Dimineaţa, decembrie 1928 (Anul 24, nr. 7895-7922)

1928-12-06 / nr. 7900

Pagina I­I-a % ■SL­ A ANCHETELE NOASTRE învăţământul primar din jud. Sibiu Pestalozzi, întemeietorul şcoalei primare moderne, tipul învăţătoru­lui de la satele noastre, care a trăit din dragoste pentru copii, pentru po­por, pentru omenire, a zis odată: „Dragul meu popor, vreau să te ajut pe tine, vreau a te ridica, de aceea mă dau cu totul ţie“. Când prietenii lui, in urma întorsăturilor politice, îi oferă un loc de em­eţ, în guvern el răspunde ministrului Legrand: „Vreau să fiu Învăţător“. Iată că Pestalozzi, care trăise din pasiunea pentru suflete şi nu pentru el, pentru satisfacerea gusturilor o­­­meneşti egoiste, găseşte că datoria lui este de a fi apostolul satelor. în­­drumător al celor mulţi rămaşi în întuneric şi mizerie, simţise că el este trimis să conducă la liman pe cei ce robotesc fără nici o cârmă chin­nuindu-se pentru o bucată de pâine cu care să-şi poată potoli foamea ce-l urmăreşte peste tot locul. Acestora crede el că trebue să-şi închine viaţa. Intr'adevăr ce chemare poate fi mai nobilă decât cea de dascăl, lu­­minător al satelor, căruia îi sunt încredinţate sufletele micilor înge­raşi să-i pregătească să lupte cu greul vieţii? Mamelor, învăţătorilor şi preoţilor li s’a încredinţat tezaurul sufletesc al neamului, generaţiile de mâine. De ei depinde viitorul acestui neam. Cred de prisos a mai insista asupra sublimei chemări a învăţătorului şi a preotului, a străjerilor şi îndrumă­torilor din lumea satelor noastre, nă­dejdile noastre de mâine. Cu toţii ştim, că de entuziasmul, de jertfa, de dragostea, ce o vor semăna în lume aceşti mucenici, depinde ziua de mâine a neamului. Mai multă atenţie şi consideraţie se cuvine să arătăm faţă de dască­lul satelor noastre, care este tipul entuziastului, care lasă total: socie­tate, familie, tipul care a rămas în umbră pentru lume. Nu de muncă se plânge el, căci e depins cu ea din pruncie şi apoi el mai ştie că numai prin muncă are omul drept la viaţă şi că nu există cântec mai pătrunzător, mai adine, mai înălţător, mai creator de gând şi simţire decât , manca. Este adevărat că printre cei buni sunt, şi de cei cari nu-şi cunosc mi­siunea, dar la aceştia ne vom opri cu altă ocaziune. 7 SITUAŢIA la sibiu în judeţul Sibiu fără să precupe­ţim nici o laudă învăţământul este la înălţimea chemării lui, ocupând locul de frunte din ţara noastră. Din acest motiv, după ce am cer­cetat mai multe şcoli din judeţ o­­prindu-mă în deosebi asupra părţii practice a şcoalei primare, am cre­zut a face lucru cu folos subliniind deocamdată pentru cititorii ziarului nostru, felul cum se lucrează şi pro­gresul la care a ajuns învăţământul în judeţul Sibiu. Pentru a da date cât mai precise şi informaţiuni cât mai autentie am cercetat şi pe d. revizor I. Dragom­ir, care cu bunăvoinţa ce-l caracterizează mi-a pus la dispoziţie datele necesare anchetei noastre. Şcoala primară in jud. Sibiu, ca şi în toată ţara, cuprinde 7 clase de câte un an fiecare. Primele 4 clase sunt la baza celorlalte grade de în­văţământ. In ele se dau elemente de cultură generală, în­deosebi pentru elevii, cari voiesc să urmeze şcoalele secundare. In celelalte trei clase se continuă să se întărească şi să se compleeteze cultura generală, dându-se o deose­bită însemnătate cunoştiinţelor cu caracter practic utilitar. Îndeletnici­rile practice variază de la o şcoală la alta, după natura localităţilor, după felul de ocupaţie al locuitorilor, program, cu caracter agricol pentru localităţile unde locuitorii se îi de­­metnicesc cu lucrarea pământului, program cu caracter industrial, sau comercial sau cu caracter profesio­nal şi gospodăresc pentru fete. CATEGORIILE