Dimineaţa, iulie 1925 (Anul 21, nr. 6685-6715)

1925-07-01 / nr. 6685

TELEFOANELE NOASTRE I Direcția 57/12 Administr- 7/69 Provincia 10/66 «4b*«4SR­*1 îh «4» »«• * Centrala 0/t?7 Centrala 24/73 Centrala 46,791 DIMINEATA GOSTUL A80NAMENTÜL0I ti6i 850 PE UN AN LEI 450 PE 6 LUNI LEI 250 PE­­ LUNI „SOCIETATEA GENERALA DE PUBLICITATE“.STRADA EUGEN CARADA (FOST KARAGHEORGHEV­ICI) No. 9 Etat I—Telefon H/84 ANUNTURI DE TOT FELUL LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI ŞI LA CONCESIONARA: tpBB3B«jl I» «HM­IWUWBWMgauWWSSf literaturi - Artă - Ştiință ii tei lie Se caută o explicare a fenormenului.~Fap­­te paradoxale.—Sârbii nedumeriţi Problema pusă de sârbi Societă­ţii Naţiunilor, pare la prima vedere, banală. Sârbii vor să înceapă o campanie împotriva tuberculozei şi — ca oameni cuminţi — se a­­dresează oamenilor celor mai com­­petinţi în problemele de igienă, ma­r­i comisiuni de savanţi din toate ţările, acre-şi ţine şedinţele la Ge­neva. Guvernul sârb cere sfaturi şi instrucţiuni asupra unei chestiuni, care multora de la noi, ar părea ba­nală şi archicunoscută. Graţie unei propagande de ani de zile a „Socie­tăţii noastre de profilaxia tubercu­lozei“, cunoştinţele pentru preve­nirea grozavei boli sunt cunoscute aproape de toată lumea, şi la noi nu cred să se găsească vreun me­dic, învăţător, preot, profesor, care să nu poată ţinea o conferinţă asu­pra tuberculozei. Propaganda acea­sta activă — orice s’ar zice — a folosit mult sănătăţii publice. In timpul din urmă s’au constatat însă fapte noi în privinţa tuberculozei care au dat loc la constatări şi dis­cutii interesante pentru toată lu­mea şi de aceea le aducem şi înain­tea cititorilor noştri­ Prima constatare interesantă es­te, că tuberucloza scade de câţiva ani în multe tari. Constatarea se face în ţări cari au organizate ad­mirabile servicii de statistică (Sta­­tele­ Unite, Danemarca, Norvegia). In comisiunea de igienă a Soc. Na­ţiunilor, s’a mai făcut însă şi o con­statare... paradoxală. In aceste ţări tuberculoza a început a da înapoi cu mult înaintea aplicărilor recente ale igienei! Cel mai autorizat mem­bru din această comisiune, Sir George Buchanan, reprezentantul Angliei, a relevat faptul, că în An­glia, tuberculoza a început să sca­dă, mai înainte chiar de a se fi des­­c“.;nc^â*itul tuberculozei, înain­tea descoperirii tuberculinelor! El a vrut să arate că nu poate fi e­­xactă opiniunea acelora care cred, că scăderea tuberculozei ar fi Poa­te datorită, imunizării cu diferite vaccinuri. Și a mai adăugat d. Bu­chanan, că tuberculoza a început să dea înapoi şi înainte chiar de a se fi înfiinţat sanatoriile ! Toate aceste constatări zdrunci­nau convingeri vechi căpătate din experienţa germanilor cu sanato­riile lor populare despre care se spunea că au făcut minuni în lupta antituberculosă. Păcat că germa­nii nu fac încă parte din Soc. Na­ţiunilor căci savanţii lor ar fi adus şi ei contribuţia lor preţioasă în elucidarea gravei probleme. Voi aminti aci, că există până astăzi două păreri în privinţa ar­melor de luptă de întrebuinţat îm­potriva flagelului. O minoritate de savanţi igienişti atribue o impor­tanţă primordială măsurilor profi­laxiei directe (creare de dispensa­ţii, de sanatorii, etc.). Iar majorita­tea e de părere, că cele mai eficace mijloace sunt măsurile sociale de prevenire, (suprimarea