Dimineaţa, mai 1927 (Anul 23, nr. 7331-7360)
1927-05-22 / nr. 7351
Pagina 8-a DiMftNiRTR RRDERLULUi 5 tes MIŞCARE ESPERANTISTĂ Un grup de ofiţeri generali LA CLUJ De 2 zile se află în judeţul Satu- Mare, de unde vor pleca în alte judeţe de frontiere un grup de ofiţeri generali sub conducerea d-lui general Cihoski. Aceştia sunt însoţiţi de alţi ofiţeri superiori şi diferiţi ofiţeri specialişti. Este o inspecţie de comandament ce se face din timp în timp în ţinuturile de graniţă. D. general Cihoski a fost găzduit de d. prefect I. C. Barbul, iar restul ofiţerilor la diferite familii de români,, vizitează frontiera CLUJ. —eri seara, societatea esperantistă din Cluj a aranjat o reuşită conferinţă in sala festivă a liceului romano-catolic din localitate. D. dr. VICTOR CHIRILA, preşedintele societăţii, a rostit o frumoasă cuvântare, arătând scopul mişcării esperantise. Despre acelaşi subiect a vorbit, ungureşte, d. Iosif László. A arătat că ligile amatorilor de radio, societatea târgurilor de mostre, Camerile de Industrie şi comerţ, au adoptat limba esperantistă ca limbă oficială. D. TIBERIU MORARIU, delegatul în România al Societăţii Mondiale esperantiste, a anunţat că, în curând, se va deschide la Cluj un concurs esperantist. Congresul profesorilor de geografie TIMIŞOARA, 20. — Azi la amiază cu Simplonul au sosit în localitate profesorii care iau parte la congresul de geografie. In fruntea participanţilor e d. Simion Mehedinţi şi oaspeţii francezi. Congresiştii au fost întâmpinaţi în gară de d. dr. Doboşanu, primarul oraşului, de comitetul local în frunte cu d. Scolăţel directorul şcolii comerciale. Ei s-au îndreptat în corpore spre şcoala militară unde sunt încartiruiţi. După amiază la orele 3 se va deschide congresul. PROCESUL UNUI POLŢIST ABUZIV CLUJ. 19.In faţa consiliului de războiu local a venit spre judecare procesul lui Grigore Bălănescu fostul şef al poliţiei de frontieră din Halmei, care în complicitate cu comisarul Munteanu şi un comerciant din Arad a comis o întreagă serie de abuzuri în acea calitate. In baza unui cereri făcute de acuzați prin care ei invoacă suspiciunea legală, dosarul a fost înaintat Curţei de Casație din Bucureşti spre a fi repartizat a un alt centru de războiu. Câtă populaţie are oraşul Sighet Sub directa supraveghere a d-lui general lonzu sa făcut numărătoarea populaţiei oraşului Sighet Întrucât foarte suspecta părea operaţia numeroşilor indivizi şi cari se ocupau cu negustruă şi clandestină, poliţia şi siguranţa au luat măsuri spre a face cu natvinţă sefugiul acestora peste graniţă, în timpul recensământului. Oraşul a fost împărţit în sectoare şi o comisie specială alcătuit, a avut însărcinarea să ţină in curent centrul cu mersul operaţiei de recensământ. S a constatat că Sighetul nu este atât de populat cum se credea. Unii îşi închipuiau că cel puţin( 40.IXX) de locuitori îl ocupă, când în realitate sau totalizat exact: 25.176. Intre aceştia români 6.114; maghiari 4.114; evrei 11.425; ruteni 1.368; germani 169; cehi 44; poloni 11; sârbi 8; bulgari 10; turci 1; italieni 1; ţigani 9. Deasemenea s-a constatat că numărul celor fără nici un act a fost: 1200 dintre cari evrei din Galiţia 113; alte naţionalităţi 395, restul până la 1200 au fost găsiţi cu bilete de liberă petrecere, cu autorizaţii ministeriale iar alţi au actele la ministerul de justiţie pentru