DE ŞCOLI Pe lângă şcolile primare funcţio­nează în judeţ şi şcoli speciale Ex.: la Sălişte, o şcoală comercială in­ferioară, unde se pregătesc comer­cianţii de mâine ai satelor noastre, apoi şcoala de arte şi meserii la Si­biu şi la Miercurea Ciucului. N'avem nici o şcoală de agricultură şi nu ştiu de ce, căci doar e cea mai nece­sară. Pentru fete s’a deschis anul trecut o şcoală profesională inferioară pen­tru croitorie şi menaj la Sălişte. Astăzi când stăm la o răspântie nădejdea noastră spre satul creeator de energii ne îndreaptă spre lumea celor necăjiţi cari strigă să li se croiască un traiu mai omenesc, cari cer să li se caute căile de a eşi din sărăcia­ în care se sbat. Cu toţii am auzit aceste strigăte cu toţii ştim că starea culturală a satelor noastre este în funcţie de sta­rea economică, fără de care nu se poate ajunge la nivelul la care su­fletul pasionat al dascălului român voieşte să ridice. Conducătorii şcoalei din jud. Sibiu au prins aceste strigăte şi au şi tri­mis sfaturi părinteşti învăţătorilor îndemnându-i să dea toată importan­ţă acestor probleme a căror rezol­vare depinde în mare măsură de fe­mm­ cum învăţătorul pregăteşte ge­neraţiile de mâine. Din şcoala, primară trebue să fie câştigat cetăţeanul de mâine pentru cooperative, care sunt salvarea eco­nomică a poporului nostru dela sate. In mod practic învăţătorul face şi este obligat să facă, unde n'a făcut, cooperative şcolare cu elevii al căror conducător este învăţătorul, care în fiecare an din­ banii economisiţi cum­pără cărţi şi împarte premii şcolare etc. Principiul ce stă la baza învăţă­mântului in jud. Sibiu şi cred că se va aplica în toată ţara — elevul să fie activ sub toate raporturile, elevul totul să vadă şi să experimenteze, in­tuiţie temeinică, pe care să se baze­ze toate lecţiile, căci numai aşa se pot forma noţiuni clare şi judecată clară, lucru de foarte mare însem­nătate. Cu un cuvânt ideia centrală este: metoda activă în educaţie şi folosirea lucrului manual ca mijloc de educaţie. Pentru aplicarea celor spuse prin­cipial. Iată un rezumat şi dispoziţiile luate de revizoratul jud. Sibiu. CE MASURI S’AU LUAT? In toate comunele cu învăţământ supraprimar să se dea o deosebită atenţie învăţământului practic uti­litar, de aceea să se deschidă in toa­te şcoalele cu clasa V câte un atelier pentru deprinderea copiilor în diver­sele lucrări practice reclamate de îm­prejurările speciale ale respectivei localităţi. Să se angajeze maieştri specia­lişti pentru predarea mai cu succes a lucrărilor, iar dacă nu sunt, să fie conduse de învăţători harnici, care au urmat cursul de lucru manual, învăţătorul să caute a scoate la iveală aplicaţiunile fireşti ale fiecă­rui elev şi in special a trezi dragos­tea elevilor pentru meserii atât de neglijate la noi. Comitetul şcolar este însărcinat să înzestreze atelierul cu mobila şi uneltele necesare folosind pentru a­­cest scop amenzile şcolare şi veni­turile producţiilor. Recomandă pentru băieţi urmă­toarele ocupaţi­uni: Impletitul: din papură, ştergătoa­­re, paie pălării, rafie, corniţe, inele de răchită. Lemnaritul lucrând: doguri, lin­guri, evere, coada de diferite unelte agricole, paturi pentru poame. Pre­gătirea de perii şi spoitoare, compac­­toria şi cartonajul etc. II. Pentru fete se recomandă: Cro­itul şi cusutul de albituri brodatul etc. Tricotajul. Ţesutul de covoare, etc. Rezultatul acestui ordin s-a văzut la sfârşit de an când cu aranjarea expoziţiei la Sibiu a stors admiraţia vizitatorilor. Cine a luat parte la încheierea de an şcolar a văzut şi în cel mai mo­dest sat frumoasele expoziţi şcolare. In anul acesta funcţionează pe lân­gă şcoala primară de stat 66 atelie­re şcolare, 26 în ateliere proprii, 