Dimineaţa, mai 1927 (Anul 23, nr. 7331-7360)

1927-05-22 / nr. 7351

Pagina 8-a DiMftNiRTR RRDERLULUi 5 t­e­s MIŞCARE ESPERANTISTĂ Un grup de ofiţeri generali LA CLUJ De 2 zile se află în judeţul Satu- Mare, de unde vor pleca în alte ju­deţe de frontiere un grup de ofiţeri generali sub conducerea d-lui general Cihoski. Aceştia sunt însoţiţi de alţi ofiţeri superiori şi diferiţi ofiţeri spe­cialişti. Este o inspecţie de coman­dament ce se face din timp în timp în ţinuturile de graniţă. D. general Cihoski a fost găzduit de d. prefect I. C. Barbul, iar restul ofi­ţerilor la diferite familii de români,, vizitează frontiera CLUJ. —­eri seara, societatea es­perantistă din Cluj a aranjat o reu­şită conferinţă in sala festivă a li­ceului romano-catolic din localitate. D. dr. VICTOR CHIRILA, preşe­dintele societăţii, a rostit o­ frumoa­să cuvântare, arătând scopul mişcă­rii esperantise. Despre acelaşi subiect a vorbit, ungureşte, d. Iosif László. A arătat că ligile amatorilor de radio, so­cietatea târgurilor de mostre, Came­rile de Industrie şi comerţ, au adop­tat limba esperantistă ca limbă ofi­cială. D. TIBERIU MORARIU, delegatul în România al Societăţii Mondiale es­perantiste, a anunţat că, în curând, se va deschide la Cluj un concurs es­perantist. Congresul profesorilor de geografie TIMIŞOARA, 20. — Azi la amia­ză cu Simplonul au sosit în locali­tate profesorii care iau parte la congresul de geografie. In fruntea participanţilor e d. Simion Mehe­dinţi şi oaspeţii francezi. Congresiştii au fost întâmpinaţi­­ în gară de d. dr. Doboşanu, pri­marul oraşului, de comitetul local în frunte cu d. Scolăţel directorul şcolii comerciale. Ei s-au îndreptat în corpore spre şcoala militară un­de sunt încartiruiţi. După amiază la orele 3 se va deschide congresul. PROCESUL UNUI POLŢIST ABUZIV CLUJ. 19.­In faţa consiliului de războiu local a venit spre judecare procesul lui Grigore Bălănescu fos­tul şef al poliţiei de frontieră din Halmei, care în complicitate cu co­misarul Munteanu şi un comerciant din Arad a comis o întreagă serie de abuzuri în acea calitate. In baza unui cereri făcute de a­­cuzați prin care ei invoacă suspi­ciunea legală, dosarul a fost înain­tat Curţei de Casație din Bucureşti spre a fi repartizat a un alt cen­­tru de războiu. Câtă populaţie are oraşul Sighet Sub directa supraveghere a d-lui general l­on­zu sa făcut numărătoa­rea populaţiei oraşului Sighet Întrucât foarte suspecta părea o­­peraţia numeroşilor indivizi şi cari se ocupau cu negustru­ă şi clandes­tină, poliţia şi siguranţa au luat mă­suri spre a face­ cu natvinţă sefu­­giul acestora peste graniţă, în tim­pul recensământului. Oraşul a fost împărţit în sectoare şi o comisie specială alcătuit, a a­­vut însărcinarea să ţină in curent centrul cu mersul operaţiei de recen­sământ. S a constatat că Sighetul nu este atât de populat cum se credea. Unii îşi închipuiau că cel puţin( 40.IXX) de locuitori îl ocupă, când în realitate sau totalizat exact: 25.176. Intre a­­ceştia români 6.114; maghiari 4.114; evrei 11.425; ruteni 1.368; germani 169; cehi 44; poloni 11; sârbi 8; bul­gari 10; turci 1; italieni 1; ţigani 9. Deasemenea s-a constatat că numă­rul celor fără nici un act a fost: 1200 dintre cari evrei din Galiţia 113; alte naţionalităţi 395, restul până la 1200 au fost găsiţi cu bilete de liberă pe­trecere, cu autorizaţii ministeriale iar alţi au actele la ministerul de justiţie pentru încetăţenire. Cu această ocazie s’a făcut şi statistică a locuinţelor. S’au găsit imobile: 3.118; camere de locuit 11 mii 875; capi de familie 5.089. Deci după această statistică sa putut cunoaşte numărul populaţiei oraşului Sighet în realitate, nu du­pă cifre fictive ca până acum. BISTRIŢA Preţurile maximale.