încetăţenire. Cu această ocazie s’a făcut şi statistică a locuinţelor. S’au găsit imobile: 3.118; camere de locuit 11 mii 875; capi de familie 5.089. Deci după această statistică sa putut cunoaşte numărul populaţiei oraşului Sighet în realitate, nu după cifre fictive ca până acum. BISTRIŢA Preţurile maximale. Primăria a stabilit, aceleaşi preţuri maximale, pe luna Mai, ca cele din luna Aprilie. A stabilit însă şi preţuri pentru peşte, după cum urmează: somnul, lei 75; crapul, lei 65; mreana, lei 50; peşte mărunt, lei 42. Din nenorocire, însă, peştele este ca şi inexistet pe piaţă. Foarte rar se găseşte, şi atunci este complect insuficient, vânzându-se cu preţuri mai mari, decât cele stabilite. Recensământul populaţiei. Cuocaziunea recensământului, şi în urma centralizărei făcute de comiisiunea centrală a primăriei, s’ia constatat, că oraşul nostru, are un număr total de 14.793 locuitori, împărţiţi pe origina etnică, sunt: români 5314, maghiari 1632, saşi 4687, evrei 2228 şi alte naţionalităţi 432. Operaţiunile recensământului au decurs în cea mai mare linişte. Târg de ţară. — Târgul de ţară, zis al „cucului“, din zile de 14, 15, 16 şi 17 Mai c., a fost foarte animat; cu toate acestea, afaceri s’au făcut foarte puţine. Atât vitele cât şi marfa, s’au vândut foarte puţin şi pe preţuri foarte reduse. Cauza este lipsa cea mare de numerar, care prin părţile noastre se resimte foarte mult Cea mai mare parte din comercianţi de abia au putut să-şi scoată mijloacele de transport Timpul. A început să se încălzească şi să se facă frumos. Câteva zile mai înainte a fost foarte frig, pe munţii din apropiere ninsese, iar înoraş a căzut bruma groasă de tot. Din această cauză, viile și pomii fructiferi au suferit foarte mult. De asemenea și grădinile de zarzavat au suferit mult. Un revizor şcolar arestat CLUJ. 19. Astăzi la ora unu după un luna interogatoriu, d. judecător Leon Persescu titularul cabinetului 2 de instrucţie a declarat arestat şi l-a depus în arestul parchetului pe Gh. Olteanu fost revizor şcolar al judeţului Cluj, care a comis în complicitate cu funcţionarul Ion Lupu, de asemeni arestat, însemnate fraude la inspectoratul şcolar primar din Cluj. Arestatul este învinuit de fals în acte publice şi sustracţiune de bani publici. Arestarea aceasta a produs o deosebită senzaţie. Congresul Ligii culturale la Tg.-Mureş Tg.-MUREŞ, 20. — Sâmbătă se va deschide marele congres al Ligii Culturale. S-au format diferite comitete pentru primirea, găzduirea şi aranjarea serbărilor. Toate şcolile vor da festivaluri în onoarea oaspeţilor. Se va vizita oraşul şi împrejurimile, de asemenea este probabilă o escursie în munţii din apropiere. Până în prezent s-a anunţat un număr oaspeţi, foarte martrie CLUJ Principele Nicolae la Cluj. — In vederea raidului de automobile al A. C. R. R., care va avea loc în curând principele Nicolae a sosit ieri cu un automobil la Cluj spre a inspecta dealuri Feleakului, unde va avea loc concursul de coastă. De la Consiliul de răsboiu. — In faţa Consiliului de răsboiu local a început procesul jandarmilor Gheorghe Stoica şi Cioci Ion, acuzaţi că în anul 1919 au ucis pe preotul romano-catolic Isidor Silaghi, şi locotenent Ioan Mărcuş din Satu mare. Consiliul a fost prezidat de d. colonel Solomon din Infanterie, acuzarea susţinută de către comisarul regal Botez, iar apărarea