Dimineaţa, octombrie 1925 (Anul 21, nr. 6776-6805)

1925-10-01 / nr. 6776

unii ii un» 11 inWiBF I mu Mpp.|i J ! TEIEFOASELI ROASTRE * ”87 j ' ■■ -----1/731 179 J Centrala £ Centrala 24/731­­ Centrala 46,r — Direcția 57/72 Adminlirtr. 7/69 Provincia 10,66 DIMINEATA GOSTUl ABDflAMEHTBMI .al 350 PE UN AN l*Bl 450 PE 0 LUAU LEI 250 PE £ LUNI 9i­ riforriiimfi^afTn^rriii)miii«iFiiiidt,rw^ynii^j99u? gîTOTimi D51 TOT FELULJ^ AgMINISTRATlA ZIARULUISI LA CONCESIONARA» „.SOCIETATEA­­ PENEHALA DE PUBLICITATE", «jj^GmOTOHBY m ICI) Na. 9 Btaf î,­­Telefon 11/84 ■pgjfnpnBWBjpnnp ■T" Congresul cântăreţilor bisericeşti O propunere Primim următoarele: Primul congres al cântăreţi­l­­or bisericeşti din România s-a ţi­­nut la Iaşi în vechea capitală a Moldovei în 1912. S'au format atunci delegaţiuni îmi puteamnicite de congres, ca să remită celor în drept un memo­riu deziderat pentru ameliorarea soar­tei noastre. Au trecut 13 ani de atunci, es­cluzând doi ani timpul de război, şi s’a mai ţinut câte un congres în fiecare an în Bucureşti şi în alte oraşe, dar precum dezidera­tul primului congres dîcî ale a­­cestora din urmă nu li s’a dat nici o urmare de către oei în drept, fie că au fost înmânate­­locului competinte, sau au fost uitate prin sertarele celor împu­terniciţi de congres.­­ Aceste nereuşite se datoresc­ fap­tului că noi cântăreţii am fost şi suntem desbinaţi în mai multe fracţiuni formate pe grupuri şi anume: Cucuzetişti, Măcărişti, A­sociaţia generală, şi mai există societatea „Mântuitorul?‘ şi Cru­cea“ toate cu şeful şi steagul tot şi aceste grupări nu au făcut şi nu fac altceva decât să se certe între ele pentru şefie în datina întregei clase a cântăreţilor bise­riceşti dini ţară. Astăzi se ţine congres al XI- lea general al cântărţilor biseri­­ceşti în oraşul istoric Curtea de Argeş. Regret că n’am putut lua parte la desbateri din cauza interese­lor familiare urgente, dar prin aceste rânduri doresc din tot su­fletul ca acest congres general să aibă o soartă mai bună de­cât ce­lelalte ca să putem măcar de as­tă dată a avea mulţumirea că s'au adus la îndeplinire multele noastre doleanţe, îmi permit a expune şi eu o pă­rere a mea asupra soluţionării infinitive a doleanţelor noastre. Eu cred­ că a­ sosit timpul ca d-voastră în acest congres să de­cideţi, să intrăm în­ asociaţia pre­oţilor căci statutul modificat al Asociaţiei preoţilor ne primeşte cu braţele deschise şi numai aşa împreună ne vom organiza solid şi pe judeţe la filialele preoţeşti şi tot­odată va dispare una din­tre aceşti doi factori. Numai uniţi în asociaţia preoţi­lor vom putea reuşi împreună la realizări o stare morală şi mate­rială mai bună. ION UNGUREANU Cântăreţul bisericei Iancu , Nou­­cureşti $d­V 1 TEATRUL NATIONAL Miercuri seara 30 Septembrie în ..Faust'* groul rol al lui Mefisto va fi jucat pentru întâia oară de d. G. Ciprian. Ultimele reprezentaţii ale piesei :iubire** de d. Paul Prodan vor fi in matin­eu­rile de Joi 1 şi Sâmbătă 5 Octombrie. După această dată d-na Maria Fi­­lotti, interpreta rolului principal, pleacă în turneu cu această piesă. * „Vlaicu Vodă“ dramă istorică a T-lui Al. Davila, se va juca ultima dată Duminică 4 Octombrie, în ma­tineu. OPERA ROMÂNĂ Joi 1 Octombrie deschiderea sta­giunii cu „Boris Godunov“ dirijat de d. Masvini. Vineri: „Paiaţe“ şi baletul „La Manevre'* (d. Umberto Pessione). Sâmbătă: „Aida” (d. Geor­gescu) Duminică: „Paiaţe** şi „La Pesione). Sâmbătă: „Aida’’ (d. Geor­­gescu). Marţi: „Boris Godunov'*. Miercuri „Manon” cu d­na Andrea Angliei.