pauperismu­­lui, ameliorarea locuinţelor şi alte ameliorări sociale). In faţa acestor păreri, d-rul Lu­­trario, delegatul Italiei, expune constatările d-sale — iarăş para­doxale — dar care arată o situaţie privilegiată a Italiei în această pri­vinţă. De la 1887, Italia a văzut micşorându-se tuberculoza cu 46 la sută, cu toate că industria a luat o desvoltare mare având ca urmare Ştiri artistice o mare emigrare din sate în oraşe, şi cu toate că a avut loc un aflux de tuberculoşi prin repatriarea emi­granţilor lor din străinătate, din care 3 la 100 se întorceau tuber­culoşi, şi a tuberculoşilor străini veniţi să se caute în climatul dulce al Italiei! El mai adaose — ca şi Buchanan pentru Anglia — că mă­surile directe contra tuberculozei nu erau de mare importanţă în Ita­lia, când a început micşorarea tu­berculozei ! Probabil, că toate aceste consta­tări l-au făcut de Sir George Buchanan, să declare, că nu se poate da încă un răspuns precis guvernului iugoslav, comisiunea de igienă neputând încă formula o doctrină internaţională modernă fie combaterea tuberculozei. Şi de a­­ceea s’a hotărît aprofundarea ches­tiunii de o comisiune specială care va prezenta un raport în această privinţă comitetului de igienă din Geneva. Problema ne interesează mult şi pe noi şi vom ţinea în cu­rent pe cititori. DOCTORUL YGREC Mâine seară Mercuri va avea loc la parcul Oteteleşanu premiera operei Lucia cu tenorul Gualtieri şi prima­dona Vaccari. La începutul lunii iulie va avea loc la Teatrul Cărăbuş premiera revistei: „Când îşi vâră dracul coada” de d-nii Alfred Moţoiu, C. Solomonescu şi Mir­­cea Rădulescu. Primele roluri sunt încredinţate d-ne­lor Mari­eica Bodescu, Natalia Pave­­lescu, Tuchi Premia, Lizica Petrescu şi d-lor Tănase, Pizone, Codruţ, etc. Cu tot timpul răcoros în fiece seară s-a jucat cu grădina plină la Teatrul Cărăbuş frumoasa revistă Odată şi să mor de d-nii A. de Herz şi Durstoy, al cărei succes e departe de a fi epuizat . Direcţiunea Operei Române a anga­jat pe tenorul Quartieri pentru o serie de reprezentaţii în stagiunea de la Liric. Răsfăţatul nostru artist Leonard re­întors de curând din Franţa unde se ştie că a obţinut mari succese, repurtea­ză aeleaşi succese în noua formaţie de operetă de la Galaţi şi Brăila unde joacă în reprezentată speciale, opere­tele Bayadera și Fire de artist La grădina Lieblich (Jignitza) încep Sâmbătă 4 Iulie reprezentaţiile de o­­perete moderne cu celebra primadonă subretă Rachel Rosenfeld in Babes Irise (Moștenirea Bunicei). # * Cu un abonament la ziarul «DIMINEAŢA» se participă la tragerea următoarelor premii: DOUĂ CASE ,naa­S raTausr­e,t­­O VIE în Prahova 200.000 LEI numerar Costul abonamentului este de Lei 850 pe an şi Lei 450 pe 11 luni. Pentru domnii funcţionari, pensionri,notari, preoţi, me­seriaşi, lucrători, institutori învăţători,ca cerurile culturale şi orice salariat în general costul abonamentului este de: Lei 8®0 pe un an » 3§®­­ 6 luni ‚ 1S9 » 3 . Odată cu chitanţa de abonament, se eliberează şi bonurle de participare la premii şi anume: 4® repassra abonaţilor pe un an, 1§ ÎSOffiHffS pentru 6 luni şi 8 b®anrl pentru 3 luni Abonamentele încep de la 4 şi 15 ale fiecărei luni şi se achită la administraţia ziarului, strada Sărindar, 11 sau prin mandat poştal. Crustaca literară Premiul naţional de poezie — Mihail Codreanu — Pentru premiul naţional de poe­­e, care cântă diferitele aspecte zie lumea nu s’a agitat cu atâta jale laşului, ale vieţii, ale trecutu­­risipă de pledoarii şi convingeri! Ini sufletesc, — şi în al doilea ca pentru premiul prozei. Poate­­ rând prin severitatea versului că nu interesul unei obiective dis­ armonios, precis, lapidar... Sone­tribuiri, ci persoana d-lui I. Al. Brătescu-Voineşti să fi provocat ostentativele manifestări, prin graiu şi prin scris, ale scriito­rilor. In poezie lumea sa aşteptat să-l vadă biruind pe d. Ion Minu­­lescu — poet de talent şi om sim­patic — care mai avea şi calitatea de-a ocupa un însemnat post în ministerul care e mai mult al cultelor de cât al artelor. Când s’a cunoscut rezultatul de­liberării comisiunii — surprizele au fost mai mici decât se aştepta de a ştia că deasupra tuturor stră­duinţelor de-a fi obiectivi, mem­brii comisiunii de premii aveau să suporte greutatea vederilor şi con­strângerea resentimentelor poli­tice. Şi, a­cum nu ni-e cu putinţă să trecem peste anumite conside­ratului valutare cari raportează valoarea leului hârtie la aurul antebelic, — am închis ochii, — public, scriitori şi critici, — ca în faţa unei întâmplări de minimă importanţă în anul în care aler­gările la curse se fac pentru pre­mii de trei şi patru ori mai mari. Fireşte, — toţi trei premiaţii sunt foarte valoroase elemente şi impunătoare puncte de lumină în drumul întunecos şi greu al lite­raturii noastre. Pentru continui­­tatea în timp şi spaţiu a vechilor noastre tradiţii, l-am fi preferat totuşi pe d. Slavici d-lui Brătescu- Voineşti,­­ pe d. Mi­huli­escu d-lui Codreanu şi pe d. N. Iorga d-lui Bogdan Duică. D. Mihai Codreanu e şi dânsul o veche cunoştinţă literară carac­teristică prin clasicele „Statui“ şi prin admirabilele traduceri din Ed. Rostand „Prinţesa îndepăr­tată“ şi „Cyrano de Bergerac“ şi Jean Richepin M­­arth­a“ — în versuri care au împământenit, la noi, scrisul iluştrilor oameni de teatru, francezi. Poezia d-lui M. C. impresionea­ză în primul rând prin seninătatea tele d-sale, minunat închegate în limitatele forme și rânduri ...nu le-a scris cu pana pe hârtie Ci le-a sculptat în marmoră cu dalta !... sintetizează fine observaţiuni, cu­getări de-o clipă, reflexiuni se­nine, ironii sănătoase şi dureri prinse în cleştele rimei de poetul veşnic preocupat de frumos, în sufletul căruia sbuciumul nu tur­bură ape prea adânci... In „Flori de seră“ sonetul cu care închee vo­lumul „Statui“, d. M. C. scrie: ...Iar dacă am plâns si eu ca fiecare Pe lumea asta plină de suspine, N’am vrut să gem in jalnice cu­plete, Ci vru­t-am să rămână după mine O rece armonie de Sonetele şi, într’adevăr, aşa se profilează poetul în lumina strofelor lui mu­zicale, întregi, bogate : un truba­dur, mândru, solemn, distins, ale cărui priviri nu coboară spre pă­mânt decât ca să vadă flori... Totuşi, — „în mine plânge râsul omenesc, —- şi râde lacrima...“ („Actorul”) — deşi scrie: „Mă simt cu totul nematerial: „Un strop sorbit de oceanic val „Si spulberat in goluri crista­line..." pentru ca în trio clipă de maliţio­zitate, vorbind cu eternitatea pe care o înfruntă, să constate că :„..