reprezentată prin avocatul Ilarie Popescu. La apelul martorilor constatându-se însă lipsa celor mai principali, consiliul a hotărât amânarea desubterilor pentru o dată ce se va fixa ulterior. D-nii miniștrii Caroflid și Mircescu la Cluj. După cum am anunţat Sâmbătă 21 şi Duminică 22 în Jugul de Sus Bonţighe judeţul Cluj vor avea lor alergări de cai organizate de către direcţia hergheliei din acea localitate. La aceste alergări vor participa şi d-nii miniştri gen. Mircescu şi Garoflid, cari după cum suntem informaţi vor sosi Sâmbătă dimineaţă în Cluj. Serbare şcolară. — Sub conducerea d-lui N. Mărgineanu revizor şcolar, Sâmbătă după amiază va avea loc în Cluj, la teatrul naţional, o serbare la care-şi vor da concursul toate şcoalele primare din localitate. Venitul acestei serbări este destinat societății „Mărăști”. Rep. Situaţia islazurilor comunale şi composesorale din Banat — Deja reprezentanţa noastră din Ardeal şi Banat— LUGOJ. — La 11 iunie, e termenul până când copropietarii islazurilor composesorale, numite şi urbariale, ar trebui să formeze aşa numitele asociaţii de păşunat, prevăzute în regulamentul dat anul trecut de către ministerul de agricultură art. 99 şi urm.). Problema aceasta agită foarte mult ţărănimea bănăţeană, în special cele 94 comune grănicereşti ale Banatului. Cauza agitaţiei, în general, este că organele serviciului agricol au vrut să procedeze şi faţă de aceste islazuri ca şi faţă de cele comunale. Deşi Camera agricolă a jud. Caraş- Severin nu are căderea să se amestece în această problemă, totuş ea a atras atenţia celor competenţi din vreme, că izlazurile grănicereşti sunt de natură composesorală şi că organele administrative împreună cu cele agricole, în temeiul legilor in vigoare, trebue să facă anumite lucrări pregătitoare spre a se putea înfiinţa asociaţiile de păşunat, şi în consecinţă, a pune ordine în administrarea şi exploatarea acestor imense terenuri lăsate cu totul paraginei cu toate astea nimeni nu s’a sinchisit, până când populaţia a început să se revolte contra măsurilor pripite, pe cari le-au luat unele organe al serviciului agricol. DE CE SUNT NEMULŢUMIŢI SAT UNII Din cuprinsul regulamentului ce urmează să se aplice, observăm intenţia ministerului de agricultură de a ocroti şi îmbunătăţii întrucâtva starea islazurilor atât comunale cât şi composesorale, dar organele îndrituite a traduce în fapt această intenţie, uneori n’au dovedit tactul, alteori înţelegerea pentru împrejurările localnice şi de aici decurge revolta firească a ţărănimei, care crede că statul, îngerându-se în administraţia islazurilor intenţionează să le exproprieze. In Banat sunt trei categorii de islazuri: 1. Cele mai multe urbariale creiate pe vremea Măriei Terezia, la cari se ştie ce drept are fiecare locuitor, (drept diferit de 1, 2, 3 jugăre) şi cari prin diferite legi nu s’a permis să fie divizate între coproprietari. 2. Izlazurile grănicereşti, pe cari urmaşii foştilor grăniceri le puteau folosi în aceiaşi măsură fără însă a le D. ministru Oet, putea împărţi. 