Dimineaţa, octombrie 1924 (Anul 21, nr. 6427-6457)

1924-10-02 / nr. 6427

«UGUREȘTI, Sărindar 9 ~ N­ si patini fondat In 1904 de Const.SILLE TREI LEI EXEMPLARUL Joi 2 Octomb. 1924 3 Lei exemplarul 6 Lei în străinătate O revoluție in presă Cititorii de ziare au avut ed­­oca­­­ia să se convingă cât de folositoa­re pentru el a fost inițiativa noastră de a face o supremă sforțare pen­tru a da un nou impuls de progres și viață presei românești. Intr’o nouă emulație destinată să servească publicului lor toate zia­rele din Capitală s’au înfățișat erl intr’o haină și cu un conținut mult superioare sub toate raporturile ni­velului din trecut. Cititorii au pri­mit erl ziare ce corespund teh­ni­­cește și intelectualicește vremii noastre și locului pe care țara noa­stră îl ocupă printre statele de cul­tură. Reportaje și studii, ilustrații și critice de artă, foiletoane și In­formații bogate, toate bine grupate într-un număr sporit de pagini, au venit să satisfacă toate exigențele și să dovedească tuturora cât de necesar a fost efortul pentru a scoate presa din rutina ei învechită și cât de greșită și de păgubitoare pentru public — de nconestă chiar — atitudinea celor cari pentru cal­cule mărunte de contabilitate, cău­tau și caută încă să dea publicului tot vechea­­, marfă banală de tea­ma sacrificiilor impuse de orice Inovație. Satisfacția pricinuită de acest cu­­ragios pas spre gazeta desăvârșită pe care țara aceasta o merită, va fi generală. Și nimeni, de­sigur, înțe­­legându-și folosul propriu, nu va refuza să ne dea întregul concurs — destul de ușor de altfel — pen­tru ca noul nivel al presei să fie menținut și chiar, pe cât se poate, în trecut­ Să nu uităm, la sfârșit, că prin florile jertfe ce și le-au impus, zia­rele și-au asigurat împotriva tutu­ror tendințelor de încătușare­ sau suprimare libertatea și independen­ța, care este cel mai scump dintre bunurile morale de care dispunem. OB­MB BICAJA ------«G=0=eo-----­ Investigațiile ŰM Mini Chestia emigranților Un nemers al României „Parger Presse" publică următoa­rea telegramă din Viena: „Achîuhrblatt­’ află că activitatea emigranților din diversele state suc­cesorale, stabiliți la Viena, impresio­nează in mod neplăcut guvernele a­­ces­tor state. Probabil că pe baza re­lațiilor diverselor legații, a avut loc un schimb de vederi între România, Felonia, Jugoslavia, Cehoslovacia și Grecia asupra chipului de a se pune capăt agitației emigranților din Viena. In special, România și Polonia se simt amenin­țate prin acțiunile emi­granților politici din Vie­na. Toate aceste state re­clamante relevă și pro­paganda bolșevică, care, dirijată de la Moscova, își face drum prin Viena in statele menționate. Grecia se plânge și ea că repre­zentanții vechiului regim din Gre­cia uneltesc la Viena contra guver­nului actual. Miniștrii diverselor sta­te succesorale se vor pre­zintă zilele acestea la mi­nisterul de externe pen­tru a atrage atenția gu­vernului austriac asupra acestor fapte concursul său.­­și a cere • Viena. 30. — Reviv la știrea dispsre interven­ția miniștrilor statelor succesorale în chestia e­­matesranților politici sta­­biliți la Viena, se resat­a­­tiwi­stă că propunerea a­­­cestui demers pornește dia la Rsm­ânia. Polonia i s’a asociat. Este vorba, în primul rând, de agitația bolșe­vică, introdusă de la Viena în Polo­­nia și România-Punctul de vedere al guvernului austriac este că lui va tolera o pro­pagandă criminală la Viena, O mare victorie sportivă , „Romcomit” bate „Amateure” din Viena întâlnirea de football care avut loc Duminică după amiază a între echipa renumită austriacă Wiener Amateure și tânărul team româno-italian ,,Romcomit’’ a fost prin rezultatele ei cel mai senza­țional eveniment sportiv din ulti­mii ani. Jocul a avut loc pe frumosul te­ren atât de elegant amenajat cu atâtea sacrifcii de clubul „Rom­comit“ care avea sâ-și apere la ele acasă prestigiul sportiv, în­deplinind în acelaș timp cu gra­ție datoriile de ospitalitate. Un public juvenil și entuziast de câ­­te­va mii de capete umplea tribu­nele și estradele din jurul tere­nului scăldat într-un vulce soare tomnatic. Matchul din ajun între echipa au­striacă și