând precum arătăm — și aceasta e adevărata procedare ro­mâneasca — vom opune absurde­lor pretenții rusești un bloc de granit, format din sufletele și con­vingerile basarabenilor. Intr’însu­l vom vedea cea mai sigură cheză­șie de liniștită și veșnică posesiune a provinciei românești de peste Prut N. BATZARIA Urcarea leului Financial News ocupându-se de urcarea­ leului, scrie urmă­toarele­­: „Urcarea neașteptată a lemiii a produs o mare impresiune. In coloanele noastre am arătat in mai multe rânduri că România este actualmente intr’o situație analoagă cu aceea în care se afla Cehoslovcia la sfârșitul anului 1921, cu puțin timp înainte de ri­dicarea schimbului ei. „Deficitul bugetar a fost elimi­nat, și în balanța sa comercială există un excedent ce privește exportul­ real în ceea afară aceasta se fac sforțări pentru de a repatria leii cari sunt în străi­nătate. „După cum am relevat in dife­rite rânduri, este de așteptat iminentă și considerabilă îmbu­­­nătățire­a schimbului român. „Ar fi greu de afirmat in si­­tuațiunea actuală dacă urcarea este semnul antemergător al îm­bunătățirei așteptate, dar in ori­ce caz ea va avea cu siguranță loc într’un viitor apropiat." © grlind­as. zilei Sporul funcționarilor ȘEFUL DE BIROU : Luați că masa asta și împărțiți-vă în așa chip să vă îmbrăcați toțir ;TRA"!IW Scumpirea pâinei tom la primarie.­Declaratiile d-lui dr. I. Costinescu. Cinci mori din Capitală nu lucrează Chestiunea scumpirei pâinei pen­tru Capitală nu s’a rezolvit încă de ministerul de industrie, în ce­­ pri­vește făina. Cum situația creiata de această amânare, nu putea dura multă vreme, ori dimineață, o dele­gație a morarilor s’a prezentat d-lui dr. I. Costinescu, președintele co­­misiunei interimare pentru a-l ruga să ia măsurile necesare față de cri­za de pâine ce se va declara dacă nu se traduc în fapt făgăduelile ca li s'au făcut pentru afirmativa re­zolvare a cererilor lor. SCUMPIREA GRÂULUI Morarii au atras atențiunea d-lui dr. I. Costinescu asupra echivocului creiat de această situație care preju­diciază interesele industriei moră­­ritului și neliniștește populația, ex­­punând-o și la fraude în fabricațiu­­nea pâinei. Delegația a relevat că vagonul de grâu a ajuns la 52000 lei deci cu 7000 peste prețul maximal fără să se mai insiste asupra combustibilu­lui — și că, deși toate acestea sunt cunoscute, dovedite, și recunoscute, totuși soluțiunea ce nu se pote în­lătura nu se ivește. MORILE NU LUCREAZĂ In indicere, morarii au declarat că cinci mori mori din Capitală au încetat lucrul și că dacă nu intervi­ne ameliorarea făgăduită toate mo­rile vor urma morile mori. INTERVENȚIUNILE PRIMĂRIEI D. dr. I. COSTINESCU, președin­tele comisiunei interimare, a răs­puns delegației că d-sa nu poate de­cât să recunoască nevoia de a se în­drepta situația morarilor, cum altfel recunoaște și d. ministru de al industriei și comerțului. .. repetat însă că rolul său în chestiunea pâi­nei, este să nu aprobe scumpirea decât după ce ministrul de indus­trie va recunoaște printr'un act spo­rirea­ prețului maximal al grâului, in urm­a căruia d-sa va da ordo­nanța de scumpire. D. dr. I. Costinescu a mai adăugat că va depune toată stăruința pe lân­gă miniștrii ce dețin rezolvarea pro­blemei, ca să se găsească mijlocul de îndreptare ce nu mai poate întâr­zia. LIPSA DE PÂINE Eri dimineață, ca o urmare a În­cetării lucrului in morile mari, s’a simțit in Capitală lipsă de pâine neagră. Primăria a luat măsuri pentru a­­provizionarea brutarilor din depozi­tele comunale spre a se evita o lip­să prea pronunțată. — Db — D. Dr. COSTINESCU ABONAMENTE !Pe un an 650 lei« Pe șase luni 350 Lei, Pe trei luni 180 lei» Demisia guvernului albanez Tirana, 28. (Rador).