10 ateliere închiriate şi 30 în clase. Şcoalele cu program agricol stau mai rău deşi se organizează în fie­care primăvară o serbare a sădirii pomilor, când elevii sădesc în cur­iile şi grădinile părinţilor lor şi cu şcoala dealungul drumurilor şi pe coaste pomi roditori sau alţi copaci de care se va îngriji timp de 4 ani cel ce l-a sădit. Iubirea de arbore, respectul pentru pădure, este de cea mai mare im­portanţă la noi. Cu toţii am văzut jaful fără nici o milă ce se face in pădurile noastre, de către diferite societăţi sau de particulari. La noi nu există şi nu se ştie ce este respectul faţă de arbore, de a­ceea învăţătorul trebue să cultive din şcoala primară acest respect. Cea mai bună ocazie, şi datorie în acelaş timp, are învăţătorul când scoate copilaşii în natură în păduri­cea satului lor la sărbătoarea pase­rilor şi a pomilor să le toarne în suflet dragostea de arbori şi de pomi. Cu acest prilej să sădească fiecare elev arbori şi pomi, de care va în­griji până absolvă şcoala primară când îi va da în seamă. In fiecare an când merg elevii să sădească pomişori noi înainte de toa­te cercetează pe cei sădiţi anul tre­cut şi apoi plantează alţii. Arborii vor purta numele elevu­lui ce l-a plantat. In judeţ pe lângă, unele şcoale sunt şi grădini model pentru legume, pomi, viţă de vie, flori etc. LUDOŞANUL Activitatea noului direc­tor al Operei din Cluj CLUJ. 3. — D. C. Pavel noul direc­tor al Operei şi al teatrului Naţional din Cluj, a făcut astăzi declaraţii presei, arătând viitoarea sa activi­tate la aceste instituţii. V­a căuta să organizeze complect atât Opera română cât şi teatrul Naţional, pe baze pur artistice, ridicând nivelul cultural. A arătat că va monta în curând operele „Năpasta“ de d. Dră­­goiu, „Răpirea din Serai“, „Boris Godunov“, „Salomeia“ etc. Direcţia teatrului va monta opere speciale ce se vor cânta Luni şi Jot pentru tineretul Clujan. DVMINCAT* Noul steap­ naţional-ţărăniste sfinţite CLUJ. 3. I­eri după amiază a avut loc în comuna Bonţida din judeţul Cluj, sfinţirea steagurilor organizaţiilor naţional-ţărăniste din acea comună şi împrejurimi. Un serviciu divin a fost oficiat de către preotul Cornel Vlaicu. La această festivitate au partic­­pat între alţii d-nii Simion Nemeş, preşedintele consiliului judeţean, Mihail Şerban, rectorul Academiei comerciale, Paul Boilă, Alex. T. Mureşanu, vice­preşedintele orga­nizaţiei Chemarea. După oficierea serviciului religi­os a luat cuvântul d. Pârţog, pre­şedintele organizaţiei naţional-ţă­răniste din Bonţida şi d. profesor Mihail Şerban, care a atacat pe conducătorii partidelor liberal şi averescan. Chemaristul Mureşan a adus e­­logii regelui Mihai, iar d. Paul Bo­ilă a relevat figura omului politic luiiu Maniu. Oaspeţii au vizitat apoi comuna Moţ, unde se află locuinţa d-lui mi­nistru Sever Dan. După ce au stat câteva ore au plecat la Slănic. Sindicatele muncitoreşti din Valea Jiului se pregătesc pentru denunţarea contractului colectiv PETROŞANI. A Joi a avut loc o conferinţă regională în localul sin­dicatului minier din Vulcan, convo­cată de secretarii regionali, având ca scop examinarea situaţiei econo­mice a muncitorilor din această re­giune, în legătură cu expirarea ve­chiului contract colectiv. Din partea centralei din Cluj a particpat d. Bruder, secretarul uniu­nii fier-metal, Batici şi Gârboveanu şi delegaţii celor 12 sindicate din Valea Jiului in număr de 30. Conferinţa a fost deschisă la o­­rele 9 dim. când d. Gârboveanu a făcut o largă expunere privitoare la acţiunea agenţilor comunişti ce se desfăşoară de aceştia intre massele muncitoreşti din această regiune, provocând desordine şi neînţelegere între muncitori şi căutând să dis­trugă sindicatele