­. În prima parte a stagiunii vor a­vea loc spectacole extraordinare cu I-nele Lipkowska, Lucezarskaia, An­ghel şi d. Sigismondo Zaleski. TEATRUL REGINA MARIA „Amedeu Stânjenel” marele suc­­ces de ilaritate al companiei Bulsn­­■ira îşi continuă seria. Piesa se re­prezintă de cinci ori în cursul aces­tei săptămâni: Miercuri, Vineri, Sâmbătă (ziua şi seara) şi Dumini­că în matineu. In celelalte seri se reprezintă „Domnul de la ora. 5“. Luni 5 Octombrie premiera piesei .Discipolul Diavolului“ de Bernard Schaw. TEATRUL POPULAR . 8’a pus în repetiţie la Teatrul Popular, sub conducerea de scenă a d-lui Victor Popa, piesa „Maestrul" trei acte de d-nul Mircea Ştefănes­­cu. In rolurile principale vor apare­­ d-nii G. Calboreanu şi G. Vracea, de la­ Teatrul Naţional şi d-na Nelly Oprea, fostă la Teatrul Naţional din Cluj. Premiera va avea loc în prima jumătate a lunei octombrie. TEATRUL CENTRAL Astă seară are loc repetiţia gene­rală a piesei „Neofitul“. Premiera e mâine Joi 1 Octombrie. * Joi la orele 10 dimineaţa va a­­javea loc la cinema „Lux’’ reprezen­­­taţia pentru presă cu noul film românesc „Năbădăile Cleopatrei“. # D-na Zarifopol-Gherea și-a reînce­put cursurile de piano (str. Spăta­rului 28). * * teln­MlI-i nvns VARŞOVIA, 29. — Programul de asanare al guvernului polonei con­stă in trei proiecte de lege: primul are un caracter pur economic, al doilea priveşte chestiunile valutare şi bancare şi al treilea prevede o reducere a cheltuelilor bugetare şi infiinţarea unui consiliu economic, care să cerceteze toate proiectele de lege în legătură cu situația bu­getară. Demisia mareşalulu! Lean­tsy — Telegramă particulară — PAFIIS, 29. — Consiliul de miniştri francez a ac­ceptat demisia m­areşa­­luluui lyautey, care pă­răseşte postul său din motive de sănătate. * PARIS, 29. (Rador). — Consiliul de miniştri a primit demisiunea ma­reşalului Lyautey cu regret dar s’a lăsat înduplecat de motivele seri­oase şi grave ce au fost invocate de mareşal deja în anul 1923 şl In anu! 1924. Consiliul a exprimat cu acea­stă ocaziune recunoştinţa Franţei pentru opera de civilizare a Maro­cului şi pentru devotamentul de ca­re a făcut dovadă In momentele cri­tice în cursul ultimelor luni. Subscripţii la Impru­­mutu­l francez PARIS, 29. (Rador). — Guvernul a hotărât in mod definitiv ca suscrip­­ţiunea la împrumutat de consolida­re sfi fie închisă pe luna de 20 Oc­tombrie. Petroșani un perceptor de­lapidează lei 48.200 CAMPU­LUNG, 29.­­ Perceptorul fiscal Gh. N. Ispas de la circ. 17 din Pietroşani, a delapidat din încasă­rile făcute, suma de lei 48.200. Cu anchetarea cazului a fost în­sărcinat controlorul Dumitru Ghiz­­daveț de la circ. 1-a din localitate. Adunaţi şi mai departe cu poans­e­­: păstraţi-le până l.i toamnă, când va avea loc tragerea «=» cum am anunţat la începutul acestei serii Epoca înarmărilor ■msmmmmm : v-v'i Bs* snots tip eie SHtearfta, sseissaaritsssl 019 al Hotel p­astios,® do us fosta] de 564 tone, lansat