Dimineaţa, octombrie 1924 (Anul 21, nr. 6427-6457)
1924-10-02 / nr. 6427
«UGUREȘTI, Sărindar 9 ~ N si patini fondat In 1904 de Const.SILLE TREI LEI EXEMPLARUL Joi 2 Octomb. 1924 3 Lei exemplarul 6 Lei în străinătate O revoluție in presă Cititorii de ziare au avut edocaia să se convingă cât de folositoare pentru el a fost inițiativa noastră de a face o supremă sforțare pentru a da un nou impuls de progres și viață presei românești. Intr’o nouă emulație destinată să servească publicului lor toate ziarele din Capitală s’au înfățișat erl intr’o haină și cu un conținut mult superioare sub toate raporturile nivelului din trecut. Cititorii au primit erl ziare ce corespund tehnicește și intelectualicește vremii noastre și locului pe care țara noastră îl ocupă printre statele de cultură. Reportaje și studii, ilustrații și critice de artă, foiletoane și Informații bogate, toate bine grupate într-un număr sporit de pagini, au venit să satisfacă toate exigențele și să dovedească tuturora cât de necesar a fost efortul pentru a scoate presa din rutina ei învechită și cât de greșită și de păgubitoare pentru public — de nconestă chiar — atitudinea celor cari pentru calcule mărunte de contabilitate, căutau și caută încă să dea publicului tot vechea, marfă banală de teama sacrificiilor impuse de orice Inovație. Satisfacția pricinuită de acest curagios pas spre gazeta desăvârșită pe care țara aceasta o merită, va fi generală. Și nimeni, desigur, înțelegându-și folosul propriu, nu va refuza să ne dea întregul concurs — destul de ușor de altfel — pentru ca noul nivel al presei să fie menținut și chiar, pe cât se poate, în trecut Să nu uităm, la sfârșit, că prin florile jertfe ce și le-au impus, ziarele și-au asigurat împotriva tuturor tendințelor de încătușare sau suprimare libertatea și independența, care este cel mai scump dintre bunurile morale de care dispunem. OBMB BICAJA ------«G=0=eo----- Investigațiile ŰM Mini Chestia emigranților Un nemers al României „Parger Presse" publică următoarea telegramă din Viena: „Achîuhrblatt’ află că activitatea emigranților din diversele state succesorale, stabiliți la Viena, impresionează in mod neplăcut guvernele acestor state. Probabil că pe baza relațiilor diverselor legații, a avut loc un schimb de vederi între România, Felonia, Jugoslavia, Cehoslovacia și Grecia asupra chipului de a se pune capăt agitației emigranților din Viena. In special, România și Polonia se simt amenințate prin acțiunile emigranților politici din Viena. Toate aceste state reclamante relevă și propaganda bolșevică, care, dirijată de la Moscova, își face drum prin Viena in statele menționate. Grecia se plânge și ea că reprezentanții vechiului regim din Grecia uneltesc la Viena contra guvernului actual. Miniștrii diverselor state succesorale se vor prezintă zilele acestea la ministerul de externe pentru a atrage atenția guvernului austriac asupra acestor fapte concursul său.și a cere • Viena. 30. — Reviv la știrea dispsre intervenția miniștrilor statelor succesorale în chestia ematesranților politici stabiliți la Viena, se resatatiwistă că propunerea acestui demers pornește dia la Rsmânia. Polonia i s’a asociat. Este vorba, în primul rând, de agitația bolșevică, introdusă de la Viena în Polonia și România-Punctul de vedere al guvernului austriac este că lui va tolera o propagandă criminală la Viena, O mare victorie sportivă , „Romcomit” bate „Amateure” din Viena întâlnirea de football care avut loc Duminică după amiază a între echipa renumită austriacă Wiener Amateure și tânărul team româno-italian ,,Romcomit’’ a fost prin rezultatele ei cel mai senzațional eveniment sportiv din ultimii ani. Jocul a avut loc pe frumosul teren atât de elegant amenajat cu atâtea sacrifcii de clubul „Romcomit“ care avea sâ-și apere la ele acasă prestigiul sportiv, îndeplinind în acelaș timp cu grație datoriile de ospitalitate. Un public juvenil și entuziast de câteva mii de capete umplea tribunele și estradele din jurul terenului scăldat într-un vulce soare tomnatic. Matchul din ajun între echipa austriacă și excelenta echipă bucureșteană