­­ Cabinetul Zogu a demisionat. Primul minis­tru albanez a fost însărcinat de consiliul regenței cu girarea aface­rilor până la numirea unui nou gu­vern. PĂRINTELE TUDOR POPESCU tttfJL ÂAI­­ .«4. ed ii Sâmbătă 1 Martie 192­­2 Lei exemplarul 4 Lei In­stfalnĂtsse A fost o neplăcută surpriză aceea pa care ne-a pricinuit-o ori guver­nul, dând în vileag proectul legii chiriilor, înfrigurați cetățenii ce aș­teptau să citească acest verdict din care parlamentul nu va putea schimba mare lucru, au parcurs co­loanele pe care se înșira proectul, mai lung decâ­t toate legiuirile ante­rioare la un loc, începând cu dispo­ziții promițătoare conținând princi­piul generic al prelungirii și încă pe trei ani a tuturor contractelor de locuințe, amăgitorul proect continuă și sfârșește cu dispoziții care anu­lează în bună parte frumoasele prin­cipii din primele articole. Distincții și clasifcări nenumărate vin să sporească o confuzie ce era și până acum destul de mare . In­terminabile categorii de chiriași ce pot fi evacuați sau nu pot fi eva­cuați, ce vor fi obligați să plăteas­că un spor mai Însemnat sau anal mai redus, de proprietari ce se vor putea muta In imobile in total. In parte sau de loc, mai curând sau mai de­vreme, cu judecată sau fără — un întreg labirint in care cetățea­nul uluit trebue să rătăcească fără a pricepe nimic. Din nou se creiază astfel un imens șirag de procese și din Bruxelles se anunță că camera belgiană a respins cu CS contra 70 de voturi convensiunea economică, dintre Franța și Belgia. Ti­l Theunis care a pus chestiunea de încredere în legătură cu de șicane din care nu va profita afa­ră de avocați, nici liniștea socială, nic­i justiția. Ne-ai fi și nouă greu — înainte de a­­i pus la contribuție toate compe­­tințele juridice ce ne stau la dispo­ziție și pe cele la care vom face în mod suplimentar apel să ne orien­­tăm­ prin haosul noului proect — să facem o analiză amănunțită. Dar tocmai faptul că o asemenea apro­fundare se impune, dovedește cât de puțin corespunde proectul interesu­lui general care cer­e o lege simplă, scurtă, limpede și fără posibilități de șicană. Cât de numeroase sunt aceste po­sibilități, se vede la prima citire. In­­treaga aplicare a legei e lăsată in sarcina și la suverana discreție justiției — a instanțelor arbitrare ce a se vor Înființa din nou. Soarta cetă­țeanului ajunge deci să nu depindă nici chiar de dispozițiile incerte ale legii, dar de aprecierile personale pline de riscuri ale câtorva sute de judecători. După atâta trudă, am fi avut drep­­tul să pretindem la un regim mai sigur și mai drept. PLEBS, acest vot a înaintat re­gelui demisia guvernului. CAUZELE CADEREI GUVERNU­LUI BELGIAN BRUXELLES. 28. — Demisia cabinetului Theu­is a avut ca ori­gine numai chestiuni de ordin eco­nomic, și anume tratatul de comerț cu Franța și de­ aceea nu va avea nici o repercusiune asupra politi­cei externe a Belgiei. Demisia provoacă în tot cazul o criză internă. Se exprimă regre­tul că ea a venit tocmai în mo­mentul când situația internaționa­lă a devenit acută. D. Them­is intențiunea de a se însărcina cu­­armarea noului cabinet. Pe de altă parte, majori­tatea, care a făcut să cadă guver­nul, nu e în stare nici ea să-l for­meze, de­oarece se compune din grupul socialist de sub conducerea d-lui Vandenvelde, căruia i s-a a­­lăturat dreapta catolică. In general se crede că e greu să se găsească un succesor lui Them­is. D. THEM­IS Nouă evenimente în Grecia Republicanii părăsesc adunarea și atacă pe Venizelos Cafandaris își continuă politica ATENA. 