Dimineaţa, martie 1928 (Anul 24, nr. 7627-7657)

1928-03-01 / nr. 7627

Petiina­k-i* EVEM riU U­TAJI cA STICLA ASTA este PRIETENUL DM! CONTRA GRIPEI si ORI­CARUI FEL* RĂCELI timeampw N£/rtr#£ww­j,Ausoi­/rFA#Aoe&mi E7 FURN/ZOBf/ CURT// REGALE SED VESTE DE AO DE AN/ /NTDEAGA OMEN/BE '.­r _ ■ ■ . , ■■,■■■■,■ . ■ . _____________________B3 Da&cUVAfi CA FIECARE sticlă la poarte plomba QP/G/NALĂ CU /NJ.CO­PTIA OSAMA REFUZAȚI SU­ROG­ATELE, ELE FIND FĂRĂ NICI UN FOLOS OLVERI CASSARINI f/ish­/ecd EP/LEPS/At NEU PAS­TEN/A, /A/SOMA//A, ASTAIA, N/GPEA/Ass TOATE NEVRAL G//L Ein GENERAL Se găseşte la toate farmaciile și drogueriile Exportate dePadaeliA Grignasc/ji, M//ano. — R eprez entant General penztru România J.DIHan.str. Pitar Moşi 4­. B­ucureşH­Ultimele modele Macrame, Venise și Filet PREȚURI REDUSE Casa Soliz r-Mode Victoriei 94 (sub Hotel Athenee Palace) Aut. 217144. CADOURI JUCĂRII Cristaluri. Servicii de ar­gint. Statuete de bronz. Porcelan, Vaze, flori, Ser­vicii de birou în Onix Pentru ori­ce ocazie Table, Sacii, fise de jce, etc. La GALERIA DE CADOURI ff Articole de Managlu D. STERN Str. Lipscani 21 P M 2k ora 2k ai *Vrrea TĂi^tG M­OSTAC ^rSăk. Jrnh. dela ÎS-S3 Martie 19S.J TÂRG INTERNA­ȚIONAL S3°|o Reduceri în Csclid-Slov âcSa reduceri in Ungaria, pe Vapoare si 50% la C. F. R. la întoarcere Scutire cS& taxe» Visa! /Paşaportului, &ra$p&c$s$3 legitimaţii şi informaţiuni, estSt Bucureşti cSi şi Provincie Br. MimJUCI • mtfSAZÂ IMSMAT BUYESH.B M CAR «ornat mivralou Sil MM—■ Sanatoriul Dr. Riemer Braşov pantru boală fie plămâni Altitudinea 890 m. sîipreista mă­rei, înconjurat de păduri de brazi Tratament modern, Pneumothorax artificial Roentgen, raze ultravio­lete, etc. Succes ca in sanatoriul din străinătate. Prețul zilnic întreţinere început de la 259 IcL ■ntr prindere indusrials, producând în România (Banat) un articol unic, în massa, de prima ne­cesitate, desfăcându-l cu plată an­ticipată, caută o personalitate cu cu­noştinţe comerciale şi capital mare, pentru conducerea în parte a între­­prinderei. Oferte sub „Câştig T. 461" trans­mite Rudolf Messe S. A., Calea Vic­toriei 31 Bucureşti. Proprietarul se află 2—3 zile în Bucureşti. Adresa o puteţi găsi la susnum­ita Agenţie de Publicitate.­ Direcţiunea Revistei „Ilustraţia »* previne publicul că a înlăturat din serviciul său, pe I. G. Con­­stantinescu pentru abateri grave şi­ abuz de încredere. Orice an­gajamente făcute prin el nu vor fi luate în consideraţie. solzi şi dublu jgeac in calităţi cu­­priosre la vechiul trepozit de sobe­i. SdKOENFjiLD Victoriei 103. PUBLICAŢIE A marti 27 Martie 1927, orele 10, la Direct­unea Generală C. F. R în sala de licitaţii din calea Victoriei 114, se va ţine licitaţie publică pen­tru vânzarea a 2 (două) sasiuri uzate de auto­cam­ioane, cari sunt depozitate la magazia de materiale a Direcţiunii Econofiiatulu­i, din gara Filaret. Inf­ormariiii se vor lua de la Di­recţiunea Economatului C. F. R., calea Victoriei No. 118 (etajul 5), în orice zi de lucru între orele 12—13. No. 21711/928 ______Direcţiunea Generală BAETANA Unde? Când ? P­ianine de salon şi da concart. ulfimite