Venus, corectată cu alți câțiva jucători de clasă, dovedise școala superioară a vienezilor. Jocul se terminase cu șase puncte ușor marcate de Amateura, fără nici un punct în favoarea lui Venus. Rezultatul acesta făcea să se creadă că și echipa Romcomit avea să să se mărginească la o onorabilă și foarte instructivă defensivă. Dar nu a fost așa. Echipa Romcomit, care din nefericire nu face parte din „Federația Română“ , nu reprezenta deci sportul românesc — ceea ce nu ne-ar fi făcu decât cinste — a repurtat o strălucită victorie, care o ridică la un rang cu totul superior. Meritul e ci atât mai mare cu cât acest succes a fost obținut printr-un joc extrem de cavaleresc, civilizat și disciplinat. Opera Societăței Națiunilor O telegramă sosită ori anunță că guvernul francez, după ce a examinat textul protocolului de arbitraj, elaborat la Geneva, a autorizat pe delegații săi ca să-l semneze. Astfel telegraful m’a devansat și pe când mă aflam încă în drumul de la Geneva spre casă, a confirmat că marea operă întreprinsă de Societatea Națiunilor pentru zădărnicirea războaelor în viitor și asigurarea păcei, se apropie de prima etapă a realizării sale practice. Societatea Națiunilor, care până acum a avut în diferite cheșistiuni de umanitate o acțiune eficace, arată cu acest chip sumei însetate de pace, ale cărei speranțe nu le realiza îndeajuns de repede, că merge cu pași siguri și spre atingerea țelului principal în vederea căruia a fost creiată. Căci protocolul arbitrajului obligator, însemnează nici mai mult, nici mai puțin decât că, orice stat este obligat să supuie diferendele și conflictele de orice natură, pe cari le-ar avea cu vreun alt stat, arbitrajului, adică judecății unei Curți nepărtinitoare și că orice sat tare .ar refuza să facă aceasta sâni, după ce ar fi făcut-o, ar refuza să se supuie sentinței acelei Curți, ar fi socotit ca răzvrătit ...Pe când veneam în treniul românesc spre București cunoscuți și necunoscuți cari aflaseră de unde mă întorc, au dorit să afle de la mine, ce impresiune aduc deja Societatea Națiunilor. Toți erau sceptici asupra lucrărilor ei și nu neg că înainte de a mă duce la Geneva și chiar după ce am asistat la primele ședințe ale ei, am fost stăpânit de acel sentiment care a cuprins pe toți idealiștii din vremea noastră. Vestea cea bună o auziam, dar mă întrebam unde sunt faptele ? După discursurile d-lor Macdonald și Herriot însă, cărora le-au urmat acele consfătuiri cari în câteva ore au dus la acordul despre care am relatat la vreme și care ia acum forme concrete , după ce am văzut cum ședințele plenare și ale comisiunilor Societătei Națiunilor, ședințe publice, controlate de ziarele lumei întregi, dărîmă din temelie diplomația secretă, adevărata plămăditoare și clocitoare de războaia: după ce am constatat presiunea pe care o exercită asupra oricărui recalcitrant față de metodele noi diplomatice și asupra acelora cari încearcă să le galvanizeze pe cele vechi, mi-am dat seamă că aceasta este o putere formidabilă care va sfârși prin a răpune pe toți adversarii ei și prin a realiza visul crezut multă vreme irealizabil, al păcei externe, retocuind forța prin drept și având în slujba dreptului forța cea mai eficace dintre toate, forța morală. Se poate spune că fundamentul civilizației a fost pus când, cum a constatat d. Politis, delegatul Greciei la Geneva, după o mie de ani de sforțări dreptul roman a impus arbitrajul ca singurul admisbil pentru rezolvarea conflictelor dintre persoane particulare. Se poate însă și spune că frontispiciul templului civilizațiunei se pune acum, când după mii de ani, se impune arbitrajul pentru rezolvarea conflictelor dintre popoare. Astfel Societatea Națiunilor apare ca opera cea mai grandioasă pe care a înfăptuit-o omenirea în mersul ei progresiv de peste două mii de ani încoace.B» BRANIȘTEANII După atacul de la Tatar Bunar în relațiunile date despre atacurile de la Tatar Bunar s-a vorbit despre un anume Nenin care era șeful organizației teroriste din acea regiune. Se credea că acest Nenin a reușit să dispară. O telegramă primită acum de la Cetatea Albă anunță că acest Nenin a fost identificat printre cadavrele celor căzuți în lupta cu trupele noastre, f ------ece=î*?n=35---- Căderea pieii! prinții!