­­ Primăria a stabilit, aceleaşi preţuri maximale, pe luna Mai, ca cele din luna A­­prilie. A stabilit însă şi preţuri pen­tru peşte, după cum urmează: som­nul, lei 75; crapul, lei 65; mreana, lei 50; peşte mărunt, lei 42. Din nenorocire, însă, peştele este ca şi inexistet pe piaţă. Foarte rar se găseşte, şi atunci este complect insuficient, vânzându-se cu preţuri mai mari, decât cele stabilite. Recensământul populaţiei.­­ Cu­­ocaziunea recensământului, şi în urma centralizărei făcute de comi­­isiunea centrală a primăriei, s’ia constatat, că oraşul nostru, are un număr total de 14.793 locuitori, îm­părţiţi pe origina etnică, sunt: ro­mâni 5314, maghiari 1632, saşi 4687, evrei 2228 şi alte naţionalităţi 432. Operaţiunile recensământului au decurs în cea mai mare linişte. Târg de ţară. — Târgul de ţară, zis al „cucului“, din zile de 14, 15, 16 şi 17 Mai c., a fost foarte animat; cu toate acestea, afaceri s’au făcut foarte puţine. Atât vitele cât şi mar­fa, s’au vândut foarte puţin şi pe preţuri foarte reduse. Cauza este lipsa cea mare de numerar, care prin părţile noastre se resimte foar­te mult Cea mai mare parte din co­mercianţi de abia au putut să-şi scoată mijloacele de transport Timpul.­­ A început să se în­călzească şi să se facă frumos. Câ­teva zile mai înainte a fost foarte frig, pe munţii din apropiere nin­sese, iar în­­oraş a căzut bruma groa­să de tot. Din această cauză, viile și pomii fructiferi au suferit foarte mult. De asemenea și grădinile de zarzavat au suferit mult. Un revizor şcolar arestat CLUJ. 19.­­ Astăzi la ora unu după un luna interogatoriu, d. jude­cător Leon Persescu titularul cabine­tului 2 de instrucţie a declarat ares­tat şi l-a depus în arestul parchetului pe Gh. Olteanu fost revizor şcolar al judeţului Cluj, care a comis în com­plicitate cu funcţionarul Ion Lupu, de asemeni arestat, însemnate fraude la inspectoratul şcolar primar din Cluj. Arestatul este învinuit de fals în acte publice şi sustracţiune de bani publici. Arestarea aceasta a produs o deo­sebită senzaţie. Congresul Ligii culturale la Tg.-Mureş Tg.-MUREŞ, 20. — Sâmbătă se va deschide marele congres al Li­gii Culturale. S-au format diferite comitete pentru primirea, găzdui­rea şi aranjarea serbărilor. Toate şcolile vor da festivaluri în onoa­rea oaspeţilor. Se va vizita oraşul şi împrejurimile, de asemenea este probabilă o escursie în munţii din apropiere. Până în prezent s-a a­nunţat un număr oaspeţi, foarte mart­rie CLUJ Principele Nicolae la Cluj. — In ve­derea raidului de automobile al A. C. R. R., care va avea loc în curând principele Nicolae a sosit ieri cu un automobil la Cluj spre a inspecta dea­luri Feleakului, unde va avea loc con­cursul de coastă. De la Consiliul de răsboiu. — In faţa Consiliului de răsboiu local a început procesul jandarmilor Gheorghe Stoica şi Cioci Ion, acuzaţi că în anul 1919 au ucis pe preotul romano-catolic Isi­dor Silaghi, şi locotenent Ioan Măr­­cuş din Satu mare. Consiliul a fost prezidat de d. co­lonel Solomon din Infanterie, acuza­rea susţinută de către comisarul regal Botez, iar apărarea reprezentată prin avocatul Ilarie Popescu. La apelul martorilor constatându-se însă lipsa celor mai principali, consi­liul a hotărât amânarea desubterilor pentru o dată ce se va fixa ulterior. D-nii miniștrii Caroflid și Mircescu la Cluj.