modele şi perfecţionate din uzinele latiberner & Cross­­eritab­le. Preţuri scăzute orice inleenii de plata. Depozita! pentru România: Bucureştii Cal. Victoriei 77 IMOBIL NOU Piţi atenţi Ca marcă MPC7.IT CENtRAlISTR.ENÄCHITÄ VÄCÄRESCU 5.BUCUREST foarte interesant pentru domnii croitori! Se atrage în mod expres atenţie tuturor croitorilor că a apărut un mare manual r­e croi! „ARTA DE A CROI VESTMINTE BĂRBĂTEŞTI“, în d­ouă mari volume, în SCO de pa­gini, cu peste 700 de clişee, de mări­mea 39 X 71 cm. Oricine poate învăţa croitul cu a­­jutorul acestor manua­le. Cereţi pros­pectul care se trimite gratuit. Adresaţi d-lui D. Theodorescu, autorul acestor opere şi directorul Academiei fie croitorie, strada Hale­lor Nr. 7, Bucureşti. Domnii Avocaţi sunt"i nigaţi” vizita biroul de copiat acte, unde se scrie rapid şi corect, pe cele mai perfecţionate maşini de scris, în calea Rahovei No 2 (în curtea Hotelului Regina), colţ cu str Carol. Plantați străzile, bulevardele şi grădinile şcolare cu tei frumos. Vinde, exper­triză cu 60 Iei bucata. La comandă se trimite 1/2 din valoare, restul ramburs. Oferte gratis trimite: Per­piniera Emil Nedelcu, Galaţi. MINISTERUL INSTRUCŢIUNII ADMINISTRAREA CASEI ŞCOALE­LOR ŞI CULTURII POPORULUI Direcţia technică PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa generală că In ziua de 15 Martie 1928 orele 11 se va ţine licitaţie publică cu ter­men scurt, in localul Administraţiei Casei Şcoalelor, Direcţia Technică, şi la prefectura jud. Bacău, pentru darea în Întreprindere a lucrărilor de ridicare a unui etaj peste vechiul local al Şcoalei Normale de fete din Bacău. Licitaţia se va ţine in conformi­tate cu legea contabilităţii publice art 72 83 şi cu condiţiunile gene­rale pentru întreprinderi de lucrări publice. D-nii­­concurenţi vor depune odată in .oferta şi o garanţie de 6 la suta la valoarea lucrărilor in numerar sau în efecte garantate de Stat. MINISTERUL INSTRUCŢIUNII Administraţia Casei şcoalelor şi Cul­turei poporului Direcţia technică PUBLICAŢIE Se atrage atenţiunea d-lor concu­­renţi că garanţia fie în numerar, fie în efecte trebue să se consem­neze la Cassa de Depuneri sau la vreo Administraţie Financiară şi nu­mai recipisa ce li se va libera o va depune odată cu oferta în ziuă li­citaţiei. In­ caz contrar oferta nu le va fi luată în considerare şi d-lor vor fi respinşi dein licitaţie. Devizul, planurile cum şi orice alte informaţiuni relative la această lucrare se poate obţine in orice Zi de lucru de la Administraţia Casei Şcoalelor. Direcţia Technică, şi de la Autoritatea menţionată mai sus in­tre orele 11—13 a. m. No. 8­­0, 1.221, 928. ____ ___ Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 16 Martie 1928, ora 11 se va ţine licitaţii publice cu termen scurt, îin localul Administraţiei Ca­sei şcoalelor, Direcţia technică, şi la autorităţile menţionate mai jos pentru darea în întreprindere a lu­crărilor următoare: 1) Construcţia liceului din Oraviţa. Licitaţia se va ţine şi la prefectura judeţului Ca­raş. 2) Instalaţiuni electrice la noul local al şcoale­i secundare de fete din Buzău Licitaţia se va ţine