îndur şi ger şi arşiţă cumplită. .iar ciorile îmi murdăresc din sbor „Cununa mea de lauri învechită... şi — în „Cântecul deşărtăciunii“ că — „Sonetul meu acesta e suspin Pornit din frământări de suflet crunte „ înclinat spre amănuntul carac­teristic, d. Mihai Codreanu rea­lizează versul clasic cu o sigu­ranţă de adevărat artist; virtuos, d-sa are câte­odată şi mişcătoare accente, mai ales atunci când re­însufleţeşte trecutul atât de bogat în farmece şi atât de duios colo­rat de anii cari trec şi de inimile noastre mereu schimb­ătoare. Ast­fel, delicat şi senin, sonetul „De modă veche“, merită să fie citat în întregime : „Foşnind mătăsuri noi pe malacov, „Din cadrul său bunica se coboară: „Şi flutură batista ei uşoară „Sân şold i-atârnă liliacul mov.. „Mi mia desprins dantela la alcov „Și ea s’apropie de pat... că doară imi bate lampa ’rt ochi. De-odi­nioară „Ceteşte apoi un psalm dintrun ceaslov... „ — 'Ai fost Cuminte azi ! Dă-ți bine seama.. „N'ai su­părat pe tata și pe mama1 „De pozne mâni din nou ai să te-apuci ? „ — Am fost cum­inte toată săp­tămâna „Şi mâni bomboane multe să-mi aduci „Acum mi-i somn bunică... Sărut mâna!...“ Cu aceste incontestabile calităţi d. M. C. rămâne un viguros şi ca­pricios talent retrag în tumul de chrisalidă în propria-i fildeş ca o­ mătase.» ft s. Leon Dandet căzut în alegeri PARIS, 29 (Rador). — La alegerea parţială de senator la Ruigers a fost ales la al doilea scrutin candidatul republicat a mo­derat Manceau cu 494 vo­turi, contra fruntaşului regalist Leon Dandet, ca­re a întrunsit 350 voturi. * PARIS, 29­ (Rador). — Elecţiu­nea senatorială de erl din oraşul Angers avea drept scop alegerea unui nou senator in locul lui Dela­­lmye ,senator regalist, decedat. La primul scrutin Léon Daudet obţinu obţinu 379 voci, Manceau 278, Târ­âit — cartelist — 275. Acesta din urmă se retrase în favoarea lui Manceau care fu ales la al doilea scrutin. Șomajul în Anglia LONDRA, 29 (Rador). — Chestiunea lipsei de lucru va fi mâine desbătută din nou în Camera Comunelor. Se svo­­nește că la întrunirea specială de eri, cabinetul a devotat cea mai mare parte a timpului examinării acestei chestiuni precum și a chestiunii asgurărilor îm­potriva lipsei de lucru. Numărul celor lipsiţi de lucru trece acum de un milion $i un sfert. Viitoarea săptămână parlamentară se va ocupa mai ales de măsurile pentru remedierea acestei crize. lUll» • -...«■**' Centenarul căilor ferate O LOCOMOTIVĂ PE 20 DE ROATE LONDRA 29 (Rador). — Printre noile locomotive de cale ferată cari vor defila la procesiunea centenaru­lui, pe vechea cale de la Stockton şi Darlington, Joia viitoare, va fi şi o locomotivă amenajată cu 20 de roţi A fost construită pentru calea ferată din Londra şi North-Elastem spre a fi utilizată la urcarea pantelor speciale. Cântăreşte 178 tone şi va fi menită să înlocuiască două maşini. BUDAPESTA 29 (Rador). — Adu­narea naţională a votat budgetul provizoriu pe 8 luni. PARIS, 29. (Rador). — Două ac­cidente de aviaţie s’au întâmplat pe linia Bâle-Paris și Alicante-Al­­ger. Sunt 4 morți. MAROC, 29. (Rador). — Ofen­siva importantă a riranilor împo­triva regiunei Taza, a eșuat com­­­ plect............................................... —-­ închiderea expoziţie de lumi a şcoalei Elena Doamna Duminecă, 28 iunie, s-a închis expoziţia de lucru manual a şcoa­lei profesionale „Azilul Elena Doamna“ de sub direcţiunea d-nei profesor dr. Adela Proca. La această expoziţie de lucru manual şi desemn, care a fost vi­zitată