3. Izlazuri comunale, creiate prin exproprierea făcută în zilele noastre. In sensul regulamentului, dat de ministerul de agricultură anul trecut, categoriile dela punctul 1 și 2 sunt a se organiza în conformitate cu prevederile legei X din 1913, iar cele dela punctul 3, strict comunale după regulamentul amintit. Pe vremea regimului trecut, o mare parte din islazurile urbariale a fost trecut la cartea funduoară ca proprietate a comunei politice, din motive uşor de înţeles, ştiind strădania ungurilor de a pune mâna pe orice resurse materiale ale minorităţilor şi în felul acesta a le putea robi mai uşor politiceşte. Astfel, prin interpretarea greşită a unui cuvânt şi islazurile grănicereşti au fost trecute drept proprietate a comunei, în loc de a se trece ca proprietate a comunităţii grănicereşti îndreptăţite. Cuvântul comunitate cu comună (közösség cu község) şi astăzi ungurii zic comunităţii de avere (vagyonközség, în loc de vagyonközösség). In ce priveşte Islazurile urbariale, în urma protestului energic făcut de conducătorii români de pe acea vreme, s’a dispus de către stăpânire îndreptarea falsului făcut. Evident că funcţionarii ministerului de agricultură nu aveau cunoştinţă despre această realitate cu tradiţie istorică, dar nici nu s’au sinchisit s’o afle, s’o descopere, pentru a putea cunoaşte imprejurărle localnice. Ei au precedat în necunoştinţă de cauză, ridicând contra măsurilor lor mulţimea satelor. Dar ce e mai regretabil, constă în faptul că nici unul din aceşti funcţionari, — şi nici cei administrativi — n’au citit admirabila carte „Păşunele comunale şi composesorale“, scrisă de câţiva funcţionari superiori din ministerul de agricultură, în care găsim la pag. 23 întregul adevăr despre islazurile din Ardeal. „Tot islazuri composesorale sunt şi aşa numitele islazuri grănicereşti... Islazuri propriu zis comunale, cari să fie proprietatea comunelor ca persoane politice, nu găsim in trecut in Ardeal decât numai în oraşe şi în comunele libere, cum erau comunele secuieşti". LIBERTATEA ASOCIAŢIILOR DE PAŞUNAT E regretabil că s'a produs această confuzie şi greşită interpretare de către oameni cu răspundere, cari ar trebui de fapt să fie mai atenţi şi să nu tulbure, prin nepriceperea lor, o populaţie destul de îngreunată de nevoi, şi care, în ceasul ultim, nu se dă îndărăt de a-şi apăra drepturile sale. E necesar ca islazurile ţara să fie altfel îngrijite, conduse şi exploatate. Dar la o stare bună, nu se poate ajunge decât numai cointeresând însăşi ţărănimea, care foloseşte islazul, în lucrările ce trebuesc făcute, iar această cointeresare e mai deplină, dacă li se lasă şi lor dreptul de a-şi spune o părere, când e vorba de sarcinile şi lucrările ce le va comporta ameliorarea islazului. Suntem de părere că numai asociaţiile de păşunat cu o sferă de conducere independentă, — lăsând statului numai dreptul de control — pot soluţiona în bine această problemă. IZLAZURI ISLAZURI ŞI Pe lângă neînţelegerea pentru buna aplicare a regulamentului, în ce priveşte cele trei categorii de islazuri, încă o dispoziţie a mai scos pe ţărani din sărite, şi anume aceea prin care se limitează numărul vitelor Învoite lapăşune. Sunt in regiunea grănicerească comune cu islazuri de mii de jugăre, — drept că de proastă calitate, — la cari dispoziţia de mai sus, cădea prin faptul că nu dispuneau de atâtea animale câte li se puteau admite în proporţia întinderii. Sunt însă şi cazuri contrare. Adevărat că încărcând prea tare o păşune, ea se degradează, dar în regiunea grănicerească nu este cazul, deoarece aici păşunea serveşte de hrană vitelor cel mult 2 luni pe an, la începutul primăverii. După aceasta, vitele sunt duse