­­ După cum am anunţat Sâm­bătă 21 şi Duminică 22 în Jugul de Sus Bonţighe judeţul Cluj vor avea lor alergări de cai organizate de că­tre direcţia hergheliei din acea loca­litate. La aceste alergări vor participa şi d-nii miniştri gen. Mircescu şi Ga­­roflid, cari după cum suntem informaţi vor sosi Sâmbătă dimineaţă în Cluj. Serbare şcolară. — Sub conducerea d-lui N. Mărgineanu revizor şcolar, Sâmbătă după amiază va avea loc în Cluj, la teatrul naţional, o serbare la care-şi vor da concursul toate şcoa­­lele primare din localitate. Venitul a­­cestei serbări este destinat societății „Mărăști”. Rep. Situaţia islazurilor comunale şi composesorale­ din Banat — Deja reprezentanţa noastră din Ardeal şi Banat— LUGOJ. — La 11 iunie, e termenul până când copropietarii islazurilor composesorale, numite şi urbariale, ar trebui să formeze aşa numitele a­­sociaţii de păşunat, prevăzute în re­gulamentul dat anul trecut de către ministerul de agricultură art. 99 şi urm.). Problema aceasta agită foarte mult ţărănimea bănăţeană, în spe­cial cele 94 comune grănicereşti ale Banatului. Cauza agitaţiei, în gene­ral, este că organele serviciului a­­gricol au vrut să procedeze şi faţă de aceste islazuri ca şi faţă de cele comunale. Deşi Camera agricolă a jud. Caraş- Severin nu are căderea să se ame­stece în această problemă, totuş ea a atras atenţia celor competenţi din vreme, că izlazurile grănicereşti sunt de natură composesorală şi că organele administrative împreună cu cele agricole, în temeiul legilor in vigoare, trebue să facă anumite lucrări pregătitoare spre a se putea înfiinţa asociaţiile de păşunat, şi în consecinţă, a pune ordine în admi­nistrarea şi exploatarea acestor imense terenuri lăsate cu totul pa­­raginei cu toate astea nimeni nu s’a sinchisit, până când populaţia a în­ceput să se revolte contra măsurilor pripite, pe cari le-au luat unele or­gane al serviciului agricol. DE CE SUNT NEMULŢUMIŢI SAT UNII Din cuprinsul regulamentului ce urmează să se aplice, observăm in­tenţia ministerului de agricultură de a ocroti şi îmbunătăţii întrucâtva starea islazurilor atât comunale cât şi composesorale, dar organele în­drituite a traduce în fapt această in­tenţie, uneori n’au dovedit tactul, al­teori înţelegerea pentru împrejurări­le localnice şi de aici decurge revol­ta firească a ţărănimei, care crede că statul, îngerându-se în adminis­traţia islazurilor intenţionează să le exproprieze. In Banat sunt trei categorii de islazuri: 1. Cele mai multe urbariale creia­­te pe vremea Măriei Terezia, la cari se ştie ce drept are fiecare locuitor, (drept diferit de 1, 2, 3 jugăre) şi cari prin diferite legi nu s’a permis să fie divizate între coproprietari. 2. Izlazurile grănicereşti, pe cari ur­maşii foştilor grăniceri le puteau fo­losi în aceiaşi măsură fără însă a le D. ministru Oet, putea împărţi. 