şi la prefectura judeţului Buzău 3) Con­st­rucţie din roşu a aripei drepte a localului şcoalei normale de băeţi din Huşi. Licitaţia se va ţine şi la prefectura judeţului Bălţiu 4) Com­­pletare din nou şi diverse la con­strucţia şcoalei normale de fete din Slatina Licitaţia se va ţine şi la prefectura judeţului Olt. 5) Conti­nuarea construcţiei internatului li­ceului din Piteşti. Licitaţia se va tine şi la prefectura judeţului Argeş U­nii concurenţi vor licita separat pentru fiecare lucrare in parte Licitaţiile se vor tine în conformi­tate cu Legea contabilităţii publice, art 72—83 şi cu condiţiunile gene­rale pentru întreprinderi de lucrări publice. D­nii concurenţi vor depune odată CU­ oferta şi o garanţie de 6 la sută la valoarea lucrărilor în numerar ■ sau în efecte garantate de stat. Se atrage atenţiunea d-lor concu­renţi că garanţia fie în numerar, fie în efecte de stat, trebue să se consemneze la Casa de Depuneri, sau la vreo Administraţie finan­ciară şi numai recipisa ce li se va libera o va depune odată cu oferta in ziua licitaţiei. In caz contrariu nu le va fi luată în consideraţie şi d-lor vor fi res­pinşi de la licitaţie. Devizele, planurile, cum şi orice alte informaţiuni relative la aceste lucr­ari se pot­ obţine în orice zi de lucru dela Administraţia Casei şcoa­­lelor, Direcţia Technică şi dela au­torităţile mai sus menţionate intre orele 11—13 a. m d­imineața Coliba lui Moş Toma Harriet Beecher-Steve în româneşte de E. HARGHITA (3) de Conversaţia între cei doi soţi nu rămase secreţi. Lângă odaia d-nei Shelby se afla un alcov mare, legat de coridor printr o uşă Acolo se as­cunsese Eliza, după ce stăpâna­ sa o Timeses sâ se culce căci dragos­taa ei de mamă presimţea un eve­niment tragic pentru m­icul ei Har­ry. Când glasurile tăcură, Eliza îi furişă tiptil afară, in coridor, se opri o clipă in fața uşii de la iata­cul stăpânei sale, «ridică mâna la cer, ca pentru o rugă tăcută și se strecură în odăiţa ei. Aci fusese pânatunci căminul ei, cuibul ei de fericire. Aci pe pat se odihnea și copilul ei, zâmbind dul­ce în somnul lu­i nevinovat. — Sărmanul meu Harry ,oftă Eli­za, te-au vândut, dar mama ta te va scăpa. Apoi luă o hârtie și un cremon şi scrise In grabă unnătoa­ra scrisoare: — Stăpână, iubita mea stăpână sâ nu mă­ credeţi ingrată. Am auz­i tot ce aţi vorbit dv. şi stăpânul în astăseară. Voi încerca să-mi scap copiluL Dv nu­ mi-o veţi lua un nu­me de rău D-zeu, să vă răsplăteas­că pentru tot binele pe care mi l-aţi făcut. După ce aşternuse aceste rânduri pe hârtie, se duse la scrin, făcând o legătură din câteva haine şi rufe ale copilului, având grijă, chiar şi in această clipă de grea cumpănă, să ia câteva din jucăriile favorite ale băetaşului. 