în golurile din munţi, unde rămân de prin iunie până toamna, când, sau le alungă zăpada, sau le aduce stăpânul pe miriştile din ţară. Sunt însă şi altfel de cazuri, când islazul este atât de mic, încât nu poate fi considerat decât ca loc de plimbare pentru vite. Deci, aplicarea dispoziţiei din regulament cu limitarea numărului de vite, trebue cernută prin sita împrejurărilor din fiecare comună în parte şi mai ales în regiunea celor 94 comune grănicereşti, cari au o situaţie specială, şi nicidecum impusă prosteşte, ca o normă de la care nu te poţi abate, nici la stânga nici la dreapta. O legiuire, oricât de bună, nu poate închide în calapodul ei multiplele feţe ale împrejurărilor sociale, cari sunt mai tari şi mai reale decât birocratismul nostru bolnăvicios, care face legi, fără cercetarea fidelă a realităţilor. KORIA TRANDAFIR O arestare senzaţională la Timişoara TIMIŞOARA, 20. După cum am anunţat la timp de judecător de instrucţie M. Safirescu a ordonat arestarea d-lui Bela Sebeş, directorul întreprinderilor de pompe funebre, învinuit de nereguli. Azi Camera de punere sub acuzare a confirmat mandatul. Această arestare a produs senzație în orașul nostru unde Sebeş e bine cunoscut. Sunt iminente noui arestări. DIMINEAȚA -------ooQO Noul episcop a! Banatului încercare de pruncucidere Un monument lui Vasile Lucaci in Satu Mare Goga patronează comitetul de iniţiativă SATU-MARE. — Astăzi s’au întrunit în sala cea mare a hotelului Dacia mai multe sute de intelectuali din jud. Satu-Mare, în frunte cu d. prefect I. C. Barbul, în vederea formării comitetului însărcinat să strângă fonduri pentru ridicarea unui măreţ monument în Satu- Mare părintelui V. Lucaciu. Comitetul de iniţiativă este sub preşidenţia d-lui Oct. Goga, ministru de interne, care a şi dat o mare sumă de bani în acest scop. Macheta e făcută de cunoscutul artist sculptor Aurel Pop, fost prieten al defunctului. In prezent ea se află expusă în cabinetul d-lui ministru de interne. Monumentul va costa circa 15 milioane şi va fi aşezat în noul parc din centrul oraşului, creiat în acest scop. Până acum au subscris Banca oraşului Ploeşti 200.000 lei, oraşul Satu-Mare 400 mii lei, judeţul tot cam atâta şi ministerul de interne. Noul comitet alcătuit a fost pus sub preşidenţia de onoare a d-lui Octavian Goga, precum am spus, preşedinte activ fiind episcopul Iuliu Hossu de la Gherla, vice-preşedinte d. I. C. Barbul, secretar-pr. Ferentiu, iar casier d. Oct._Pom S’au mai format staTfe^STDCO- misiuni pe specialităţi. HALMEU. — Lucrătorul Toth Gyula om da 35 de ani ‘din Negreşti a primit să crească pe copila Hes Roza de 10 ani. Numita a stat 3 ani în casa lui Toth, fără să i se întâmple ceva. Intr’una din zile însă acesta a plecat la lucru în altă comună şi sub motiv că-i trebue ajutor a spus soţiei sale să-l trimită pe Roza. Noaptea a abuzat de mica victimă. De frică ea n’a spus nimica. Lucrurile au urmat aşa câtva timp. La un moment dat fetiţa rămasă gravidă, mărturiseşte totul soţiei lui Toth, găseşte că trebue ascunsfaptul „de gura lumii”. Ii îndeamnă să plece ambii la Bucureşti până va naşte Roza, apoi să dea copilul la un azil de acolo. Peste câteva zile au pornit-o la Bucureşti, unde fata a născut un băiat. Au umblat mai multe zile prin Bucureşti spre a-l da la vre-uu azil, dar n’au reuşit. Atunci s’au hotărît să-l omoare. In ziua de 