3. Izlazuri comunale, creiate prin exproprierea făcută în zilele noastre. In sensul regulamentului, dat de ministerul de agricultură anul tre­cut, categoriile dela punctul 1 și 2 sunt a se organiza în conformitate cu prevederile legei X din 1913, iar cele dela punctul 3, strict comunale după regulamentul amintit. Pe vremea regimului trecut, o mare parte din islazurile urbariale a­ fost trecut la cartea funduoară ca proprietate a comunei politice, din motive uşor de înţeles, ştiind strădania ungurilor de a pune mâna pe orice resurse materiale ale mino­rităţilor şi în felul acesta a le putea robi mai uşor politiceşte. Astfel, prin interpretarea greşită a unui cu­vânt şi islazurile grănicereşti au fost trecute drept proprietate a comunei, în loc de a se trece ca proprietate a comunităţii grănicereşti îndreptăţite. Cuvântul comunitate cu comună (közösség cu község) şi astăzi ungu­rii zic comunităţii de avere (vagyon­­község, în loc de vagyonközösség). In ce priveşte Islazurile urbariale, în urma protestului energic făcut de conducătorii români de pe acea vre­me, s’a dispus de către stăpânire în­dreptarea falsului făcut. Evident că funcţionarii ministeru­lui de agricultură nu aveau cunoş­tinţă despre această realitate cu tra­diţie istorică, dar nici nu s’au sin­chisit s’o afle, s’o descopere, pentru a putea cunoaşte imprejurărle local­­nice. Ei au precedat în necunoştin­­ţă de cauză, ridicând contra măsuri­lor lor mulţimea satelor. Dar ce e mai regretabil, constă în faptul că nici unul din aceşti funcţionari, — şi nici cei administrativi — n’au citit admirabila carte „Păşunele comu­nale şi composesorale“, scrisă de câţiva funcţionari superiori din mi­nisterul de agricultură, în care găsim la pag. 23 întregul adevăr despre is­lazurile din Ardeal. „Tot islazuri composesorale sunt şi aşa numitele islazuri grănicereşti... Islazuri propriu zis comunale, cari să fie proprietatea comunelor ca per­soane politice, nu găsim in trecut in Ardeal decât numai în oraşe şi în comunele libere, cum erau comunele secuieşti". LIBERTATEA ASOCIAŢIILOR DE PAŞUNAT E regretabil că s'a produs această confuzie şi greşită interpretare de către oameni cu răspundere, cari ar trebui de fapt să fie mai atenţi şi să nu tulbure, prin nepriceperea lor, o populaţie destul de îngreunată de nevoi, şi care, în ceasul ultim, nu se dă îndărăt de a-şi apăra drepturile sale.­­ E necesar ca islazurile ţara­ să fie altfel îngrijite, conduse şi exploatate. Dar la o stare bună, nu se poate ajunge decât numai cointe­resând însăşi ţărănimea, care folo­seşte islazul, în lucrările ce trebuesc făcute, iar această cointeresare e mai deplină, dacă li se lasă şi lor drep­tul de a-şi spune o părere, când e vorba de sarcinile şi lucrările ce le va comporta ameliorarea islazului. Suntem de părere că numai aso­ciaţiile de păşunat cu o sferă de conducere independentă, — lăsând statului numai dreptul de control — pot soluţiona în bine această pro­blemă. IZLAZURI ISLAZURI ŞI Pe lângă neînţelegerea pentru bu­na aplicare a regulamentului, în ce priveşte cele trei categorii de isla­zuri, încă o dispoziţie a mai scos pe ţărani din sărite, şi anume aceea prin care se limitează numărul vite­lor Învoite la­­păşune. Sunt in regiu­nea grănicerească comune cu isla­zuri de mii de jugăre, — drept că de proastă calitate, — la cari dispoziţia de mai sus, cădea prin faptul că nu dispuneau de atâtea animale câte li se puteau admite în proporţia întin­derii. Sunt însă şi cazuri contrare. Adevărat că încărcând prea tare o păşune, ea se degradează, dar în re­giunea grănicerească nu este cazul, deoarece aici păşunea serveşte de hrană vitelor cel mult 2 luni pe an, la începutul primăverii. După aceas­ta, vitele sunt duse în