11 trezi pe acesta, cu oarecare greutate, iar în timp ce ea şi puse pălăria micului o întrebă: - Unde te duci, mamă ? - Ssst, Harry, să nu vorbești ta­re, că te aude. A venit un om râu, ■are vrea să-l despartă pe micul Harry de mama lui, dar mama nu lasă să se întâmple tina ca asta. Are să fugă cu micul Harry, omul cel rău nici nu-i va da de urmă. Rostind aceste cuvinte îmbrăcă co­pilul, ii luă în braţe, deschise bini­şor uşa şi se furişă in curte. Afară era o noapte senină, dar geroasă. Eliza îşi înfăşură odrasla în şalul cald. Feste câteva minute ajunse la coliba lui moş Toma şi-i bătu in­el şor în geam. Deoarece adunarea religioasă ţi­A doua zi de dimineaţă d-na Shel­by sună zadarnic după camerista ei. D. Shelby tocmai se pregătea să se bărbierească. - Aș vrea să știu, pe unde umblă Eliza, se miră d-na Shelby, porun­cind unui băiat negru, care tocmai adusese stăpânului o cană cu apă albă, s’o caute. Andy, băiatul negru, se întoarse urând holbând ochii, nedumerit. - Stăpână, toate sertarele Lizziei sunt dsch­ise, lucrurile ei răvășite, păr’ca şi le-a strâns în grabă. D-nul și d-na Shelby ghiciră ade­­vrul. •— Să știi c'a fugit, zise domnul — Slavă Domnului ! exclamă d-na aş vrea să fie astfel.­­ Nu ştii ce vorbești, Emilio, o dojeni soțul. Haley, a văzut, că mă am codesc să-i dau copilul, și’și va nchipui, cam fost complice la fuga Elizei. Onoarea mea e în joc. Și d. Shelby părăsi grăbit camera. Timp de­­un sfert de oră domni zarvă și gălăgie mare în toată curtea. Unde se descindeau și se nchideau pe rând, fel de fel de chi­puri de negri se arătară, emițând fiecare câte o părere, dar singura persoană care ar fi putut cu adevâ­­at­ lămuri misterul, tăcea chitic, văzându-şi de treabă. Mută şi poso­­norîtâ, tuşa Chloe — vesela tuşă Chloe de mai înainte — prăjea pes­­meţii pentru cafea, ca şi cum n ar vedea şi n’ar auzi nimic din ce se petrecea in jurul ei. Intre timp vreo duzină de ștren­gar, negri se căţăraseră pe palma­­leacul verandei, aşezând acolo ca niş­te ciori; fiecare voia să anunţe el cel dintâi mosafirului neplăcuta veste. - Să ştiţi că turbează de mânie, zise Andy vesel. Tii, ce-o să mai înjure ! profe­­tiză micul Jack Când Haley îşi făcu apariţia, ceata de drăcuşori Îl în­tâmpină cu senzaţionala veste, că Eliza fugise cu copilul ei. Speranţele lui Jack fură împlini­te. Haley înjură şi sudui cât putu, căsnindu-se,l să p­e mâna pe unul din micii râifăcători, cari săreau în jurul lui, ferindu-se cu dibăcie, de atingerea bicicistei sale. In cele din urmă negustorul de sclavi păşi în casă. - l-ascultă Shelbey, e cam ciu­dată întâmplarea asta, zise Haley, în lot de „bună dimineaţa“, intrând neanunţat in cameră; se pare că muierea aia a şters putina împre­ună cu copiluL — D-le Haley ,te afli în prezenţa d-nei Shelby! zise d. Shelby. — Scuzaţi madame, a drese Ha­ley închinându-se în faţa stăpânei casei, însă svanul acela stran­u să fie oare întemeiat, domnule? — Dacă aveţi să discutaţi ceva cu mine, domnule, i se adresă d. Shel­by, v-aş ruga întâi de toate să vă informaţi uzanțelor de bună creș­tere. Andy, ia pălăria și biciul dom­nului. Luați loc. Spre regretul meu mama copilului a prins de veste, îi intenționam s’o despart de o­­drasla ei și în noaptea trecută a dispărut împreună cu bă­utul. — Cum bănuiam eu, c’o să mi se joace festa în afacerea asta. fu re­­plică negustorului, nuse cam mult, Toma și nevastă-sa mai erau treji la acea oră — era trecut de m­iezul nopţii. — Doamne, Dumnezeule, cine fi, se sperie tuşa Chloe, alergând