amsterdamiste, prin teroare şi diverse ameninţări au ocupat câteva sindicate înscău­nând­u se ei la conducere. Atrage a­­tenţiunea conferinţei ca să ia ur­genţe şi severe măsuri pentru com­baterea acestei propagande josnice comuniste, care nu vrea altceva de­cât să provoace confuzie şi discor­die între muncitori, spre a servi in­teresele liberalilor. Aceasta fiind tendinţa comuniştilor partidul so­cial-democrat are datoria să veghe­ze neadormit la datorie pentru a împiedica manevrele liberale în compromiterea actualului guvern, care a dat naştere primei democra­ţii în ţara Românească. In continuare arată cauzele pen­tru care partidul social-democrat a făcut cartelul electoral cu naţional­­ţărâniştii din care cartel, clasa mun­citoare din România va trage foloa­se reale având reprezentanţii săi fi­­reşt un parlament şi unde vor ex­pune şi susţine doleanţele ei. Conferinţa în unanimitate accep­tă tactica consiliuui general şi a co­mitetului central al partidului so­cial-democrat, privitoare la cartelul electoral încheiat cu guvernul, fă­­cându-i d-lui Ioan Flueraş o caldă manifestaţie de simpatie şi recu­noştinţă pentru munca depusă în in­teresul muncitorimii din România. După aceasta conferinţa s’a ocu­pat amănunţit cu formularea noui­­­or pretenţiuni ce va cuprinde me­moriul ce urmează a fi înaintat in zilele acestea direcţiunilor miniere din Valea Jiului şi prin care se va denunţa contractul colectiv vechi Conţinutul numărului nu-l cunoa­ştem încă. Cazul băncii „Poporul“ din Lugoj Evitarea unui scandal Falimentul uinor bănci ardelene cu reputaţie pune în discuţie o situaţie cât se poate de gravă: micile cetă­­ţui economice, în jurul cărora — a­­lături de biserică şi de şcoală —­ s’a învârtit toată activitatea românilor de dincoace de Carpaţi în ultimii 60 —70 ani, rând pe rând încep a se nărui. Cauza acestei tragedii a in­dicat-o foarte nimerit cineva spu­nând: cine nu a făcut ucenicie, nu poate fi maestru. Până când activitatea băncilor ar­delene se reducea la acordări de împrumuturi — la cari clientela o forma tot publicul românesc — era destul să ai un consiliu de admi­nistraţie compus din oameni cunos­cători ai referinţelor locale, să ai u­­nul sau doi funcţionari de carieră, pe deasupra şi „Solidaritatea“, un fel de centrală a băncilor ardelene, care exercita controlul necesar şi lucrurile mergeau bine. După răsboiu, condiţiile de func­ţionare ale băncilor s’au schimbat. Ele au intrat în vârtejul diferitelor afaceri comerciale şi industriale, cari avea la bază abundenţa de numerar — asta mai ales înainte de Septem­brie 1920 când s’a făcut schimbul coroanelor — şi ideea naţionalizării vieţii economice în Ardeal. Toate ar fi fost bune, numai că băncile noastre nu erau pregătite pentru aşa ceva. Le lipsea priceperea, le lipseau rezervele necesare pentru suportarea momentelor de criză ce a urmat. Criza s-a pronunţat mai cu­rând sau mai târziu, la cele mai multe dintre băncile ardelene. Una dintre cele dintâi, sub acest raport, a fost banca „Poporul“ de la Lugoj, încă la anul 1922. Această bancă, înfiinţată în mare parte cu capitalul fondurilor şi clerului epar­hiei Lugojului, imediat după răz­­boiu a ajuns în stare critică pe ur­ma unor afaceri interprinse de fos­tul director şi de preşedintele consi­liului de administraţie. Observată la timp, criza se putea înlătura foarte uşor, dacă se recurgea la mijloacele dictate de împrejurări. CUM A FOST „ASANATA“ BANCA „POPORUL“ IN 1922 Nenorocirea a fost că în loc de a se pune la conducerea băncii oa­meni pricepuţi, s-au pus nepricepuţi şi speculanţi de interes propriu. Prin refuzarea aranjamentului paşnic cu unii dintre debitori, prin încurcarea băncii îu o mulţime de procese, prin neglijarea