Dimineaţa, octombrie 1925 (Anul 21, nr. 6776-6805)

1925-10-01 / nr. 6776

­ Cel mai mare magazin de blănuri Eri Gros se află la Cluj „Casa de Lipsea“ Depozitul d­in Cluj este senzaţional. Toate blănurile din lume se află expuse în mare asortiment în acest magazin. Firma care are sucureate la : Londra, Paris, Ifiossa, Leipzig, Cracau şi ISew-Tork, a expus cele mai frumoa­se blănuri în localurile din Calea Reg. Ferdl­­and , Palatul Eugen Szavo. Acest magazin ce se deschide zilele ace­stea, va fi o senzaţie a vieţii comerciale din Cluj. Telefon Interurban 5­19. Parchete „SLAVONIA“ Rog onorata clientelă a angaja de pe acum cantităţii® de parcbole ce necesită pentru lunile Septembrie, Octombrie şi Noembrie, aceasta pen­tru a putea satisface la timp toate cererile Reprezentant general şi Depozitar pentru part­e marca „SLAVONIA" Beny Expoziţie de Mobile Telefon 65­81 Piaţa Alexandru Lahovari Nr. 8 — Bucureşti. — Forme de catifea, fetru si piei® Str. iifpscani 67 Hanul cu Tel LA SU EAPTA. fie blană in toate culorile modeme ptr. taine, garnituri la mantouri, si rechten pretori pe jumătate ca eri aide. ' Blănăria A. & L. DAVID — Calea Victoriei lie. 45 Casele Bisericei Crețulescu,. i tu,"­ MOBILE 30 Cu ocazia mutării magazinului nostru în Strada Smârdan No. 43 (colţ cu Şelari) vindem tot stocul de mobile Dor­mitoare, Sufragerii, jalonaşe, Biurouri şi orice fel de Mobile cu 30 la sută mal efila ca pri nade. Calea Rabovei No. 35 Telefon 64]83 fl. GLUCKMAK & Co. Bodega si Restaurantul „EFORIEI“ B°dul Elisabeta anunţă onor. clientela că pe lângă un balet bine a­sortat cu răcituri, mâncări calde, grătar special vinuri alese şi Bere specială Bragadiru mai serveşte şi Dejun Hun­­ei 45 compus din patru feluri de mâncare Inclusiv pâine. „Hotel Esplanade“ Bucureşti,­­ Bulevardul Academiei 8 Confort modern încălzire centrală - Apă caldă ţi rece la orice oră din şi zi noapte. - Apartamente cu băi. — Telefoane. — Ascensor. — Instalaţia com­plectă nouă.______________________Telefon 1W fsilfi. si răspândiţi ..Dimineaţa CoDast“ DIM­IDIEATA FIICA PĂCATULUI 09) Roman de XAVIER de MONTEPIN — Asta-i clar... întări și Malo. — In fiecare noapte, urmă Hélion, doamna de Saille părăsește palatul prin scara secretă și ese din grădi­nă pe portită. Trebue ca intr'o noap­te, în două, în zece, dacă va fi ne­cesar, să stai de pândă în stradela de lângă portiţă. Trebue să urmă­reşti pe soţia mea, la eşire şi să-mi dai un cont exact de cele ce vei des­coperi. — Doamnul marchiz poate socoti asta ca făcut. . . — Vei începe de astă seară. — înainte de miezul nopţii, voiu fi la postul meu. — Gândeşte-te că trebue, mai pre­sus de orice, ca nimic să nu-ți tră­dez­e prezența. — Domnul marchiz poate fi liniș­tit. O să fiu absolut invizibil, fără să părăsesc pe doamna cum n-o pă­răsește umbra. — Facă cerul, murmură Hélion, să o găsim nevinovată. La aceasta Malo nu răspunse ni­mic. Bunul său simț naiv îi spunea lămurit că nu este obiceiul ca o fe­­m­ee să adoarmă pe bărbatul său cu narcotice, pentru a putea practi­ca ante misterioase de virtute. — Pentru la noapte dar... reluă marchizul. — Pentru la noapte, repetă Malo. Pufni după această conversație confidențială între stăpân și valet, Hilda se întoarse. Fu veselă, iubitoare, încântătoare. — F. nevinovată, își zicea marchi­zul, sau, ca și sirenele