golurile din munţi, unde rămân de prin iunie până toamna, când, sau le alungă zăpada, sau le aduce stăpânul pe mi­riştile din ţară. Sunt însă şi altfel de cazuri, când islazul este atât de mic, încât nu poate fi considerat decât ca loc de plimbare pentru vite. Deci, aplicarea dispoziţiei din regulament cu limitarea numărului de vite, tre­bue cernută prin sita împrejurărilor din fiecare comună în parte şi mai ales în regiunea celor 94 comune gră­nicereşti, cari au o situaţie specială, şi nici­decum impusă prosteşte, ca o normă de la care nu te poţi abate, nici la stânga nici la dreapta. O le­giuire, oricât de bună, nu poate în­­­chide în calapodul ei multiplele feţe ale împrejurărilor sociale, cari sunt mai tari şi mai reale decât birocra­tismul nostru bolnăvicios, care face legi, fără cercetarea fidelă a realită­ţilor. KORIA TRANDAFIR O arestare senzaţională la Timişoara TIMIŞOARA, 20.­­ După cum am anunţat la timp de judecător de instrucţie M. Safirescu a ordonat arestarea d-lui Bela Sebeş, direc­­torul întreprinderilor de pompe fu­nebre, învinuit de nereguli. Azi Camera de punere sub acu­zare a confirmat mandatul. Acea­stă arestare a produs senzație în orașul nostru unde Sebeş e bine cunoscut. Sunt iminente noui arestări. DIMINEAȚA -------ooQO Noul episcop a! Banatului încercare de pruncucidere Un monument lui Vasile Lucaci in Satu Mare Goga patronează comitetul de iniţiativă SATU-MARE. — Astăzi s’au în­trunit în sala cea mare a hotelului Dacia mai multe sute de intelec­tuali din jud. Satu-Mare, în frunte cu d. prefect I. C. Barbul, în vede­rea formării comitetului însărcinat să strângă fonduri pentru ridica­rea unui măreţ monument în Satu- Mare părintelui V. Lucaciu. Comi­tetul de iniţiativă este sub preşi­­denţia d-lui Oct. Goga, ministru de interne, care a şi dat o mare sumă de bani în acest scop. Macheta e făcută de cunoscutul artist sculp­tor Aurel Pop, fost prieten al de­functului. In prezent ea se află expusă în cabinetul d-lui ministru de interne. Monumentul va costa circa 15 milioane şi va fi aşezat în noul parc din centrul oraşului, creiat în acest scop. Până acum au subscris Banca oraşului Ploeşti 200.000 lei, oraşul Satu-Mare 400 mii lei, judeţul tot cam atâta şi ministerul de interne. Noul comitet alcătuit a fost pus sub preşidenţia de onoare a d-lui Octavian Goga, precum am spus, preşedinte activ fiind episcopul Iu­­liu Hossu de la Gherla, vice-preşe­­dinte d. I. C. Barbul, secretar-pr. Ferentiu, iar casier d. Oct._Pom S’au mai format staTfe^STDCO- misiuni pe specialităţi. HALMEU. — Lucrătorul Toth Gyula om da 35 de ani ‘din Negreşti a pri­mit să crească pe copila Hes Roza de 10 ani. Numita a stat 3 ani în casa lui Toth, fără să i se întâmple ceva. Intr’una din zile însă acesta a ple­cat la lucru în altă comună şi sub motiv că-i trebue ajutor a spus so­ţiei sale să-l trimită pe Roza. Noap­tea a abuzat de mica victimă. De fri­că ea n’a spus nimica. Lucrurile au urmat aşa câtva timp. La un moment dat fetiţa rămasă gravidă, mărturiseşte totul soţiei lui Toth, găseşte că trebue ascuns­­faptul „de gura lumii”. Ii îndeamnă să ple­­ce ambii la Bucureşti până va naşte Roza, apoi să dea copilul la un azil de acolo. Peste câteva zile au por­­nit-o la Bucureşti, unde fata a născut un băiat. Au umblat mai multe zile prin Bucureşti spre a-l da la vre-uu azil, dar n’au reuşit. Atunci s’au ho­­tărît să-l omoare. In ziua de 6 Mai