Dimineaţa, decembrie 1928 (Anul 24, nr. 7895-7922)
1928-12-06 / nr. 7900
Pagina II-a % ■SL A ANCHETELE NOASTRE învăţământul primar din jud. Sibiu Pestalozzi, întemeietorul şcoalei primare moderne, tipul învăţătorului de la satele noastre, care a trăit din dragoste pentru copii, pentru popor, pentru omenire, a zis odată: „Dragul meu popor, vreau să te ajut pe tine, vreau a te ridica, de aceea mă dau cu totul ţie“. Când prietenii lui, in urma întorsăturilor politice, îi oferă un loc de emeţ, în guvern el răspunde ministrului Legrand: „Vreau să fiu Învăţător“. Iată că Pestalozzi, care trăise din pasiunea pentru suflete şi nu pentru el, pentru satisfacerea gusturilor omeneşti egoiste, găseşte că datoria lui este de a fi apostolul satelor. îndrumător al celor mulţi rămaşi în întuneric şi mizerie, simţise că el este trimis să conducă la liman pe cei ce robotesc fără nici o cârmă chinnuindu-se pentru o bucată de pâine cu care să-şi poată potoli foamea ce-l urmăreşte peste tot locul. Acestora crede el că trebue să-şi închine viaţa. Intr'adevăr ce chemare poate fi mai nobilă decât cea de dascăl, luminător al satelor, căruia îi sunt încredinţate sufletele micilor îngeraşi să-i pregătească să lupte cu greul vieţii? Mamelor, învăţătorilor şi preoţilor li s’a încredinţat tezaurul sufletesc al neamului, generaţiile de mâine. De ei depinde viitorul acestui neam. Cred de prisos a mai insista asupra sublimei chemări a învăţătorului şi a preotului, a străjerilor şi îndrumătorilor din lumea satelor noastre, nădejdile noastre de mâine. Cu toţii ştim, că de entuziasmul, de jertfa, de dragostea, ce o vor semăna în lume aceşti mucenici, depinde ziua de mâine a neamului. Mai multă atenţie şi consideraţie se cuvine să arătăm faţă de dascălul satelor noastre, care este tipul entuziastului, care lasă total: societate, familie, tipul care a rămas în umbră pentru lume. Nu de muncă se plânge el, căci e depins cu ea din pruncie şi apoi el mai ştie că numai prin muncă are omul drept la viaţă şi că nu există cântec mai pătrunzător, mai adine, mai înălţător, mai creator de gând şi simţire decât , manca. Este adevărat că printre cei buni sunt, şi de cei cari nu-şi cunosc misiunea, dar la aceştia ne vom opri cu altă ocaziune. 7 SITUAŢIA la sibiu în judeţul Sibiu fără să precupeţim nici o laudă învăţământul este la înălţimea chemării lui, ocupând locul de frunte din ţara noastră. Din acest motiv, după ce am cercetat mai multe şcoli din judeţ oprindu-mă în deosebi asupra părţii practice a şcoalei primare, am crezut a face lucru cu folos subliniind deocamdată pentru cititorii ziarului nostru, felul cum se lucrează şi progresul la care a ajuns învăţământul în judeţul Sibiu. Pentru a da date cât mai precise şi informaţiuni cât mai autentie am cercetat şi pe d. revizor I. Dragomir, care cu bunăvoinţa ce-l caracterizează mi-a pus la dispoziţie datele necesare anchetei noastre. Şcoala primară in jud. Sibiu, ca şi în toată ţara, cuprinde 7 clase de câte un an fiecare. Primele 4 clase sunt la baza celorlalte grade de învăţământ. In ele se dau elemente de cultură generală, îndeosebi pentru elevii, cari voiesc să urmeze şcoalele secundare. In celelalte trei clase se continuă să se întărească şi să se compleeteze cultura generală, dându-se o deosebită însemnătate cunoştiinţelor cu caracter practic utilitar. Îndeletnicirile practice variază de la o şcoală la alta, după natura localităţilor, după felul de ocupaţie al locuitorilor, program, cu caracter agricol pentru localităţile unde locuitorii se îi demetnicesc cu lucrarea pământului, program cu caracter industrial, sau comercial sau cu caracter profesional şi gospodăresc pentru