antice, mă încântă ca să mă piardă mai bine. Scara, ca și în ajun, domnul de Saille,se prefăcu numai că bea, dar ca și în ajun nici o picătură din vinul de Xeres turnat de Hilda nu-i atinse buzele. Lucrurile se petrecu­ră apoi în a­­celaş chip ca şi în nopţile preceden­te. Cu puţin înainte de ora unu, Hil­da părăsi patul conjugal şi eşi din odae, închizând în urma ei cu ză­vorul uşa cabinetului de toaletă. Ilérion se repezi la postul său de observaţie, adică la fereastra celui de al doilea cabinet. Stelele strălu­­ciau pe cer. Văzu clar umbra nea­gră desemnându-se pe masivurile întunecoase ale grădinii. — Dacă Malp este acolo unde tre­bue să fie, murmură el, — și cum să nu fie? — mâine dimineață o să știu totul. Trecură trei ore. Hilda se întoar­se să-și reia locul și adormi ca un copil, lângă bărbatul său, ale că­rui chinuri morale pana nu le poate descrie. In fine se făcu ziuă. Hélion lăsă pe soţia sa dormind, se sculă fără zgomot şi se îmbrăcă repede. Prima persoană care îi eşi In cale în anticameră, fu Malo. — Haide, ii zise el, și-l duse în fundul apartamentului, apoi zăvori ușa în dosul lor. Ei? — Ei bine, domnule marchiz, răs­punse valetul, am făcut ce am pu­tut. — Ai fost lângă portiță? — Da. — Ai văzut pe doamna marchiză? — Da. — Atunci știi?... — Știu unde se duce doamna de Saille în fiecare noapte. — A! exclamă Hélion, în fine! — Dar, continuă Maro, dacă știu unde se duce, nu știu încă ce face acolo. Se întrerupse, apoi urmă cu vocea mai scăzută, și foarte încurcat: — Deși mi-e teamă că ghicesc... — Să vedem, ordonă Hélion, expli­­că-te, mă ucizi! — Dacă domnul marchiz ar vrea să-și dea osteneala să vie cu mine un moment, răspunse Malo, expli­cațiile mele ar fi mai lămurite şi foarte fault simplificate. — Pălăria și sabia, zise gentilo­mul, și să mergem. Malo se grăbi să aducă cele două obiecte pe care le cerea stăpânul său și amândoi se îndreptară spre gră­dină, Valetul urmând pe marchiz la o distanță respectuoasă. Când ajunseră la portiță, Malo grăbi pasul, trecu înainte, scoase din buzunar o chee, o introduse în broas­că și deschise. Odată în Stradelă,­­zise: — Domnu­l marchiz vrea să-și dea osteneala să se uite în sus? Hélion ridică capul mașinalicește. Un castan, plantat in grădină nu departe de portiță, întindea peste zid câteva ramuri și frunzișul său des umbria stradela. De una din ramuri spânzura o frânghie, al că­rei capăt ajungea la cinci picioare de pământ. — Ce-i asta? întrebă Hélion, care încă nu înțelegea. — Asta, domnule marchiz, este ob­servatorul meu. CAP. XV Povestea lui Hans şi a lui Gratelien — Ce vr­ei să spui? .V — Eri, după ce am avut cinstea, să primesc ordinele domnului mar­chiz, am venit să fac o recunoaşte­re la faţa locului. Stradela se întin­de la dreapta şi la stânga şi e măr­ginită de amândouă părţile de zi­duri netede, fără o singură adânci­tură unde să te poţi ascunde. Nu ştiam in ce direcţie o să se depăr­teze doamna de Saille, şi nici nu pu­team ghici. îmi zisei că, oricum m'aş deghiza, ar fi cu putinţă să treacă pe lângă mine şi să mă recunoască, şi că, în tot cazul, ar putea să ob­serve prezenţa unui străin în stra­delă,... să devie neîncrezătoare şi... să se întoarcă acasă. Asta mă cam Încurca şi nu prea ştiam cum să scap din această neplăcută situaţie, când îmi veni o ideie. „Mă gândii că n-ar fi cu