au plecat din Bu­cureşti luând bilet numai până la Ca­­reii. Socotiseră ca distanţă Careii Mari la Satu Mare să o parcurgă pe jos, spre a putea să pună în aplicare o­­diosul plan. Aproape de cantorul Ghilvaci, Roza văzând copilaşul că s’a deşteptat a început să tremure şi s’a opus inten­­ţiunei lui Toth de a-i ucide pruncul. Totuşi s’a învoit să-l lase într’un tufiş. întâmplarea a făcut ca să treacă pe acolo doi cheferişti, cări atraşi de ţi­petele copilului au alergat la locul unde se afla şi l-au dus în sat. Criminalii au fost uşor descoperiţi. D-l jude de instrucţie Lişcu a de­pus în penitenciar pe Roza şi pe Toth. fi AUG. PAODA Propaganda aviatică la Cluj In ziua de 22 Mai a. c. orele 11 a. m. va avea loc în sala­­de şedin­ţe a prefecturii judeţului întrunirea membrilor pentru constituirea „So­cietăţii de propagandă aviatică a oraşului şi judeţului Cluj“, din ini­ţiativa d-lui general de Divizie Da­niel Popp. Considerând importanţa tot mai crescândă a aeronauticii în apăra­rea naţională şi progresul econo­mic, se arată din partea publicului un mare interes faţă de această adunare constitutivă. La ordinea de zi figurează între altele, citirea şi votarea statute­lor, comunicări, înscrierea mem­brilor, constituirea comitetului de­­conducere, precum și fixarea pro din toată gramului de activitate. DEJ Un succes al liceului „A. Mureşa­­nu”. — Luni d. a. la orele 3 cu tre­nul personal s’a întors, venind dela serbările naţionale din Blaj, echipa de gimnastică a liceului „A. Mure­­şanu" sub conducerea harnicului maestru de gimnastică d. Oct. Cără­­gian. In gară echipa care a câştigat premiul II — un frumos drapel — a fost întâmpinată de elevii liceului şi corpul profesoral în frunte cu muzica militară. Drapelul va rămâne în posesia li­ceului nostru până la anul viitor, când va fi încredinţat din nou pen­tru un an liceului care va ieşi în­vingător. Maestrul Cărăgian merită toată recunoştinţa pentru deosebita aten­ţie ce o arată sportului şi dragostea cu care instrueşte elevii în toate ramurile sportului. Foot­balL — Duminică după amia­ză a avut loc la Gherla, pe arena sportivă a oraşului un interesant match de­­football între echipa „So­meşul“ din Dej şi „selecţionata Gher­­lii‘. Jocul s’a sfârşit cu rezultatul 3: 1 favoarea dejenilor, cari au dovedit o technică superioară. Deschiderea ştrandului comunal. Duminică 15 Mai s’a deschis ştran­­dul comunal instalat după toate ce­rinţele moderne. El e deschis dela orele 8 dim. până seara la orele 20. Strandul (baia de vară) care rivali­zează cu cele mai vestite din Ardeal are 100 cabine, iar deja 1 Iunie va avea încă 50 cabine, a căror constru­ire a și început. In fiecare după amiază o orches­tră civilă va distra publicul iar de două ori pe săptămână va cânta mu­zica regimentului. De asemeni ştra­ndul e prevăzut şi cu un bufet-res­­taurant. Spargere._ In dimineaţa zilei de 15 cor. în lipsa de acasă a proprie­tarului, individul Kolos Gyula din comuna Nireş prin ruperea lacătu­lui de la uşă s'a introdus în casa lo­cuitorului Todor Vasile din aceeaș comună, de unde a furat 1200 lei nu­merar și mai multe obiecte casnice. Autorul spargerii a fost prins și înaintat parchetului. CLUJ. — Opera Română din Cluj, cu tot personalul ei de solişti, QOKr, balet şi orchestră, dă o se­rie de reprezentaţiuni la Cernăuţi. In 18 Mai s’a reprezentat „Aida“, cu d-nele Lia Pop, Mimi Nesto­­rescu şi d­-nii