zilele acestea la Amsterdam. In Sand na crucişător in construcţie Neregulele 2 de la Cassa centrală s­­­iuplicif­is­iile acuzaţiile aduse Inspectorului general Ce răspunde acuzatul Comisiunea însărcinată cu anche­tarea cazului d-lui inginer Bazile A­­lexandrescu, fost inspector generel la Casa Centrală a asigurărilor, com­pusă din d-nii: .1 Setîacec, directorul general al muncii ca preşedinte, in­spector general Stelorian şi director Praporgescu membrii, continuă cer­­cetările. Din informaţiile, ce ne-au fost da­te la ministerul muncii şi la Casa centrală a asigurărilor, reese că in­ginerul Alexandrescu, care fusese însărcinat cu administraţia servi­ciului cazanelor, ar fi încasat sume de bani, din care a vărsat o parte la o bancă din Capitală, în numele şi la dispoziţia sa. Chemat la Casa Centrală pentru a da socoteală de fondurile strânse şi a le depune la dispoziţia centralei, d-sa n’ar fi putut acoperi, sum­a de care fusese informată direcţiunea generală c’ar fi Incasat-o. Aflându-se că fostul inspector ge­neral are de câtva timp, un automo­bil, i s’a cerut să justifice fondurile din cari­ea cumpărat. Din cercetările făcute la brigada de circulaţie, de pe lângă prefectura poliţiei Capitalei, s-a stabilit că ingi­nerul Alexandrescu a înscris auto­mobilul pe numele său ca taxi pe piaţă. Fostul inspector general a re­cunoscut că a cumpărat acest auto­mobil din fondul cazanelor, fără a fi înştiinţat Casa Centrală. In urma demersurilor făcute de Casa asigurărilor, ea a intrat în po­sesiunea acestui automobil, din a cărei valoare a acoperit o parte din sumele încasate de fostul inspector general. In timpul cercetărilor directorul general al Casei centrale i-a cerut inginerului Alexandrescu să-și dea demisia, ceiace fostul inspector ge­neral a făcut. Demisia i-a fost pri­mită. Cercetările comisiunei continuă. CE ESTE CU NEREGULILE DELA SERVICIUL CAZANELOR In urma publicării în ziarul „Di­mineaţa” a scrisoarei deschise, adre­sată de subsemnatul d-lui ministru C­hirculescu, domnul Enescu, direc­torul general al Casei Centrale, a gă­sit de cuviinţă să informeze diferite ziare cu privire la neregulile pe care le-aşi fi comis la serviciul cazanelor în calitate de inspector general. Dacă aceste informaţiuni ar fi a­­părut înainte de provocarea mea, ele şi-ar mai fi avut rostul, dar după trei luni de la demisia mea, nu fac de­cât să întărească acuzaţiile ce le aduc, crezând că prin asemenea co­municate mă poate intimida de a nu mai publica, cele enunţate în scri­soarea adresată d-lui ministru Chir­­culescu. Pentru a dovedi, că cele arătate în comunicat, sunt cu totul neînteme­iate și făcute numai din ură și răz­bunare, voi preciza cu date oficiale, care este realitatea lucrurilor. De altfel prin raportul Înregistrat la No. 9447 din 10 Iulie 1925, am somat ministerul muncii de a-mi da o co­pie legalizată după raportul de an­chetă, pentru a trage la răspundere pe calomniatori și nici până astăzi acest raport nu a fost întocmit cu toate insistențele depuse de subsem­natul, lucru ce m-a silit să recurg la publicitate. Trebuie să se știe că, pentru con­trolul cazanelor, nu există nici un inspector general, ci aveam sub or­dinele mele 14 inspectori în întreaga țară, subsemnatul