fete. CATEGORIILE DE ŞCOLI Pe lângă şcolile primare funcţionează în judeţ şi şcoli speciale Ex.: la Sălişte, o şcoală comercială inferioară, unde se pregătesc comercianţii de mâine ai satelor noastre, apoi şcoala de arte şi meserii la Sibiu şi la Miercurea Ciucului. N'avem nici o şcoală de agricultură şi nu ştiu de ce, căci doar e cea mai necesară. Pentru fete s’a deschis anul trecut o şcoală profesională inferioară pentru croitorie şi menaj la Sălişte. Astăzi când stăm la o răspântie nădejdea noastră spre satul creeator de energii ne îndreaptă spre lumea celor necăjiţi cari strigă să li se croiască un traiu mai omenesc, cari cer să li se caute căile de a eşi din sărăcia în care se sbat. Cu toţii am auzit aceste strigăte cu toţii ştim că starea culturală a satelor noastre este în funcţie de starea economică, fără de care nu se poate ajunge la nivelul la care sufletul pasionat al dascălului român voieşte să ridice. Conducătorii şcoalei din jud. Sibiu au prins aceste strigăte şi au şi trimis sfaturi părinteşti învăţătorilor îndemnându-i să dea toată importanţă acestor probleme a căror rezolvare depinde în mare măsură de femm cum învăţătorul pregăteşte generaţiile de mâine. Din şcoala, primară trebue să fie câştigat cetăţeanul de mâine pentru cooperative, care sunt salvarea economică a poporului nostru dela sate. In mod practic învăţătorul face şi este obligat să facă, unde n'a făcut, cooperative şcolare cu elevii al căror conducător este învăţătorul, care în fiecare an din banii economisiţi cumpără cărţi şi împarte premii şcolare etc. Principiul ce stă la baza învăţământului in jud. Sibiu şi cred că se va aplica în toată ţara — elevul să fie activ sub toate raporturile, elevul totul să vadă şi să experimenteze, intuiţie temeinică, pe care să se bazeze toate lecţiile, căci numai aşa se pot forma noţiuni clare şi judecată clară, lucru de foarte mare însemnătate. Cu un cuvânt ideia centrală este: metoda activă în educaţie şi folosirea lucrului manual ca mijloc de educaţie. Pentru aplicarea celor spuse principial. Iată un rezumat şi dispoziţiile luate de revizoratul jud. Sibiu. CE MASURI S’AU LUAT? In toate comunele cu învăţământ supraprimar să se dea o deosebită atenţie învăţământului practic utilitar, de aceea să se deschidă in toate şcoalele cu clasa V câte un atelier pentru deprinderea copiilor în diversele lucrări practice reclamate de împrejurările speciale ale respectivei localităţi. Să se angajeze maieştri specialişti pentru predarea mai cu succes a lucrărilor, iar dacă nu sunt, să fie conduse de învăţători harnici, care au urmat cursul de lucru manual, învăţătorul să caute a scoate la iveală aplicaţiunile fireşti ale fiecărui elev şi in special a trezi dragostea elevilor pentru meserii atât de neglijate la noi. Comitetul şcolar este însărcinat să înzestreze atelierul cu mobila şi uneltele necesare folosind pentru acest scop amenzile şcolare şi veniturile producţiilor. Recomandă pentru băieţi următoarele ocupaţiuni: Impletitul: din papură, ştergătoare, paie pălării, rafie, corniţe, inele de răchită. Lemnaritul lucrând: doguri, linguri, evere, coada de diferite unelte agricole, paturi pentru poame. Pregătirea de perii şi spoitoare, compactoria şi cartonajul etc. II. Pentru fete se recomandă: Croitul şi cusutul de albituri brodatul etc. Tricotajul. Ţesutul de covoare, etc. Rezultatul acestui ordin s-a văzut la sfârşit de an când cu aranjarea expoziţiei la Sibiu a stors admiraţia vizitatorilor. Cine a luat parte la încheierea de an şcolar a văzut şi în cel mai modest sat frumoasele expoziţi şcolare. In anul acesta funcţionează pe lângă şcoala primară de stat 66 ateliere şcolare, 26 în