la fereastră și dând in lături per­deaua. E Lizzy, păcatele mele! Pu­neţi de grabă surtucul moşule. Mă reped să-i deschid. Vapa a lumâna­­rei de seu, aprinsă în grabă de moş Toma se resfrânse asupra chipului livid al fugarei. — Flec­i a­ci, tuşă Chloe, fug, moş Toma, izbucni Eliza, îmi as­cund copilul, pe care l-a vândut stă­pânul. Am auzit-o chiar în astă sea­ră, cu urechile mele. Şi te-a vândut şi pe tine moş Toma, unui negustor care vine mâine să te iee pe tine şi pe Harry. — D-zeule sfinte! Strigă tuşa Chloe, dar ce faptă grozavă a să­vârşit oare Toma, că stăpânul său­­ vinde? Eliza ii lămuri jena financiară in care se afla d. Shelby. — Ei moşule, i se adresă tuşa Chloe, hai şi tu cu Eliza. Ori vrei să aştepţi să te care la Sud, unde negrii sunt omorâţi pe capete, că's puşi să muncească până cad şi nu ți se dă nimc de mâncare. Ai un paşaport, care-ţi dă dreptul să pleci şi să vii oricând. Hai imbracă-te, mă duc să-ţi strâng lucrurile. Toma ridică agale capul, privi în jurul lui cu ochi triști, dar zise foarte lin­știt: — NU, nu­, eu nu mă duc. Eliza poate să piece ea are dreptul s'o facă. De-oiu fugi eu, stăpânul aieu trebue să vândă totul și rămâne sărac lipit pământului. Nu merită el pun­oarea asta din partea mea. Și iasă va avea grijă de tine şi de co­pilaşi... Se întoarse spre crivatul din care ■ăsăreau capşoarele creţe şi un plâns înăbuşit ii înneca glasul. Eliza îşi luă grăbită rămas bun Mai rugă pe tuşa Chloe, de va fi cu putinţă să-i comunice lui George, soţului său, hotărtrea ei, de a fugi in Canada şi rugămintea ei, ca ei să se poarte în­totdeauna ca un a­­devărat creștin. Apoi işi luă copilul şi plecă. — Ce vreți să spuneţi cu asta? îl întrebă d. Shelby răstit. Dacă cine­va se atinge de onoarea mea n'am decât un singur răspuns. Aceste cuvint­e potoliră furia ne­gustorului, cu atât mai mult, cu cât Shelby ii promise tot concursul, pentru Urmărirea fugarei, ba îl pofti chiar, să rămâe la cafea, ur­mând să avizeze apoi măsurile ne­cesare. D-na Shelby pretextă tre­buri casnice, spre a nu lua cafeaua în­ tovărășia antipaticului oaspe. Intre timp vestea despre soarta lui moș Toma se răspândise printre tovarăşii de muncă ai vrednicului sclav, şi pretutindeni nu era vorba decât de acest eveniment. Sam, un negru şi unai negru de­cât toţi ceilalţi cântărea tocmai şansele ce-ar putea rezulta pentru el din vânzarea lui moş Toma şi se vedea de-ac­um in locul acestuia când fu strigat de Andy. — Ei, ce e băete ? — Se pare că nu știi, că Lizzy a dispărut cu copilul ei. — Na-ți-o bună ! Oul vrea să fie mai deștept ca găina Ehohei asta o știam eu, când tu habar n'aveai încă. — Ei bine, stăpânul a dat porun­că, s'aducem numaidecât pe Bill și Jerry Ș'apoi noi da să-l însoțim pe Mister Haley, ca s'o prindem pe E­­liza. — Foarte bine. Au nevoe de mi­ne. O să vază stăpânul ce poate Sam. — Sam, nu te pripi, răspunse Andy, stăpâna nu vrea ca Eliza să fie prinsă. — Ei comedie! str­gă Sam, hol­bând ochii ! Eu unul aș fi crezut că stăpâna are s'o caute pe Eliza pes­te mări şi ţâri. — Chiar aşa ar face, dar stăpâna nu vrea ca d. Harry să-l capete pe Harry, asta-i. Și