fiind singurul in­spector general, care aveam condu­cerea generală a serviciului, fără să execut vre­un control la cazan și să fac vre­o încasare de bani publici. Pe nedrept, se afirmă deci că, printre inspectorii generali, însărci­naţi cu supravegherea acestui servi­ciu ca şi cum ar fi fost mai mulţi, nu numai unul, era şi subsemnatul. O altă afirmaţiune neexactă este a­­ceea, că mie mi se încredinţase sec­torul Ardealului, pe când în realita­te, în Ardeal, aveam 6 Inspectori cu reşedinţele la Cluj, Oradia Mare-Si­­biu, Timişoara, Arad şi Tg.-Mureş, subsemnatul conducând de la centru atât Ardealul cât şi vechiul regat, Bucovina şi Basarabia, în total 12 inspectorate technice. Este falsă afirmaţiunea că, după o scurtă funcţionare Casa Centrală ar fi fost sesizată de unele nereguli făcute de subsemnatul. Somez pe d. Mişu Enescu să aibe curajul să pu­blice acele reclamat,luni la care face aluzie. La dosare nu există decât un re­ferat al subalternului meu, Traian Niculescu, inspector de cazane, care, _ „ . . . .... bazându-se pe influențele politice ce Relatarea de mai sus, apărută nu avea f­r md delegat de subsemnatul pentru a face nişte anchete în­tr­m­ele ziare de dimineaţă, la deter­minat pe d. inginer Alexandrescu să se prezinte la redacţia noastră, spre a-şi expune punctul său de vedere în faţa opiniei publice. Păstrând cea mai strictă obiecti­vitate şi, în dorinţa de a contribui la luminarea chestiunii, facem loc răs­punsului celui învinuit. CE SPUNE D. ING. ALEXAN­DRESCU deal, găseşte cu cale, încurajat fiind de d. director general Enescu, să fa­că un raport prin care să arate că a descoperit fraude de milioane, cari ar fi fost făcute cu ştiinţa subsem­natului,­fără să aducă însă vre­o dovadă de cele afirmate. Pe acest re­ferat, d. Enescu găseşte cu cale, fă­ră să mai cerceteze, să pună urmă­toarea rezoluţie: „Deşi nu se produce probe de vinovăţie, totuşi fiind visat domnul inspector general B. Alexan­­drescu, se va face o anchetă”, trimi­­ţăndu-mi vorbă prin subalternul meu că ar fi bine să demisionez. Ştiindu-mă nevinovat am refuzat să demisionez şi am acceptat anche­tă. In informaţiunile date ziarelor se arată că subsemnatul aş fi abuzat de putere şi că aşi fi depus pe numele meu la Banca Marmorosch-Blank, sumele ce le-aşi fi încasat din coti­zaţii. Ţin să fac cunoscut că nici­o­­dată nu am încasat bani din cotiza­ţii şi că am fost­ obligat să îndepli­nesc pe lângă funcţiunea de inspec­tor general şi pe aceea de casier, Vo­mind de la cele 12 inspectorate sumele vărsate de către Inspectori, care mi­ le trimeteau prin banca Marmorosch Blank, deoarece Direc­ţiunea contabilităţii a Casei centra­le cât şi d. Enescu s'au desinteresat complectam­ente de acest serviciu ne­­luănd nici o măsură pentru înregis­trarea banilor. De menţionat că acest serviciu de stat a început să funcţioneze cu ba­nii subsemnatului, întru­cât d. Enes­cu mi-a comunicat că pentru acest serviciu — pe care lam­ înfiinţat, fără asentimentul d-sale — nu dă nici un ban şi că să fac ce ştiu. Se poate constata din actele de gestiune că şi astăzi Casa centrală îmi datoreşte suma de 60.000 lei, pe care am dat-o din banii mei pro­prii pentru plata lefurilor, diurne­lor inspectorilor şi imprimatelor