ateliere proprii, 10 ateliere închiriate şi 30 în clase. Şcoalele cu program agricol stau mai rău deşi se organizează în fiecare primăvară o serbare a sădirii pomilor, când elevii sădesc în curiile şi grădinile părinţilor lor şi cu şcoala dealungul drumurilor şi pe coaste pomi roditori sau alţi copaci de care se va îngriji timp de 4 ani cel ce l-a sădit. Iubirea de arbore, respectul pentru pădure, este de cea mai mare importanţă la noi. Cu toţii am văzut jaful fără nici o milă ce se face in pădurile noastre, de către diferite societăţi sau de particulari. La noi nu există şi nu se ştie ce este respectul faţă de arbore, de aceea învăţătorul trebue să cultive din şcoala primară acest respect. Cea mai bună ocazie, şi datorie în acelaş timp, are învăţătorul când scoate copilaşii în natură în păduricea satului lor la sărbătoarea paserilor şi a pomilor să le toarne în suflet dragostea de arbori şi de pomi. Cu acest prilej să sădească fiecare elev arbori şi pomi, de care va îngriji până absolvă şcoala primară când îi va da în seamă. In fiecare an când merg elevii să sădească pomişori noi înainte de toate cercetează pe cei sădiţi anul trecut şi apoi plantează alţii. Arborii vor purta numele elevului ce l-a plantat. In judeţ pe lângă, unele şcoale sunt şi grădini model pentru legume, pomi, viţă de vie, flori etc. LUDOŞANUL Activitatea noului director al Operei din Cluj CLUJ. 3. — D. C. Pavel noul director al Operei şi al teatrului Naţional din Cluj, a făcut astăzi declaraţii presei, arătând viitoarea sa activitate la aceste instituţii. Va căuta să organizeze complect atât Opera română cât şi teatrul Naţional, pe baze pur artistice, ridicând nivelul cultural. A arătat că va monta în curând operele „Năpasta“ de d. Drăgoiu, „Răpirea din Serai“, „Boris Godunov“, „Salomeia“ etc. Direcţia teatrului va monta opere speciale ce se vor cânta Luni şi Jot pentru tineretul Clujan. DVMINCAT* Noul steap naţional-ţărăniste sfinţite CLUJ. 3. Ieri după amiază a avut loc în comuna Bonţida din judeţul Cluj, sfinţirea steagurilor organizaţiilor naţional-ţărăniste din acea comună şi împrejurimi. Un serviciu divin a fost oficiat de către preotul Cornel Vlaicu. La această festivitate au particpat între alţii d-nii Simion Nemeş, preşedintele consiliului judeţean, Mihail Şerban, rectorul Academiei comerciale, Paul Boilă, Alex. T. Mureşanu, vicepreşedintele organizaţiei Chemarea. După oficierea serviciului religios a luat cuvântul d. Pârţog, preşedintele organizaţiei naţional-ţărăniste din Bonţida şi d. profesor Mihail Şerban, care a atacat pe conducătorii partidelor liberal şi averescan. Chemaristul Mureşan a adus elogii regelui Mihai, iar d. Paul Boilă a relevat figura omului politic luiiu Maniu. Oaspeţii au vizitat apoi comuna Moţ, unde se află locuinţa d-lui ministru Sever Dan. După ce au stat câteva ore au plecat la Slănic. Sindicatele muncitoreşti din Valea Jiului se pregătesc pentru denunţarea contractului colectiv PETROŞANI. A Joi a avut loc o conferinţă regională în localul sindicatului minier din Vulcan, convocată de secretarii regionali, având ca scop examinarea situaţiei economice a muncitorilor din această regiune, în legătură cu expirarea vechiului contract colectiv. Din partea centralei din Cluj a particpat d. Bruder, secretarul uniunii fier-metal, Batici şi Gârboveanu şi delegaţii celor 12 sindicate din Valea Jiului in număr de 30. Conferinţa a fost deschisă la orele 9 dim. când d. Gârboveanu a făcut o largă expunere privitoare la acţiunea agenţilor comunişti ce se desfăşoară de aceştia intre massele muncitoreşti din această regiune, provocând desordine şi neînţelegere între muncitori şi căutând să