să-ți mai spun un lu­cru. Ai face tare bine ,sâ alergi du­pă cai, că stăpâna a întrebat de t­ne și tu ai huzurit în­deaj­uns pâ­nă ac­um. Cuvintele lui Andy avură ca ur­mare, că Sam se repezi la grajd şi apăru peste puțin cu Bill și Jerry. La aprop­erea vijelioasă a cailor, armăsarul lui Harey lovi din copi­te, muşcând zăbalele. — Hehei, măi, care va să zică te sperii? zise Sam, cu un zâmbet vi­clean, apăi lasă, că am eu ac de cojocul tău. In fața casei se înălța un fag bă­trân, cu umbrarul des, iar firul la împrăștiat pe jos. Sam­ luă una d­e la­ioasele roade ale copacului și fă­­cându-și de lucru la şeaua calului, vârf jirul sub cea așa că cea mai mică apăsare trebuia să pricinu­as­că animalului extrem de sensibil, o senzație din cele mai neplăcute, îm­potriva căreia avea Să reacționeze, firește, în felul lui. — Ei Sam, îl strigă d-na Shelby de pe hab­ln, iar el aleargă spre stă­până lui, hotărât să-i fie pe plac în toate. — Ascultă Sam, ai să te duci cu d. Haley să-i arăți drumul și să-i dai ajutor. Fii prevăzător cu caii, știi că Jerry a șchiopătat săptămâna trecută nu călări prea repede. — Da, stăpână aia avea grijă de cai, zise Sam cu un surîs șiret (Va urmai CAP. IV Urmărirea Elizei Ort.: Sf. Martir Cassian Romanul Cat.: ţ Quatomber (Quatre lamps] Elír.: 7 Adar 568« IPs. soar. 6.57 29 fi. flu, soar. 17.0 Acelor cari eonstruesc singuri! Lămpile Radio Tungsram garan­tează şl puterea maximă şi clari­tate perfectă de ton. R adio Programul pentru Miercuri BERLIN, 484 m. - Ora 6—7: Con­cert de orchestră 8: Despre Goethe în muzică; 9.30: Bucăţi favorite, canto şi orchestră; 11.30—1.30: Mu­zică de dans. BRESLAU, 322 m. — Ora 5.15— 6.45: Concert­ de orchestră; 7,30: Curs de lim­ba spaniolă; 8,30: „Don Carlos” operă In 4 acte. Muzica de Verdi. BERNA, 411 m. — Ora 5—6.30: Concert de orchestră; 8.30: Retrans­mitere din Zuerich; 11.05—11.30: Concert de orchestră. BRNO, (BRUENN) 441 m. — Ora 6: Pentru copii 7: Emisie germană; 710: Concert vocal cu acompania­ment de pian. Cântece și arii.; 7.40: Cu bicicleta prin Albania; 8: Des­pre tutun; 8.10: Curs de franceză; 8.30: Retransmitere din Praga; 10: Muzică rococo. BUDAPESTA, 555 m. — Ora 6 30: Muzică de țigani 9.10: Muzică de cameră: Schubert, Schulmann; 11.15 Jazzband. CONST­ANTINOPOL, 1230 m. — Ora 5: Concert, muzică turcă, euro­peană, cursuri, eventual muzică de dans; 9.10: Muzică europeană, can­to muzică de dans. DAVENTRY, 492 m. — Ora 5: Muzică de cameră; 6: Muzică de dans; 8.30: Retransmitere din Lon­dra 8.45: Muzică legeră; 1­ 30: Con­cert la pian; 12.15—1.15: Muzică de bins. FRANKFURT, 429 m.­­ Ora 5.30: Concert de orchestră; 6.47: Lectură; 8.32: Curs de limba franceză; 9: Curs de ştiinţe naturale; 9.15—10.15: Muzică de cameră. KOENIGSBERG, 330 m. — Ora 5.30-7: Muzică din operete; 7.30: Pentru părinţi; 8.30: Curs de en­gleză; 9: Concert de orchestră. Cont punerea simfoniilor; 12,30: Concert noctu­rn, KATOVICE, 422 m. — Ora 6.45: Pentru copii; 9,30: Concert; 11.30: Concert din Café Astoria, LEIPZIG, 366 m. - Ora 5.30: Po­veşti pentru tineret; 7,30: Curs de spaniolă; 8: Gimnastica plămânilor şi a corpului; 9.15: Profesorul de muzică, credincios, operă comică de Pergulese. 