şi de d- dr. C. Angelescu, mi­nistrul instrucţiunii publice, au fost expuse numeroase obiecte lucrate cu multă fineţe de către elevele şcolii, sub conducerea maestrelor respective şi a d-nei directoare. Au putut fi admirate cu acest prilej lucrări de: lengerie, croitorie, broderii naţionale, ţesătorie, covoa­re, tricotaj, etc. D. dr. Const. Angelescu, minis­trul instrucţiunii publice a felicitat călduros, cu această ocaziune, pe d-na prof. dr. Proca, directoarea şcoalei, atât pentru modul priceput cu care a aranjat această expoziţie precum şi pentru ordinea şi bună­starea ce domnesc în întreaga­­școală de sub conducerea d-sale. Numiri şi permutări în magistratură Printrul recent decret regal a intervenit următorea mişcare în magistratură: D. Constantin Constantinescu, a­­jutor de judecător la judecătoria Balş mixtă din judeţul Romanati, a fost permutat în aceeaş calitate la judecătoria Balş rurală din ace­laş judeţ. D. Grigore G. Brădişteanu, licen­ţiat în drept dela facultatea din Bucureşti, a fost numit ajutor de j­­decător la judecătoria Balş mix­tă din judeţul Romanati. D. Gheorghe G. Melinte, licen­ţiat în drept dela facultatea din Bucureşti, a fost numit ajutor de judecător la judecătoria Balș mix zargio ruraja» MEDIAŞ, 27.­­ Delegaţii la confe­rinţa uniunei internaţionale din Bu­­cureşti au plecat Vineri in excursie la Mediaş şi Diciosânm­artin. Plecarea a avut loc la orele 7 dimineaţa cu un tren special din gara de Nord. O parte dintre doamnele care par­ticipă la conferinţă, au rămas în Bucureşti, spre a pleca mai târziu la Sinaia. Trenul special a sosit la Mediaş, la orele 3 juni, după amiază. Pe peronul gării delegaţii la con­ferinţă au fost întâmpinaţi de d. Stenzel, primarul oraşului, de d. dr. Erich Gibel, secretarul uniunei in­dustriaşilor, şi de d. dr. Zaharescu, însărcinat cu organizarea excursiu­­nilor. D. prof. St. Minovici şi d. ing. G. Gane însoţesc pe congresişti. Timpul a fost ploios, cu toate a­­cestea excursiunile au reuşit cât se poate de bine. După încuartiruare pe la diferitele hoteluri şi prin case particulare, cei 150—200 de oaspeţi, au fost conduşi, cu automobilele să viziteze fabria Westen, uzine de modelat şi emai­lat, care produc vase de bucătărie, abat-joururi de tablă emailată şi tot soiul de obiecte de acest soiu, cca. 9000 de kgr. producţie adică 80 la sută din întreaga consumaţie a ţă­rii în marfă de calitate obişnuită. De la fabrica Westen chimiştii vi­zitează fabricele de sticlă „Vitro­­metan“ care produce zilnic 20.000 de butelii de diferite forme şi fabrica de geamuri cu o producţie de două vagoane pe zi. Toate aceste fabrici întrebuinţea­ză energia gazului metan şi au fost construite după război, între 1918— 1923, Mediaşul luând în ultimii ani o excepţională desvoltare. Vizitatorii au fost plăcut sur­prinşi văzând că în România există o industrie în desvoltare. BANCHETUL Seara, in sala teatrului din Me­diaş, municipalitatea şi industriaşii­­din localitate au oferit un banchet oaspeţilor. Au participat peste 300 de persoane. La sfârşitul mesei d. Stentzel primarul oraşului ridică paharul în onoarea chimiştilor pe care Mediaşul are cinstea să-i adă­postească. D. prof. Mrazea în numele soc. ro­mâneşti de gaz metan, salută pe sa­vanţii cari se află de faţă. Explică printr’o alegorie atrăgătoare, cum s’a format, în