6 Mai au plecat din Bucureşti luând bilet numai până la Careii. Socotiseră ca distanţă Careii Mari la Satu Mare să o parcurgă pe jos, spre a putea să pună în aplicare odiosul plan. Aproape de cantorul Ghilvaci, Roza văzând copilaşul că s’a deşteptat a început să tremure şi s’a opus intenţiunei lui Toth de a-i ucide pruncul. Totuşi s’a învoit să-l lase într’un tufiş. întâmplarea a făcut ca să treacă pe acolo doi cheferişti, cări atraşi de ţipetele copilului au alergat la locul unde se afla şi l-au dus în sat. Criminalii au fost uşor descoperiţi. D-l jude de instrucţie Lişcu a depus în penitenciar pe Roza şi pe Toth. fi AUG. PAODA Propaganda aviatică la Cluj In ziua de 22 Mai a. c. orele 11 a. m. va avea loc în salade şedinţe a prefecturii judeţului întrunirea membrilor pentru constituirea „Societăţii de propagandă aviatică a oraşului şi judeţului Cluj“, din iniţiativa d-lui general de Divizie Daniel Popp. Considerând importanţa tot mai crescândă a aeronauticii în apărarea naţională şi progresul economic, se arată din partea publicului un mare interes faţă de această adunare constitutivă. La ordinea de zi figurează între altele, citirea şi votarea statutelor, comunicări, înscrierea membrilor, constituirea comitetului deconducere, precum și fixarea pro din toată gramului de activitate. DEJ Un succes al liceului „A. Mureşanu”. — Luni d. a. la orele 3 cu trenul personal s’a întors, venind dela serbările naţionale din Blaj, echipa de gimnastică a liceului „A. Mureşanu" sub conducerea harnicului maestru de gimnastică d. Oct. Cărăgian. In gară echipa care a câştigat premiul II — un frumos drapel — a fost întâmpinată de elevii liceului şi corpul profesoral în frunte cu muzica militară. Drapelul va rămâne în posesia liceului nostru până la anul viitor, când va fi încredinţat din nou pentru un an liceului care va ieşi învingător. Maestrul Cărăgian merită toată recunoştinţa pentru deosebita atenţie ce o arată sportului şi dragostea cu care instrueşte elevii în toate ramurile sportului. FootbalL — Duminică după amiază a avut loc la Gherla, pe arena sportivă a oraşului un interesant match defootball între echipa „Someşul“ din Dej şi „selecţionata Gherlii‘. Jocul s’a sfârşit cu rezultatul 3: 1 favoarea dejenilor, cari au dovedit o technică superioară. Deschiderea ştrandului comunal. Duminică 15 Mai s’a deschis ştrandul comunal instalat după toate cerinţele moderne. El e deschis dela orele 8 dim. până seara la orele 20. Strandul (baia de vară) care rivalizează cu cele mai vestite din Ardeal are 100 cabine, iar deja 1 Iunie va avea încă 50 cabine, a căror construire a și început. In fiecare după amiază o orchestră civilă va distra publicul iar de două ori pe săptămână va cânta muzica regimentului. De asemeni ştrandul e prevăzut şi cu un bufet-restaurant. Spargere._ In dimineaţa zilei de 15 cor. în lipsa de acasă a proprietarului, individul Kolos Gyula din comuna Nireş prin ruperea lacătului de la uşă s'a introdus în casa locuitorului Todor Vasile din aceeaș comună, de unde a furat 1200 lei numerar și mai multe obiecte casnice. Autorul spargerii a fost prins și înaintat parchetului. CLUJ. — Opera Română din Cluj, cu tot personalul ei de solişti, QOKr, balet şi orchestră, dă o serie de reprezentaţiuni la Cernăuţi. In 18 Mai s’a reprezentat „Aida“, cu d-nele Lia Pop, Mimi Nestorescu şi d-nii