ne­cesare serviciului, şi care nici astăzi după un an de funcţionare nu mi s-a rambursat. Am fost nevoit să susţin aceste cheltueli pentru a putea menţine serviciul pe care d-sa a reuşit să-l desfiinţeze în detrimentul muncito­­rimei pentru a da posibilitate unor particulari să se îmbogăţească in paguba statului, după cum voi do­vedi. In ceia ce priveşte cumpărarea automobilului, voi dovedi că acest automobil nu s’a cumpărat din ba­nii statului, cum afirmă Casa cen­trală, ci din alte fonduri care nu a­­parţin statului .De notat că astăzi acest automobil, care a fost cumpă­rat pentru transportul inspectorilor, este utilizat de d. Enescu şi d. sub­director gen­eral Argeşeanu, In plim­bări de plăcere pe la Balcic şi Ca­­varna, călătorii care au ruinat ma­şina, spărgând numeroase camere şi cauciucuri pentru ca apoi să fie ne­voit a fi îmbarcat la tren şi trans­portat la Bucureşti pe contul mese­riaşilor. In ce priveşte ameninţarea cu par­chetul, fac cunoscut d-lui Enescu că nu mă intimidez cât de puţin, întru­cât justiţia, care lucrează In mod imparţial, va şti să facă lumină, nu ca comisiunea de anchetă, care a lucrat din ordin. Inginer şef BASILS ALEXANDRESCU fost inspector general şi şef al serviciului technic al Casei Centrale Braşov BRAŞOV, 29. — Un nou groaznic accident de automobil s’a produs ori la orele 3 după amiază pe şo­seaua ce duce la Bran. Automobilul fabricantului de be­re, Paul Tites, din Braşov, condus de şoferul Vilcek, mergând în vite­ză pe o şosea, la trecerea unui pod s’a prăbuşit într’un şanţ din cauza unui defect produs la cârmă. Maşina s-a sfărâmat complect, un copil de 7 ani ce se afla lângă șo­fer, a fost omorât. Șoferul a fost arestat. Ofiţeri trecuţi de rezerve Ofiţerii activi de mai jos, îndepli­nind limita de vârstă, vor fi trecuţi din oficiu în poziţie de rezervă: INFANTERIA Generalul de brigadă Bădescu Bucur, comandantul brigăzii 1 vii., la comandamentul corpului VII ar­mată; generalul de brigadă Boţea Gheoghe, dela comandamentul cor­pului III armată la acelaş comanda­ment ; generalul de brigadă Boboc Constantin, comandantul pieţei Bu­cureşti, la comandamentul corpului II armată; colonel Ionescu Justinian dela comandamentul diviziei 19 în regimentul 16 infanterie; colonel I­­liescu Atanase, comandantul regi­mentului 36 inf., în acelaș regiment; colonel Rădulescu Toan, dela co­mandamentul teritorial al corpului II armată în reg. 83 inf.; colonel Pecurariu Aurel, comandantul cer­cului de recrutare Oradea Mare, în regimentul 84 inf.; colonel Păun N. loan, dela serviciul geografic al ar­matei la acelaş serviciu ; locot.-col. Teodorescu loan, dela cercul de re­crutare Constanţa în reg. 7 vânători; locot.-col. Anghel Florea, comandan­tul batalionului 5 administrativ, în reg. 10 vânători; locot.