apărării intereselor institutului în alte părţi, s'au comis greşeli peste greşeli, nu cât la 6 ani, după criză, situaţia a fost salvată prin fuzionarea băncii „Poporul" cu Banca Agrară din Cluj, care, va des­chide aici o sucursală. έn Momentul în care s’a făcut fuziu­nea „Poporului“ cu Banca Agrară îşi are tâlcul său. Au fost oameni, cari de mult au observat, că toată vina pentru proas­ta conducere da la banca „Poporul“ o poartă anumite persoane. Au ce­rut deci episcopului, ca în numele majorităţii acţionarilor, cari sunt fondurile bisericeşti şi clerul, să fee iniţiativa unei schimbări radicale la conducere. Nu s'a făcut. Nu mult, dup’aceea, comitetul de cenzori a găsit că bilanţul pe 1927 era redac­tat într’un fel, pe care nu-1 poate a­­proba, ba că in baza unui aseme­nea bilanţ fals se dăduse dividend şi în anul precedent. Fireşte, s’a re­venit la realitate. Pe urmă comite­tul de cenzori a primit dovezi des­pre un nemaipomenit abuz, în sarcina institutului, de către o persoană dela conducere. Imediat a cerut consiliu­lui de administraţie convocarea adu­nării generale extraordinare, pentru a raporta acţionarilor. Nici aceasta nu s’a făcut. Atunci întreg comite­tul de cenzori a hotărît să-şi dea demisia. In această stare critică, pentru e­­vi­tarea unui scandal, episcopul Lu­gojului a propus tratative de fu­ziune cu Banca Agrară, ceeace a şi urmat şi în adunare generală extra­ordinară a băncii „Poporul“ dela 14 Noembrie, fuziunea a fost votată din partea acţionarilor acesteia, iar în adunare generală ce se va ţine la 16 Decembrie a. c. urmează a se vota şi din partea Băncii Agrare. Unii dintre acţionarii „Poporului“ — in mare parte preoţi — aveau ne­dumeriri cu privire la avantajele şi la oportunitatea fuziunii şi din a­­ceastă cauză, adunarea generală con­vocată pe 31 Octombrie nici nu s’a putut ţine; după o conferinţă ţinută la episcopie, chestia s’a lămurit şi la adunarea generală din 14 Noem­brie — fiind de faţă şi P. S. la e­­piscopul Nicol­escu, — fuziunea a fost votată în unanimitate. De fapt Banca Agrară d­in Cluj — e un institut solid, care ofere toate garanţiile, că interesele foştilor ac­ţionari ai „Poporului“ vor fi deplin asigurate. Singura nedumerire, ce o mai au unii dintre aceşti acţionari, e­ că pentru ce s’a făcut fuziunea chiar în momentul, când conducerea băncii era să fie trasă la răspundere pentru pagubele ce din vina şi prin procedeele ei au fost cauzate acţio­narilor ? Dar scopul era înconjurarea scan­dalului şi a­cum scrie in numărul mai proaspăt gazeta episcopiei din Lugoj: „Ne place a crede că în chi­pul acest s’a închis un capitol (■ prost, adăogăm noi) al vieţii noastre fila Lugoj’V -■ Bpî* „Petru Maior“ CLUJ. 8. I­eri dimineaţa a avut­ loc in sala Cinema Select adunarea generală a centrului studenţesc „Pe­tre Maior“ sub preşidenţia d-lui doctorand Vodocan. S-a luat în dis­cuţie raportul financiar al centrului. Adunarea centrului! Entuziasta primire a d-lui luiiu Maniu la Cluj CLUJ 1, 4. — încă din zorii zilei şi-au făcut apariţia pe străzile o­­raşului nostru membrii organiza­­ţiunii naţional-ţărăniste din judeţ. Cortegiile aveau in fruntea lor drapele şi placarde cu inscripţiile: „Trăiască lui­u Maniu, trăiască par­tidul naţional-ţărănesc. Oraşul a fost frumos pavoazat. Locuitorii au arborat pretutindeni drapele naţionale. La orele II dimineaţa pe strada Flegele Ferdinand şi in cartierul gării era o afluenţă extraordinară. Zeci de mii de cetăţenii au venit să întâmpine pe preşedintele parti­dului naţional-ţărănesc şi primul ministru al ţării. Peronul era înţesat de studenţi şi reprezentanţii organizaţiunilor din judeţ. La ora 12 şi 5 şi-a făcut intrarea in gară expresul care aducea pe d. luliu