distrugă sindicatele amsterdamiste, prin teroare şi diverse ameninţări au ocupat câteva sindicate înscăunându se ei la conducere. Atrage atenţiunea conferinţei ca să ia urgenţe şi severe măsuri pentru combaterea acestei propagande josnice comuniste, care nu vrea altceva decât să provoace confuzie şi discordie între muncitori, spre a servi interesele liberalilor. Aceasta fiind tendinţa comuniştilor partidul social-democrat are datoria să vegheze neadormit la datorie pentru a împiedica manevrele liberale în compromiterea actualului guvern, care a dat naştere primei democraţii în ţara Românească. In continuare arată cauzele pentru care partidul social-democrat a făcut cartelul electoral cu naţionalţărâniştii din care cartel, clasa muncitoare din România va trage foloase reale având reprezentanţii săi fireşt un parlament şi unde vor expune şi susţine doleanţele ei. Conferinţa în unanimitate acceptă tactica consiliuui general şi a comitetului central al partidului social-democrat, privitoare la cartelul electoral încheiat cu guvernul, făcându-i d-lui Ioan Flueraş o caldă manifestaţie de simpatie şi recunoştinţă pentru munca depusă în interesul muncitorimii din România. După aceasta conferinţa s’a ocupat amănunţit cu formularea nouior pretenţiuni ce va cuprinde memoriul ce urmează a fi înaintat in zilele acestea direcţiunilor miniere din Valea Jiului şi prin care se va denunţa contractul colectiv vechi Conţinutul numărului nu-l cunoaştem încă. Cazul băncii „Poporul“ din Lugoj Evitarea unui scandal Falimentul uinor bănci ardelene cu reputaţie pune în discuţie o situaţie cât se poate de gravă: micile cetăţui economice, în jurul cărora — alături de biserică şi de şcoală — s’a învârtit toată activitatea românilor de dincoace de Carpaţi în ultimii 60 —70 ani, rând pe rând încep a se nărui. Cauza acestei tragedii a indicat-o foarte nimerit cineva spunând: cine nu a făcut ucenicie, nu poate fi maestru. Până când activitatea băncilor ardelene se reducea la acordări de împrumuturi — la cari clientela o forma tot publicul românesc — era destul să ai un consiliu de administraţie compus din oameni cunoscători ai referinţelor locale, să ai unul sau doi funcţionari de carieră, pe deasupra şi „Solidaritatea“, un fel de centrală a băncilor ardelene, care exercita controlul necesar şi lucrurile mergeau bine. După răsboiu, condiţiile de funcţionare ale băncilor s’au schimbat. Ele au intrat în vârtejul diferitelor afaceri comerciale şi industriale, cari avea la bază abundenţa de numerar — asta mai ales înainte de Septembrie 1920 când s’a făcut schimbul coroanelor — şi ideea naţionalizării vieţii economice în Ardeal. Toate ar fi fost bune, numai că băncile noastre nu erau pregătite pentru aşa ceva. Le lipsea priceperea, le lipseau rezervele necesare pentru suportarea momentelor de criză ce a urmat. Criza s-a pronunţat mai curând sau mai târziu, la cele mai multe dintre băncile ardelene. Una dintre cele dintâi, sub acest raport, a fost banca „Poporul“ de la Lugoj, încă la anul 1922. Această bancă, înfiinţată în mare parte cu capitalul fondurilor şi clerului eparhiei Lugojului, imediat după războiu a ajuns în stare critică pe urma unor afaceri interprinse de fostul director şi de preşedintele consiliului de administraţie. Observată la timp, criza se putea înlătura foarte uşor, dacă se recurgea la mijloacele dictate de împrejurări. CUM A FOST „ASANATA“ BANCA „POPORUL“ IN 1922 Nenorocirea a fost că în loc de a se pune la conducerea băncii oameni pricepuţi, s-au pus nepricepuţi şi speculanţi de interes propriu. Prin refuzarea aranjamentului paşnic cu unii dintre debitori, prin încurcarea băncii îu o mulţime de