27. (Rador). — In urma discuțiilor in Adunarea Națională, în cursul cărora­ numeroși deputați și-au exprimat neîncrederea in gu­vern din cauză că acesta a refuzat să proclame republica înainte de plebiscit, guvernul a cerut un vot de încredere printr-un ordin de zi care a fost admis cu 233 voturi contra 106. După redeschiderea ședinței, pre­ședintele consiliului a cerut amâna­rea discuției asupra rezoluțiunilor privitoare la dinastie și la viitorul regim al Greciei. Adunarea a ac­ceptat. Venizelos, care a asistat la șe­dință, a votat in favoarea guver­­nului. * ATENA, 27. — In urma vo­tului de Încredere In guvern de ori, la deschiderea ședinței de azi a Adunării Naționale Papanastas nu a dat citire unei declarații a partidelor repu­blicane, după care acestea ne­putând convinge adunarea despre pericolele politicei gu­vernului și ale regimului di­nastic, au decis să părăsească Adunarea Națională până când guvernul își va revizui poli­tica. In mijlocul emoției gene­rale, republicanii un număr de peste o sută părăsiră sala. In numele guvernului, Ca­­landaris declară că regretă re­tragerea republicanilor, dar guvernul nu-și va modifica întru nimic politica. După zvonuri publice retra­gerea republicanilor nu este definitivă, dar presiunea e­­xercitată prin aceasta este foarte puternică. * Atena, 28. — întrunirea naționa­lă a aprobat ordinea de zi care ex­primă încrederea în guvern.. La re­luarea ședinței Cafandaris cere a­­mânarea discuțiunei privitoare­­ la dinastie și regim; întrunirea* a a­­probat. * Coresp. Atena, 28. (Rador). — Ziarele republicane au întreprins o campanie violentă în contra d-lui Venizelos, pe care-i acuză de trădare a intereselor patriei și de duplicitate în ce privește intensiu­­­­nile sale referitoare­­ la viitorul regim al Greciei» # Atena. 28. (Rador). — In legătu­ră cu­­ acuzările ce s’au adus rege­lui Greciei de către republicani, cum că ar fi patronat mișcarea contrarevoluționară din Octom­brie, generalul Gargaudes, șeful contrarevoluției a adresat din în­­chisoare președintelui Camerei o scrisoare în care afirmă că acuză­rile sunt absolut false și că regele n’a luat parte nici direct nici indi­rect la revoltele ce­ au izbucnit in Octombrie. Generalul Gargalides n’a avut ocazie să-l vadă pe rege ---------— ---­­­­ ------—— D. CAFANDARIS — In proces sensațional la fața Scupeinei Acuzațiile aduse fostului mi­nistru Marcovici Belgrad, 24­ — Joia și Vinerea trecută au avut loc desbateri foarte interesante în Scupeină, relative la acuzația adusă de către deputații din opoziție fostului ministru al justiției d. Dr. Lazăr Marcovici Acest eve­niment pare a avea o mare impor­tanță, deoarece atinge delicata che­stiune a responsabilității ministeri­ale precum și din cauza personalității acestui fost ministru, care e foarte cunoscut. Sala de ședințe a Parla­mentului e plină până la ultimul loc, în tot timpul discursurilor­­ oratori­lor, ce iau parte la aceste discuții. Ziarele publică și ele relatări vo­luminoase. CAPETELE DE ACUZARE Vor rezuma pe scurt faptele ce au precedat această punere sub­ acuzare. Deputatul radical, Rancovici, denun­țase de mai multă vreme clubului său neregulile săvârșite de către Marco­vici pe timpul când acesta era în exercițiul furicțiunei. Disciplina parti­dului cât și grație ascendentului dom­nului Pasici, făcuse ca partidul ra­dical să facă singur o anchetă, an­chetă care a dus la declarația cum că acuzația adusă era neîntemeiată. De­­putații agrarieni ai opoziției au luat atunci în mână această chestiune, de altfel de acord cu democrații, cleri­cali și musulmanii din Bosnia, adu­­când-o înaintea Parlamentului­ . Cele șase fapte, enumerate de a­­ceastă acuzație, sunt următoarele: 1) Autorizația dată în Mai 1922 pentru crearea unei uzine de alcool. 