Maniu. Mulţimea a izbucnit in arale. Fanfara căilor ferate a intonat „Trăiască Regele". La coborîrea din tren, alte urate, D. Teodor Mihali, primarul ora­şului, luând cuvântul a urat bun so­sit preşedintelui partidului naţional­­ţărănesc, amintindu-i luptele din trecut. A vorbit apoi d. Adam Popa, pre­fectul judeţului, care a urat primu­lui ministru, in numele judeţului, bun sosit. D. Emil Haţieganu, preşedintele organizaţiei naţional-ţărăniste după ce a salutat pe şeful partidului, l-a asigurat de devotamentul celor gru­paţi in jurul său şi i-a mulţumit pentru cinstea făcută organizaţiunii locale. D. Ioan Mureşan, preşedintele A­­cademiei comerciale, a salutat şi d-sa pe primul ministru. D. luliu Maniu era însoţit de d. I. Mihalache, ministrul agricul­turii şi de d. Voicu Niţescu, minis­trul Ardealului. De la gară primul ministru a por­nit cu automobilul spre clubul par­tidului, unde are loc o recepţie. S'a format apoi un imens corte­giu in frunte cu sătenii călări. Ce­tăţenii s'au adunat in faţa ziarului „Patria", unde se află instalat clubul naţional-ţărănesc. Propaganda elec­torală în Ardeal CLUJ, 4. — Propaganda electo­rală în Ardeal continuă. Toate oraşele sunt străbătute de echipe ale diferitelor partide. Partidul maghiar a ținut o popu­lată adunare la Odorhei. D. Sever Bocu, ministrul Bana­tului, care a vizitat această parte a tării, a fost obiectul unei mari manifestaţii de simpatie. $ CLUJ, O. — In localul uniunii muncitorilor lemnari a avut loc o întrunire socialistă în vederea in­tensificării campaniei electorale. O impresionantă nenorocire CLUJ, 4. — O impresionantă ne­norocire s’a întâmplat la Turda. D-ra Maria Morea din str. Lungă 54, care era logodită cu un ofițer, luând un revolver al tatălui său, pe care acesta îl ceruse, a intrat cu el în casă. Ea s’a împiedeci însă de prag și arma s’a descărcat, iar glontele La pătruns în inimă. Moartea i-a fost fulgerătoare. ALBA IULIA Violarea unei scrisori de valoare. — Cu poşta de azi s'a înmânat d-lui căp. S. Gross dela spitalul militar din Alba Iulia, o scrisoare recoman­dată venită din Focşani, și pe care întâmplător a desfăcut-o în prezenta unor martori, dar mare i-a fost mi­rarea când în locul obiectului aș­teptat, a găsit un­ exemplar din zia­rul „Tageblatt“. Cercetând amănunţit s-a constatat că pilcul a fost violat fiind cusut din nou cu altfel de aţă. Cazul a fost reclamat, însă cerce­tările au rămas fără rezultat. Paricid condamnat. — Tribunalul de Alba a condamnat la 5 ani Închi­soare pe individul Haţegan Constan­tin din Galda, care prin lovituri de topor a omorât pe mama sa. Contra sentinţei, procurorul a fă­cut apel. Electorale.­­ Astăzi a fost depusă lista de candidaţi a L. A. N. C.».. D. col. A. Vasilescu invalid de răz­boi, Bucureşti; Tudor Vasica comer­ciant, Uioara; Aron Marina econom., Ciuguzel; Domr­ariu profesor, Aiud; col. A. Marinescu, Uioara. BRAŞOV Balul funcţionarilor P. T. T. — Dirigintele oficiului poştal din lo­calitate, d. Golumbovici, cu ajutorul funcţionarilor superiori, a organi­zat un bal din al cărui venit să se înfiinţeze o societate sportivă. Din cauza sărbătorii unirii care a avut loc la 1 Decembrie, balul proectat a fost amânat pentru sea­ra zilei de 16 Decembrie când se va ţine irevocabil în sala teatrului „Reduta“. Ceaiul reuniunii femeilor sase.