epoca miocenului su­perior, pe locul unde odată a fost marea Sarmatică, sub un strat de nisip şi argilă, la vraja minunatei „Naturi”, gazul metan, această ad­mirabilă sursă de energie. D. prof. Sworts (Belgia), în nume­le delegaţilor străini, mulţumeşte antevorbitorilor. Exprimă adânca impresie de care au fost cuprinşi, cei cari veneau pentru întâia oară în România, de-a găsi aci­­­m­ o ţară incultă, în ur­­ma nenumăratelor invaziuni barba­re, nu un popor oriental şi indolent, ci o civilizaţie in plină desvoltare, un popor activ şi puternic un pă­mânt bogat. „Am răspuns — spune d. Sworts — la invitaţia dv. de a ţinea con­gresul la Bucureşti — spre a vă da o dovadă a prieteniei noastre. Dv. aţi făcut tot ce era posibil ca să nu uităm nici­odată România”, închină pentru prosperitatea po­porului român. D. Ing. Moţag explică însemnăta­tea centrului industrial Mediaş. D. prof. Minovici mulţumeşte d-lui primar şi industriaşilor din Me­diaş pentru primirea făcută. Banchetul s’a terminat la orele 12 noaptea. Cu prilejul vizitei la Mediaş a chi­miştilor, d. dr. Erich Gibel, secreta­rul uniunei industriaşilor a scos o broşură, o călăuză statistică a in­dustriei, foarte interesantă, şi care tipărită în trei limbi: româneşte, nemţeşte şi franţuzeşte, a fost dis­tribuită oaspeţilor, spre a sluji la orientarea lor. VIZITĂ LA DICIOSÂNMARTIN Vineri dimineaţa, pe un timp ploios, delegaţii chimişti pleacă cu automobilele de la Mediaş la Dicio­­sânmartin, spre a vizita fabrica de cărămidă şi produse chimice de aei. Sunt întâmpinat­ de d. dr. For­­both Imre, directorul general al so­cietăţii „Nitrogen”. După un salut scurt, vizitatorii sunt împărţiţi în 5 grupe, după graiul în care pu­teau înţelege, şi fiecare grupă con­dusă de câte un inginer al fabricei vizitează imensele instalaţiuni ale uzinelor „Nitrogen”. Vizitatorii cei mai mulţi, au rămas profund impre­sionaţi de această uzină, întrebuinţând gazul metan la pro­duse, cantităţi mari de cianamidă calcică, întrebuinţată ca îngrăşă­mânt şi la prepararea amoniacului, prepară clorat de potasiu hidrat de sodiu, azot şi o serie întreagă de produşi chimici, importanţi în in­dustrie în timp de pace, indspensa­­bili în vreme de război. Trei ore a durat vizitarea uzine­lor. La orele 12 jum. s’a oferit oaspeţi­lor o masă de către societatea „Ni-­­trogen”.­­ La masă, d. dr. Forbath a toastat pentru chimişti, cari au onorat fa­brica prin prezenţa lor. D. prof. Warming (Danemarca) în numele delegaţilor străini, arată că oamenii de ştiinţă au ştiut să scoa­tă azotul din straturile care for­mează albastrul azuriu al cerurilor de vară, pentru ca împreunându-i cu oxigenul să producă mai multă hra­nă pentru mâncătorul de grâu „ho­mo sapiens”. Oamenii se înmulţesc, chimia se va strădui să găsească mijloace de trai din ce in ce mai ieftine şi mai abundente, închină pentru prosperi­tatea uzinelor „Nitrogen". ISVOARELE DE GAZ METAN DE LA SAROS La orele 3 vizitatorii sunt conduşi cu automobilele din Diciosânm­artin până la Seu­ca, de unde cu trăsurile, doi convoi pornesc pe drumul de coastă spre Saroş. Din cauza ploi­lor drumul e noros şi aerul t rece. Poziţiunile naturale sunt însă admirabile şi ploaia încetând după amiază, călătorii sunt încântaţi de priveliştea ce li se oferă. La orele 4 de amiază chimiştii a­­jung la Saroş. Aci la intrarea