R. Vrăbiescu, C. Ujeciu, Tr. Gavrilescu, etc. In 19 Mai „Lakme“, în 20 Mai „Bal mascat“. In 22 Mai se va reprezenta „Bohema“, în 22 Mai „Carmen“ şi în 23 Mai „Fidel»*’. CLUJ. — Ziarele ungureşti aduc ştirea că în curând va sosi la Cluj, d. Nagy Endre, celebrul autor de reviste şi umorist budapestan, care va da câteva reprezentaţiuni la teatrul maghiar din localitate. In acelaş timp, ni se anunţă sosirea poetului modernist Ladislau Kassau. D-sa va sta două luni în Ardeal şi îşi va termina aci autobiografia şi un roman din lumea intelectualilor. — R. W Opera din Cluj la: D-nii Nagy Endre şi Lajos Cernăuţi Vassa la Cluj DOROHOIUL CULTURAL inaugurarea unor aşezăminte culturale - --------------- Cu o deosebită satisfacţie semnalăm o intensă mişcare culturală în judeţul Dorohoi. Nevoia de luminare se afirmă din ce în ce mai mult. Forţele conştiente se reunesc. Azi, se ridică a ici un cămin; mâine, dincolo o bibliotecă, aiurea apoi altă instituţiune culturală. In orăşelul Mihăileni, din imediata vecinătate cu fosta frontieră spre Bucovina, tineretul Începe să se strângă In jurul ideei de cultură. E un simptom din cele mai îmbucurătoare. Zilele acestea s'a inaugurat în acel orăşel o societate culturală, „Gh. Asachi", alături de un alt aşezământ la fel intitulat „Tinerimea". La inaugurare a participat şi şcoala normală din Şendriceni. Servicul religios a fost, oficiat de preoţii Alexandrescu, Danalache şi Liciu, iar răspunsurile au fost date de către excelentul cor al şcoalei normale „Al. Vlahuţă", cor pus sub conducerea d-lui profesor Cârlan A urmat solemnitatea sfinţirei şi ţintuirei drapelului, având ca naşi pe d-na şi d. C. Iancu, directorul şcolii normale. Intr’o însufleţită şi inimoasă cuvântare, d. C. Iancu, directorul şcoalei normale, vorbind de evanghelia slăbănogului, a arătat cum prin păstrarea credinţei, prin mai multă iubire între oameni şi prin răspândirea unei culturi sănătoase, s’ar putea împuţina numărul slăbănogilor de pe pământul românesc. Mişcător a fost momentul când d. director C. Iancu a predat steagul preşedintelui societăţii. După amiază a avut loc în grădina publică din Mihăileni o foarte reuşită serbare, la care a participat foarte multă lume venită din împrejurimi şi din Bucovina. Directorul şcoalei normale „AL Vlahuţă“ din Şendriceni, d. Const. Iancu, a arătat rostul nouilor instituţiuni culturale în viaţa neamului, cum şi datoria pe care o au cei cu carte de a o răspândi, iar cei fără carte de a primi cuvântul bun spus de alţii şi de a se apropia de carte, însuşindu-şi învăţăturile bune şi folositoare. Urmează conferinţa d-lui profesor Blănaru, despre starea de spirit a popoarelor după război, după care s'a executat în chip foarte reuşit programul elevilor normalişti. Serbarea s’a încheiat seara prin o sarată dansantă dată in saloanele primăriei Mihaile”’ Bruno —— -—«ao Ci ISMAIL, 20. — Arătam, într’o corespondenţă anterioară, ceiace se intenţionează să se facă pentru ridicarea valoarei comerciale şi industriale a Ismailului, aşa cum ne declarase d. Jerome Vizante, membru în delegaţia permanentă a consiliului judeţean. Deunăzi, întâlnind pe d. Anfim Boghea. I’am rugat să-mi spună ce s’a făcut şi ce se proiectează să se facă în direcţiunea ridicării culturale a ţărănimei ismailene. Cu multă bunăvoinţă, d. Boghea s’a pus la dispoziţia cititorilor „Distineţei", dându-ne