2) Ridicarea sechestrului de la Banca Altruistă din Budapesta, în contra avizului comisiunei competente. 3)) Vânzarea rafinăriei din Belgrad, a­­parținând unei societăți germane, pe calea unu­i aranjament direct. 4) Con­cesionarea imprimării obligațiunilor de 7 la sută, dată pentru a înlocui pagubele cauzate de război, pe un preț prea ridicat. 5) Autorizația dată unui industriaș pentru efectuarea co­menzilor în Germania în comptul re­parațiilor plătite în natură. 6) îm­părțirea bunurilor sechestrate în Her­zegovina, destinate reformei agrare, unor bogați arendași ai acestei pro­vincii electorale a ministrului ia chestiune. «­­ EXPLICAȚIILE FOSTULUI MI­NISTRU MARCOVICI Chemat a da explicații asupra tu­turor punctelor acuzației, d. Marco­vici, a cărui intrare în sala de ședințe a fost primită de către opoziție cu lungi aplauze ironice a examinat pe rând toate capetele de acuzație ce i­ se reproșează, afirmând că tot ce a făcut nu a fost decât legal. „Toate actele mele, a încheiat dânsul, sunt expresiunea­ conștiinței mele și aceia a felului cum înțeleg eu legile. Nu am nimic să-mi re­proșez, nici o neregulă, nici o nede­­licateță. Ș­i cu toate că sunt foarte amărât, cu toate că par vinovat în fața dv. am satisfacția să pot de­clara în forul meu interior, că mă simt nevinovat și fără pată. Voi ter­mina printr’un cuvânt al unuia din adversarii mei politici, d- Drașco­­vici, (fostul ministru democrat asa­sinat de către comuniști în 1921), și a cărui amărăciune am încercat’o întreagă: „Cred domnilor, că oa­menii nu intră în politică pentru a-și păzi penele, ci pentru a munci, pen­tru a fi sclavi datoriei lor, pentru a fi murdăriți, pentru a fi inegriți, pentru a fi calomniați, pentru a asuda, pentru ca să fie acuzați și iarăș pen­tru a munci pentru binele poporului’’. CUVÂNTUL ACUZATORILOR A fost ascultat cu multă atenție șeful agrarian Lazici, unul din prin­cipalii acuzatori, ce-i reproșează că se ascunde în dosul majorităței par­lamentare a partidului său radical. Se face interpretul opiniei publice, uimită de creșterea extrem de repede a averei fostului ministru, avere ce s-ar ridica la cifra de 80 milioane de dinari. Citează apropos de aceasta cuvintele unui publicist: „Pungășiile mic, ești un mare hoț!’’ (Marcovici e foarte mic de statură). Oratorul ter­mină conjurând Adunarea să urmeze exemplul senatului american, care în unanimitate a tradus în fața justiției, doi miniștri inculpați în scandalul petrolului. Un democrat aruncă în față fostului ministru că în 1916, când era profesor la universitatea din Belgrad și se afla în exil, a dansat la Geneva tango cu demimon­dene. De asemeni mai spune că în Franța Bela-Pașa a fost împușcat aproape numai pentru că nu a putut să dovedească proveniența averei sale, venită prea pe neașteptate. Unul din leaderii agrarieni, Dimitrievici crede că faptele intră în compștința Curței de Stat In țara noastră nu va exista justiție și egalitate atâta vreme cât pe zid­ul Scupcnnei nu se va atârna într’o­­ pielea unui ministru’’. Celalți oratori se ridică împotriva co­rupției în general, reclamând o comisiune de anchetă. * In cele din urmă î­ se da cuvântul lui Marcovici pentru a-și prezenta a­­părarea și prin votul secret al Scup­cinei cu 117 voturi contra 67 se de­cide trecerea la ordinea zilei, înlătu­rând în felul acesta acuzarea contra fostului ministru al justiției. ZIARUL „PLINIUEfllfl“ CUPON DE FEEMEI SERI* IV-a No. 55 SSrSngfiO aceste cupoane­ adunăncO 80 ete cupoane con­secutive print, ț§ cinoi honuri «le participare la tragerea marilor premii oferite gra­turi de ziarul „BlMätsuÄTft“. Tragerea la sfârșitul lunii atprilie 1824. mi

Next