procese, prin neglijarea apărării intereselor institutului în alte părţi, s'au comis greşeli peste greşeli, nu cât la 6 ani, după criză, situaţia a fost salvată prin fuzionarea băncii „Poporul" cu Banca Agrară din Cluj, care, va deschide aici o sucursală. În Momentul în care s’a făcut fuziunea „Poporului“ cu Banca Agrară îşi are tâlcul său. Au fost oameni, cari de mult au observat, că toată vina pentru proasta conducere da la banca „Poporul“ o poartă anumite persoane. Au cerut deci episcopului, ca în numele majorităţii acţionarilor, cari sunt fondurile bisericeşti şi clerul, să fee iniţiativa unei schimbări radicale la conducere. Nu s'a făcut. Nu mult, dup’aceea, comitetul de cenzori a găsit că bilanţul pe 1927 era redactat într’un fel, pe care nu-1 poate aproba, ba că in baza unui asemenea bilanţ fals se dăduse dividend şi în anul precedent. Fireşte, s’a revenit la realitate. Pe urmă comitetul de cenzori a primit dovezi despre un nemaipomenit abuz, în sarcina institutului, de către o persoană dela conducere. Imediat a cerut consiliului de administraţie convocarea adunării generale extraordinare, pentru a raporta acţionarilor. Nici aceasta nu s’a făcut. Atunci întreg comitetul de cenzori a hotărît să-şi dea demisia. In această stare critică, pentru evitarea unui scandal, episcopul Lugojului a propus tratative de fuziune cu Banca Agrară, ceeace a şi urmat şi în adunare generală extraordinară a băncii „Poporul“ dela 14 Noembrie, fuziunea a fost votată din partea acţionarilor acesteia, iar în adunare generală ce se va ţine la 16 Decembrie a. c. urmează a se vota şi din partea Băncii Agrare. Unii dintre acţionarii „Poporului“ — in mare parte preoţi — aveau nedumeriri cu privire la avantajele şi la oportunitatea fuziunii şi din această cauză, adunarea generală convocată pe 31 Octombrie nici nu s’a putut ţine; după o conferinţă ţinută la episcopie, chestia s’a lămurit şi la adunarea generală din 14 Noembrie — fiind de faţă şi P. S. la episcopul Nicolescu, — fuziunea a fost votată în unanimitate. De fapt Banca Agrară din Cluj — e un institut solid, care ofere toate garanţiile, că interesele foştilor acţionari ai „Poporului“ vor fi deplin asigurate. Singura nedumerire, ce o mai au unii dintre aceşti acţionari, e că pentru ce s’a făcut fuziunea chiar în momentul, când conducerea băncii era să fie trasă la răspundere pentru pagubele ce din vina şi prin procedeele ei au fost cauzate acţionarilor ? Dar scopul era înconjurarea scandalului şi acum scrie in numărul mai proaspăt gazeta episcopiei din Lugoj: „Ne place a crede că în chipul acest s’a închis un capitol (■ prost, adăogăm noi) al vieţii noastre fila Lugoj’V -■ Bpî* „Petru Maior“ CLUJ. 8. Ieri dimineaţa a avut loc in sala Cinema Select adunarea generală a centrului studenţesc „Petre Maior“ sub preşidenţia d-lui doctorand Vodocan. S-a luat în discuţie raportul financiar al centrului. Adunarea centrului! Entuziasta primire a d-lui luiiu Maniu la Cluj CLUJ 1, 4. — încă din zorii zilei şi-au făcut apariţia pe străzile oraşului nostru membrii organizaţiunii naţional-ţărăniste din judeţ. Cortegiile aveau in fruntea lor drapele şi placarde cu inscripţiile: „Trăiască luiu Maniu, trăiască partidul naţional-ţărănesc. Oraşul a fost frumos pavoazat. Locuitorii au arborat pretutindeni drapele naţionale. La orele II dimineaţa pe strada Flegele Ferdinand şi in cartierul gării era o afluenţă extraordinară. Zeci de mii de cetăţenii au venit să întâmpine pe preşedintele partidului naţional-ţărănesc şi primul ministru al ţării. Peronul era înţesat de studenţi şi reprezentanţii organizaţiunilor din judeţ. La ora 12 şi 5 şi-a făcut intrarea in gară expresul care