neputin­ţă să mă instalez pe creasta zidu­lui, tocmai deasupra porţii, — iar când doamna marchiză va eși și va face vreo sută de pași, să mă iau după dânsa, fără teama că voiu fi descoperit. Avui ideea, în afară de asta, să leg o frânghie de aceas­tă ramură și să mă servesc de ea ca să-mi dau drumul jos fără zgo­mot. Ce zice domnul marchiz de a­­ceastă idee? — E foarte ingenioasă, răspunse Hélion, dar continuă și grăbește-te. — Toata s‘au petrecut după cum am prevăzut, reluă Malo. De sus de pe zid am văzut pe doamna mar­chiză intrând în grădină. A deschis poarta și s‘a strecurat în stradelă, privind în jurul ei cu neliniște și bănuială, dar nu descoperi nimic suspect și apucă repede spre stân­ga. Când am crezut că era destul de departe, m-am coborât și am în­ceput s-o urmăresc, mergând dea­­lungul zidurilor, ca să mă pot lipi de el ușor, dacă doamna marchiză ar fi întors capul. Zicând acestea, Malo duse pe stă­pânul său în direcția pe care o lua­se doamna de Saillé în noaptea pre­cedentă. Ajuns la capătul străzii, valetul apucă spre dreapta și-și con­tinuă povestirea, un moment între­ruptă. — Când am ajuns aici la colț, zise el, doamna marchiză dispăruse. — Dispăruse! oclamă I­télion. — Domnul marchiz să binevoias­­că a avea răbdare și a-mi da voe să mă explic. Nu mai vedeam pe doamna, pentru că se urcase într’o leetică; fără nici o îndoială, lectica se găsia acolo anume ca s-o aștepte și acum se depărta repede. Am ur­mărit lectica... Malo încetă pentru moment de a vorbi, dar mergea mereu. Drumul pe care-l străbateau stă­pânul şi valetul era tot o stradelă, mai îngustă decât cea dintâi, între­tăiată la dreapta şi la stânca, din distanţă în distanţă, de alte strade­le, care b­lesniau circulaţia în jurul grădinilor unui mare număr de pa­late şi de case. Malo mergea încet şi părea că studiază zidurile cu o deosebită atenție. — Ce cauți? întrebă domnul de Saille. Malo mai făcu câțiva pași, apoi răspunse, arătând o cruce mică, neagră, grosolan desemnată pe zi­dul alb, în locul unde o nouă stra­delă o tăia pe aceasta în uunghiu drept: — Iată ce căutam. — Ce însemnează crucea asta? — Este un semn pe care l-am făcut cu o bucată de cărbune astă noapte, ca să recunosc mai bine locul pe unde o să trec. Când eram mic și mă duceam în Bretania să caut cuiburi de păsări în tufișuri, totdeauna tă­iam cu cuțitul scoarța arborilor și la întoarcere nu aveam decât să ur­mez semnele. Ceilalţi copii, care nu-mi imitau exemplul, se rătăciau de multe ori, eu, niciodată, în adevăr, fără crucile negre de­semnate din loc în loc, i-ar fi fost imposibil lui Malo să mai nimereas­că în mijlocul unui adevărat labi­rint de stradele strâmte şi de ziduri înalte. Cei doi oameni merseră timp de vreo douăzeci de minute. După aceea, Malo se opri. Stăpânul şi va­letul ajunseseră în fața unei portiţe cenuşii, care se deschidea într’un zid foarte înalt. Drept în mijlocul porţii, se vedea o altă cruce neagră, mai mare de­cât toate. — Aici a intrat lectica, zise bre­tonul. Domnul marchiz poate să va­dă. Am însemnat tăblia, m‘am as­cuns colo în colţ şi am aşteptat. Puteau să fie orele două şi jumă­tate când a eşit lectica şi a străbă­tut acelaş drum ca la venire. A­­proape de palatul domnului mar­chiz, doamna s‘a coborât din lectică şi a intrat în casă. După cinci mi­nute am făcut şi eu acelaş lucru, şi