­­ Reuniunea femeilor sase din loca­litate, în dorinţa de a contribui în­­tr’o cât mai largă măsură la aju­torarea orfanilor a organizat pentru Duminică 2 Decembrie la ora 8 seaa, un ceai dansant în saloanele „Reduta“. Asistenţa a fost delecta­tă de o orchestră selecţionată şi va fi spectatoarea unei amuzante revi­ste ce se va produce cu acest pri­lej. Fondurile ce se vor realiza vor servi pentru îmbrăcarea şi alimen­tarea micuților fără părinţi, cu pri­lejul sărbătorilor Crăciunului. e VALEA LUI MIHAI Condamnarea unui poliţist inco­rect. — Tribunalul Oradia Mare a judecat procesul fostului şef de brigada de siguranţă din Harghita State Dimitrievici pentru delapida­rea salariului funcţionarilor brigă­­zei cât şi pentru tăinuirea unui a­­vort, fapte petrecute în anul 1925. In urma unui aspru rechizitoriu din partea domnului procuror sus numitul poliţist a fost condamnat la 1 an închisoare şi 3 ani pierde­rea dreptului de a ocupa slujba la stat. Condamnatul şi d. procuror au făcut apel. Incendiu. — Zilele trecute un incendiu ce s’a declarat in strada Isvor la proprietatea locuitorului Cifra Ioan, Valea lui Mihai, a dis­trus o magazie cu furaje și unelte de arnncă. Csuizele nu se cunosc. Ca­m­ M Ctf CCtMSi. j. CRISTUR-ODORHEI Noul pretor. — D. dr. Borza, din Ghilvaci, jud Sătmar. a fost numit prim pretor al plăşei Cristur. Delegaţia d-lui Opriş, după aceas­­tă numire, a încetat. Delegaţie. — D. dr. Aurel Pop. de aici. a fost delegat ca medic al ju­deţului Odorhei. Reclamaţie. — Preotul Zechiel, din Veleag, a fost reclamat Mitoropo­­liei din Sibiu, de d. învăţător Ră­­ceanu, pentru abateri grave dela misiunea sa de preot. Pentru d. prefect. — S’au perin­dat doi prefecţi liberali şi, cu toate semnalizările, nu au luat nici o măsură pentru a ordona respecta­rea repauzului comercial, inexis­tent aici. Rugăm de astădată pe d. dr. Ba­lint, noul prefect, despre care avem informaţii din cele mai excelente, să intervie şi să curme odăiţă aceas­tă situaţie. Aceşti funcţionari comerciali se plâng pe toate drumurile de ne­dreptatea patronilor dar nimeni, pâ­nă acum nu s’a sesizat de justele lor Un funcj­onar conştiincios. — D. Emil Gavrielescu, secretarul şcoalei normale de aici, este un funcţionar conştiincios care-şi înţelege cu pri­sosinţă datoria. Modul cum înţele­ge să se comporte cu părinţii ele­vilor şi cu persoanele ce vin în con­tact cu secretariatul şcolii, i-a a­­tras numai simpatii şi laude. Diverse. — D. Pompiliu Podgorea­­nu, corespondentul ziarelor noastre, urmând să facă o monografie a ju­deţului Odorhei, roagă pe doi­ preoţi şi învăţători din judeţ şi pe toate persoanele cari posedă documente şi informaţiuni relativ la comunele şi aşezămintele româneşti din judeţ, să f se trimeată la şcoala normală de aici, unde d-sa este profesor. Ori­ce cheltuială de corespondenţă sau pentru procurarea documentelor le suportă d-sa. _____ Cor. BOCŞA-MONTARA Politice. — Odată cu fixarea de­finitivă a listei partidul naţional­­ţărănesc, candidaţii au şi pornit în propagandă electorală. Peste tot sunt primiţi cu mare entuziasm şi însufleţire de nedescris. Candidaţii sunt purtaţi în triumf de la o co­mună la alta. — După informaţiile primite la judecătoria locală, reiese că poate ca nici odată se observă o afluenţă a cetăţenilor, după dreptul de vot. Astfel în comunele Valeapai, Valea mare, Duleu, etc. s’au ridicat a­­proape sută la sută din certificate. Culturale. — Se vorbeşte de câtva timp de o reorganizare a unei secţii a „A­strei“ preşedinţia căreia ar reveni d-lui Bosică. Delapidare.­­ La notariatul co­munei Furlug s-au descoperit fraude în sumă de 45 mii lei. Ajutorul de notar, care este defraudatorul, a fost arestat şi depus în arestul sec­ţiei de jandarmi din Bocşamon­­ta­nă. De la primărie.­­ Ni se face cu­noscut că distribuirea certificatelor de alegător în notariatul Bocşa­­montană, are loc în ziua de 3 De­cembrie la Ocna de fier, in 4 De­cembrie la Vosiova şi în ziua de 7 Decembrie la Bocşa­montană. 