aducea pe d. luliu Maniu. Mulţimea a izbucnit in arale. Fanfara căilor ferate a intonat „Trăiască Regele". La coborîrea din tren, alte urate, D. Teodor Mihali, primarul oraşului, luând cuvântul a urat bun sosit preşedintelui partidului naţionalţărănesc, amintindu-i luptele din trecut. A vorbit apoi d. Adam Popa, prefectul judeţului, care a urat primului ministru, in numele judeţului, bun sosit. D. Emil Haţieganu, preşedintele organizaţiei naţional-ţărăniste după ce a salutat pe şeful partidului, l-a asigurat de devotamentul celor grupaţi in jurul său şi i-a mulţumit pentru cinstea făcută organizaţiunii locale. D. Ioan Mureşan, preşedintele Academiei comerciale, a salutat şi d-sa pe primul ministru. D. luliu Maniu era însoţit de d. I. Mihalache, ministrul agriculturii şi de d. Voicu Niţescu, ministrul Ardealului. De la gară primul ministru a pornit cu automobilul spre clubul partidului, unde are loc o recepţie. S'a format apoi un imens cortegiu in frunte cu sătenii călări. Cetăţenii s'au adunat in faţa ziarului „Patria", unde se află instalat clubul naţional-ţărănesc. Propaganda electorală în Ardeal CLUJ, 4. — Propaganda electorală în Ardeal continuă. Toate oraşele sunt străbătute de echipe ale diferitelor partide. Partidul maghiar a ținut o populată adunare la Odorhei. D. Sever Bocu, ministrul Banatului, care a vizitat această parte a tării, a fost obiectul unei mari manifestaţii de simpatie. $ CLUJ, O. — In localul uniunii muncitorilor lemnari a avut loc o întrunire socialistă în vederea intensificării campaniei electorale. O impresionantă nenorocire CLUJ, 4. — O impresionantă nenorocire s’a întâmplat la Turda. D-ra Maria Morea din str. Lungă 54, care era logodită cu un ofițer, luând un revolver al tatălui său, pe care acesta îl ceruse, a intrat cu el în casă. Ea s’a împiedeci însă de prag și arma s’a descărcat, iar glontele La pătruns în inimă. Moartea i-a fost fulgerătoare. ALBA IULIA Violarea unei scrisori de valoare. — Cu poşta de azi s'a înmânat d-lui căp. S. Gross dela spitalul militar din Alba Iulia, o scrisoare recomandată venită din Focşani, și pe care întâmplător a desfăcut-o în prezenta unor martori, dar mare i-a fost mirarea când în locul obiectului așteptat, a găsit un exemplar din ziarul „Tageblatt“. Cercetând amănunţit s-a constatat că pilcul a fost violat fiind cusut din nou cu altfel de aţă. Cazul a fost reclamat, însă cercetările au rămas fără rezultat. Paricid condamnat. — Tribunalul de Alba a condamnat la 5 ani Închisoare pe individul Haţegan Constantin din Galda, care prin lovituri de topor a omorât pe mama sa. Contra sentinţei, procurorul a făcut apel. Electorale. Astăzi a fost depusă lista de candidaţi a L. A. N. C.».. D. col. A. Vasilescu invalid de război, Bucureşti; Tudor Vasica comerciant, Uioara; Aron Marina econom., Ciuguzel; Domrariu profesor, Aiud; col. A. Marinescu, Uioara. BRAŞOV Balul funcţionarilor P. T. T. — Dirigintele oficiului poştal din localitate, d. Golumbovici, cu ajutorul funcţionarilor superiori, a organizat un bal din al cărui venit să se înfiinţeze o societate sportivă. Din cauza sărbătorii unirii care a avut loc la 1 Decembrie, balul proectat a fost amânat pentru seara zilei de 16 Decembrie când se va ţine irevocabil în sala teatrului „Reduta“. Ceaiul reuniunii femeilor sase. Reuniunea femeilor sase din localitate, în dorinţa de a contribui într’o cât mai largă măsură la ajutorarea orfanilor a organizat pentru Duminică 2 Decembrie la ora 8 seaa, un ceai dansant în saloanele „Reduta“. Asistenţa a fost delectată de o orchestră selecţionată şi va fi spectatoarea unei amuzante reviste ce se va produce cu acest prilej. Fondurile ce se vor