R. Vrăbiescu, C. Ujeciu, Tr. Gavrilescu, etc. In 19 Mai „Lakme“, în 20 Mai „Bal mascat“. In 2­2 Mai se va repre­zenta „Bohema“, în 22 Mai „Car­men“ şi în 23 Mai „Fidel»*’. CLUJ. — Ziarele ungureşti aduc ştirea că în curând va sosi la Cluj, d. Nagy Endre, celebrul au­tor de reviste şi umorist budape­­stan, care va da câteva reprezen­taţiuni la teatrul maghiar din lo­calitate. In acelaş timp, ni se anunţă so­sirea poetului modernist Ladislau Kassau­. D-sa va sta două luni în Ardeal şi îşi va termina aci auto­biografia şi un roman din lumea intelectualilor. — R. W Opera din Cluj la: D-nii Nagy Endre şi Lajos Cernăuţi Vassa la Cluj DOROHOIUL CULTURAL inaugurarea unor aşezăminte culturale - ---------------­ Cu o deosebită satisfacţie semna­lăm o intensă mişcare culturală în judeţul Dorohoi. Nevoia de lumi­nare se afirmă din ce în ce mai mult. Forţele conştiente se reunesc. Azi, se ridică a ici un cămin; mâine, dincolo o bibliotecă, aiurea apoi altă instituţiune culturală. In orăşelul Mihăileni, din ime­diata vecinătate cu fosta frontieră spre Bucovina, tineretul Începe să se strângă In jurul ideei de cultură. E un simptom din cele mai îmbu­curătoare. Zilele acestea s'a inaugurat în acel orăşel o societate culturală, „Gh. A­­sachi", alături de un alt aşezământ la fel intitulat „Tinerimea". La inaugurare a participat şi şcoala normală din Şendriceni. Servicul religios a fost, oficiat de preoţii Alexandrescu, Danalache şi Liciu, iar răspunsurile au fost date de către excelentul cor al şcoalei normale „Al. Vlahuţă", cor pus sub conducerea d-lui profesor Cârla­n A urmat solemnitatea sfinţirei şi ţintuirei drapelului, având ca naşi pe d-na şi d. C. Iancu, directorul şcolii normale. Intr’o însufleţită şi inimoasă cu­vântare, d. C. Iancu, directorul şcoa­lei normale, vorbind de evanghelia slăbănogului, a arătat cum prin păs­trarea credinţei, prin mai multă iu­bire între oameni şi prin răspândirea unei culturi sănătoase, s’ar putea împuţina numărul slăbănogilor de pe pământul românesc. Mişcător a fost momentul când d. director C. Iancu a predat steagul preşedintelui societăţii. După amiază a avut loc în gră­dina publică din Mihăileni o foarte reuşită serbare, la care a participat foarte multă lume venită din împre­jurimi şi din Bucovina. Directorul şcoalei normale „AL Vlahuţă“ din Şendriceni, d. Const. Iancu, a arătat rostul nouilor insti­­tuţiuni culturale în viaţa neamului, cum şi datoria pe care o au cei cu carte de a o răspândi, iar cei fără carte de a primi cuvântul bun spus de alţii şi de a se apropia de carte, însuşindu-şi învăţăturile bune şi fo­lositoare. Urmează conferinţa d-lui profesor Blănaru, despre starea de spirit a popoarelor după război, după care s'a executat în chip foarte reuşit programul elevilor normalişti. Serbarea s’a încheiat seara prin o sarată dansantă dată in saloanele primăriei Mihaile”’ Bruno —— -—«ao Ci ISMAIL, 20. — Arătam, într’o co­respondenţă anterioară, ceiace se intenţionează să se facă pentru ri­dicarea valoarei comerciale şi indus­triale a Ismailului, aşa cum ne de­clarase d. Jerome Vizante, membru în delegaţia permanentă a consi­liului judeţean. Deunăzi, întâlnind pe d. Anfim Boghea. I’am rugat să-mi spună ce s’a făcut şi ce se proiectează să se facă în direcţiunea ridicării cultu­rale a ţărănimei ismailene. Cu multă bunăvoinţă, d. Boghea s’a pus la dispoziţia cititorilor „Di­­stineţei", dându-ne relaţiunile