11.15- 1: Cabaret. LONDRA, 361 m.­­ Ora 6: Con­cert de orchestră; 715: Pentru copii 915: Cântece de Schumann; 9.25: Muşchii şi nervii; 9.45: Concert; 10.15: Concert al clubului muzeelor, cor madrigal, orgă, etc.; 12.30—1: „Vânătoare'', piesă radio. MILANO, 316 și 549 m. — Ora 6.05: Concert; 6.50: Pentru copii 9: Curs de franceză; 10. Retransmite­rea unei operete de la teatrul Liric. PRAGA, 349 m. — Ora 5.30—6.30: Concert de orchestră; 6.50: Emisie geranină; 830: „Capete tari" de Dvorak; 10—11: Retransmitere din Bruen; 11.20: Muzică de dans. PARIS 1759 m. — Ora 5.45: Con­cert; 10.30: Concert. * ROMA, 450 m. — Ora 6.30—7.30: Concert vocal și instrumental; 9: Curs de limba germană; 10: Re­transmitere dintr’un teatru. STUTTGART, 380 m­. — Ora 5.15: Concert de orchestră; 8.15: Lim­ba spaniolă; 9: Moartea lui Wallen­stein, tragedie în 5 acte de Schiller. VIENA, 517 şi 577 m. - Ora 6: Pentru copii; 5: Concert de orches­tră; 6: Pentru copii; 7.30: Bacte­riile ca prieteni ai industriei lap­­telui 8.30: Concert de abonament, al asociaţiei de concerte. La fine mu­zică legeră. VAVRŞOVIA, 1111 m. - Ora 6.45: Pentru copii; 9.30: Muzică din In­strumente de suflat. ZUERICH, 588 m. — Ora 5: Con­cert.; 8.32: Despre „Regele Ramei”; 9: Piesă radio; 10: Concert de or­chestră. * Pentru amatorii radio pe unde scurte, va fi desigur o noutate plă­­­­cută să afle că... în Japonia s'a construit o staţiune pe unde scurte cu o energie de 2 kw, lucrând şi în telefonie pe unde 37,5 metri. * Emisiunea radiofonică a institu­­tului electrotechnic al Universităţii din Bucureşti de Duminică 26 crt., ora 11, a avut o bună reuşită. Re­­cepţiunea a fost puternică, clară şi fără Zgomotele accesorii obișnuite la microfrin. INFORMAŢIUNI Ministerul instrucţiunii a publicat ! O mie cinci sute de posturi tele­­concurs pentru ocuparea catedrei­­ fonice din Capitală? s’au deranjat de farmacologie şi materie medi­­efi. diin cau­za Unuui defect produs cală de la facultatea de medicină la cablul telefonic din calea Victo­din Iaşi, bnei. In cursul nopţii o echipă de constructori, condusă de d. inginer Costacea, a lucrat pentru repara­rea cablului. Suntem Informat­ că Sâmbătă 25 om­. a avut loc la sediul Societăţii de asigurare „AGRICOLA“ în faţa de­legatului Ministerului fie Industrie şi Comerţ al Camerei fie infrustrie şi comerţ d­in Bucureşti, al Prefec­turii Poliţiei Capitalei şi a unei nu­meroase asistenţe, tragerea la sorţi a poliţelor de amortizare în ramura asigurărilor populare practicate la sus zisa Societate. Au esit la sorti: 1) Poliţa 692 de lei 30.090 a d-lui Elias Demago d­in T.­Măgurele, str. Regele Carol 54. 2) Poliţa 1262 de lei 30.900 a d-lui Strub­a Siegler din Bacău, str. Ba­cău Piatra 59. 3) Poliţa 1689 de lei 20.000 a d-lui Herman Morgenstern din Iaşi, str. Cuza-Vodă 8. La tragerea anterioară fir­i 21 Ia­nuarie a. c. au eşit la sorţi : 1) Poliţa No. 877 de lei 30.000 a d-nci Fira Gh. Fim. din Craiova. 2) Poliţa No. 1031 de lei 30.000 a d­-Ini Sfmni Sono Littner, fiin Bacău. 