realiza vor servi pentru îmbrăcarea şi alimentarea micuților fără părinţi, cu prilejul sărbătorilor Crăciunului. e VALEA LUI MIHAI Condamnarea unui poliţist incorect. — Tribunalul Oradia Mare a judecat procesul fostului şef de brigada de siguranţă din Harghita State Dimitrievici pentru delapidarea salariului funcţionarilor brigăzei cât şi pentru tăinuirea unui avort, fapte petrecute în anul 1925. In urma unui aspru rechizitoriu din partea domnului procuror sus numitul poliţist a fost condamnat la 1 an închisoare şi 3 ani pierderea dreptului de a ocupa slujba la stat. Condamnatul şi d. procuror au făcut apel. Incendiu. — Zilele trecute un incendiu ce s’a declarat in strada Isvor la proprietatea locuitorului Cifra Ioan, Valea lui Mihai, a distrus o magazie cu furaje și unelte de arnncă. Csuizele nu se cunosc. Cam M Ctf CCtMSi. j. CRISTUR-ODORHEI Noul pretor. — D. dr. Borza, din Ghilvaci, jud Sătmar. a fost numit prim pretor al plăşei Cristur. Delegaţia d-lui Opriş, după această numire, a încetat. Delegaţie. — D. dr. Aurel Pop. de aici. a fost delegat ca medic al judeţului Odorhei. Reclamaţie. — Preotul Zechiel, din Veleag, a fost reclamat Mitoropoliei din Sibiu, de d. învăţător Răceanu, pentru abateri grave dela misiunea sa de preot. Pentru d. prefect. — S’au perindat doi prefecţi liberali şi, cu toate semnalizările, nu au luat nici o măsură pentru a ordona respectarea repauzului comercial, inexistent aici. Rugăm de astădată pe d. dr. Balint, noul prefect, despre care avem informaţii din cele mai excelente, să intervie şi să curme odăiţă această situaţie. Aceşti funcţionari comerciali se plâng pe toate drumurile de nedreptatea patronilor dar nimeni, până acum nu s’a sesizat de justele lor Un funcjonar conştiincios. — D. Emil Gavrielescu, secretarul şcoalei normale de aici, este un funcţionar conştiincios care-şi înţelege cu prisosinţă datoria. Modul cum înţelege să se comporte cu părinţii elevilor şi cu persoanele ce vin în contact cu secretariatul şcolii, i-a atras numai simpatii şi laude. Diverse. — D. Pompiliu Podgoreanu, corespondentul ziarelor noastre, urmând să facă o monografie a judeţului Odorhei, roagă pe doi preoţi şi învăţători din judeţ şi pe toate persoanele cari posedă documente şi informaţiuni relativ la comunele şi aşezămintele româneşti din judeţ, să f se trimeată la şcoala normală de aici, unde d-sa este profesor. Orice cheltuială de corespondenţă sau pentru procurarea documentelor le suportă d-sa. _____ Cor. BOCŞA-MONTARA Politice. — Odată cu fixarea definitivă a listei partidul naţionalţărănesc, candidaţii au şi pornit în propagandă electorală. Peste tot sunt primiţi cu mare entuziasm şi însufleţire de nedescris. Candidaţii sunt purtaţi în triumf de la o comună la alta. — După informaţiile primite la judecătoria locală, reiese că poate ca nici odată se observă o afluenţă a cetăţenilor, după dreptul de vot. Astfel în comunele Valeapai, Valea mare, Duleu, etc. s’au ridicat aproape sută la sută din certificate. Culturale. — Se vorbeşte de câtva timp de o reorganizare a unei secţii a „Astrei“ preşedinţia căreia ar reveni d-lui Bosică. Delapidare. La notariatul comunei Furlug s-au descoperit fraude în sumă de 45 mii lei. Ajutorul de notar, care este defraudatorul, a fost arestat şi depus în arestul secţiei de jandarmi din Bocşamontană. De la primărie. Ni se face cunoscut că distribuirea certificatelor de alegător în notariatul Bocşamontană, are loc în ziua de 3 Decembrie la Ocna de fier, in 4 Decembrie la Vosiova şi în ziua de 7 Decembrie la Bocşamontană. 