excelenta echipă bucu­reșteană Venus, corectată cu alți câțiva jucători de clasă, dovedise școala superioară a vienezilor. Jo­cul se terminase cu șase puncte u­­șor marcate de Amateura, fără nici un punct în favoarea lui Venus. Re­zultatul acesta făcea să se creadă că și echipa Romcomit avea să să se mărginească la o onorabilă și foarte instructivă defensivă. Dar nu a fost așa. Echipa Romco­mit, care din nefericire nu face parte din „Federația Română“ , nu reprezenta deci sportul româ­nesc — ceea ce nu ne-ar fi făcu decât cinste — a repurtat o strălu­cită victorie, care o ridică la un rang cu totul superior. Meritul e ci atât mai mare cu cât acest succes a fost obținut printr-un joc extrem de cavaleresc, civilizat și discipli­nat. Opera Societăței Națiunilor O telegramă sosită ori anunță că guvernul francez, după ce a examinat textul protocolului de arbitraj, elaborat la Geneva, a au­torizat pe delegații săi ca să-l semneze. Astfel telegraful m’a de­vansat și pe când mă aflam încă în drumul de la Geneva spre casă, a confirmat că marea operă între­prinsă de Societatea Națiunilor pentru zădărnicirea războaelor în viitor și asigurarea păcei, se apro­pie de prima etapă a realizării sale practice. Societatea Națiunilor, care până acum a avut în diferite che­și­stiuni de umanitate o acțiune efi­cace, arată cu acest chip sumei însetate de pace, ale cărei speran­țe nu le realiza îndeajuns de re­pede, că merge cu pași siguri și spre atingerea țelului principal în vederea căruia a fost creiată. Căci protocolul arbitrajului obligator, însemnează nici mai mult, nici mai puțin decât că, orice stat este obligat să supuie diferendele și conflictele de orice natură, pe cari le-ar avea cu vreun alt stat, arbitrajului, adică judecății unei Curți nepărtinitoare și că orice sat­ tare .ar refuza să facă aceasta sâni, după ce ar fi făcut-o, ar re­fuza să se supuie sentinței acelei Curți, ar fi socotit ca răzvrătit ...Pe când veneam în treniul ro­mânesc spre București cunos­cuți și necunoscuți cari a­­flaseră de unde mă întorc, au dorit să afle de la mine, ce impresiune aduc deja Societatea Națiunilor. Toți erau sceptici a­­supra lucrărilor ei și nu neg că înainte de a mă duce la Geneva și chiar după ce am asistat la pri­mele ședințe ale ei, am fost stă­pânit de acel sentiment care a cu­prins pe toți idealiștii din vremea noastră. Vestea cea bună o au­­ziam, dar mă întrebam unde sunt faptele ? După discursurile d-lor Macdo­nald și Herriot însă, cărora le-au urmat acele consfătuiri cari în câteva ore au dus la acordul des­pre care am relatat la vreme și care ia acum forme concrete , după ce am văzut cum ședințele plenare și ale comisiunilor Societătei Na­țiunilor, ședințe publice, controlate de ziarele lumei întregi, dărîmă din temelie diplomația secretă, adevă­rata plămăditoare și clocitoare de războaia: după ce am constatat presiunea pe care o exercită asu­pra oricărui recalcitrant față de metodele noi diplomatice și asupra acelora cari încearcă să le galva­­nizeze pe cele vechi, mi-am dat seamă că aceasta este o putere formidabilă care va sfârși prin a ră­pune pe toți adversarii ei și prin a realiza visul crezut multă vreme irealizabil, al păcei externe, reto­cuind forța prin drept și având în slujba dreptului forța cea mai efi­cace dintre toate, forța morală. Se poate spune că fundamentul civilizației a fost pus când, cum a constatat d. Politis, delegatul Gre­ciei la Geneva, după o mie de ani de sforțări dreptul roman a impus arbitrajul ca singurul admis­bil pentru rezolvarea conflictelor din­tre persoane particulare. Se poate însă și spune că frontispiciul tem­plului civilizațiunei se pune acum, când după mii de ani, se impune arbitrajul pentru rezolvarea con­­flictelor dintre popoare. Astfel So­cietatea Națiunilor apare ca opera cea mai grandioasă pe care a în­făptuit-o omenirea în mersul ei progresiv de peste două mii de ani încoace.B» BRANIȘTE­ANII După atacul de la Tatar Bunar în relațiunile date despre ata­curile de la Tatar Bunar s-a vor­bit despre un anume Nenin care era șeful organizației teroriste din acea regiune. Se credea că acest Nenin a reu­șit să dispară. O telegramă primită acum de la Cetatea Albă anunță că acest Nenin a fost identificat printre cadavrele celor căzuți în lupta cu trupele noastre, f ------ece=î*?