relaţiunile cerute. ŞCOALA DE AGRICULTURĂ „Ca fiu de ţăran, născut chiar în acest judeţ, îmi dau perfect de bine seama de toate nevoile sătenilor, pentru că le cunosc la origina lor. Mi-am format adâncă convingere că aceste nevoi nu vor putea fi înlăturate, decât numai atunci când vom avea un ţăran luminat. Dacă ţinem în seamă faptul că ocupaţia principală a sătenilor ismaileni este plugăria, putem ajunge la concluzia că rezultatele muncii lor, aşa cum se face astăzi, sunt mult mai mici decât ar fi cele pe care le-ar da o cultivare modernă a pământului. De aceia prima mea grijă la intrarea în delegaţia permanentă a judeţului, a fost să stărui pentru înfiinţarea unei şcoli de agricultură la Ismail. Acii copiii sătenilor noştri vor găsi posibilitatea să acumuleze toate ştiinţele necesare cultivării moderne a pământuluiEşind de aci şi întorcându-se în comunele natale, îşi vor învăţa consătenii să-şi lucreze ogoarele după metode ştiinţifice. Iniţiativa mea a reuşit în parte. Organele superioare au aprobat înfiinţarea şcoalei. Fondurile necesare, deasemeni le avem. Rămâne acum ca şi ministerul agriculturii să ne dea in '’«'deren acestui scol 100- 150 ha., din terenul disponibil al statului. Cheltuelile celelalte rămâne să le suportăm noi. Nădăjduesc să reuşesc şi aci, graţie concursului larg ce-l dă şi d. prefect colonel Lămotescu, om cu mult interes pentru nevoile sătenilor din judeţul nostru. ASOCIAŢIA CULTURALĂ „OCTAVIAN GOGA“ Prosperitatea unui popor depinde şi de nivelul său cultural. Conduşi de aceste principii am pus bazele unui cerc cultural denumit asociaţia „Octavian Goga". Asociaţia are de scop ca în fiecare sătişor să înfiinţeze case de stat şi cetire, unde se vor răspândi cunoştinţe cu caracter agricol, cooperatist, higienic, în general vorbind vom duce lupta pentru luminarea poporului de la sate, infiltrându-i spiritul naţional şi cetăţenesc. Cu toate că în unele cercuri am avut de întâmpinat şi un oarecare curent de opoziţie, am reuşit totuşi să-mi asigur sprijinul necesar, pentru a începe cât de curând opera pe care acest cerc este chemat să o înfăptuiască Mă bizui pe concursul neprecupeţit al învăţătorilor, preoţilor şi tuturor intelectualilor de la sate şi sunt încredinţat că voi ajunge uşor la ţinta urmărită“. Am mulţumit d-lui Antim Boghea pentru lămuririle date şi i-am urat izbândă pe calea pe care a pornit. L. Delaport Basarabia culturală se face pentru luminarea sătenilor ismaileni De vorbă cu d. Antim Boghea, membru in delegaţia permanentă judeţeană Duminică 22 Mai 1927 INCENDIUL DIN TULCEA TULCEA, 20. Un groaznic incendiu a izbucnit ori în cartierul Malcoci. Focul a pornit de la locuinţa d-lui Ioan Buftea şi a cuprins locuinţele Platon Moca, Culengo Grigore, Nicu Panait, Tatiana Ion Andrei, Nicolae Somca, Gheorghe Stomca, Vasile Pântea, Gheorghe Chilian şi Echiu Ştefan. Toate aceste case sunt situate pe străzile Malcoci şi Lahovari. Flăcările au distrus întreaga gospodărie, a susnumiţilor. Din cauza lipsei de apă, lucrările de localizare au fost stingherite. Se fac cercetări pentru stabilirea cauzei incendiului. Pagubele se ridică la un milion lei. PAINICIU Muşcat de câine turbat. — D. şi d-na Ioan Ciorogaru din localitate au fost muşcaţi de un câine turbat, in timp ce se aflau în curtea casei lor. Ambii au plecat la institutul antirabic din Iaşi. Câinele a fost omorât.