sat, lângă cancelaria societăţii de gaz metan, s-a ridicat un arc de triumf verde, cu inscripţia „Bine aţi venit” şi cu steguleţele tuturor statelor care fac parte din uniune. Două lămpi uriaşe cu flacără liberă de gaz metan aruncă lumină asu­pra întregei întinderi, la mare de­părtare. La sosirea vizitatorilor două sire­ne dau chiote lungi de bucurie şi o muzică anume adusă salută pe chi­mişti. Fac onoruri de gardă, d-na şi A inginer Motaş, d. ing. Seiceanu şi A Eugen Roesler. D ing. Motaş şi d. Ing. Seiceanu, dau explicaţiunile necesare celor cari vizitează sonda No. 3. Societatea de gaz din Saroş e toc­mai pe cale de naţionalizare. S’a servit apoi oaspeţilor o gusta­re de către flăcăi români şi fete din sat Îmbrăcate în costum naţio­nal. Profesorii străini după ce au cer­cetat modul de exploatare a extra­ordinarei avuţii pe care o reprezintă gazul metan, au admirat pitorescul costumelor noastre naţionale. Ba încă , profesor Sabatier, a fost atât de încântat de el, încât d-na Motaş a trebui să se înduplece să se îm­podobească şi dânsa cu un costum naţional. Recunoaştem însă că, cos­tumul d-nei Motaş e minunat, e un lucru de artă, cum se mai găsesc puţine azi. La orele 6 chimiştii s’au înapoiat în Mediaş de unde imediat au ple­cat cu trenul lor special, la Sinaia, unde vor petrece ziua de Duminică Chimiştii, duc cu dânşii din Me­diaş, amintirile cele mai plăcute. NNC. CONSTANTIN Conferinţa internaţională de chimie Vizita la Mediaş şi la isuperele de gaz metan din Sáros . La Câmpina CAMPINA, 29.­­ Membră congre­sului de chimie au sosit azi dimineaţă in localitate şi au vizitat rafineria soc. „Steaua Română“. Oaspeţii au fost întâmpinaţi de A­dr. Prodrom şi au vizitat apoi schela petroliferă a soc. „Steaua Română“. La orele 11 congresiştii au părăsit oraşul nostru, plecând spre Ploeşti La Ploeşti PLOEŞTI.­­ Azi la ora la 12 şi jumătate au sosit in oraşul nostru membrii uniunii internaţionale de chi­mie, care au luat parte la conferinţa in­ternaţională din Bucureşti şi cari erau in excursie la judeţul nostru, conduşi fiind de­­ profesor Minovici şi­­Janea secretarul general al societăţii române de chimie. In gară au fost Întâmpinaţi de nu­meroşi Intelectuali ai oraşului nostru. Societăţile petrolifere au organizat un banchet la localul teatrului Mo­­dern, la care au asistat peste 200 per­soane. Au­toastat d-nii general Mironescu, D. O. Fotescu, d. Tomlich din Belgrad, Gane, Paul Sabatier, etc. La orele 2:40 au plecat cu un tren special la Slănic, conduși de A Inginer Zărnoveanu, directorul salinelor din a­­cel oraș. BOR ---—-----------------------— •» TELEFOANELE NOASTRE Centrala 6 67. Centrala 24 73. Disecţia 57 72. Universitare şi studenţeşti DELA INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE ŞEDINŢA DE INAUGURARE Institutul de ştiinţe administra­tive, s-a constituit de curând în Bucureşti, sub preşidenţia princi­pelui Carol şi va ţine o şedinţă solemnă de inaugurare azi 30 Iu­nie cor la orele 5 după amiază în aula Fundaţiunei Universitare Carol I. Şedinţa este publică şi va f prezidată de principele Carol. Vor vorbi d-nui profesor Dem. Negulescu, senator C- Dimitriu, etc.Scopul institutului este de a con­tribui la studiul problemelor ad­ministrative şi la ridicarea nive­lului administraţiunei noastre. REZULTATUL EXAMENELOR DE MAGISTRAT Următorii