iată tot ce ştiu pentru moment. Să cunoască în chip pozitiv locul unde se ducea Hilda în fiecare noapte, era negreşit ceva, dar nu era destuL Domnul de Saille şi valetul oco­liră zidul în care se deschidea por­tiţa şi după ce înconjurară o grădi­nă care părea imensă, se pomeniră in strada Filles-du-Calvaire. Acolo, între două coloane măreţe de piatră, se vedea un grilaj, care forma intrarea principală a locu­­inţii. Dar până la înălţimea de mai bine de zece picioare fuseseră bă­tute scânduri de stejar între barele grilajului, în scopul evident de a îm­piedica pe curioşi să vadă în interi­orul grădinii şi în casă. Un lanţ de fier foarte ruginit pu­nea în mişcare un,clopot de dimen­siuni impunătoare, care prevenea locatarii de sosirea vreunui vizita­tor. Casa sau palatul de care este vor­ba­­­ căreia nici nu i se vedea a­­coperişul, — era complect izolată, căci în strada Filles-du-Calvaire, la epoca aceea, erau foarte puţine con­strucţii. Mijlocul de a te informa de la vecini era deci inexistent. (Va urmai . I m­V iOj îîcî oM V 1III IOT ara­­ ula i? ni w 1 1 Răsăritul soarelui 6,12 Cum a fost Spectacole Situația atmosferică în Euro­pa, orele 8 dim, Depresia­na din Islanda s-a deplasat spre Est iar cea din Italia a rămas staţiona­ră. Maximul barometric din Ves­tul Continentului a înaintat spre centrul Europei, iar în Rusia s’a format tip asemenea un maxi­mum foarte accentuat. Tempera­turile au scăzut aproape în tot continental afară de Scandina­via, Anglia şi centrul Europei, unde au crescut, azi la 8 fiind cuprinse între 4 gr. în Nordul Rusiei şi 25 gr. în Grecia. Precipitatiuni au căzut în’ NW. EV. centrul continentului şi puţine în Rusia. In România, orele 8 dinii Tim­pul a fost variabil în cea mai mare parte a ţării cu excepţia SW, unde a fost senin pe alo­curi; prin N. au căzut puţine precipitaţiuni Presiunea a cres­cut cu 2.5 mm şi era cuprinsă azi dimineaţă la 8 între 765 mm. la Cernăuţi şi 760 mm. la Craiova, iar temperaturile între 9 gr. la Cernăuţi şi 20 gr. la Constanţa. Cele maxime de ori au atins va­lori cuprins între 30 gr. la Bucu­reşti şi 14 gr. la Cernăuţi, iar ce­le minime de azi noapte între 9 gr. la Cernăuţi şi 19 gr. la Constan­ţa. La Bucure­şt­i-F Har­et orele 8 dim. Presiunea atmosferică 763.5 mm. temperatura 16.1 gr. Umiditatea 92 Ştirea dată, ori, de un ziar, după care ministerul de externe român ar fi primit din partea guvernului german o notă prin care cere în­ceperea tratativelor pentru scoate­rea de sub sechestru a averilor supușilor germani este complect neîntemeiată.­ ­ JENAT flIC 33 Calea Victorie! 38 Anunță distinsa sa clientelă că i-au fos­t modele de: 1QGHII, T1IUXUQS IWÂNTODBlSiPĂLARM Greaţiunile celor mai de seamă case parisiene ESPOSITHUNEA va avea loc: LUNI 5 OCTOMBRIE MARŢI 6 OCTOMBRIE ŞI MERCURI 7 OCTOMBRIE de la 4­6 p. m. D-l Constantin M. Stănescu, di­rector în ministerul de industrie şi comerţ, care a avut durerea să-şi piardă soţia, mulţumeşte pe aceas­tă cale tuturor acelora ce au avut bunătatea să-i adreseze un cuvânt de atenţie In această crudă încer­care. Oferim­? Dr. M. Goldstein, docent de boale nervoase, îşi reia consultaţiile 4-6. Str. Lucaci 18. Casa Coirtance C. A. Bosetti 3. Va arăta colecţia de toamnă Luni 9 Oct. şi zilele următoare la sută. Cerul acoperit şi vântul su­flă de la ENE cu 7 