3) Poliţa No. 76 de lei 20.000 a d-Ini Tetrat Hazarîan din Buzău. Aceste poliţe au fost achitate ime­­iat după eşirea lor la sort. Regenţa a încuviinţat ca o serie de ofiţeri superiori să poarte dis­tincţiile onorifice străine (decora­­ţiuni) ce ie-au fost acordate de di­verse state. Eczema Persoanele cari suferă de eczemă de ani de zile pot recăpăta Un somn liniştit întrebuinţând Pomada Ca­­dum ea opreşte îndată mâncărimea A fost numit prefect al judeţului Durostor d. Eugen Teofănescu, profesor la Roman. Duminică 26 Februarie 1928 a a­­v­ut loc in Palatul Societăţii de asi­gurare „Naţionala“ din Bucureşti, str. Doamnei No. 12. In prezenţa de­legaţilor autorităţilor, a doua tra­gere la sorţi a asigurărilor populare pentru cazul fie moarte. Au mai eşit la sorţi poliţele No. 67089, a d-lui Iancu (Meir) Schäch­ter, comerciant, Focşani, str. Uni­­rei, cu Lei 20.000 (douăzeci mii) şi No. 000.156 a d-lui Dr. Mendel I. Reinhorn, Galaţi, str. Movilei No. 15 d­e Lei 30.000. Tragerea următoare va avea loc Duminică 25 Martie 1928, orele 11 a. ro. Consiliul sanitar superior se va întruni la ministerul sănătăţii Mier­curi 7 Martie orele 10 dim sub pre­şedinţia d-lui ministru încuiat. A. S. R. PRINCIPELE REGENT IN POSESIUNEA PRIMEI MAŞINI „FORD“ MODEL NOU. Prirma maşină ,,Ford“ model nou a fost predată ori Altelei Sale Repait Principele Repent Nicolae, de cătr­e usa , MERI­TAR" reprezentantă au­torizaţii­­ ale uzinelor ,Ford“. Această maşină cu conducere inte­­roară, cu două uşi, este primul „FORU" model nou livrat in lard. Ministerul instrucţiune­ face cu­noscut direcţiunilor de ziare şi re­viste d­e întreaga ţară că nu va plftii nici un abonament pentru a­­ceste pun­litaţiuni trimise ministe­rului sau şcoalelor dacă nu au er probarea din partea m­in­sterului. Perdele Veritabile de FILET şi MACRAMÉE ultimele erei­siuni moderne BONFAMURI, BIDOURI, CUVERTU­RI de TUSSOR şi MARCHIZETA Profitaţi diferenţa preţurilor dintre magazine şi sursa producătoare, vizi­tând ATELIERELE „MONTBLANC“ Strada Colonei Orero No. 26 Apartamentul din land Alegerile pentru Camera agricolă fi­­la Cahul au fost fixate pentru ziua de 16 Martie. * _____ | De laringită, de qatar, de Influen­ţă scăpăm, sugând regulat pastilele ANACOT. Ministerul instrucţiunei a dispus ca formularele de diplomă, certifi­catele, adeverinţele de studii, etc., pentru şcoalele particulare minori­tare să poată fi imprimate de către susţinătorii acestor şcoli .■­­Aceştia vor trebui să înainteze prin inspectoratele respective, mo­dele din astfel de formulare,­­minis­terul rezervându-şi dreptul , de a stabili modelul ,fie, pe grade de învăţământ şi categorii de şcoli. Modelele alese de minister vor pu­tea fi imprimate, întrucât Unele şcoli particulare în funcţionarea şi gestiunea lor se în­temeiază pe deriziuni şi aprobări ce li s'au acordat în trecut (tempo­rar sau cu totul excepţional) minis­terul instrucţiunea le pune în vedere că acele deriziuni şi aprobări nu mai au valabilitate legală. Dreptul de funcţionare al şcolilor se va menţine numai dacă ele fun­cţionează în conformitate cu legea şi regulamentul care se află ac­tualmente în vigoare.

Next