candidaţi au­ fost ad­mişi la probele scrise date în sala 21 a Universităţii pentru a se pre­zenta la examenul oral de definiti­vat în magistratură: d. Alevra D-tru ajutor la ocolul VII Bucu­reşti, d. Anagnoste D-tru, ajutor la ocolul I-iu Turnu-Măgurele, d. Anastasiu loan judecător la tribu­nalul Romanati, d. Anastasiu A. ajutor la ocolul Onești-Bacău, d. Andronescu Virgil supleant la tri­bunalul Constanţa, d. Andronescu Radu substitut la tribunalul Sighi­şoara, d. Abeles Jean ajutor la o­­colul rural Galaţi, d. Baraş A­­lexandru supleant la tribunalul Tulcea, d. Bogdan Horia procuror la tribunalul Mehedinţi, d. Bercea­­nu Ioan jud. la ocolul­­ Băeleş-Me­­hedinţi, d. Banu Ion judecător la ocolul Silistra, d. Bălăşescu Grigo­re judecător la ocolul Voineşti- Dâmboviţa, d. Boceanu Const., su­pleant la tribunalul Mehedinţi. A Budişteanu Gh. ajutor la ocolul Poenaru-Burchi, d. Coandă D-tin, judecător la tribunalul Sibiu, d. Costinescu Vasile Scarlat avocat, d. Cristea Ion procuror la tribu­nalul Deva, d. Cristescu Vîntîlă ju­decător la tribunalul Ibaşfalău. d Comelia, Const, ajutor la ocolul Covasna. d. Cotuneanu Alex., ju­decător la ocolul Mozaceni-Teleor­­man, d. Creangă Marin, judecător la ocolul Zărnești-Făgăraș. d. Cu­­relea G. judecător la ocolul Petro­­șani-Hune­doara, d. Ciocârlie Mi­hail, judecător la ocolul Dumi­­trești-Muscel, d. Ca­tut Gh., jude­cător la ocolul Călnic-Gorj, d. Ornătescu Const., supremat la tre­bunalul Dolj, d. Cusino Aurelian, ajutor la ocolul Strehaia, d Cinski Alex., ajutor la ocolul Tulcea , Cheorpec Olvian, ajutor la ocolul Mangalia, d. Coșoveanu D­imitria ajutor la ocolul Melineşti-Dolj, cj­ Călinic Gh., ajutor la ocolul TU urban Bucureşti, d. Cercel Const., ajutor la ocolul V Bucureşti, d. Cornescu Nic, ajutor la Tg.-Cărbu­­neşti, d. Constantinescu Const, ju­decător la ocolul Cerna-Tulcea, d. Dumitrescu Const judecător la tribunalul Brașov, dr. Dumitrescu Gh., judecător la ocolul Mahmu­­dia d. Dăbuleanu Dimitrie procu­ror­ la tribunalul Satu-Mare, d. Demetrescu Dan supleant la tri­bunalul Ilfov, d. Demetrescu Const Mircea ajutor la ocolul urban Cra­iova, d. Demetrescu Ilie ajutor la ocolul Parscov-Buzău; d. Dragoş Emil ajutor la ocolul Ţăndărei­­Ialomiţă; d. Economia de Ioan, ju­decător la ocolul Gheorgheni-Ciuc; d. Frumuşeanu I. Romuliu-Jean, procuror la tribunalul Can­­acra; d. Foişoreanu Florin ajutor la ocolul II București; d. Fotescu Andrian ajutor la ocolul I-iu Călărași; d. Grigoriu Mihail judecător la oco­lul Sighișoa­ra; d. Geosanu Gh., judecător la ocolul Gheorgheni- Ciuc; d. Georgescu A C judecă­tor la ocolul Bo­du-R.-Sărat, A Geosmăneanu D G., supleant la tribunalul Teleorman; d. George­scu D. G„ judecător la ocolul Ca­­rei­ Mari, d Hocaş Constantinescu substitut la tribunalul R.­Sărat d. Huncu Titu ajutor la ocolul V Bu­­ curești. ___ A apărut No. 133 cu Următorul sumar: Banditul Tomescu de Roll’s; Avan­surile Coanei Manda, de Ionică Mi­­titelu; Surâsul printre dantele, de Valet de Coeur; Jurnalul unei Subre­­te, de Fragonard; Nocturne bucureș­­tene, de Lampagiul de seară; Ra­portul lui Amundsen, de Nick; Intru­­nirea de la Dej de Ryce; Oglinda Săp­tămânii, de Zumbai; Slujba, de Ha­rold Lloyd; Participarea României la acţiunea din Maroc, de Radio şi numeroase ilustraţiuni în culori de A. Dragoş.ffRgOJL 8 r .

Next