«! E hesesi „Daily Express din 3 Septembri primește următoarele din New York „Viata conjugală“, piesa printulu Bibescu, ministrul României în America și ginerile d-lui și d-nei Asquiti care s’a jucat aseară la teatrul Belasco din Washington, a fost un fiasco complect. Un critic a spus: „A fost un moment când nu am putut ști dacă era vorba de o farsă, de o comedie, de o melodramă, de o dramă adevărată, de o piesă care se joacă, de o piesă care nu se joacă sau numai de un amestec de situatiuni și de mici istorioare, sau la nimic din toate acestea“? Cucoana Olimpia - Tipuri, moravuri si scene din viata ie provincie • de LUCIA MANTU (ilustrațiuni de Popa) Cap. VIII Noapte romanfloasa In iatacul mic al Margaretei s’a stins de mult lumânarea Perdeaua străvezie palpită abia simțit în fereastra deschisă, înfiorată parcă de lumina tulburătoare a lunei. Casa întreagă zace de ceasuri. Margareta s’a chinuit multă vreme să adoarmă în liniștea aceea mare. Ziua a trecut pentru ea lungă și caldă, în lenevie lîncedă, ca toate celelalte zile de vară și de vacanță. După masa de seară, în răcoarea proaspătă, Margareta a simțit o înviorare plăcută, o dorință violentă de mișcare și un fel de fierbere îmbătătoare în suflet. Ca într’un vârtej îi prin minte întâmplări trăite, trec cetite ori plăzmuite, chipuri cu ochi vii, cu gura gata să se deschidă. Aude parcă vorbe cu răsunet limpede. ...In astă seară se găseau iar singuri, cei ai casei. Zoe a plecat de dimineață. Sandu a adormit cu capul pe masă, îndată după cină. Cuconu Matei, cucoana Olimpia și Margareta au zăbovit puțin în jurul lămpii, la o concină lipsită de interes. — Să ne culcăm Mărgărintă. E ceasul nouă, hotărăște fără discuție cuconu Matei, lăsând cărțile pe masă. Cucoana Olimpia, doborâtă, s’a ridicat cea dintâi și cu docilitate automată pornește spre odaia de culcare, deși cuconu Matei nu i s’a adresat dumneaei. Doar iarna, când bătrânii rămân singuri, cuconu Matei are obiceiul să zică ramai să ne culcăm, cucoană. — Altfel se adresează numai Margaretei, deoarece ascultarea și supunerea cucoanei Olimpiei sunt lucruri vechi, de la sine înțelese. ...Acum toți ai casei dorm de mult și doarme tot satul .Luna se dezvălue întreagă pământului, însuflețit numai de viața sălbătăcunilor și a erburilor. Lumina în risipă nemăsurată umple tăcerile. Strugurași galbeni mirositori par raze rătăcite pe mlădițele delicate de sulfină. Greenii îmbătați de lumină și de miresme rătăcitoare cântă într’o întrecere exasperată, parcă ar vrea să-și rupă strunele minuscule și să împletească tremurul cântecului pe razele lunii. Margareta stă culcată, cu brațul drept arcuit deasupra capului, în lumina nealintită. Răsuflarea ei acum mai grăbită, acum mai rară, arată că n’a cuprins-o încă somnul adânc, ci numai o ușoară amorțire, în care lumea înconjurătoare trimite încă șoapte și lulumini. Muzica monotonă a greerilor se oprește deodată, acoperită de un zgomot hotărât. Brațul Margaretei se înfioară, pleoapele îi tremură ca unda. Sunt pași... Umbla cineva pe aproape. Nemișcată încă, Margareta a deschis ochii mari. Nu respiră, se ridică ușor și se sprijină în cot. Pașii se apropie... Brațul nemișcat o doare și inima parcă-i e strânsă de o mână stăpânitoare dar dulce. In ceața gândurilor amețite de somnul dintâi îi vine în minte necunoscutul de lângă iaz, răsărit fără veste dintre păpuriș... E acum sub fereastră... Dacă ar pune piciorul pe brâul de cărămizi care înconjoară casa, ar putea ajunge cu capul în pervazul ferestrei, întunecând lumina lunei... Sub fereastră se aude o izbitură scurtă și un ronțăit care nu lasă îndoială. Citiți continuarea ia nai. if „La o concină lipsită de interes” —^PREMIILE DIMINETEI — —----. flumnfiji so pc cupoane pentru a lua parte La TRAGEREA PREMIILOR EXCEPTIONALE CPS5 £ Si * 4?In CARTIERUL IllARTROPCt Numai sena complectă dă dreptul de participare la Tragere CUPOANELE LIPSĂ NU POT FI ÎNLOCUITE TRAGEREA’~si' CRĂCIUN