'Jo 1­0 Decembrie IS28 3 tr wii HiElTI­­ULftH is FĂGĂRAŞ Revizor. — D-l Gheorghe Codrea, revizor şcolar, a fost reintegrat ori în postul său, iar d Matei Matei, învăţător din Şercaia ce fusese de­legat revizor şcolar, a fost rechemat la catedra sa Avocatul statului, d. dr. C­ostică Ivan, din oraşul nostru, a fost nu­mit avocat al statului în judeţul Făgăraş, în locul d-lui avocat I. Bârsan Şef de cabinet. — D. Victor Cornea, supleant pe lângă tribunalul Făgă­raş, a fost numit şef de cabinet al d-lui ministru Voicu Niţescu. Mamă denaturată.— Femeia vădu­vă E. Kesler din comuna Felmer, a­­cum 2 săptămâni a dat naştere unui copil de sex masculin De ruşinea satului l-a omorât şi îngropat sub grajd. Eri d. dr. Hamoschi, medicul pri­mar al judeţului, însoţit fiind de d. dr Crişan medicul circumscipţiei a făcut inspecţie în sat Cu această o­­cazie a dovedit şi această crimă Criminala, luată din scurt, a măr­turisit fapta. S-a procedat imediat la desgroparea cadavrului, care nu intrase în putrefacţie. Denaturata mamă a fost arestată şi înaintată parchetului Făgăraş spre cercetare. CLUJ Accident de muncă.— D. Ioan Ho­răgaj, mecanic din Dej, care lucra la un ferestrău circular, şi-a prins mâna dreaptă în dinţii ferăstrăului Mâna i-a fost ruptă din umăr. Politice. — Fruntaşul politic ma­ghiar, d. Bela Barabas, lucrează la memoriile sale, cari vor cuprinde activitatea sa politică din ultimii 50 de ani. Petroşani A doua şezătoare culturală a „As­­trei".­­ Duminică la orele 3 tuna, d. m., a avut loc in sala cazinoului muncitoresc a doua şezătoare cul­turală convocată de despărţământul Jiul al „Astrei“, la care a partici­pat­ un foarte numeros public. D. dr Nicodin Cristea, unul din marii propagandişti ai „Astrei“ din Cluj, a ţinut o frumoasă conferinţă despre marea importanţă a acestei asociaţiuni culturale, arătând roa­dele culese până aci pe acest teren, în massele mari populare. Muzica societăţii minere a distrat publicul cu câteva bucăţi alese. Inspecţia de la oficial P. T. T. —­ De câteva zile d. inspector C. Geor­­giu dela Timişoara, inspectează mer­sul serviciului la oficiul poştal din localitate, de sub conducerea d-lui diriginte A. Constantinescu. D-sa a rămas pe deplin satisfăcut, de cele constatate. Ajutoarele date şomerilor. — De două zile au început Împărţirea a­­jutoarelor pentru muncitorii şomeri şi săraci. Primăria a distribuit în numerar 50.000 lei, capilor de fami­lie, femeilor văduve şi orfanilor lip­siţi de mijloace. Soc. „Petroşani“ a distribuit în va­loare de cca 80.000 lei alimente. Peste câteva zile va urma distri­buirea sumelor donate de muncitori, ce se ridică la 70.000 lei. Această sumă s’ar fi împărţit la timp, dacă oarecari elemente libe­rale comuniste, nu ar fi provocat neînţelegeri în sânul sindicatelor amsterdamiste şi nu ar fi invadat localul acestora. A DICIOSÂNMARTIN Financiare. — D. Administrator Financiar al judeţului Târnava Mi­că, Gheorghe Coman, a fos transfe­rat—la cererea proprie—în aceiaşi calitate la Administraţia financiară din Sighet. Cu conducerea Admini­straţiei Fnanciare a acestui judeţ, a fost încredinţat d. Ion Andone, sub­­administrator, care probabil va fi şi numit. Serbare. — Ziua de 1 Decembrie c. a fost sărbătorită în localitate cu tot fastul cuvenit. Serbarea a avut loc în sala festivă a gimnaziului de băeţi. Cu această ocaziune a vor­bit d. prof. Const. Orestu, care a arătat însemnătatea zilei. A cântat corul gimnaziilor de băieţi şi fete, sub conducerea d-lui . Resch, prof. şi s’au declamat poezii patriotice. La serbare au luat parte autorită­ţile în frunte cu d. dr. I. Zileriu, subprefect. Parastas. __ La gimnaziul „A. Bâr­­seanu“ din localitate S’a oficiat pa­rastasul întru amintirea patronului său, în ziua de 30 Noembrie c. S’au declamat de către elevii școalei câ­­. Ja?» poezii »U &. Bârseanu, \

Next