mps. Temperatu­rile maxime de ori la apărător 30.3 gr. la soare pe sol 35.5 gr. Minima de azi noapte 15.8 gr. Timpul probabil dela 29-30, o­­rele 13. In N. ţării timpul se va îndrepta şi în S. va fi variabil. Temperatu­rile vor scădea, iar vânturi potri­vite vor bate din: sectorul N. Trans­parenţa aerului in N, bună şi în­­ mediocră. TEATRUL NAŢIONAL—Faust. TEATRUL REGINA MARIA. — A­­medeu Stânjenel. TEATRUL POPULAR,­­ Erasmus Montan­us. TEATRUL MIC. — Nu’mi înşel băr­batul. TEATRUL ALHAMBRA — Nou şi atractiv program. TEATRUL MAJESTIC FEMINA (Pasagiul Comedia). — Program de atracţiuni. CINEMA PATHE­I.IPSCANI— „Cir­ce Seducătoarea“ de Blasco Iba­nez. .­­CINEMA FRASCATI.—Băetaşul din Flandra cu Jackie Coogan. CINEMA MARIOARA VOICULESCU „Doctorul Mabuse“, ambele serii. TEATRUL EFORIA. — „Sora Albă“ cu Lillyan Gish. La conferinţa ce va avea loc in ziua de 45 Octombrie la Paris, se va stabili noul orariu al trenului Sim­plon. Acest tren va sosi la Bucureşti la orele 8.25 dimineaţa in loc de zi ple­când apoi din Capitală, la orele 9.20 seara în loc de orele 7. Odată cu aceste schimbări este vorba să se reînfiinţeze şi o ramură de legătură a Simplonului pentru Osteridă de la Milano. După terminarea acestei conferinţe va avea loc alta la Haga unde se vor fixa orariile trenurilor interna­ţionale. imtim . La qQCasUÎ em­b­rintil mt pa domnii I. Miclescu, subdirectând mişcării. Fl. Otulescu­ subdirectorul. c. f. r. şi Asador inspector. D. Flavian va reprezenta compa­nia vagoanelor cu paturi. Teatrul SHHTDA1. „IramS şi Comedie11 cu ansablul trupei din Vilna Joi 1 Octombrie ora 9 1­4 seara Deschiderea stagiunei cu piesa Neofitul de A. Estese Meteie la cassa Teatrului Pierdut în seara zilei de 28 ort. în tramvaiul No. 17 un pacheţel cu acte pe numele Nicolescu Pamfil şi Eugenia Munteanu născută Nico­lescu. Găsitorul este rugat al aduce în strada Pandele Dinu No. 13 Bucu­reşti, unde va primi o bună recom­­pensă. Noua expoziţie de Iluzorie de dame Au Trousseau fcl&aant se va deschide in curând. ROMAN, 29. — In seara sărbă­torilor evreiești pe când lumea era adunată pela sinagogi, la 3 sina­gogi din oraş s’au spart geamurile cu pietre. Autorii n’au putut fi prinşi. Cazul se cercetează. MAISON GABY 8 Str. Episcopiei Anunţă onor sale clientele că ex­pune Modele de toamnă Rochi, Mantouri Cu începere de Luni 5 Octombrie ora 4 p. m. şi în zilele următoare. In zilele de 6, 7 şi 8 Octombrie se va ţine la Oradia Mare congre­sul inginerilor de poduri şi şosele din România. CINEMA GLORIA. « Oarba, din Pa­ris, dramă în 10 acta uu­pă roma­nul lui Xavier de Mon­tpin. TEATRU NOU. — Trupa Titi Dumi­trescu va juca: „Scandalul de la teatrul Nou?” şi „Din gură ’n gură’! CINEMA ROMA (Griviţa).—..Joueuse d’orgue, Oarba din Paris“. CINEMA JUPITER. — Deschide­rea stagiunei cu „Stigmatul“. Or­chestra va acompania filmul. CINEMA „EDISON“ Grădina şi Sa­lon. — Stăpâna Lumei 12 acte. Fraţii Karamazof 7 acte şi trupa de artişti. GRADINA MARCONI. — Cocoşatul de la Notre Dame de Paris, şi SALA. — Aventurile lui Tarzan şi trupa Titi Mihăilescu. GRADINA JIGNIŢA. — „Fetiţa Dulce“ cu Dina König. La 7 Octombrie ora 11 dim. Se va deschide, la Geneva, in sala cea ma­re a consiliului din Hotel de Viile conferinţa internaţională a Crucei Roşii. România a fost invitată a lua par­­te la această importantă conferinţă