-col. Stavru Vasile dela comenduirea pieţii Ba­cău în reg. 6 vânători; maior Ma­­rinescu Constantin din reg. 4 inf., în reg. 3 vânători; maior Rombeanu loan, dela comenduirea pieţii Tecuci în reg. 96 inf.; căpitan Morărescu loan din reg. 8 inf. in acelaş reg.; căpitan Vlădescu N. loan din regi­mentul 10 inf. în acelaş regiment CAVALERIA General de brigadă Arion Croon dela dispoziţia M. R. la comanda­mentul corpului IV armată; căpitan Nicolae Ioan din regimentul 7 călă­raşi în acelaş regiment. ARTILERIA Căpitan Vitelaru Nicoale dela com­pania pompieri Iaşi în regimentul 25 artilerie; locotenent Negrea Ioan din regimentul artilerie antiaeriană în acelaş regiment. TRUPE SPECIALE General de brigadă. Negru Atanase de la inspectoratul tehnic al geniului la comandamentul corpului III ar­mată. JANDARMERIA Locotenent Dumitraşcu Teodor de la atelierul de, confecţii al corpului de jandarmi in corpul jandarmeriei. SEVICIUL SANITAR Fa­rmacist colonel Con­stan­tinescu Gheorghe, din M. R., direcţia 6 sani­tară, la dispoziţia M. R. direcţia­ 6 sanitară. INTENDENŢA ŞI ADMINISTRAŢIA intendant-maior Mihăilescu Nico­lae de la arsenalul armatei la depo­zitul central de munițiuni; inten­­dant-maior Ionescu Ioan, de la M. Ti., direcția 8 armament, la comanda­mentul diviziei 20 infanterie; inten­­dant-maior Ganea Iile de la corpul IV armată, serviciul domeniilor mi­litare, la comandamentul diviziei 14 inf.; administrator-căpitan Ionescu P. Nicolae dela şcoala de ofiţeri de rezervă Ploeşti, la cercul de recru­tare Braşov; administrator-căpitan Dumitrescu Mihail dela manutanţa Ploeşti la cercul de recrutare Cer­năuţi ; administrator-căpitan An­drian Gh. din reg. 1 grăniceri la de­­pozitul de munițiuni Bacău; admi­nistrator-căpitan Niculescu Ilie din regimentul 8 artilerie la depozitul central de materiale geniu. De la expziţia dlin Chişinău — Secţia zootehnică a expoziţiei din Chişinău CHIŞINĂU.­­ In afară de se­minţe, obiecte, materiale şi diver­se produse agricole, adunate din toate colţurile Basarabiei, expoziţia de la Chişinău a oferit şi o foarte bo­gată secţiune a animalelor şi păsă­rilor. Plugarii basarabeni,, cu toată vi­tregia unui an prea puţin mănos şi cu toate greutăţile de transport au răspuns cu multă însufleţire la a­­pelul organizatorilor şi au adus vite şi păsări din regiuni şi localităţi destul de depărtate. Avântul cu care au răspuns agricultorii mici şi mari ca să participe la expoziţia de animale şi păsări de la Chişinău, nu poate decât să le facă cinste. S-au expus din speţa calului e­­xemplare frumoase, aproape din toate rasele de cai autohtoni din Basarabia. Printre ele: calul nem­ţesc, calul Orloff pur sau metis, ca­lul ardenez curat sau corcitură, cal­cul anglo-arab, trăpaş, etc. Dintre bovine s’au putut vedea vite din rasele: Simenthal, Schwitz, Roşie, Holmegore, Olandeză, Mol­dovenească etc. Râmătorii au fost representaţi a­­proape numai prin rasa Berg. Majoritatea oilor au format e­­xemplarele din rasa Karakul sau Astrahan-pură sau metisă. Multe păsări şi tot rase alese, ca: Orpington, Minorce, Langahan, Ita­liană, Pitmut, Viandot, Islarde, etc. REZULTATELE MORALE ALE EXPOZIŢIEI In ce priveşte rezultatele morale şi economice ale expoziţiei din Chi­şinău, s’a constatat că nici o pro­­pagandă românească făcută până, ea una în ţară, n’a avut aşa de stră­­l­rcite rezultate morale şi culturale, cum le-a avut expoziţia din Chişi­nău. Toţi au putut vedea ce poate fi Basarabia. Ţărănimea a avut prilej să vadă imensele bogăţii ale ţării noastre româneşti, care are toate posibilităţile de a-şi satisface toate nevoile ei, fără a recurge la străinătate. Fabricatele coloniilor din sudul Basarabiei au dovedit ca prin munca insistenta