ce­rute. ŞCOALA DE AGRICULTURĂ „Ca fiu de ţăran, născut chiar în acest judeţ, îmi dau perfect de bine seama de toate nevoile sătenilor, pentru că le cunosc la origina lor. Mi-am format adâncă convingere că aceste nevoi nu vor putea fi înlă­turate, decât numai atunci când vom avea un ţăran luminat. Dacă ţinem în seamă faptul că ocupaţia principală a sătenilor is­maileni este plugăria, putem ajunge la concluzia că rezultatele muncii lor, aşa cum se face astăzi, sunt mult mai mici decât ar fi cele pe care le-ar da o cultivare modernă a pământului. De aceia prima mea grijă la in­trarea în delegaţia permanentă a judeţului, a fost să stărui pentru înfiinţarea unei şcoli de agricultu­ră la Ismail. Acii copiii sătenilor noştri vor găsi posibilitatea să acu­muleze toate ştiinţele necesare cul­tivării moderne a pământului­E­­şind de aci şi întorcându-se în co­munele natale, îşi vor învăţa con­sătenii să-şi lucreze ogoarele după metode ştiinţifice. Iniţiativa mea a reuşit în parte. Organele superioare au aprobat în­fiinţarea şcoalei. Fondurile nece­sare, deasemeni le avem. Rămâne acum ca şi ministerul agriculturii să ne dea in '’«'deren acestui sco­l 100- 150 ha., din terenul disponibil al statului. Cheltuelile celelalte ră­mâne să le suportăm noi. Nădăjduesc să reuşesc şi aci, gra­ţie concursului larg ce-l dă şi d. prefect colonel Lămotescu, om cu mult interes pentru nevoile săteni­lor din judeţul nostru. ASOCIAŢIA CULTURALĂ „OCTAVIAN GOGA“ Prosperitatea unui popor depinde şi de nivelul său cultural. Con­duşi de aceste principii am pus ba­zele unui cerc cultural denumit a­­sociaţia „Octavian Goga". Asociaţia are de scop ca în fiecare sătişor să înfiinţeze case de stat şi cetire, un­de se vor răspândi cunoştinţe cu caracter agricol, cooperatist, higie­­nic, în general vorbind vom duce lupta pentru luminarea poporului de la sate, infiltrându-i spiritul na­ţional şi cetăţenesc. Cu toate că în unele cercuri am avut de întâmpinat şi un oarecare curent de opoziţie, am reuşit totuşi să-mi asigur sprijinul necesar, pen­tru a începe cât de curând opera pe care acest cerc este chemat să o înfăptuiască Mă bizui pe concursul neprecupeţit al învăţătorilor, preo­ţilor şi tuturor intelectualilor de la sate şi sunt încredinţat că voi ajun­ge uşor la ţinta urmărită“. Am mulţumit d-lui Antim Bo­ghea pentru lămuririle date şi i-am urat izbândă pe calea pe care a por­nit. L. Delaport Basarabia culturală se face pentru luminarea sătenilor ismaileni De vorbă cu d. Antim Bog­hea, membru in delegaţia permanentă judeţeană Duminică 22 Mai 1927 INCENDIUL DIN TULCEA TULCEA, 20.­­ Un groaznic in­cendiu a izbucnit ori în cartierul Malcoci. Focul a pornit de la locuinţa d-lui Ioan Buftea şi a cuprins lo­cuinţele Platon Moca, Culengo Grigore, Nicu Panait, Tatiana Ion Andrei, Nicolae Somca, Gheorghe Stomca, Vasile Pântea, Gheorghe Chilian şi Echiu Ştefan. Toate aceste case sunt situate pe străzile Malcoci şi Lahovari. Flă­cările au distrus întreaga gospodă­rie, a susnumiţilor. Din cauza lip­sei de apă, lucrările de localizare au fost stingherite. Se fac cercetări pentru stabilirea cauzei incendiului. Pagubele se ridică la un milion lei. PAINICIU Muşcat de câine turbat. — D. şi d-na Ioan Ciorogaru din localitate au fost muşcaţi de un câine turbat, in timp ce se aflau în curtea casei lor. Ambii au plecat la institutul an­tirabic din Iaşi. Câinele a fost omo­­­­rât.

Next