­n=­35----­ Căderea pieii! prinții!«! E hesesi „Daily Express din 3 Septembri primește următoarele din New­ York „Viata conjugală“, piesa printulu Bibescu, ministrul României în Ameri­ca și ginerile d-lui și d-nei Asquiti care s’a jucat aseară la teatrul Belas­co din Washington, a fost un fiasco complect. Un critic a spus: „A fost un moment când nu am putut ști dacă era vorba de o farsă, de o comedie, de o melo­dramă, de o dramă adevărată, de o piesă care se joacă, de o piesă care nu se joacă sau numai de un amestec de situatiuni și de mici istorioare, sau la nimic din toate acestea“? Cucoana Olimpia - Tipuri, moravuri si scene din viata ie provincie • de LUCIA MANTU (ilustrațiuni de Popa) Cap. VIII Noapte romanfloasa In iatacul mic al Margaretei s’a stins de mult lumânarea Per­deaua străvezie palpită abia sim­țit în fereastra deschisă, înfiora­tă parcă de lumina tulburătoare a lunei. Casa întreagă zace de ceasuri. Margareta s’a chinuit multă vreme să adoarmă în liniștea aceea mare. Ziua a trecut pentru ea lungă și caldă, în lenevie lîncedă, ca toate celelalte zile de vară și de vacanță. După masa de seară, în răcoarea proaspătă, Margare­ta a simțit o înviorare plăcută, o dorință violentă de mișcare și un fel de fierbere îmbătătoare în suflet. Ca într’un vârtej îi prin minte întâmplări trăite, trec ce­tite ori plăzmuite, chipuri cu ochi vii, cu gura gata să se deschidă. Aude parcă vorbe cu răsunet limpede. ...In astă seară se găseau iar singuri, cei ai casei. Zoe a plecat de dimineață. Sandu a adormit cu capul pe masă, îndată după cină. Cuconu Matei, cucoana O­­limpia și Margareta au zăbovit puțin în jurul lămpii, la o conci­­nă lipsită de interes. — Să ne culcăm Mărgărintă. E ceasul nouă, hotărăște fără dis­cuție cuconu Matei, lăsând cărți­le pe masă. Cucoana Olimpia, do­borâtă, s’a ridicat cea dintâi și cu docilitate automată pornește spre odaia de culcare, deși cuco­nu Matei nu i s’a adresat dum­neaei. Doar iarna, când bătrânii rămân singuri, cuconu Matei are obiceiul să zică r­a­mai să ne culcăm, cucoa­nă. — Altfel se adresează numai Margaretei, deoarece ascultarea și supunerea cucoanei Olimpiei sunt lucruri vechi, de la sine înțelese. ...Acum toți ai casei dorm de mult și doarme tot satul .Luna se dezvălue întreagă pământului, în­suflețit numai de viața sălbătăc­u­nilor și a erburilor. Lumina în ri­sipă nemăsurată umple tăcerile. Strugurași galbeni mirositori par raze rătăcite pe mlădițele delicate de sulfină. Greenii îmbătați de lu­mină și de miresme rătăcitoare cântă într’o întrecere exasperată, parcă ar vrea să-și rupă strunele minuscule și să împletească tre­­murul cântecului pe razele lunii. Margareta stă culcată, cu bra­țul drept arcuit deasupra capului, în lumina nealintită. Răsuflarea ei acum mai grăbită, acum mai rară, arată că n’a cuprins-o încă somnul adânc, ci numai o ușoară amorțire, în care lumea înconju­rătoare trimite încă șoapte și lu­­lumini. Muzica monotonă a greerilor se oprește deodată, acoperită de un zgomot hotărât. Brațul Margaretei se înfioară, pleoapele îi tremură ca unda. Sunt pași... Umbla cineva pe a­­proape. Nemișcată încă, Margare­ta a deschis ochii mari. Nu res­piră, se ridică ușor și se sprijină în cot. Pașii se apropie... Brațul nemișcat o doare și inima parcă-i e strânsă de o mână stăpânitoare dar dulce. In ceața gândurilor amețite de somnul dintâi îi vine în minte ne­cunoscutul de lângă iaz, răsărit fără veste dintre păpuriș... E acum sub fereastră... Dacă ar pune piciorul pe brâul de cără­mizi care înconjoară casa, ar pu­tea ajunge cu capul în pervazul ferestrei, întunecând lumina lu­­nei... Sub fereastră se aude o izbitură scurtă și un ronțăit care nu lasă îndoială. Citiți continuarea ia nai. if „La o concină lipsită de interes” —^PREMIILE DIMINETEI — —----­. flumnfiji so pc cupoane pentru a lua parte La­ TRAGEREA PREMIILOR EXCEPTION­ALE CPS5 £ Si * 4?In CARTIERUL IllARTROPCt Numai sena complectă dă dreptul de participare la Tragere CUPOANELE LIPSĂ NU POT FI ÎNLOCUITE TRAGEREA’~si' CRĂCIUN

Next