Se vor discuta toate chestiunile în legătură cu serviciul de cruce­ roşie în timp de război şi în timp de pa­ce. ttGISELLE“ Robes Nanteaux Sir. Ales. Lahovari 5 anunţă distinsa sa clien­telă că Joi 1 Octombrie Umeri 2 Octombrie Sâmbăta 3 Octombr. Orele 3­6 d. a. va expune o bogată co­lecţie de rochi de vizită. Mantouri şî loshî de sea­ră, modele originale de la cele mai renumite case parisene. D-lor controlori fiscali Munteanu Mihail, Racoviţă Vasile, Borş Du­mitru, Zota Gh., Ilau Gh., toţi din judeţul Tutova, li s’a conferit cru­cea „Serviciul credincios“ clasa I« Magazinul anunţă onorata sa clientelă că pe ziua de Vineri 2 Octombrie va des­chide un mare Salon de confecţiuni în str. Paris No. 16, etaj (deasupra Mag. Peschy.) Mantouri, Rochii de seară şi de vizită. Modele originale de la cele mai mari case din Paris. Se execută cu preţuri excepţional de convenabile. D-nii doctori Gh. Băiulescu şi N. Turcanovici, inspectori generali administrativi, vor fi puşi în re­tragere din oficiu la 1 Octombrie pentru limită de vârstă, dispoziţie a direcţiune­­i. r„ trans] După o generare a c. f. r., transporturile de ouă destinate consumului intern, se vor considera ca marfă de sezon tot anul. Deasemenea articolele şi maşinile pentru mori se consideră de sezon până la 1 Octombrie 1925. Aceste transporturi se vor Înscris şi satisface la grupa II. In „Monitorul Oficial" din 29 Sep­tembrie au apărut deciziile ministe­rului de Industrie şi comerţ prin care se confirmă alegerile mem­brilor la Camerele de industrie şi comerţ din Bucureşti, Galaţi şi Si­­listra, precum consiliile de admi­nistraţie ale acelor Camere din Ga­laţi şi Silistra. i­­eri­ ­Joui 1 Octombrie 1929 OrtOSOXS Cuv, Grigore episc. SatOltC: leronim Protestant 5 leronim EDrae. Tişrî Apusul soarelui 6:00 PEN­TRU B-nii AVOCAŢi şi RASISTRAŢI A APARfJT HO. 11 DIN PÄNDECTELE == = SAPTiMlNALE REVISTA se juresprudenţa In genul lui „Dalloz Hebdomadaire Sub direcţia d-lui C. HARIANGIU Consilier la Curtea de Casaţie Lucrările pentru construirea mausoleului de la Mirceşti, în care vor fi depuse rămăşiţele lui V. A­lexandri şi ale soţiei lui, Paulina, nu vor putea fi terminate până în toamna aceasta. Inaugurarea acestui mausoleu se va face în primăvara anului viitor cu care ocazie se vor da mari ser­bări cu caracter naţional. D. I. Constatin a redeschis maa­gazinul „Windsor“ în noul local din calea Victoriei No. 58 (sub Hotel Continental). D. N. Ghica-Budeşti, arhitectul ministerului cultelor şi artelor, a plecat pentru trei săptămâni la Pa­ris, în interes de serviciu. Doamna Ghinea, Vasile Boerescu 13, va prezenta colecţia de iarnă în zilele de 1, 2 şi 3 Octombrie a. c. D. Nicolae Rogman, inspector şco­lar şcolar, a fost numit prefect al Judeţului Bihor. MAX Man­ MaiER & Tailleurs Ultimele creaţiuni din Paris Str. Sf. Gheorghe Nou No. 10 Odată cu expoziţia zootechnicii de la Timişoara, din zilele de 3, 4 şi 5 Octombrie, „Asociaţia generală a medicilor veterinari din România“ va ţine, tot acolo, adunare generală extraordinară. Iată ordinea de zi a acestei adu­nări : votarea regulamentului Aso­ciaţiei, legea de organizare a cor­pului veterinar, rolul medicilor ve­terinari în Camerele agricole, ches­tiunea doctoratului,­ chestiunea că­minului și chestiunea autonomiei serviciului sanitar veterinar mili­tar, I. K.

Next