'Jo 10 Decembrie IS28 3 tr wii HiElTIULftH is FĂGĂRAŞ Revizor. — D-l Gheorghe Codrea, revizor şcolar, a fost reintegrat ori în postul său, iar d Matei Matei, învăţător din Şercaia ce fusese delegat revizor şcolar, a fost rechemat la catedra sa Avocatul statului, d. dr. Costică Ivan, din oraşul nostru, a fost numit avocat al statului în judeţul Făgăraş, în locul d-lui avocat I. Bârsan Şef de cabinet. — D. Victor Cornea, supleant pe lângă tribunalul Făgăraş, a fost numit şef de cabinet al d-lui ministru Voicu Niţescu. Mamă denaturată.— Femeia văduvă E. Kesler din comuna Felmer, acum 2 săptămâni a dat naştere unui copil de sex masculin De ruşinea satului l-a omorât şi îngropat sub grajd. Eri d. dr. Hamoschi, medicul primar al judeţului, însoţit fiind de d. dr Crişan medicul circumscipţiei a făcut inspecţie în sat Cu această ocazie a dovedit şi această crimă Criminala, luată din scurt, a mărturisit fapta. S-a procedat imediat la desgroparea cadavrului, care nu intrase în putrefacţie. Denaturata mamă a fost arestată şi înaintată parchetului Făgăraş spre cercetare. CLUJ Accident de muncă.— D. Ioan Horăgaj, mecanic din Dej, care lucra la un ferestrău circular, şi-a prins mâna dreaptă în dinţii ferăstrăului Mâna i-a fost ruptă din umăr. Politice. — Fruntaşul politic maghiar, d. Bela Barabas, lucrează la memoriile sale, cari vor cuprinde activitatea sa politică din ultimii 50 de ani. Petroşani A doua şezătoare culturală a „Astrei". Duminică la orele 3 tuna, d. m., a avut loc in sala cazinoului muncitoresc a doua şezătoare culturală convocată de despărţământul Jiul al „Astrei“, la care a participat un foarte numeros public. D. dr Nicodin Cristea, unul din marii propagandişti ai „Astrei“ din Cluj, a ţinut o frumoasă conferinţă despre marea importanţă a acestei asociaţiuni culturale, arătând roadele culese până aci pe acest teren, în massele mari populare. Muzica societăţii minere a distrat publicul cu câteva bucăţi alese. Inspecţia de la oficial P. T. T. — De câteva zile d. inspector C. Georgiu dela Timişoara, inspectează mersul serviciului la oficiul poştal din localitate, de sub conducerea d-lui diriginte A. Constantinescu. D-sa a rămas pe deplin satisfăcut, de cele constatate. Ajutoarele date şomerilor. — De două zile au început Împărţirea ajutoarelor pentru muncitorii şomeri şi săraci. Primăria a distribuit în numerar 50.000 lei, capilor de familie, femeilor văduve şi orfanilor lipsiţi de mijloace. Soc. „Petroşani“ a distribuit în valoare de cca 80.000 lei alimente. Peste câteva zile va urma distribuirea sumelor donate de muncitori, ce se ridică la 70.000 lei. Această sumă s’ar fi împărţit la timp, dacă oarecari elemente liberale comuniste, nu ar fi provocat neînţelegeri în sânul sindicatelor amsterdamiste şi nu ar fi invadat localul acestora. A DICIOSÂNMARTIN Financiare. — D. Administrator Financiar al judeţului Târnava Mică, Gheorghe Coman, a fos transferat—la cererea proprie—în aceiaşi calitate la Administraţia financiară din Sighet. Cu conducerea Administraţiei Fnanciare a acestui judeţ, a fost încredinţat d. Ion Andone, subadministrator, care probabil va fi şi numit. Serbare. — Ziua de 1 Decembrie c. a fost sărbătorită în localitate cu tot fastul cuvenit. Serbarea a avut loc în sala festivă a gimnaziului de băeţi. Cu această ocaziune a vorbit d. prof. Const. Orestu, care a arătat însemnătatea zilei. A cântat corul gimnaziilor de băieţi şi fete, sub conducerea d-lui . Resch, prof. şi s’au declamat poezii patriotice. La serbare au luat parte autorităţile în frunte cu d. dr. I. Zileriu, subprefect. Parastas. __ La gimnaziul „A. Bârseanu“ din localitate S’a oficiat parastasul întru amintirea patronului său, în ziua de 30 Noembrie c. S’au declamat de către elevii școalei câ. Ja?» poezii »U &. Bârseanu, \