să poate­ creia industria şi în stepa lipsită de cărbune şi fier. Marea fabrică de postav din Tarutina, jud. Cetatea­ Albă serveşte ca un exemplu viu. Excelentele produse ale fermelor din sudul basarabiei iarăşi servesc ca o perfectă dovadă la ce rezulta­­te se poate ajunge prin perfecţiona­rea agriculturii, pe calea raţională a culturii pământului. Pielrele de caracal din cele mai bune calităţi arată un nou izvor de bogăţie, ce se găseşte în mâinele ţăranului, căruia îi place a creşte oile şi alte animale domestice. Exponatele viticulturii au arătat perfectele calităţi ale producţiei vi­ticole basarabeană. Datele statistice au arătat produc­­tibilitatea provinciei de peste Prut după introducerea reformei agrare, a mai arătat că cantitativ produc­ţia provinciei nu s’a micşorat de loc, ci s’a mărit şi prin cooperaţie calitatea producţiei ţărăneşti va putea ajunge la nivelul producţiei foştilor gospodării mari a agricul­torilor moșieri. — Cor. 101 Comisia de examinare a orfiţerilor superiori pentru absolvirea cursului pregătitor se compune din d-nii: pre­şedinte general Economu Virgil, membri; general Todirescu D., gen. Paplica P., comandantul centrului de instrucție al artileriei; colonel Alexandrescu Gh., comandantul cen­trului de instrucţie al cavaleriei; II.colonel Georgescu Grigore, coman­dantul centrului de instrucţie al geniului; colonel Şerb M., coman­dantul centrului de instrucţie al jan­darmeriei; medicul-colonel Saldac I. de la spitalul militar „Regina Elisa­­beta”; maior Geosan H. din aviaţie, Secretar maiorul Vasiliu Ion, şe­ful de stat-major al cursului comun. Se vor prezenta la examen: Ofiţerii cari au frecventat cursul comun (Făgăraş) şi cursul special pe armă în anul 1925, exceptându-se căpitanii de administraţie, cari de­pun examen separat; Ofiţerii din categoriile prevăzute de ordinul general No. 66 din 8 Au­gust 1925, al M. R. serviciul perso­nalului, cari au obţinut aprobarea corpurilor de armată de a se pre­zenta la examen. Examenul are loc la centrele de instrucţie ale armelor, în localită­ţile şi în zilele arătate mai jos : Căpitanii de infanterie, cavalerie şi artilerie, depun examenul în fi­nele de 1 — 2 octombrie, respectiv la Sf. Gheorghe, Sibiu şi Râşnov; Căpitanii din aeronautică, geniu jandarmerie şi ofiţerii sanitari (me­­dici-veterinari, farmacişti), depun examenul în Bucureşti, localul școa­lei militare No. 1, în zilele de 3 și 1 Octombrie 1925. A Din Ploeşti O LUGRUBA DESCOPERIE Făcându-se săpături pentru construirea unui garaj de auto■ malU­­n curtea serviciului tenh­nie, la o adâncime de 50 cm., s'au, găsit osemintele unui om. Casa aparţinea până 6­­ ur.i câ­teva săptămâni d­ îtuti Belizarie Nastopol, mare proprietar. Dini cercetările făcute de d. co­misar Virgil Ionescu, nu s’a pu­tut ajunge la nici uin rezultat. Fostul proprietar care lipsește din oraș a cumpărat terenul m care a clădit acel imobil încă o, acum 12 ani. Se cerctează acum spre a se fia cine a fost vechiul proprietar. Osemintele par a avea o vechime de 15 an­i. Ele atu­ fost înaintate parchetu­­lui de Prahova care le-a trimis institutului mdico-legal din Bu­curești. Se pare că la mijloc e o veche crimă întrucât craniul se află vârât sub picioarele scheletului.

Next